Dezvoltarea seroaselor

Seroasele sunt membrane de origine endodermala.

*
1.In etapa de disc embrionar didermic apare o invaginare a ectodermului numita sant primitiv.
Celulele marginale ale acestuia prolifereaza intens si migreaza intre ectoderm si endoderm formand
mezodermul.
*
2.Sistematizarea mezodermului
Printr-un proces de morfogeneza intensa mezodermul se sistematizeaza (se segmenteaza de-o partea si de
alta a unei condensari axiale numite notocord).
Se formeaza astfel :
1. mezodermul paraaxial-da nastere somitelor;
2.mezodermul intermediar- da nastere nefrotoamelor;
3.mezodermul lateral -cliveaza in 2 lame :-o lama dorsala ,va forma somatopleura si se continua cu
mezenhimul ce tapeteaza vezicula amniotica;
- o lama ventrala,va forma splahnopleura ce se continua cu
mezenhimul veziculei ombilicale.
3.Formarea celomului intraembrionar
*
De ce dam explicatia din momentul in care discul didermic este flancat dorsal de vezicula amniotica si
ventral de vezicula ombilicala?
Celomul extraembrionar inconjoara complexul intraembrionar,sub presiune cantitatii mari de lichid
amniotic are loc cudarea tranversala a discului embrionar determinand:
1.formarea santurilor pleuro-parietale
-somatopleura si splahnopleura se orienteaza spre ventral delimitant intre ele santul pleuro-parietal;
-splahnopleurele in cursul miscarii de cudare tranversala sechestreaza o parte din vezicula
ombilicala,parte ce devine tub intestinal primitiv,acesta cumunicand cu restul vezicula ombilicala;

2.formarea canalelor pleuro-peritoneale

-vezicula amniotica proemina la extremitatea laterala a discului sub forma plicilor pleuro-peritoneale;
-plicile pleuro-peritoneale se unesc cu splahnopleura deinitivand astfel inchiderea peretilor ant ai
trunchiului si formarea celomului intraperitoneal(exista 2 canale ,de-o parte si de alta a tubului intestinal
primitiv,el strabatand longitudinal discul);
-incepand cu regiunea inf a esofagului intestinul primitiv prezinta:-mezenter dorsal;
-mezenter ventral(din care se formeaza
cordul);
-mezenterul ventral se imparte in: -mezocard dorsal(tranzitoriu)
-mezocard ventral(incert)
*
4.Formarea pericardului primitiv
*
La extremitatea ant a discului embrionar se gasesc -placa procordala;
-mezodermul cardiogen;
In aceasta zona entens proliferativa apar mici cavitatii care se unesc si formeaza pericadul primitiv.
Datorita cudarii longitudinale a discului ,placa procordala si mezodermul cardiogen ajung din ant pe fata
fata ventrala a discului embrionar.
5.Formarea canalului pleuro-pericardo-peritoneal
-pericardul primitiv ajuns ventral se uneste cu cele 2 canale pleuro-peritoneale formand un canal unic
numit canal pleuro-pericardo-peritoneal sub forma unui ,,U"rasturnat;
-pe peretele ant al trunchiului,la baza regiunii cervicale,apare o proeminenta mezodermala ,concava post
numita sepr transvers;
-pe peretii laterali apar proeminente numit plici pleuro-peritoneale;
-pe peretele post este mezoesofagul;
-intre aceste structurii care se unesc si tind sa fuzioneze se gaseste un spatiu tranzitoriu,numit hiatusul
pleuro-peritoneal;

-fuzionarea acestor structurii duce la formarea diafragmei si inchiderea hiatusului(daca unul dintre
hiatusuri nu se inchide apare hernia diafragmatica congenitala in cursul careia organele abdominale ajung
in torace si invers);
-septul tranvers-formeaza partea pericardica a diafragmei;
-plicile pleuro-peritoneale-formeaza partile centrale musculare;
-mezoesofagul-insertia lombara (stalpii diafrgmatici);
6.Formarea pleuro-pericardica
-in mezocardul dorsal se dezvolta mugurii pulmonarii care proemina in canalul pleuro-pericardic,datorita
cudarii longitudinale a embrionului;
-venele cardinale comune se desprind de pe perete antrenand pleura si formand astfel cele 2 ligamente
pleuro-pericardice;
-ligamentele pleuro-pericardice se unesc separand astfel cavitatea pleurala de cea pericardica;
*

Dezvoltarea generala a tubului digestiv

1.Formarea generala a mezodermului
2.Organizarea mezoldermului
3.Formarea tubului intestinal primitiv
*
Clivarea mezodermului lateral ,cudarea transversala a discului ,formarea tubului intestinal primitiv
,datorita incorporarii de catre splahnopleura a unui sg din vezicula vitelina.
Partea de mijloc a tubului comunica cu vezicula vitelina prin canalul vitelin.
Tubul intestinal este delimitat :-ant-membrana orofaringiana
-post-membrana cloacala
si are 3 segmente,care sunt dinspre ant spre post:

-proenteron
-mezenteron
-metenteron
Se definitiveaza cudarea transversala a discului ,fuzionarea peretilor post ai discului si se formeaza
celomul intraembrionar.
Tubul intestinal primitiv este legat de peretele post printr-un mezou numit mezenter dorsal ;acesta se
intinde de la stomac pana la rect inclusiv.
In acelasi timp este legat de peretel ant printr-un ligament numit mezenter ventral;acesta se intinde numai
pana in partea superioara a duodenului,mai precis pana la mugurele hepato-cistic.
Marginea sa inf devine marginea dreapta a omentului mare;pe sub aceasta margine cele 2 parti ale
canalelor pleuro-parietale comunica intre ele.
Fiecare segment intestinal are cate o artera proprie:
-proenteronul-trunchiul celiac;
-mezenteronul-mezenterica superioara;
-metenteronul-mezenterica inferioara;
Din foitele embrionare se formeaza:
-din endoderm :-mucoasa si glandele tubului;
-din mezoderm:-restul peretelui tubului digestiv;
-din ectoderm - plexurile nervoase intrinseci;

Dezvoltarea esofagului
-mugurele pulmonar creste desc ramanand legat de tubul intestinal primitiv prin
canalul laringo-traheal.
-simultan datorita cresterii embrionului se alungeste si esofagul primitiv(legat ink de
canalul laringo-traheal)
-printr-o sucesiune de santuri si plici canalul laringo-traheal se separa de esofag pe
cea mai mare parte a traseului sau.
-raman sa comunice cu faringele atat esofagul cat si canalul laringo-tarheal .
-in urma acestei modificarii apare esofagul care in partea retrotraheala are

musculatura de tip faringian si in partea pregastrica are musculatura neteda>intestinala.

