Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T.

Popa”
Iaşi, Romania
Departamentul de Anatomie

Săptămâna a 2-a

Produsul de conceptie in ziua a 12-a

CHRONOLOGIE ET DEFINITION

Se déroule durant la deuxième semaine (7è-14è jours).

Correspond à la formation d'un disque embryonnaire didermique

Coïncide avec la mise en place de structures extra-embryonnaires :

•Amnios
•Vésicule vitelline primitive
•Mésoderme extra-embryonnaire
•Cœlome extra-embryonnaire
•Pédicule de fixation de l’embryon .

RÉSUMÉ

Au cours de la 2è semaine, le blastocèle est divisé en 2 cavités :

-la vésicule vitelline primitive
-le cœlome extra-embryonnaire
 Planul cursului
A. Evoluţia trofoblastului
B. Evoluţia embrioblastului
1. Formarea discului germinativ bilaminar
2. Formarea cavităţii amniotice
3. Formarea veziculei ombilicale primitive
4. Formarea mezodermului extraembrionar
5. Formarea coelomului extraembrionar
6. Formarea veziculei ombilicale secundare
7. Formarea pediculului de fixaţie
C. Modificări la nivelul endometrului
D. Corelaţii clinice
PRÉGASTRULATION GASTRULATION ORGANOGENÈSE
(2è sem.) (3è sem.) (4è-8è sem.)

TOUS tissus
Epiblaste 3 feuillets embryonnaires
fondamentaux et organes

Tissus extra-embryonnaires
sauf le trophoblaste

L’hypoblaste ne donne aucun dérivé définitif

 A. Evoluţia trofoblastului
Ziua a 8-a

Celulele trofoblastului care acoperă

embrioblastul (polul embrionar) continuă să
penetreze endometrul şi se diferenţiază în 2
straturi:
•citotrofoblastul – stratul intern, cu celule
individualizate şi membranele celulare
păstrate,
•sinciţiotrofoblastul – stratul extern, fără
limite celulare distincte (masă de
citoplasmă care conţine numeroşi nuclei
dispersaţi)
Celulele citotrofoblastului migrează în
sinciţiotrofoblast unde fuzionează şi pierd
membranele celulare individuale.
A. Evoluţia trofoblastului
Ziua a 9-a
Sinciţiotrofoblastul

Sinciţiotrofoblastul este invaziv

datorită enzimelor hidrolitice
citoplasmatice care dizolvă
matricea extracelulară dintre celulele
endometriale.

Procesul de implantare continuă.

Sinciţiotrofoblastul se extinde şi
înconjoară treptat blastocistul.

Punctul de penetrare de la nivelul

endometrului este închis printr-un
cheag de fibrină (ziua a 9-a).

La nivelul sinciţiului apar vacuole

care fuzionează şi formează lacune
mari ce conţin lichid interstiţial –
stadiu lacunar (ziua a 9-a).
A. Evoluţia trofoblastului
Sinciţiotrofoblastul
Ziua a 9-a

Lacunele intrasinciţiale formează o reţea de

canalicule (în special la nivelul polului
embrionar).
La polul abembrionar trofoblastul constă în
principal din celule citotrofoblastice care
formează o membrană subţire, membrana
extracoelomică (Heuser).

Celulele sinciţiotrofoblastului erodează stratul

endotelial al capilarelor materne (dilatate şi
congestive), numite capilare sinusoide.

Lacunele sinciţiale vin în contact cu

sinusoidele şi sângele matern pătrunde în
sistemul lacunar.
Astfel se stabileşte schiţa circulaţiei
uteroplacentare (ziua 11-12).
A. Evoluţia trofoblastului
Citotrofoblastul

Ziua 11-12

La polul embrionar, celulele citotrofoblastice

proliferează local şi penetrează sinciţiotrofoblastul
formând cordoane celulare care sunt înconjurate de
sinciţiu – vilozităţi primare (ziua a 13-a).

Funcţiile trofoblastului:
•favorizează implantarea
•formează sinciţiotrofoblastul
•stabileşte primul tip de circulaţie
materno-fetală
 B. Evoluţia embrioblastului
Ziua a 8-a

La începutul S2 (ziua a 8-a) blastocistul este

pătruns parţial în stroma endometrială.

