U.P.B.

Titlul lucrarii Facultatea Transporturi Catedra Autovehicule Rutiere Mentenanta sistemului de ungere Student Pantofaru Silviu Grupa 8403 A Data Scopul lucrrii : Studiul solutiilor constructive ale componentelor sistemului de ungere si modificarea starii tehnice a acestora. Functiunile sistemului : sa asigure prezenta filmului de ulei in cuplele cinematice ale motorului, necesar pentru prevenirea frecarilor uscate; sa asigure racirea unor piese; sa asigure marirea etanseitatii camerei de ardere. Schitele sistemelor investigate

Fig.1. Schema constructiva a instalatie de ungere 1 baia de ulei; 2 pompa de ulei; 3 rampa centrala; 4 filtru de ulei; 5 filtru fin; 6 radiator; 7,9,10 supape de siguranta; 8 orificiu de limitare a presiunii; 11 manometru.

Fig. 2. Pompa de ulei. 1 carcasa pompei; 2 roti dintate; 3 arbore; 4 orificiu de intrare; 5 orificu de refulare; 6 supapa de presiune.

Fig. 3. Filtru de ulei. 1 - corp; 2 - clopot; 3 - elementul de filtrare; 4 - ax; 5 arc; 6 - supapa termostat; 7 - supapa de siguranta; 8- carcasa exterioara; 9- carcasa intarioara; 10-capac; 11- hartia poroasa

Unelte si dispozitive utilizate : Trusa cu chei inelare, fixe, set surubelnite, calibre plane. Verificari : Verificarea cantitatii de ulei din baia motorului : se opreste motorul si se asteapta 5 minute pentru a lsa uleiul s revin n baia de ulei; se ridica capota i se scoate joja de ulei; se sterge joja cu un erveel curat, apoi se reintroduce mpingnd-o pn la capt; se scoate joja din nou i se verifica nivelul uleiului. Diferena dintre marcajele MAX i MIN este de aproximativ 0,5 litri; dac nivelul de ulei este prea jos, se completeaza,se deschide buonul de umplere cu ulei i se completeaza cu aceeai marc i tip de ulei cu cel pe care l avei deja n motor.; dup completare, se atepteapta cteva clipe i apoi se verifica din nou nivelul. Modificarea starii tehnice Pompa de ulei : colmatarea sorbului; uzarea rotilor dintate ale pompei de ulei; uzarea lagarelor pompei de ulei; uzarea statorului pompei; modificarea caracteristicii elastice a arcului supapei de suprapresiune din pompa si a bilei acesteia. Filtrul de ulei : colmatarea filtrului de ulei; griparea supapei de suprapresiune a filtrului de ulei. Radiatorul de ulei : infundarea unor celule ale radiatorului cu impuritati; fisurarea radiatorului ca urmare a vibratiilor. Alte consideratii privind modificarea starii tehnice : Uzarea lagarelor arborelui cotit, arborelui de distributie sau a axului culbutorilor, uzuri ce duc la marirea debitului de scapari si implicit la micsorarea presiunii din sistem. Obturarea prin depuneri de mal, lacuri si gume a unoir canale din sistemul de unger. Consumul de ulei prin ardere are la origine doua cauze : patrunderea de ulei in camera de ardere pe langa cupla piston-segment; patrunderea de ulei in camera de ardere in timpul procesului de admisie pe langa tija supapei de admisie. Aparitia unor neetanseitati prin uzarea sau ruperea unor garnituri de etansare: simering-arbore cotit, garnitura baii de ulei, garnitura capacului de chiulasa, garnitura de chiulasa.

Reglaje : Nu exista. Intretinere : inlocuirea periodica a uleiului (periodicitate indicata de constructor) utilizandu-se tipurile de ulei recomandate; inlocuirea periodica a filtrului de ulei (cand se schimba tipul de ulei se schimba si filtrul).

