16.10.

2019

DEZVOLTAREA BURSEI
OMENTALE
Primordiul acesteia este vizibil sub forma unei invaginatii a cavitatii peritoneale in
mezogastrul dorsal, mai exact pe partea dreapta, aprox in sapt a 4-a.

Pe masura ce se dezvolta stomacul si ficatul, aceasta invaginatie se prelungeste, se

adanceste/se mareste atat in partea dorsala cat si in partea ventrala. In partea ventrala
se va aseza intre stomac si ficat iar spatiul respectiv se va numi RECES HEPATO-
ENTERIC, viitorul VESTIBUL AL BURSEI OMENTALE.

De asemenea are loc o extensie in partea craniala la drapta esofagului formand un alt
reces numit RECES PNEUMO-ENTERIC 🡪 este descris si este prezent, deoarece in
acest stadiu de dezv. nu s-au format pilierii; in momentul in care se formeaza pilierii
diafragmatici, partea superioara se inchide (partea corespunzatoare portiunii toracice),
si ramane doar partea abd => RECES OMENTAL SUPERIOR.

Recesul hepato-enteric (intre stomac si ficat) are o deschidere larga initial,

comunicand cu viitoarea bursa omentala, dar mezogastrul dorsal se alungeste. rin
alungire formeaza o cuta/o pliere si in varful acestui pliu se formeaza si se dezvolta
primordiul splenic.
 In partea dorsala (partea proximala) a mezoului dorsal isi face aparitia si se
dezvolta mugurele pancreatic dorsal.
 In mezogastrul dorsal patrunde corpul si coada pancreasului, Odata cu
dezvoltarea mugurelui lineal iar legatura care se realizeaza intre pancreas si splina va
constitui LIGAMENTUL PANCREATICO-LIENAL. Inainte de realizarea cualescentei
TREITZ, legatura era realizata de ligamentul r-l , ligament ce dispare odata cu aparitia
cualescentei.

Alungirea inferioara a mezogastrului dorsal care trece peste colonul transvers si

peste ansele intestinale realizeaza primordiul omentului mare care initial este alcatuit
din 4 foite:

- 2 externe
- 2 interne

(2 asccendente, 2 descendente), intre care, in perioada embrio-fetala, este descris

recesul omental inferior/caudal.

Odata cu realizarea coalesccentei, intre foitele interne, practic raman 3 structuri

membranoase/fibroase, 2 externe si una la interior prin fuziune iar legatura intre marea
curbura gastrica si colonul transvers va realiza LIGAMENTUL GASTRO-COLIC.

Ultimul segement al bursei oomentale ccare se formeaza este VESTIBULUL

BURSEI OMENTALE 🡪 reallizeaza conexiuni cu marea cavitate peritoneala prin orificiul
epiploic al lui WINSLOW si cu bursa omentala propriu-zisa, prin cele 2 plici gastro-
pancreatice care delimiteaza orificiul bursei omentale.

MEZENTERONUL
Este segmentul de intestin primitiv care este vasculariat de artera mezenterica
superioara si din care se formeaza in final partea inferioara a duodenului (inferioara d2,
tot d3 si tot d4), se formeaza flexura duodeno-jejunara, ansele jej., se formeaza si
apendicele vermiform si se formeaza colonul ascendent cu flexura colica dreapta si cele
2/3 ale colonului transvers.

In sapt a 4-a, acest segemtn creste/se alungeste si formeaza o ansa, numita

ANSA OBILICALA/ANSA VITELINA. Varful acestei anse se continua cu ductul vitelin
care face legatura cu sacul vitelin, prin intermediul cordonului ombilical. Aceasta ansa
initial este dispusa in plan sagital, avand o ramura superioara care se mai numeste si
PREVITELINA, ramura care creste rapid in lungime si o ramura inferioara, care se
numeste POSTVITELINA, cu ccrestere mai moderata dar pe care se gaseste, aproape
de ductul vitelin, o proliferare/umflatura, numita CECO-APENDICULARA.