El suferă modificări concomitente atât la nivelul

trofoblastului cât şi al embrioblastului.
B. Evoluţia embrioblastului

Formarea discului germinativ bilaminar

Celulele embrioblastului se diferenţiază

în 2 straturi:
•hipoblastul (entoblast) –celule
mici, cuboidale, adiacente cavităţii
blastocistice,
•epiblastul (ectoblast) – celule
cilindrice înalte, orientate spre polul
embrionar.
Cele 2 straturi formează un disc plat ,
stadiu embrionar numit disc germinativ
bilaminar (ziua a 8-a).
Periferia discului reprezintă o intersecţie
activă, caracteristică S2.
 B. Evoluţia embrioblastului

FORMATION DU DISQUE EMBRYONNAIRE DIDERMIQUE

Blastocyste tardif (7è jour)

= début de la prégastrulation
Stroma utérin

Syncytiotrophoblaste

Cytotrophoblaste
polaire
Délamination (dédoublement)
de la masse cellulaire
Masse cellulaire
interne interne
Cytotrophoblaste
pariétal
B. Evoluţia embrioblastului
DISQUE EMBRYONNAIRE DIDERMIQUE (7è jour)

Décidue
Syncytiotrophoblaste

Epithélium utérin
Cytotrophoblaste
polaire Epiblaste Disque
embryonnaire
Hypoblaste didermique

Blastocèle
Cytotrophoblaste
pariétal
B. Evoluţia embrioblastului
Formarea cavităţii amniotice

Concomitent, apare în interiorul

epiblastului (ectoblastului) o cavitate
mică numită cavitate amniotică
(ziua a 8-a).

Celulele epiblastice adiacente

citotrofoblastului se numesc
amnioblaste.

Împreună cu restul epiblastului

tapetează cavitatea amniotică.

2.Hipoblast
3.Sinciţiotrofoblast(ST)
4.Citotrofoblast (CT)
5.Epiblast
6.Cavitate blastocistică
FORMATION DE LA CAVITE AMNIOTIQUE (8è jour)

Cellules en apoptose

Facteur de
signalisation
paracrine (= BMP,
Bone
Morphogenetic Protein)

Membrane basale
 FORMATION DE LA CAVITE AMNIOTIQUE (8è jour)

Syncytio-
trophoblaste
Décidue
Cytotrophoblaste
Amnioblastes
polaire
Cavité amniotique

Epiblaste
Epithélium
Hypoblaste
utérin
Blastocele

Cytotrophoblaste
pariétal
B. Evoluţia embrioblastului
Formarea veziculei ombilicale primitive
Ziua 11-12

Împreună cu hipoblastul endodermul

extraembrionar sau membrana
extracelomică (Heuser), tapetează
cavitatea extracelomică (vezicula
ombilicală primitivă).

Între vezicula ombilicală primitivă şi

citotrofoblast există un strat de ţesut
reticular de material acelular – reticul
extraembrionar.

3 reticul extraemrbionar
4 membrana Heuser´s
5 cavitatea amniotică
6 Citotrofoblast
7Sinciţiotrofoblast
8Lacunae sangvine
FORMATION DE LA VESICULE VITELLINE PRIMITIVE (8è-12è jour)

Lacune
trophoblastique

Décidue

Amnioblastes

Cavité amniotique
Epiblaste

Epibolie Hypoblaste

Membrane de Heuser

Vésicule vitelline primitive

Epithélium utérin
 B. Evoluţia embrioblastului
Formarea mezodermului extraembrionar
Ziua 11-12

Între suprafaţa internă a citotrofoblastului şi

suprafaţa externă a cavităţii extracelomice apare o
nouă populaţie celulară – mezoblastul 1 Mezoblast extraembrionar
extraembrionar (mezoderm). 2 Cavitate amniotică
3 Sac vitelin primar
(veziculă ombilicală primitivă)
Acesta se divide în 2 lame celulare care acoperă
suprafaţa externă a membranei Heuser şi,
respectiv, suprafaţa internă a citotrofoblastului.

În reticulul extraembrionar apar cavităţi de

dimensiuni mari ce devin treptat confluente, şi
formează în final o cavitate unică – celomul
extraembrionar (cavitatea corionică).

