Stomacul apare ca o dilatare fusiforma a intestinului in a patra saptamana de

dezvoltare. In saptamanile ce urmeaza, aspectul si pozitia stomacului se schimba foarte mult ca

rezultat al ratelor de crestere diferite ale peretelui sau , precum si datorita schimbarii pozitiei a
organelor vecine. Schimbarile de pozitie a stomacului sunt cel mai usor de explicat prin
presupunerea ca acesta se roteste in jurul unui ax longitudinal si a unui ax anteroposterior.

Stomacul se roteste 90 grade in sensul acelor de ceasornic in jurul axului longitudinal,

astfel incat partea stanga a acestuia priveste anterior, iar partea dreapta priveste posterior. Prin
urmare, nervul vag stang care initial inerveaza partea stanga a stomacului, acum inerveaza
peretele anterior; similar, nervul vag drept inerveaza peretele posterior al stomacului. In timpul
rotatiei, peretele posterior al stomacului creste mai repede decat cel anterior, formand astfel
mica si marea curbura.

Extremitatea cefalica( cardia) si caudala (pilorul) a stomacului , initial se afla pe linie

mediana, dar in timpul cresterii ulterioare , stomacul se roteste in jurul unui ax anteroposterior
astfel ca, partea caudal sau pilorul se deplaseaza spre dreapta si in sus, iar extremitatea cefalica
sau cardia se deplaseaza spre stanga si usor in jos. Astfel stomacul ajunge in pozitia lui finala,
axa acestuia mergand de sus stanga spre jos dreapta.

Intrucat stomacul este atasat la peretele dorsal al corpului prin mezogastrul dorsal si de
peretele ventral de mezogastrul ventral, roatia si cresterea disproportionala a acestuia
altereaza pozitia acestor mezentere. Rotatia in jurul axului longitudinal trage mezogastrul
dorsal spre stanga, creeand un spatiu in spatele stomacului numit bursa omentala. Rotatia
trage deasemeni si mezogastrul ventral spre dreapta. Pe masura ce acest proces continua in
saptamana a 5-a de dezvoltare, apare primordiul splenic ca o proliferare mesodermala intre
cele doua foite ale mezogastrului dorsal. Datorita rotatiei continue a stomacului, mezogastrul
dorsal se alungeste si portiunea dintre splina si linia mediana merge spre stanga si fuzioneaza
cu peritoneul peretelui posterior abdominal. Foita posterioara a mezogastrului dorsal si
peritoneul de-a lungul acestei linii de fuziune degenereaza. Splina, care ramane
intraperitoneala, este apoi legata de peretele corpului in regiunea rinichiului stang prin
legamentul lienorenal si de stomac prin ligamentul gastrolineal. Prelungirea si fuzionarea
mezogastrului dorsal cu peretele posterior al corpului determina deasemeni si pozitia finala a
pancreasului. Initial aceasta se dezvolta in mezoduodenul dorsal, dar in cele din urma coada
acestuia se extinde in mezogastrul dorsal. Din moment ce aceasta portiune fuzioneaza cu
peretele dorsal al corpului, coada pancreasului se afla pe aceasta regiune. Odata ce foita
posterioara a mezogastrului dorsal si peritoneul posterior al corpului degenereaza de-a lungul
liniei de fuziune, coada pancreasului este acoperita de peritoneu pe suprafata lui anterioara si
prin urmare se afla situat retroperitoneal.
 Ca un rezultat al rotatiei stomacului in jurul axei anteroposterioare, mezogastrul dorsal
bombeaza in jos. Acesta continua sa creasca in jos si formeaza un sac cu doua straturi ce se
intinde peste colonul transvers si intestinal subtire, semanand cu un sort. Acest sort cu doua
straturi este omentul mare. Mai tarziu,straturile acestuia fuzioneaza intr-un singur strat ce
atarna de curbura mare a stomacului. Stratul posterior al omentului mare fuzioneaza
deasemenea cu mezenterul colonului transvers.

Bursa omentala si ligamentul falciform se formeaza din mezogastrul ventral care la

randul sau deriva din mezodermul septului transvers. Cand se dezvolta din sept mugurii
hepatici, se formeaza peritoneul hepatic, ligamentul falciform care leaga ficatul de peretele
ventral al corpului si bursa omentala, ce se extinde de la stomac si duodenul superior la ficat.
Marginea libera a ligamentului falciform contine vena ombilicala care dupa nastere se
transforma in ligamentul rotund al ficatului. Marginea libera a bursei omentale conecteaza
duodenul de ficat si contine ductul biliar, vena porta si artera hepatica. Tot aceasta margine
libera formeaza plafonul foramenului epiploic Winslow, care reprezinta o comunicare intre
bursa omentala si restul cavitatii peritoneale.