Odata cu formarea acestei anse, incepe si un proces de rotatie, rotatie care se

face de la stg spre dreapta, astfel incat ramura postvitelina se dispune in partea stanga,
iar mezoul de legatura este asezat orizontal.

Ansa obilicala se alungeste foarte repede. Ramura superioara, prin crestere

rapida, incepe sa coboare, din cauza greutatii, iar cea inferioara, neavand unde sa se
duca, ramane in partea superioara. Extermitatile ansei, cea anterioara va fi la nivelul
ductului vitelin, iar posterior, in urma rotatiei i8i5n prima etapa, cu 90 grd, si apoi prin
coborarea ansei inferioara, inca 90 grd, realizeaza o mica zona de torsiune => punctul
primodriului mezenterului.

Ccavitatea abdominala este inca de dimensiuni mici la aceasta varsta; ficatul este in
dezvoltare si are dimensiuni relativ mari; mezonefrosul (rinichiul lunii a 2-a) este inca de
dimensiuni mari => ansa ombilicala se va devolta catre celomul extraembrionar al
cordonului ombilical.
 Odata iesita din cavitatea abdominala, fenomenul respectiv a fost denumit
hernie fiziologica; iesirea completa, ajung sa se desfasoare pana in saptamana a
7-a. Din sapt a 8-a si pana in saptamana a 10-a are loc revenirea anselor
intestinale/ombilicale din nou in cavitatea abdominala.

In cordonul ombilical, segmentul previtelin are o crestere imensa, aprox o sapt/o

sapt si ½, pana la sapt a 8-a, si se formeaza segmentele intestinului subtire (jejun,
ileon). Ansa ombilicala ramane in celomul extraembrional aprox pana la inceputul sapt a
10-a, dupa care revine in cavitatea abdominala. Ca revenire, intai revin ansele jejunale,
apoi urmate de cele ileale, care se vor aseza in partea stanga, dupa care are loc
revenirea segmentului post-vitelin. Aceasta revenire in cavitatea abdominala se
datoreaza celor 3 factori importanti:

1. Incetinirea dezvoltarii ficatului

2. Regresia mezo-nefrosului
3. Dezvoltarea rapida a peretilor abdominali.

Din ramura inferioara/postvitelina se formeaza:

- Ultima portiune din ileon  aprox 60-70-85 cm fata de ductul vitelin

- Cecul cu apendicele vermiform
- Colonul ascendent cu flexura colica si cele 2/3 drepte din colonul transvers.

In momentul in care revine ansa postvitelina in cavitatea abdominala, singurul loc care
ramane liber ramane sub ficat. Mugurele cecal isi mentine inca pozitia langa ductul
vitelin; urmeaza apoi o alta rotatie la nivelul cav abdominale cam de 45-65 grd; are loc
alungirea ansei post-viteline care coboara la dreapta, aproape de peretele abd, formand
colonul ascendent. Segmentul acesta este cuprins intre fata viscerala a ficatului si fosa
iliaca dreapta (asezarea normala). Asezarea definitiva depinde de la individ la individ.

Exista situatii in care cecul este mai lung si cade in fosa iliaca mai mult => variatii.

Odata ajuns aceasta ansa postvitelina pana in fosa iliaca dreapta, deabia atunci
incepe dezvoltarea cecului. Tot atunci apare si apendicele vermiform ca un diverticul si
tot atunci se formeaza infiltrarea peretilor apendicelor cu tesut limfoid.

Revenirea tuturor componentelor derivate din mezenteron in cavitatea

abdominala se face impreuna cu mezoul respectiv. Deplasarea diverselor segmente
spre stg sau dr duce la alipirea mezourilor pentru intervale mai lungi de timp => fascii de
cualescente. Pentru mezenteron:
 1. Partea inferioara a duodenului care ramane lipita de peretele posterior si
completeaza procesul de cualescenta => completeaza fascia de cualescenta
treitz.
2. Deplasarea colonului, prin alungire, in partea dreapta a cav abdominale si
alipirea lui de peretele posterior cu formarea fasciei de cualescenta Toldt 1.