1 mezoblast extraembrionar
2 Cavitate corionică
3 Sac vitelin secundar (veziculă
ombilicală secundară)
 FORMATION DU MESODERME EXTRA-EMBRYONNAIRE

Somatopleure
extra-embryonnaire Migration des cellules du
mésoderme extra-embryonnaire
Epiblaste
à partir de l’épiblaste
Cavité amniotique

Hypoblaste Vésicule vitelline

Mb. de Heuser

Splanchnopleure
extra-embryonnaire

Lame choriale du
mésoderme
extra-
Trophoblaste embryonnaire
FORMATION DU MESODERME EXTRA-EMBRYONNAIRE

Chaque annexe possède alors une couche épithéliale et une couche

mésenchymateuse

L'ensemble :
Trophoblaste + lame choriale =
chorion ovulaire
Hypoblaste + splanchnopleure extra-embryonnaire =
paroi de la vésicule vitelline primitive
Amnioblastes + somatopleure extra-embryonnaire =
paroi de l’amnios.
 B. Evoluţia embrioblastului
Ziua a 13-a

Cavitatea corionică se intinde,

înconjoară vezicula ombilicală primitivă
şi cavitatea amniotică, iar mezoblastul
extramebrionar separă amniosul de
citotrofoblast.

Discul embrionar impreună cu cvitatea

amniotică situată dorsal şi vezicula
vitelină primitivă, situată ventral, sunt
1. Vezicula ombilicală secundară
suspendate în cavitatea corionică printr-
2. Chist exocelomic
un cordon gros de mezoderm – tijă 3. Cavitate amniotică
conjunctivă. 4. Celom extraembrionar (cavitate corionică)
5. Epiblast
6. Tijă conjunctivă
7. Hipoblast
8. Vilozităţi primare
9. Lacune trofoblastice
10. Mezoderm somatic extraembrionar
11. Mezoderm splanhnic extraembrionar
 B. Evoluţia embrioblastului

Mezodermul extraembrionar care tapetează

citotrofoblastul şi amniosul poartă numele
de mezoderm somatic extraembrionar
(somatopleură) (ziua a 12-a).

Mezodermul extraembrionar care tapetează

vezicula vitelină primitivă se numeşte
mezoderm splanhnic extraembrionar
(ziua a 12-a). 1. Vezicula ombilicală secundară
2. Chist exocelomic
3. Cavitate amniotică
4. Celom extraembrionar (cavitate corionică)
5. Epiblast
6. Tijă conjunctivă
7. Hipoblast
8. Vilozităţi primare
9. Lacune trofoblastice
10. Mezoderm somatic extraembrionar
11. Mezoderm splanhnic extraembrionar
 B. Evoluţia embrioblastului

Celulele hipoblastului încep să

prolifereze din nou şi migrează de-a
lungul suprafeţei interne a
mezodermului extraembrionar (ziua a
12-a).

Vezicula ombilicală primitivă este

împinsă către polul abembrionar. Ea
este transformată într-o aglomerare de
vezicule exocelomice (chişti) care nu
mai au legătură cu embrionul si
degenerează în ziua a 13-a.
Cavitatea nou formată se numeşte
veziculă ombilicală secundară
(definitivă).
1. Vezicula ombilicală secundară
2. Chist exocelomic
3. Cavitate amniotică
4. Celom extraembrionar (cavitate corionică)
5. Epiblast
6. Tijă conjunctivă
7. Hipoblast
8. Vilozităţi primare
9. Lacune trofoblastice
10. Mezoderm somatic extraembrionar
11. Mezoderm splanhnic extraembrionar
FORMATION COELOME EXTRA-EMBRYONNAIRE

Lacune trophoblastique
contenant du sang
maternel

Décidue

Cavité
amniotique

Epiblaste

Membrane de Heuser

Vésicule vitelline primitive

Réticulum extra-embryonnaire

Cœlome extra-embryonnaire

Epithélium utérin
 FORMATION DU PEDICULE DE FIXATION DE L’EMBRYON

Somatopleure
extra-embryonnaire Pédicule de fixation

Epiblaste
Cavité amniotique

Vésicule vitelline

Hypoblaste

Décollement entre le
mésoderme de
l’amnios et celui de la
lame choriale
 FORMATION DE LA VESICULE VITELLINE SECONDAIRE