-la interior mucoasa este initial unistratificata,prolifereaza intens si obstrueaza
lumenul.
ulterior aceasta proliferare celulara se reabsoarbe ,apare lumenul esofagian si
mucoasa devine pluristratificata necheratinizata.
Anomalii:
-daca nu se reabsarbe-> atrezie
-daca se reabsoarbe partial->stenoza(trec numai lichide).
-fistule-traheale sau esofagiene;
-traheoesofagiene;
-brahiesofahul->esofagul ramane scurt ,stomacul este in torace (diferit de
hernia hiatala cand stomacul e in torace dar esofagul e lung.)

Dezvoltarea stomacului
In saptaman a 4-a dezv stomacului incepe in reg cerviacala ,ca o dilatatie a tub
intestinal primitiv;va suferi un pseudodescensus prin cresterea mai rapida a
extremitatii cefalice embrionare.
Caracteristica formarii stomacului este cresterea diferentiata a celor 2 margini.Initial
stomacul se afla in plan sagitat avand o margine ant si una post ;marginea post
creste mult si rapid.
O data cu aceasta crestere apare in mezenterul post -primordiul splenic si in
mezenterul ventral -mugurele hepatic.
Aceasta face ca stomacul sa sufere o miscare de roatatie ajungang in plan frontal cu
amrg ant la dreapta (mica curbura)si marginea post la stanga(marea curbura).
Stomacul si cele 2 mezentere vor delimita ant bursa omentala.
Anomalii :
- stomac bilocular datorita lipsei dezvoltarii unei benzi din musculatura circulara*
-atrezia si stenoza congenitala mai frecvente pentru cardia si pilor
-stenoza hipertrofica a pilorului -1/200 barbatii

-1/10000 femei,tunica musculara creste

excesiv obstruand lumenul piloric,uneori boala nu apare imediat dupa nastere ci
tardiv la adolescenti prin mesaj genetic.
-inversiunea stomacului printr-un efect de rotatie
-ectopia toracia,insotita de brahiesofagul.

Dezvoltare duoden,jejun,ileon si colon

Colonul drept cuprinde:-cec
-c.asc
-2/3 drepte din c.transvers
-se formeaza din mezenteron;
-e inervat parasimpatic-vag
-vascularizatie-mezenterica sup
-domina procesul de fermentatie
Colon stang:-1/3 stg a c.transvers
-c.desc
-sigmoid
-rect
-se formeaza din metenteron
- e inervat parasimp-sancral
-vascularizatie -mez inf
-domina procesele de putrefactie.
*
Intestinul mij creste mult in lungime legat cu vez.vitelina.Aceasta trage ant
intestinul mij determinand form ansei umbilicale.Ansa are:
-ram sup,desc,din care se formeaza partea inf a dd,jejun si cea mai mare parte a
ileonului.
-ram inf,asc,din acre se formeaza ultimii 80 de cm de ileon si colon drept.

Mezenteronul se formeaza la flexura colica primara ,viitoare flexura colica stg.

Canalul vitelin poate persista la 2-4%cazuri din populatie ca diverticul
Meckel;inflamatia poarta numele de mickelita si imita simptomatolgie
apendicitei(precizam k se afla pe ileon la 80 de cm de valva ileo-cecala)

Dezvoltarea duodenului
*
Doudenul se dezvolta din sg post piloric al tubului intestinal primitiv si din partea
superioara a ansei umbilicale(intre ele se gaseste mugurele hepato-cistic.)
Initial sg post piloric creste f.mult formand in plan sagital o ansa convexa ant(situata
in mezenterul dorsal).
Ulterior datorita dezv ficatului spre dreapta aceasta ansa se roteste spre dr ,iar
mezoul sau sufera un proces de coalescenta ,in acest fel devine din organ primar
intraperitoneal,un organ secundar retroperitoneal.
In urma coalescentei->fascia Treitz.
Partea terminala a dd se continua cu flexura duodeno-jejunala care ramane sub
originea a.mezenterice sup.
Dd ramane legat de ficat prin lig hepato-duodenal,provenit din mezoul ventral.

Formarea intestinului subtire si a colonului drept

Concomitent cu formarea dd ,sg ansei umbilicale creste f .mult ,bratul sup al ansei
are cea mai rapida crestere.
El formeaza numeroase anse care dac post si la dr bratului inf.
Se produc urmatoarele fenomene:
-nr de anse creste f mult;
-volumul ficatului crste f.mult;
-volumul abdomenului nu creste in acelasi ritm;

=>in concluzie se produce o discrpanta intre continator si continut.

Sub presiunea mare a cresterii ficatului in sapt a 6-a derivatele ansei umbilicale
parasesc cavitatea abdominala si patrund in sacul vitelin determinand ceea ce se
numeste hernie fiziologica.(sapt a 6-a)
Pe parcusul herniei creste foarte mult nr de anse si pe bratul inf apare diverticulul
cecal.
In sapt a 10-a cavitatea abdominala a crescut suficient incat se produce reintrarea
din hernie.
Aceasta se face intr-o anumita ordine:
-primele reintra ansele jejunale care migreaza la stg liniei mediene si imping
metenteronul determinand astfel formarea colonului desc (mezoul dorsal al
sigmoidului nu sufera aceasta presiune incat sigmoidul ramane cu mezosigmoid)
Mezoul dorsal al metenteronului se lipeste pe peretele post formand fascia de
coalescenta retrocolica TOLD II.
-urmatoarele reintra ansele ileale care se aseaza la dreapta liniei mediene ;ele vor
impinge mezenterul dorsal peste peretele post al abdomenului in firida colica
dreapta.In felul acesta partea inf a dd este acoperita de 2 ori de peritoneu formand
ceea ce se numeste pars tecta duodenalis.
-ultimul reintra deverticul cecal care ajunge subhepatic;el creste desc pana in fosa
iliaca dr;
=>se vor foma astfel colon asc si cecul
-apendicele se formeaza ca un diverticul in peretele cecal.
Malformatii si anomalii:
-stenoze sau atrezii congenitale;
-diverticul Meckel 2-4% cazuri(un rest al canalului vitelin);
-fistula omfaloenterica;
-enterochistul-un chist de canal vitelin ,cel mai frecvent retroombilical;
-sinusul umbilica-o cavitate la niv umbilical,care se leaga fibros cu ileonul;
-omfalocelul-ansele raman in hernia fiziologica
-vicii de asezare-intra primul cecul;
-cecul subhepatic-diverticulul cecal fie nu creste,fie ramane cantonat subhepatic

datorita unei bride conjunctive,colonul asc este flectat;

-apendicele retrocecal si subhepatic;
-duplicarii longitudinale alea unui sg intestinal.