Obsrvatii si concluzii Lubrifianatii sint materiale fluide, viscoase sau solide, care se pot intinde intre suprafetele de contact a doua corpuri solide in contact de frecare, atit pentru a inlocui frecarea uscata dintre cele doua corpuii printr-o frecare fluida, micsorind astfel frecarea, cit si pentru a impiedica o incalzire prea mare. Materialele de ungere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa poata forma un strat de ungere caie sa micsoreze frecarea; -sa fie aderente la suprafetele in contact, sa nu se scurga in cazul cresterii temperaturii si sa nu se intareasca la scaderea temperaturii; -sa asiguie transportul caldurii produse prin frecare sau rezultate din reactiile chimice, spre exterior, atit prin corpurile in contact, cit si prin insusifluxul de lubrifiant; -sa asiguie transportul componentilor chimici activi, in principal oxigen, care produce stratul de oxizi; -sa asigure protectia contra patrunderii impuritatilor din afara; de exemplu, unsoarea consistenta formeaza la iesirea fusului din laga run guler protector. Uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o structura stabila si pot fi utilizate la viteze maii, la temperaturi ridicate cit si la temperaturi scazute. Unsorile consistente au o buna aderenta la suprafetele metalice, ceea ce asigura mentinerea mai persistenta a stratului de lubrifiant in cazul functionarii cu socuri si in perioadele de opriie la functionarea intermitenta; nu necesita etansari complicate, iar intervalele de inlocuire sint relativ mari (6 - 8 luni).' Materialele de ungere solide pot fi utilizate intre suprafetele in miscare relativa, intre care exista o presiune foaite ridicata, precum si in cazul temperaturilor mari. Utilizarea acestor materiale de ungere presupune reducerea timpului de rodare a mecanismului si o degajare rapida a caldurii rezultate in timpul functionarii Dintre materialele de ungere solide se mentioneaza: grafitul, talcul, bi-sulfura de molibden, sapunurile metalice ca, stearate de calciu, magneziu, teflonul (material sintetic). Dupa natura lor, lubrifiantii solizi pot fi adaugati in uleiuri sau in unsori, incorporati in materialul cuzinetului sau aplicati pe fus pe cale chimica ori mecanica. Daca acoperirile cu straturi subtiri clin lubrifianti solizi, de exemplu, grafit sau bisufura de molibden, se aplica pe ambele suprafete in miscare relativa, durabilitatea cuplului de frecare creste de 2 - 3 ori fata de cazul acoperirii numai a unei singure suprafete. Viscozitatea este calitatea de baza a lubrifiantilcr si reprezinta rezistenta pe care o opun particulele lor atunci cind sint supuse unei alunecari. Prin viscozitate se poate aprecia daca un lubrifiant este corespunzator unui anumit scop, unor anumite conditii de exploatare. Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii. De aceea, este necesar a se preciza temperatura la care este valabila vaicarea data a visco-zitatii. Sint de preferat uleiurile cu variatie cit mai redusa a viscozitatii in raport cu temperatura, acestea putind lucra intr-un interval larg de temperaturi cu un regim stabil. Capacitatea de ungere este proprietatea lubrifiantului de a adera la suprafata metalica in situatii dificile de frecare sau la presiuni foarte ridicate. Punctul de inflamabilitate este temperatura la care uleiul incalzit intr-o cochilie deschisa, la presiunea atmosferica, se aprinde sub actiunea unei flacari. Pentru uleiurile minerale punctul de inflamabilitate este de 150-200C. Punctul de inflamabilitate intereseaza mai mult Ja alegerea uleiurilor pentru motoare cu ardere interna, compresoare etc. Punctul de solidificare (congelare) este temperatura la care uleiul, sub actiunea propriei sale greutati, nu mai poate curge in mod vizibil. Acest fenomen aie loc nu la o temperatura precisa, ci intr-un interval de temperaturi. Emulsionabilitatea este proprietatea uleiului de a se amesteca cu apa calda urmind emulsie, si de a nu se sepaia ulterior, proprietate nedorita mai ales la turbinele cu vapori. Spumarea se datoreste bulelor de aer dispersate in ulei a caror degajare Ia suprafata uleiului formeaza spuma, favorizind procesul de oxidare a uleiului, in acelasi timp scade conductibiiitatea termica, ceea ce conduce la micsorarea capacitatii de racire a uleiului si de preluare a calduiii in procesul de fiecare a diferitelor organe de masini. Dupa intrebuintare, uleiurile uzate se colecteaza in vederea rafinarii, pentru obtinerea de uleiuri de baza Nu exist o modalitate unic de clasificare i notare a uleiurilor minerale produse i utilizate pe plan mondial. n general fiecare mare companie productoare are propria clasificare i simbolizare. Totui, pentru anumite domenii, exist standarde unanim recunoscute. Astfel, pentru uleiurile de uz general exist clasificarea ISO (ISO 3448-75) care cuprinde 18 clase; simbolul numeric ataat indic viscozitatea cinematic medie la temperatura de 40C (de exemplu: ISO-VG 150 definete un ulei care are viscozitatea cinematic de 150 cSt la 40C). Pentru uleiurile folosite la autovehicule este impus clasificarea SAE . Conform acesteia, uleiurile se mpart n dou categorii: uleiuri de motoare respectiv uleiuri pentru transmisii. n cadrul fiecrei categorii, uleiurile se clasific pe grade n funcie de viscozitatea dinamic la dou temperaturi de referin: temperatura de iarn (0F = -17.8C) respectiv temperatura de var (210F100C). Uleiurile SAE, att cele pentru motoare ct i cele pentru transmisii, sunt de dou feluri: uleiuri monograd a cror viscozitate dinamic variaz corespunztor unui grad SAE reprezentat n diagrama ASTM ; uleiuri multigrad a cror viscozitate dinamic variaz mai puin cu temperatura (conin un aditiv ameliorator al indicelui de viscozitate)i n consecin la cele dou temperaturi de referin corespund dou grade SAE diferite. Pentru a fi deosebite, aceste uleiuri conin n simbolizare sufixul W (care provine de la cuvntul iarn - Winter n limba englez). De exemplu, simbolul SAE 5W/30 indic faptul c la temperatura de iarn uleiul are viscozitatea definit de gradul SAE 5, iar la temperatura de var corespunde gradului SAE 30.