Sistemul de răcire cu lichid a motorului

(3)
Cuplul generat de un motor termic este rezultatul transformării, prin ardere, a energiei chimice în
energie mecanică. Doar o parte a căldurii rezultate în urma arderii combustibilului este transformată în
lucru mecanic. Un procent semnificat al căldurii este absorbită de piesele mecanice ale motorului. Din
acest motiv, pentru ca temperatura maximă a organelor motorului să fie ținută sub o valoare critică
(aprox. 95 °C), este necesară răcirea forțată a acestora.

Foto: Circuit de răcire cu lichid a motorului

Temperatura optimă (nominală) de funcționare a motorului se situează într-o plajă foarte
strânsă, de aproximativ 85 – 90 °C. În jurul acestor temperaturi funcționarea motorului este optimă,
consumul de combustibil și performanțele dinamice fiind nominale.
Sistemul de răcire al motorului trebuie să asigure atingerea într-un timp cât mai scurt a
temperaturii nominale de funcționare, precum și menținerea acestei valori în timpul funcționării
motorului.
Motoarele termice moderne utilizează instalații de răcire cu lichid datorită avantajelor acestora,
comparativ cu motoarele răcite cu aer:
o răcire uniformă a motorului
o încălzirea accelerată a motorului la pornire
o puteri litrice superioare (5 – 10 %)
o solicitări termice mai reduse ale pieselor
Sistemul de răcire cu lichid al motorului realizează două funcții majore: transportul căldurii de la
piesele solicitate termic și disiparea căldurii în atmosferă.
Transportul căldurii se realizează prin intermediul lichidului de răcire, cu ajutorul pompei de apă,
conductelor și canalelor de curgere și a termostatului. Disiparea căldurii este realizată de radiator,
asistat de ventilatorul electric.
Foto: Componentele sistemului de răcire cu lichid a motorului
1. radiator răcire motor
2. pompă de apă
3. ventilator
4. termostat
5. radiator încălzire habitaclu
6. supapă
7. motor termic
8. flux de aer
La pornirea motorului pompa de apă (2) pune în mișcare lichidul de răcire care circula în circuitul
format între blocul motor (7) și radiatorul de încălzire a habitaclului (5). După ce motorul a atins
temperatura nominală de funcționare (85 – 90 °C), termostatul (4) se deschide și permite lichidului să
treacă prin radiatorul (1) unde se disipă căldura. Fluxul de aer (8) ce trece prin radiator poate fi
natural, datorită mișcării automobilului, sau forțat, cu ajutorul ventilatorului acționat electric (3).
Temperatura lichidului de răcire scade în radiator datorită schimbului de căldură cu mediul. După
răcire, lichidul este reintrodus în motor, cu ajutorul pompei de apă.

Foto: Termostat sistem de răcire motor

 Termostatul este o supapă cu acțiune dublă, care deschide și închide circulația lichidului de răcire
prin radiator. În poziția închis, când motorul este rece, circulația lichidului se face prin blocul motor și
radiatorul de încălzire al habitaclului.

Foto: Componente termostat motor termic

1 - supapă (către radiator)
2 - cilindru cu ceară
3 - supapă recirculare (retur în pompă)
4 - arc elicoidal
5 - suprafață de etanșare
Când temperatura lichidului de răcire (motorului) ajunge la 85 °C termostatul începe să se deschidă
permițând lichidului de răcire să circule prin radiator. Deschiderea completă a termostatului se
realizează la aproximativ 92 °C. În acest caz tot lichidul de răcire trece prin radiator. Poziția
termostatului se stabilizează la temperaturi de 85 – 90 °C, unde rămâne parțial deschis, doar o parte a
lichidului de răcire fiind trecut prin radiator. În acest mod se asigură menținerea temperaturii motorului
în zona optimă de funcționare.

Termostat închis Termostat complet deschis

Foto: Modul de funcționare al termostatului

A – racord de recirculare (către pompă)
B – racord de la motor
C – racord către radiator
Termostatul este o supapă mecanică controlată în funcție de temperatură. În interiorul cilindrului
(2) se află o substanță pe bază de ceară. Odată cu creșterea temperaturii lichidului de răcire ceara se
topește, își mărește volumul și apasă pe un piston, de care sunt atașate cele două supape (de
recirculare și către radiator). Dacă temperatura lichidului scade, ceara se solidifică, volumul se reduce
și arcul elicoidal (4) aduce cele două supape în poziția inițială.

Foto: Termostat defect (corodat)

Termostatul este parcurs tot timpul de lichidul de răcire al motorului. Datorită acestui fapt, după o
funcționare îndelungată combinată cu utilizarea unui lichid de răcire degradat, termostatul se poate
coroda și se poate bloca. În funcție de poziția în care s-a blocat termostatul, simptomele motorului
sunt diferite:

Defect al
termostatului Efect asupra funcționării sistemului de răcire Simptome percepute de conducătorul auto
termostat blocat lichidul de răcire va trece tot timpul prin radiator, motorul se va încălzi mai greu, consumul de
deschis indiferent de temperatura lichidului de răcire combustibil va crește
termostat blocat lichidul de răcire nu va trece niciodată prin radiator, motorul se va supraîncălzi, martorul de
închis indiferent de temperatura lichidului de răcire temperatură motor se va aprinde

În cazul în care termostatul se blochează pe poziția închis, motorul poate suferi defecte majore și
ireversibile. Creșterea peste limită a temperaturii poate conduce la topirea unor componente, la
reducere capacității de lubrifiere a uleiului și la fierberea lichidului de răcire.