Dezvoltarea colonului sg
-toate provin din metenteron(intestin post);acesta se termina la mb cloacala;
*
-mb cloacala separa metenteronul de cav.amniotica;
-in masa mezodermului de la baza sacului vitelin se formeaza o cavinate
diverticulara numita alantoida;
-formarea sa determina separarea unei mase din aceste mezoderm intre
metenteron si alantoida;
-aceasta masa mezodermala se numeste sept uro-rectal;el creste desc si fuzioneaza
cu mb pe care o imparte in cele 3 sg.
-prin prezenta septului reg cloacala este impartita intr-un sg anr denumit sinus urogenital si un sg post numit canal ano-rectal;
-mb cloala este formata dintr-un start ectoderm la ext si unu endoderm la int;
-mb anala se afla intr-o depresiune a cloacei numita proctodeum;
-proctodeumul va forma ultimiii 2 cm ai canalului anal cu epiteliu pluristratificat ;
-primii 3 cm ai canalului anal au epiteliu unistratificat de origine endoderm.;
=>deci in canalul anal in regiunea columnelor anale se schimba tipul de
epiteliu!!!!RISC DE CANCER
Anomalii:
-imperforatie anala 1-5000 de nasteri(nu se resoarbe mb anala);
-atrezie locala,totala sau stenoza;
-fistule recto-vezicale,vaginale,uretrale=>materiile fecale patrund aici;
-megacolonul congenital,aganglioal Hischprung;
-un sg de colon nu are inervatie intrinseca (plexurile Meisner si Awerbach datorita

lipsei migrarii celulelor din crestele neurale),sg respectiv nu se contracta ,e f.dilatat

si se comporta ca un obstacol pe calea digestiva;
-dolicolonul;
- megacolonul congenital;
-megadolicolon;

Ficatul
Dezvolatare
1.Formarea mugurelui hepatic
2.Inglobarea mugurelui in septul transvers
3.Inglobarea vv viteline in mugurele hepatic
4.Evolutia vv viteline
5.Circulatia hepatic prin v.ombilicala(circulatie placentara)
6.Formarea scurt-circuitului ombilico-cav inf(canalul Arantius)
7.Separarea ficatului de septul transvers
8.Anomalii
1.Formarea mugurelui hepato-cistic
In sapt a 4-a ,in mezenterul ventral ,apare mug hepato-cistic,ca un mugure plin
,endodermal din peretele ant al dd primitiv.
Mugurele creste asc in mezenter si se diferentiaza sub forma a 2 cordoane
pline(viitori lobi hepatici)(vezi desen dezvoltare stomac+desen dezvol. diafragmei)
2.Inglobarea septului transvers
Septul transvers este o masa de celule mezodermale la limita dintre abdomen si
torace ,inferior de primordiul cardiac .Celulele sale se amesteca cu celulele
endodermale alea mugurelui hepato-cistic.

Din septul transvers provin:

-capsula Glison
-conjunctivul hepatic
-celulele Kupfer
-sinusoidele hepatice(se dezvolta printr-un proces de angiogeneza locala )
Cordoanele de celule hepatice au origine endodermala .
Pentru formarea lobulilor hepatice este importanta v centrolobulara.V.centrolobulara
cliveaza longitudinal si antreneaza secvente de parenchim =>lobuli hepatici.
3.Inglobarea v viteline in mugurele hepatic
Tubul cardiac are la extremitatea ei inf o dilatatie numita sinus venos,in care se
temrina 3 perechi de vene:-viteline
-ombilicale
- cardinale comune
V.viteline incep intr-o retea de capilare in peretele sacului vitelin.Ele traverseaza
mugurele hepatic pt a se termina in sinusul venos.
Incepe formarea circulatiei hepatice care are 3 etape:
A.Circulatia vitelina
B.Circulatia ombilicala (placentara) in care majoritatea sangelui ce traverseaza
ficatul vine de la placenta.
C.Circulatia portala
A.Datorita procesului intens de morfogeneza hepatica,vv viteline sunt inglobate in
masa hepatica .Ele pierd lumenul unic transformandu-se intr-o multitudine de
canale.Din aceste moment vv dinaintea ficatului se numesc eferente(advehente),iar
cele de dupa ficat -eferente(evehente).
4.evolutia vv.viteline(etapa de formare a v.porte)
Intre cele 2 vv viteline dr si stg,apar 3 anastomoze orizontale.vitelo
-viteline,care de sus in jos sunt:
I.intrahepatica preduodenala;
II.extratrahepatica retroduodenala;

III.extrahepatica preduodenala;
Datorita rotatiei si coalescentei dd se produc involutii segmentare ale acestor
vase.Involueaza:
-v.vitelina dr intre anastomoza II-III;
-segmentul corespunzator al v.viteline stg ramane permeabil si involeaza v.vitelina
stg de l origine pana la prima anastomoza transversala exclusiv.
In aceste fel se explica de ce vena porta ajunge retroduodenopancreatic si de ce in
ficat se imparte in doua ramuri,in ficat ram stg avand traiect transversal.
Rr intrahepatice ale v.porte se anastomozeaza cu capilarele sinusoide.Acestea
converg in vv centrolobulare care se unesc in vase din ce in ce mai mari formand vv
.suprahepatice care se varsa in v.revehenta cumuna dr.
5.Circulatia ombilicala
Vv.ombilicale aduc sange cu O2 de la placenta .Initial sunt la distanta de ficat ,dar la
momentul de crestere maxima a ficatului vin in raport cu acesta si stabilesc
anastomoze vitelo-ombilicale stg si dr(in dreptul primei anastomoze viteloviteline.)V.ombilicala si anastomoza v.ombilicale dr dispar rapid.
Pe partea stg dispar sg de v.ombilicala de deasupra anastomozei.
Anastomoza stg va forma o parte a lig rotund ce se termina in ram.stg a v.porte.
6.Formarea canalului venos Arantius(santul extrahepatic ombilico-cav)
Practic ficatul reprezinta un obstacol in calea sangelui placentar.drept urmare pe
partea post a sa ,prin unirea venelor de suprafata se formeaza un canal anastomotic
intre v.ombilicala stg si v.cava inf.
La originea acestui canal este un sfincter acre are rolul de a proteja inima copilului
in momentul nasterii fata de xcesul de sange pompat prin contractia uterina.
In aceasta etapa sangele acre ajunge la embrion urmeaza doua trasee:
- cea mai mare parte prin canalul anastomotic;
-o mica parte prin v.porta.
Circulatia definitiva
La nastere prin legarea cordonului ombilical ,v.ombilicala devine lig.rotund si
sangele circula in ficat numai pe cale portala (in mare).
7.Desprinderea de septul transvers