Somatopleure
extra-embryonnaire Pédicule de fixation

Epiblaste Cavité amniotique

Vésicule vitelline
secondaire

Hypoblaste

Etranglement et
dégénérescence
partielle
de la
vésicule vitelline
primitive
C. Modificări la nivelul endometrului
Celulele endometrului care înconjoară produsul de concepţie implantat devin
poliedrice şi se umplu cu glicogen şi lipide. Spaţiile intercelulare se umplu cu lichid
interstiţial (extravazat) şi ţesutul devine edematos.
Aceste modificări vor interesa, în final, întreg endometrul şi poartă numele de
reacţie deciduală.
 EMBRYON A LA FIN DE LA PREGASTRULATION (14 JOURS) ˚

Coelome
extraembryonnaire

secondaire
 Rezumat S2
• Această perioadă este bogată în evenimente care se petrec la nivelul trofoblastului, butonului
embrionar, anexelor şi endometrului.
• Trofoblastul, reprezentat de celulele aşezate la periferia oului celule mici se difereniţiază în strat
profund, citotrofoblast şi un stat periferic sinciţiotrofoblast care asigură nidaţia şi primele etape ale
placentaţiei cât şi debutul circulaţiei uteroplacentare. S-a început în prima săptămână.
• Butonul embrionar se transformă în cursul săptămânii a doua într-un disc cu două foiţe, sau disc
didermic. Butonul embrionar sau embrioblastul începând din a opta zi se transformă în discul
didermic prin aşezarea celulelor îngrămădite la acest pol într-un strat periferic ectoblastul şi unul
profund (sau interior) endoblastul. Celulele endoblastului se continuă cu un strat de celule
mezenchimale denumit membrana Heuser Acestea vor tapeta complet cavitatea vitelină primitivă
(fostul blastocel) transformând-o într-o veziculă vitelină secundară denumită lecitocel. Sacul Yolk
primar şi sacul Yolk secundar. Pe de altă parte între ectoblast şi trofoblast apare o mică cavitate,
cavitatea amiotică.
• Mezenchimul extraembrionar care continuă endoblastul provine din citotrofoblast prin diferenţiere.
Este un ţesut lax care ocupă ulterior spaţiul liber dintre citotrofoblast şi embrion. Mezenchimul
extraembionar va fi şi sediul unei cavităţi celomul extraembrionar sau extern, exceptând nivelul
conexiunii embrionului cu citotrofoblastul prin pediculul embrionar sau pedunculul ventral. Pediculul
embrionar mezenchimal leagă corpul viitorului făt de trofoblast. Vezicula vitelină creşte în volum
conţinând în interiorul ei substanţe nutritive pentru făt care sunt transportate acestuia ulterior prin
vasele omfalomezenterice două vene şi două artere situate în pereţii veziculei. Această veziculă
este situată ventral fătului şi scade pe măsură ce substanţele alimentare se consumă.
• Deci a doua săptămână se caracterizează prin
– diferenţierea discului didermic sau embrionului bilaminar cu cele două foiţe endoblast şi
ectoblast..
– prezenţa a două cavităţi: vezicula amiotică şi vezicula vitelină secundară sau lecitocelul
– începutul circulaţiei uteroplacentară prin vilozităţile primare ale trofoblastului ( 13 zi)
 Corelaţii clinice
• Implantare anormală – sarcina ectopică
Sarcina ectopica semnifica plasarea produsului
de conceptie in alt loc decat cavitatea uterina.
Cauzele cele mai frecvente ale acestui
fenomen sunt: anexite (inflamatii ale trompelor)
netratate sau prost tratate in antecedente,
boala ovarelor polichistice sau malformatii ale
trompelor, ovarelor sau uterului.

Ea poate fi de mai multe feluri, in functie de

localizare: tubara (la nivelul trompelor uterine)
– cervicala (la jonctiunea dintre uter si trompe)
– ovariana
– abdominala
• Cea mai frecventa dintre ele este sarcina
tubara (circa 75% din cazuri) si la ea ne vom
referi in cele ce urmeaza.