Foto: Martor luminos din bordul automobilului pentru supraîncălzirea motorului

Din aceste motive automobilele sunt echipate cu martori luminoși care avertizează conducătorul
auto în cazul în care temperatura motorului trece peste a anumită valoare maximă (95 – 100 °C).
Verificarea stării de funcționare a unui termostat se face relativ simplu. După ce se
demontează, termostatul se introduce în apă la temperatura ambiantă (aprox. 25 °C). La acestă
temperatură termostatul trebuie să fie complet închis. Apoi se încălzește apa până atinge temperatura
de 95 – 98 °C. Termostatul introdus în apa încălzită trebuie să se deschidă complet într-un timp relativ
scurt. În caz contrar, termostatul este defect și trebuie înlocuit.
 Radiatorul este componenta sistemului de răcire care permite scăderea temperaturii lichidului de
răcire prin disiparea căldurii către mediul exterior. Radiatorul este prevăzut cu o serie de lamele
profilate sudate între ele. Aceste lamele preiau căldura din lichidul de răcire și au rolul de a extinde
suprafața de contact cu aerul pentru o disipare mai eficientă a căldurii.

Foto: Radiator motor Mercedes-Benz clasa A

Surasa: Behr
Radiatoarele moderne sunt prevăzut cu un racord de intrare (în partea superioară), un racord de
ieșire (în partea inferioară) și un orificiu pentru eliminarea lichidului de răcire. Este important ca
suprafața radiatorului să nu prezinte deformații majore, în caz contrar eficiența acestuia va fi mai
redusă datorită unei suprafețe de contact cu aerul mai mică.
Foto: Radiator motor plus radiator aer comprimat (intercooler) Mercedes-Benz clasa E
Surasa: Behr
În vecinătatea radiatorului de răcire a motorului, în funcție de automobil mai sunt amplasate:
radiatorul de răcire a aerului comprimat (intercooler), radiator de răcire a uleiului motorului, radiator de
răcire a uleiului transmisiei automate, condensatorul instalației de aer condiționat.
Pompa de apă are rolul de a recircula lichidul de răcire în instalației pentru a face permite
transportul continuu al călduri de la motor la radiator.
Foto: Pompă de apă mecanică
Pompa de apă are construcție foarte simplă fiind constituită dintr-o carcasă, un rotor cu palete și o
rolă de antrenare. Acționare pompei de apă se face direct de la arborele cotit prin antrenarea cu o
curea dințată sau trapezoidală.
În cazul pompelor de apă antrenate de motorul termic, debitul lichidului de răcire depinde de turația
motorului. La turații scăzute ale motorului și sarcini ridicate, debitul unei pompe mecanice poate fi
insuficient pentru a permite răcirea eficientă a motorului. Din acest motiv motoarele cu performanțe
dinamice ridicate pot fi echipate cu pompe de apă acționate de motoare electrice.
 Foto: Pompă de apă electrică
Sursa: Pierburg
Acționarea electrică a pompei de apă conferă flexibilitate în ceea ce privește regimul termic al
motorului, debitul lichidului de răcire fiind independent de turația motorului termic.
Combinarea controlului electronic al pompei de apă, acționată de către calculatorul de injecție, cu
un management termic avansat al motorului, poate conduce la scăderea consumului de combustibil cu
aproximativ 3% și îmbunătățirea confortului pasagerilor printr-o mai bună gestiune a sistemului de
încălzire.
Vasul de expansiune al sistemului de răcire are rolul de a compensa variațiile de volum ale
lichidului de răcire datorită variației temperaturii. Vasul de expansiune se montează mai sus decât
radiatorul pentru a permite returul lichidului din vas în instalația de răcire. Prin vasul de expansiune
lichidul de răcire circulă continuu și se transportă vaporii de apă și eventualele bule de aer.

Foto: Vas de expansiune sistem de răcire motor termic

Volumul de lichid din vasul de expansiune trebuie să fie între limitele specificate de constructor.
Dacă nivelul de lichid este insuficient, în circuit poate pătrunde aerul, eficiența răcirii motorului fiind
afectată. De asemenea, dacă nivelul de lichid este peste limita maximă (la temperatura ambiantă, 25
°C), când temperatura lichidului ajunge la o valoare ridicată, volumul poate crește peste limita admisă
ceea ce conduce la creșterea peste limită a presiunii și chiar la scăpări de lichid de răcire.
Lichidul de răcire este un amestec de apă distilată și lichid antigel. Lichidul de răcire este agentul
de transport al căldurii generate de motor. Antigelul are rol multiplu în ceea ce privește sistemul de
răcire al motorului:
previne înghețarea lichidului de răcire la temperaturi scăzute (min. -35 °C)
o asigură lubrifierea pompei de apă
o are caracter antispumant și previne depunerile pe suprafețele în contact cu lichidul de răcire
o conferă protecție anticorozivă față de metale și este neutru față de componentele din plastic sau cauciuc
Starea lichidului de răcire este deosebit de importantă pentru buna funcționare a sistemului. Nivelul
lichidului de răcire trebuie verificat periodic pentru a evita funcționarea motorului mai ales cu nivel
insuficient. După perioade lungi de utilizare lichidul de răcire se degradează și-și pierde proprietățile.
Din acest motiv se recomandă înlocuirea regulată a lichidului de răcire.