Prin cresterea mare inf a ficatului ,peritoneul formeaza doua funduri de sac ce se
adancesc ,separa ficatul de diafragma si devin recesuri subfrenice.
Formarea arterelor hepatice
Din aortele dorsale se desprind rr intersegmentare ventrale care fuzioneaza si
formeaza arterele:-tr.cefalic
- mezenterica sup
-mezenterica inf;
Trunchiul celiac urmeaza un proces de descensus .Ramurile sale hepatice
prolifereaza prin inmugurire si invadeaza parenchimul hepatic pentru in final sa se
termine in capilarele sinusuiode.
8.Anomalii
-lobi accesori hepatici - > lobul lui Riedel ,pe marg inf aficatului la dr vezicii biliare;
->lobul lui Spiegel -prelungire la dr a viitorului lob
caudal din care ramane la adut numai procesul caudal Spiegel
-atrofii de lobi -de regula stg;
-sant ventral unic(in care se gasesc toate elementele de pe fata viscerala);

Dezvoltarea cailor biliare

In sapt a 4-a apare in mezenterul ventral ,in partea ant a mugurelui
hepatic,mugurele cistic.
Acesta este initial un diverticul endodermal plin.El se afla in ligamentul hepatogastric.
In sapt a 6-a capata lumen si se apropie de ficat.
In sapt a 7-a se reoblitereaza si in sapt a 8-a se retunelizeaza.Practic devine vezica
biliara.
Se roteste la dr si o data cu el coledocul ajunge post de dd 1.
Sfincterul oddi se dezv din mezodermul local la fel ca musculatura dd.
In luna a 3-a bila ajunge in dd si coloreaza meconiul.

Dezvoltarea cailor biliare intrahepatice

Cordoanele endodermale pline insotesc ramurile v.porte .Ele se tunelizeaza si intra
in legatura cu caile extrahepatice.
Canaliculele intralobulare se formeaza de la inceput ca spatii plibere intre
cordoanele de celule hepatice.
Anomalii
-atrezii
-stenoze
-canale hepatice accesorii
-chiste de cai biliare;
-vezica biliara dubla sau bifida;

Dezvoltarea pancreasului
Mugurele pamcreatic ventral apare in mezeterrul ventral in unghiul inf dintre
mugurele hepato-cistic si dd.Este initial un mugure endodermal plin care are o
schita de lob stg si lob dr.(lobul stg dispare).
O data cu totatia post a mugurelui hepato-cistic se roteste si mugurele pancreatic
ventral,ajungand pe flancul stg al dd 2 in cavitatea dd.
Aici fuzioneaza cu mugurele pancreatic dorsal.Acesta se dezvolta in mezenterul
dorsal mai sus decat mugurele ventral si al carui canal se deschide in dd.
Din mugurele ventral:-procesul uncinat
-partea inf a capului pancreasului;
Din mugurele dorsal:-partea sup a capului ,corpului si a cozii;
Cei 2 muguri fuzioneaza si intre canalele lor se produce o anastomoza astfel incat
canalul pancreatic ppl se formeaza din canalul mugurelui ventral
+anastomotic+canalukl pt corp si coada din mugurele dorsal.
Canalul pancreatic secundar se formeaza din canalul pt cap al mugurelui2.
Cordoanele endodermale prolifereza si apoi se tunelizeaza dand nastere acinilor
pancreatici .
Mezodermul local invadeaza glanda si separa apox.1 mil de acini de canaliculele
pancreatice si vor deveni insule Largerhans.

Anomalii:
-stenoze
-atrezii
- chiste
-pancreasul heterotopic;insulele de tesut pancreatic se dezvolta in peretele gastric
sau inntestinal;
-nodul pancreatic in vecinatatea vezicii biliare;
-fostul segment al mugurelui ventral poate forma un nodul in omentul mic.
-pancreasul inelar,cand mugurele ventral nu se roteste iar cei 2 mugurii fuzioneaza
in jurul dd2 putand provoca stenoza acestuia.

Dezvolatarea rinichiului
Aparatul renal si aparatul genital se gasesc atat in ontogeneza cat si la adult intr-o
interdependenta evidenta.
Acesta se datoreaza pe de-o partea origii mezodermale comune si pe de alta parte
faptului ca sistemul lor de excretie se descide in sinusul uro-genital(origine
endodermala).
Evolutia mezodermului
1.organizarea mezodermului(segmentarea):pe o sectiune sagitala exista o impartire
metamerica evidenta si pe o sectiune transversala exista:
-mezoderm paraaxial(va nastere somitelor);
-mez.intermediar=>nefrotoameleor
-mez.lateral =>splahnopleura si somatopleura ce delimiteaza celomul
intraembrionar.
Practic in fiecare segment exista o cavitate:in somite -miocelul,in nefrotoamenefrocelul,in mez.lat celomul intraembrionar.
Ne vom ocupa de mez.intermediar,care formeaza in totalitate ,de sus in jos ,de o
parte si de alta a coloanei cordoanele nefrogene.