Raman mobile flexura duodeno-jejunala, ansele jejun-ileale, cecul cu apendicele

vermiform si colonul transvers.

Dupa realizarea revenirii in cavitatea abd, canalul vitelin se oblitereaza si apoi

dispare. Uneori, ramane un rest din el, rest care poate fi in comunicare cu lumenul
intestinal si care formeaza ceea ce se numste DIVERTICULUL MECKEL. Se
gaseste localizat la o distanta cuprinsa intre 50-80 cm de valva ileo-cecala.

METENTERONUL
Se mai numeste intestin posterior. Din el se formeaza treimea stang a colonului
transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.

El in mod normal se gaseste asezat in plan median, legat de peretele posterior

prin intermediul unui mezou dorsal.

In sapt a 10-a, dupa revenirea anselor intestinale in cav abd, intestinul posterior
este deplasat catre stanga cu tot cu mezou; apar segmentele numite; prin alipirea
mezoului de peritoneul partietal stang, se formeaza un proces de coalescenta => fascia
de coalescenta TOLDT 2, ramanand mobile treimea stanga a colonului transvers,
colonul sigmoid, legat de peretele posterior prin mezosigmoid, in aceasta etapa si rectul
(legat prin mezorect); mezoul acesta (mezorect) sufera un proces de regresie
secundara prin impingerea lui catre posterior; se realizeaza o proliferare de tesut
mezenchimal, proliferare care formeaza PROCTODEUMfrcdvUL. Partea inferioara a
intestinului posterior este dilatata si poarta numele de CLOACA. Cloaca, in partea
inferioara (sa zic) este inchisa prin intermediul unei membrane numite MEMBRANA
CLOACALA. Membrana cloacala se realizeaza in urma contactului direct dintre
endoderm si ectoderm (nu exista mezoderm). Acest contact direct il gasim numai intr-un
singur loc, imediat sub cordonul ombilical (ca pozitie se gaseste anterior membrana
cloacata); ulterior el creste si se desface => ajunge inferior.

In cloaca se deschid ductele mezonefrotice care coboara de la intestinul lunii a 2-

a (mezonefros). Si tot in cloaca, pe mijloc, venind de la cordonul ombilical se deschide
alantoida. Tesutul mezenchimal care se gaseste intre cloaca si alantoida incepe sa se
condenseze si se transforma intr-un fel de sept, sept care treptat se deplaseaza inferior
si separa cloaca in 2 segmente:

1. Anterior - va deveni sinus urogenital.

2. Posterior – va deveni canal ano-rectal.

Septul in final ajunge la nivelul membranei cloacal si la locul de contact realizeaza o

proeminente, o densificare care poarta numele de TUBERCUL PERINEAL. Acest
tubervul va fi viitorul centru tendinos al perineului.

Septul imparte membrana in 2 segmente:

1. Anterior – membrana urogenitala

2. Posterior – membrana anala
 Aproximativ in luna a 3-a/ inceputul lunii a 4-a, membranele urogenitala si
membrana anala se resorb. Canalul ano-rectal este cel care va forma rectul, si anume
pareta dilatata a acestuia numita AMPULA RECTALA si mai formeaza partea
superiaora a canalului anal, si anume este vorba de segmentul care ajunge pana la linia
pectinata. Linia pectinata reprezinta trecerea de la epiteliul endodermal unistratificat de
tip cilindric la un epiteliu pavimentos, stratificat nekeratinizat care, in principal apartine
PROCTODEUMULUI.

Proctodeumul reprezinta portiunea caudala a canalului anal, care se intinde de la

linia pectinata pana la linia alba (prezenta doar la adult); aceasta linie alba marcheaza
treccerea de la epiteliul pavimentos stratificat nekeratinizat la cel keratinizat.

Structura +malformatii – pt data viitoare