Acestea au o segmentare evidenta in regiunea cervicala,mai putin evidenta in

regiunea toracala si caer lipseste in regiunea pelvina.
Caracteristic pentru dezvoltarea apartului urinar sunt:
-ontogeneza repeat filogeneza
-partea secretorie se dezvolta dintr-o masa celulara puripotenta prezenta in
cordoanele nefrogene si numita blastem celular.
-partea secretorie se uneste ulterior cu partea excretorie.Acest lucru diferentiaza
major formarea rinichiului de forma glandelor exocrine(in cazul acesta se formeaza
mai intai partea excretorie care inmugureste si formeaza partea secretorie).
Evolutia filogenetica a cordoanelor nefrogene
Prima schita de rinichi apare al pesti si se numeste pronefros.
Un rinichi mai dezvoltat =mezonefrosul apare la amfibieni.
Cel mai evoluat rinichi=metanefrosul apare la reptile si se perfectioneaza la pasari
si apoi la mamifere.
La om,in cursul evolutiei ontogenetice,exista toate cele 3 forme.
La om aceste etape :
-apar succesiv si coexista(cand nu si-a sfarsit evolutia o etapa ,incepe deja alta)
Pronefrosul
In cordoanele nefrogene cervicale dindreptul somitelor 8-11(nu exista o echivalenta
intre nr de nefrotoame si nr de somite).
**
Peretele lateral al nefrocelului formeaza un cordon plin si se indreapta inf si se
uneste cu formatiunea similara din segmenatel subiacente.
IN aceste fel rezulta un cordon plin care apoi se tunelizeaza si se numeste colector
pronefrotic.El se termina in cloaca.
Peretele medial al nefriocelului se invagineaza incat nefrocleul se transforma intrun tub pronefrotic.
In invaginare pastrunde un glomerul int vascular format prin angioformare locala.
Uneori acest glomerul se deschide in celomul intra embrionar.El se numeste
glomerul extern.

Produsul de filtrara ajunge in celom si apoij in tubul pronefrotic.Singurul loc in care

persisita aceasta dispozitie este la femei unde unde aparatul genital pastreaza
legatura cu celomul (celomostoma)la nivelul comunkicarii dintre tuba uterina si
cavitatea peritoneala.
Pronefrosul regreseaza in ziua a 25-a .La om este nefunctional si nu ramane nimic
din el.
Rolul lui este de a induce formarea celorlate etape.Daca se extirpa pronfrosul apare
doar o schita de mezonefros si nu se mai formeaza metanefrosul.
Transpalntul in alte tesuturi determina formarea de tubi mezonegrotici.
Mezonefrosul area rol imp in formarea metanefrosului si aparatului genital.
Apare inainte ca pronefrosul sa dispara ,din nefrotoamele din drepatul somitelor 926.
*
In cordonul nefrogen corespunzator acestor somite apar circa 40 de vezicule care se
turtesc si vor deveni tubi mezonefrotici.
Cu extremitatile lat acesti tubi se deschid in colectorul pronefrotic care se
transforma in duct mezonefrotic Wolf.
Cu extremitatile mediale ,veziculele invagineaza un glomerul intern( format local
prin angioformare).
La 2 luni si jumatate mezonefrosul este un organ voluminos pe paretele post a
trunchiului de o parte si de alta a mezenterului dorsal.
In luna a 4-a mezonefrosul nu mai exista ca organ.Persista din el numai partile
epigenitale care participa la formarea gonadelor.
*
La barbat 5-12 tubi mezonefrotici din dreptul testicului intra in legatura cu reteauna
testiculara si devin canale eferente testiculare.
Segmentul din canalul wolf in care se varsa canalele eferente =epididim si se
continua cu un segment din canalul Wolf ce devine canal deferent.
Tubi mezonefrotici sup pot forma mici vezicule numite apendice sau hidatite
testiculare sau ependimare(acestea pot fi pediculate -> se pot torsiona
->necroza!!!)
Tubi mezonefrotici inf pot forma la polul inf paradidimul (4-5 resturi de tubi
mezonefrotici).

La femeie canalul Wolf degenereaza in luna a 3-a.Resturi din tubi sup pot forma mici
vezicule in partea sup a lig lat numit epooforon.Din tubi inf poroforon.Acestea se
pot transforma chistic.
Metanefrosul/rinichiul definitiv apare in sapt a 9-a si are origine dubla:
-partea secretorie (nefronii )se dezviolta din segmentul pelvin,nesegmentat al
cordoanelor nefrogene numit blastem metanefrogen.
-partea excretorie (caile urinare )se dezvolta din mugurele uretral care apare pe fata
post mediala a canalului Wolf aproape de deschiderea in cloaca.Acest mugure
patrunde in blastem si acesta ii formeaza o capsula.
*
Din capsula se dezvolta nefronii.
Mugurele uretral se imparte in masa de blastem formand ,,T" sucesive .
Fiecare ramura a t-ului se comporta la fel si apar aprox 15 generatii de ramuri.
In timp ce la periferie diviziunea continua ,primele 5 generatii de ramuri devin calice
si bazinet.
Din diviziunea de l 5 in sus se formeaza tubi colectori se drepti .
Tubi colectori formeaza masa piramidelor Malpighi.
Bazele pira,midelor proemina la periferie si dau spectul lobulat al suprafetei
renale.In santuriel dintre lobi ,dupa nastere pana la 3 ani se definitiveaza
corticala renala care contine nefronii.
Datorita imaturitatii pana la 3 ani medicamentele cu eliminare renala trebuie
adaptate varstei deoarece altfel tind sa se acumuleze in organism si devin repede
toxice.
In blastemul din jurul fiecarei ramificatii renale se formeaza o vezicula->alungire>ansa->la exremitatea mediala se formeaza capsula Bowman,la extremitatea lat se
uneste cu tubii colectori.
Intre componenta secretorie si cea excretorie exista stimuli chimici de inductie
reciproca (PG)si nu se diferentiaza una fara alta.

Ascensiunea renala
In timpul formarii sale metanefrosul e initial in pelvis.

Odata cu cresterea embrionului el va ajunge in regiunea lombara printr-un proces

de pseudodescensus.
Deasemenea creste si mugurele uretral.
Odata cu ascensusul se produce si rotatia rinichiului . Hilul este initial ant si ajunge
in final medial.
Malformatii:
-agenezia renala-nu se formeaza
-aprox 1:500
-datorita lipsei canalului Wolf
-aplazia renala-dezvoltarea incompleta deoarece nu exista inductia mugure uretralblastem;
-nu exista bazinet;
- ureterele sunt mici si nu au lumen;
-renichi supranumerali dar unor divizari ale blastemului metanefrogen;
-rinichi polichistic -poate aparea tarziu
-datorita lipsei de fuziune intre partea secretoare si cea
excretoare
-hipoplazia renala -rinichi mic cu secretie redusa
-mai putin de 1,5 mil de nefroni
-datorita insuficientei divizari ale mugurelui uretral
-rotatie anormala
-ectopie-datorita uretrelor scurte
-vase polare din aorta care pot merge spre polul inf al rinichiului si pot curba uterul
mimand aspectul de calculi renali.
*
-uretere duble sau bifide;
-megaureter-nu se formeaza inervatie intrinseca din peretele uretral.

Dezvoltarea cailor urinare

*
Dezvolatarea cailor urinare este strans legata de evolitia cloacei (partea terminala a
metenteronului,origine endodermala),este inchisa inf de mb cloacala (are 2 straturi
ectoderm si endoderm)
In saptamana a 6-a mezodermul de sub insertia sacului vitelin prolifereaza intens
pentru a forma peretel ant-inf abdominal subombilical.In aceasta masa
mezodermala ,apare prin clivare ,un diverticul tapetat de endoderm numit
alantoida.Varful sau ajunge in cordonul ombiliacal.
Formarea alantoidei determina separarea unei mase mezodermale numit sept urorectal.Aceasta prolifereaza spre inf pana cand atinge si fuioneaza cu mb cloacala.(la
locul de fuziune se formeaza centrul tendinos al perineului.) Septul imparte cloaca
in :
-sinus urogenital (spre ant)
-rect(spre post);
Septul imparte si m.sfincter al cloacei in sf urogenital sf anal.

Evolutia septului urogenital

Sinusul este impartit in 3 segmente :
a)segmentul sup (este defapt sg inf al alantoidei si se mai numeste segment
abdominal)va forma vezica urinara.
b)segmentul mij(pelvic)va forma la barbati uretra prostatica si membranoasa ,iar la
femei uretra si o parte din vestibulul vaginal;
c)segm inf (se mai numeste la barbat si falic )va forma la barbat uretra peniana si
la femei va forma vestibulul vaginal(in care se deschid caile genitale si cele urinare).
Dupa cum am vazut,cezica urinara se formeaza din epiteliu endodermal al sept
urogenital(exceptie face o mica regiune numita trigonul vezical ),in colturile sale se
gasesc orificiile uretrei si orificiul ureterelor,ce provin din inglobarea in peretele
vezical a partii distale a canalului Wolf.
*
Partea terminala a canalului Wolf devine canal ejaculator la barbatii si la femei
degenereaza.

Malformatii
-ectopie vezicala-mucoasa vezicala se deschide la perete;
-simfiza pubiana este deschisa;
- se datoreaza unei lipse de migrare a mezodermului intre
ecto si endoderm
-fistule -rectovestibulare
- rectovaginale
-rectouretrale
-se datoreaza unor defecte de sept
-partea sup a alantoidei devine uraca,si poate prezenta fistule uracale.
-sinusul uracal s-i cand segmentele uracei raman permeabile;
-chisturi uracale;
-deschiderea ureterelor in organele vecine datorita unui defect de inglobare a
canalului Wolf
-hipoplazia vezicala in care nu se dezvolta sinusul
-vezica dubla;

Dezvoltarea testiculului
*
La barbat testiculul se formeaza in legatura cu mezonefrosul,iar organele genitale
externe se formeaza din portiunea pelvica si portiunea falica a sinusului uro-genital.
Dezvoltarea testiculului traverseaza o etapa indiferenta si una specifica.
I.Etapa indiferenta
-in aceasta perioada sexul nu este evident dar embrionul are toate structurile
necesare pentru formarea ambelor sexe.
-canalul Wolf si Muller sunt inca indiferente
-individualizarea sexelor incepe in sapt a 8-a cand celule interstitiale incep sa

secrete testosteron;
-aceasta etapa parcurge mai multe subetape:
a)aparitia crestei gonadale
-in sapt a 5-a pe fata mediala a mezonefrosului apare o proemineta longitudinala
numita creasta gonadala;
-ca si mezonefrosul cand extremitatea craniala involueaza,cea caudala evolueaza;
b)formarea cordoanelor sexuale primare
-partea profunda a epiteliului celomic ce acopera creasta gonadala prolifereaza
intens si da nastere unui blastem celular;
-acesta se organizeaza rapid in cordoane sexuale primare;
c)Invazia blastemului de catre cel germinale primordiale
-aceste celule se formeaza in peretele sacului vitelin (de langa alantoida ),si ele
migreaza prin radacina mezenterului dorsal in creasta gonadala si sunt incorporate
in cordoane sexuale primare;
-in lipsa lor nu se formeaza testiculul;
-in consecinta in aceasta etapa avem o structurarea initiala a gonadei intr-o zona
corticala si o zona medulara;
-la barbat- corticala involeaza formand albugineea testiculului
-medulara -formeaza testiculul
-la femei e invers;
d)separarea gonadei de mezonefros
-formarea canalului paramezonefrotic Muller
-epiteliul celomic de pe fata ant-lat a mezonefrosului se invagineaza in mezonefros
dand nastere unui sant si apoi canlului Muller;
-in partea superioara -canalul ramane deschis si comunica cu celomul;
-in partea mijlocie -este un cordon plin;
- in partea inf-incruciseaza ant canalul Wolf si in sapt a 9-a se uneste cu cel din
partea opusa formand un cordon plin care ajunge la peretele post al sinusului urogenital

-ridica acest perete formand o proeminenta in lumenul sinusului numita tuberculul

sinusal Muller;
-din el la barbatul adult ramane numai coliculul seminal al uretrei prostatice(la
femei din tuberculul Muller se formeaza himenul);
-sup de tubercul se deschid ureterele si inf de el canalele Wolf;
-din canalul Muller pot ramane:
- cranial niste mici vezicule numite apendice testiculare
- caudal- ramane un mic canal intraprostatic numit utricul prostatic;
*
II.Etapa specifica(diferentiere testiculului)
a)formarea tubilor seminiferi contorti
-in medulara crestei gonadale capatul med al cordoanelor sexuale primare,se
ramifica in 3-4 cordoane sexuale secundare ,acre devin tubi seminiferi contorti(sunt
cordoane pline pana la prepubertate cand se tunelizeaza)
-in blastemul dintre cordoane se vor forma celule interstitiale care din sapt a8-a
secreta testosteron;
-pana in luna a6-a aceste celule sunt populatia celulara dominanta din testicul;
-nr lor scade pentru ca la pubertate sa creasca din nou;
b)formarea retetestis
-in mezohiu in luna a 3-a se formeaza prin diferentiere locala o retea de cordoane
anastomozate care intra in jonctiuni prin tubi drepti si tubi seminiferi contorti;
-spre mezonefros aceasta retea va intra in jonctiuni cu tubi mezonefrotici
corespunzatori;
c)formarea albugineei
-epiteliu germinativ din corticala se condenseaza si formeaza tunica albugineei care
........septuri spre interior
-epiteliu celomic devine vaginala testiculului;
d)jonctiunea uro-genitala se face in luna a 4-a
-asa cum am spus k o parte din tubii mezonefrotici se unesc cu tetestis.......

devine sinuasa si se transforma intr-un organ numit epididim;

-sub aceasta canalul Wolf devine canal deferent;
-extremitatea lui distala se deshide in uretra prostatica si are aspect ampular
-de pe peretele ampulei inmugureste vezicula ampulara;
e)separarea de mezonefros
-in luna a 4-a cand are loc si o rotatie epididimul ajungand post-lat;
III.Coborarea testiculului
-in luna a 3-a cand plica scrotala se alungeste straturile peretelui abdominal se
invagineaza in scrot (se formeaza astafel canalul inghinal);
-se declaseaza coborarea testiculului care are 2 etape:
a)coborarea interna din luna a -3a pana in luna a 7-a cand gubernaculul se
contracta si testiculul ajunge la orificul intern al canalului inghinal;
-este un partial un pseuododescensus deoarece creste mai mult asc in regiunea
lombara;
b)coborarea externa din luna a 7-a pana in luna a 9-a cand testiculul traverseaza
canalul inghinal si ajunge in scrot;
-un testicul incomplet coborat dar palpabil si mobil in canal poate cobora in primele
4 luni dupa nastere;
Cauzele coborarii sunt:
- actiunea testosteronului;
-contractia gubernaculului;
-necesitatea transferului substantei nobile la temperatura redusa(spermatogeneza
are nevoie de 2 grade mai putin decat temperatura corpului);

Dezvoltarea organelor genitale masculine

*
I.Etapa indiferenta

-organele genitale sunt la fel pt ambele sexe

-cloaca este limitata inf de mb cloacala marginita de plicile cloacale;
-acestea se unesc ant si formeaza tuberculul genital;
-extremitatea lui va deveni glandul penisului/clitorisului;
-cand septul uro-genital atinge mb cloacala face urmatoarea impartire:
- ant-mb urogenitala limitata de plicile urogenitale;
- mij-centrul tendinos al penisului;
- post mb anala ,limitata de plicile anale;
-lateral de plicile anale apare proemineta genitala;
II.Etapa specifica
-ant intre cele 2 plici intre cele 2 plici uretrale se formeaza un sant prelung care
patrunde in tuberculul genital numit sant uretral;
-epiteliul sau (endodermal)prolifereaza si formeaza:-o lama uretrala
-o placa
uretrala,care tinde sa se ocupe santul,simultan cu resorbtia placii ,plicile uretrale
fuzioneaza(pe linia rafeului)si se formeaza astfel uretra peniana;
-aceasta nu atinge extremitatea libera a penisului
-aici de pe extremitatea libera a tubercului genital se formeaza un cordon
ectodermal plin in axul glandului,ce tinde sa se uneasca cu uretra peniana;
-cordonul se resoarbe si da nastere fosei naviculare ce se deshide prin meatul urinar
ext;
-si in jurul glandului exista o intensa proliferare ectodermala;
-resorbtia inceputa in cordonul central continua in masa ectodermala periferica
dand nastere santului balano-preputial;acesta separa de gland o plica tegumentara
numita preput ce are un orifiu central =>orificiul preputeal.
-proeminetele genitale se unesc pe linia mediana si formeaza scrotul.
-acestea se dezvolta initial presimfizar si apoi coboara la locul sau;
-corpii cavernosi se formeaza din mezenhimul tuberculului genital ca niste cordoane
initial pline in masa carora apar capilare prin angiogeneza locala,acestea se dilata si
se anastomozeaza dand nastere cavernelor.

Anomalii
-epispadias-meatul uretral este pe fata dorsala a penisului deoarece extremitatea
post a uretrei peniene nu s-a unit corect cu uretra membranoasa provenita din
sunusul uro-genital;uretra membranoasa se deschide pe fata dorsala si aceasta
malformatie este insotita de extrofie vezicala;
-hipospadias-meatl urinar este pe fata inf ,pe rafeu,oriunde de la gland la scrot;plisa
uretrala nu s-a unit datorita unui deficit de hh androgeni;
-fimoza congenitala-orificiu preputeal mic,santul balano-preputeal neformat;
-agenezia penisului-nu se formeaza tuberculul genital;
-penisul bifid-cele 2 jum ale tuberculului genital nu au fuzionat;
-penisul dublu -2 tubercului genitali;

Dezvoltarea gonadei feminine

I.Etapa indiferenta
-sexul nu este inca evident ,embrionul are toata structurile necesare pentru
formarea ambelor sexe,dar nu si-a stabilit inca sensul diferentierii;
-dupa ce gonada incepe sa se formeze ,canalele mezonefrotic si paramezonefrotic
raman tot indiferente;
-individualizarea lor se face dupa ce gonadele incep sa secrete hh sexuali;
-diferentierea ovarului incepe mai tarziu decat la testicul,in sapt a 10-a;
II.Stadiile diferentierii
a)apar proeminentele gonadale pe fata mediala a mezonefrosukui ,sub numele de
creste gonaladale;
b)formarea cordoanelor sexuale primare
-ca si mezonefrosul ,cand extremitatea craniala a crestei gonadale involueaza,cea
caudala evolueaza;
-creasta este acoperita de epiteliu celomic;
-stratul profund al acestuia(epiteliu germinativ)prolifereaza in masa gonadala si

formeaza un blastem celular gonadal;

-acesta se organizeaza in cordoane sexuale primare;
c)invazia blastemului de catre celule germinative primordiale;
-aceste celule se formeaza in peretele sacului vitelin (origine endodermala)in
vecinataea alantoidei;
-ele migreaza prin radacina mezenterului dorsal si invadeaza creasta gonadala unde
vor fi incorporate in cordoane sexuale secundare;
d)structurarea initiala a gonadei in corticala si medulara
-zona periferica invadata de epiteliu germinativ va deveni corticala primara ;
-zona centrala devine medulara primara;
-corticala va forma ovarul;
-medulara-va degenera
Formarea canalului para mezonefrotic Muller
-etapa celomuluui situat pe foita lat a mezonefrosului -se formeaza un sant care se
invagineaza in mezonefros si da nastere canalului Muller;
-acesta ramane deschis la extremitatea craniala(comunica cu celomul)
-este canal rpopriu-zis la mijloc ;
-inf este cordon plin ;
-capatul plin incruciseaza extrem ant a canalului Wolf si se uneste cu cel pe partea
opusa formand primordiul uretro-vaginal;
-aceste primordiu ridica peretel post al sinusului uro-genita formand in sinus
tuberculul Muller,din el se va forma himenul;
Etapa crestelor gonadale
*
-restul gonadei urmaza directia canalelor Muller si fuzioneaza pe linia mediana ,inf
in jurul primordiului,formand cordoanele genitale (cordoanele contin primordiul);
-crestele au 3 seg-vezi desenul
*
a)creasta gonadala este seg vertical-va forma musculatura ...............

b)segmentul transversal-miometrul corpului uterin;

c)cordoanele genitale-miometrul colului uterin;
1.canalul Muller pe verticala-hidatita Morgagni;
2.partea transversala-partii sup a uterului;
3.primordiul-mucoasa partii inf a uterului
-partea sup a vaginului pana la himen;
II.Formarea ovarului-etapa specifica
a)evolutia cordoanelor sexuale primare
-acestea vor forma o retea ovariana in medulara si dispar;
b)evolutia cordoanelor sexuale secundare
-in luna a 3-a epiteliul germinativ prolifereaza intens si formeaza corticala
secundara ,aceasta se organizeaza in cordoane sexuale secundare;
-acestea se fragmenteaza in mase celulare ,fiecare masa celulara inglobeaza o
celula germinativa rezultand un folicul ovarian primar cu o ovogonie
-celulele foliculare secreta estrogen;
c)separarea gonadei de mezonefros
-se face prin aparitia unor santuri longitudinale de-o partea si de alta a crestei
gonadale ;
-acestea se adancest formand mezoovarul;
-stroma ovarului se formeaza din mezenhimul perifolicular;
-la femei nu exista jonctiunea uro-genitala ca la barbati cu tubi mezonefrotici;
Ligamentele ovarului-crestele gonalade ridica peritoneu post incat in partea sup se
formeaza un lig sup si unu inf:
-lig sup- lig suspensor al ovarului;
-lig inf-devine -in partea sup -lig.propriu utero-ovarian
-in partea inf -lig rotund al uterului(e diverticului
gubernaculului,ca si acesta se insera in labia mare dupa ce a traversat peretele
abdominal si a format canalul inghinal)
-lig lateral al uterului-cand se departeaza de perete -canalele Muller trag dupa ele

peritoneul-parietal=> lig lateral

Descensusul ovarian-din luna a 3-a pana la pubertatea cand ovarul este la
stramtoarea superioara a bazinului!!!!!
Ovarul sufera o rotatie-polul inf -medial
-polul sup -lateral

Dezvoltarea cailor genitale feminine

Se face in cea mai mare parte pe seama canalelor paramezonefrotice Muller;

*
Un canal Muller are in luna a 3-a urmatoarele parti(canalele Muller vor forma numai
mucoasa cordoanelor genitale):
-o parte verticale care va deveni tuba uterina si care comunica cu celomul ,iar la
extremitatea sup va forma hidatita Morgagni;
-o parte transversala care trece ant de canalul Wolf si fuzioneaza cu cea de pe
partea opusa pe linia mediana;
aceasta va forma corpul uterin;
-o parte inferioara fuzionata si plina se numeste primordiu utero-vaginal ;
initial uterul este organ abdominal;
in luna a 4-a primordiul se diferentiaza in col uterin si formix vaginal prin aparitia
unui sant circular,extern,care se adanceste si separa fundurile de sac vaginale de
colul uterin;
-primordiul utero-vaginal ridica pe peretele post al sinusului uro-genital o
proeminenta numita tubercul sinusul;
endodermul acestuia prolifereaza intens in sinus si formeaza placa vaginala;
in masa placii vaginale apar numeroase cavitatii care fuzioneaza si formeaza
lumenul vaginal,pe 3/4 inf ale vaginei;
-tunelizarea se continu si in primordiu formand canalul cervical;
-la limita ant a placiii vaginale nu se resoarbe decat partial si va forma himenul;

-vagina se deschide in sinusul urogenital care va deveni vesticul vaginal limitat de

cele 2 perechi de labii(se explica de ce in vestubul se deschid atat uretra cat si
vagina);
-miometrul are 3 straturi:-arhimiometrul-strat profund,format din fibre longitudinale
si circulare;
-stratul vascular ;
-paramiometrul care se dezvolta dupa nastere si ingroapa
vasele uterine;
Anomalii
-vestigii din canalele mezonefrotice:-epooforonul,sunt mici tubuli in mezoovar care
cunt resturi din tubi mezonefrotici care n-au intrat in jonctiune;
-paraoforonul,rsturi din tubi mezonefrotici caudali in baza
ligamentului larg;
-organul lui Gartner,resturi din canalul Wolf situate paravaginal;
-hidatita Morgagni ,resturi vezicule mici ataasate tubului uterin,rest
din canalul Muller;
Anomaliii de ovar:
-adenezie;
-hipogenezie;
-ectopie;
-ovarul criptic;
-ovotesticul-ovarul testicul;
Anomalii de uter:
-lipsa de fuziune a canalelor Muller,uterul didelf;
-deficitul de fuziune a canelelor Muller ,produce uterul septat sau bicorn;
-uterul unicorn poate ramane un rest de canal Muller;
-atrezie de col ,nu se tunelizeaza;
-uterul infantile ,mic cu aspect normal;
-absenta tubelor;

-tube accesorii;
-tube ramificate ;
-tube imperforate;
-atrezia vaginala totalasau partial;
-uterul nu comunica cu vagina pentru ca nu exista contact intre primordiu si sinus;
-himenul imperforate;
-disgenezii cu cauza cromozomiala;
-hermafroditismul adevarat organele genitale externe de la ambele sexe ,uneori si
interne de la ambele sexe;
-hermafroditismul fals ,exista organelle genitale interne feminine,la exterior testicul
si organe genitale feminine;
-virilism,secretia crescuta de androgen la nivelul suprarenalei-clitoris cu aspect
penian;
Dezvoltarea organelor genitale externe la femei
-seamana cu cel de las barbat;
1.etapa indiferenta-la fel;
2.etapa specifica:
-tubercul genital are o dezvoltare redusa si devine clitoris;
-plicile uretrale nu mai fuzioneaza decat post si devin labii mici;
-devin labii mari;
-sinusul devine vestibule;
Anomalii:
-. uro-genital;
-imperforatia himenului;
-atrezii,stenoze,disgenezii;