Săptămâna 2

Evoluția discului embrionar și gastrulația

Apariția discului embrionar

 Celulele butonului embrionar se vor diferenția în două straturi :

1. Un strat ventral ce este format din celule de talie mică ( cubice

sau poliedrice ) care se vor așeza către cavitatea blastocistului (
blastocel ). Acest strat de celule poartă numele de endoblast.
2. Către partea dorsală, opus celulelor endoblastului, se va așeza
un rând de celule înalte ce vor forma ectoblastul.

Deci, discul embrionar se va împărți în două straturi : ventral și dorsal.

 FORMAREA CAVITĂȚII AMNIOTICE

 Celulele ectoblastului vor prolifera intens ocupând practic tot

spațiul dorsal dintre discul embrionar și trofoblast, umplându-l.
 În această masă celulară, printr-un proces de delaminare apar
vacuole care vor fuziona și vor genera vezicula amiotică.
 Această structură va fi tapetată la exterior de un rând de celule
mai mici ca înălțime dar cu proveniență la nivelul ectoblastului.
 La locul unde amnioblastele întâlnesc ectoblastele se va forma
joncțiunea amnio-ectoblastică.

FORMAREA VEZICULEI VITELINE PRIMITIVE :

 Pe fața internă a citrotrofoblastului va apărea membrana Hauser.

 Această membrană împreună cu celulele endoblastului va
delimita vezicula vitelină primitivă ( membrana va crește și se va
uni cu membrana endoblastului )
 Membrana Hauser se formează la nivelul citotrofoblastului prin
diferențierea și apariția pe suprafața internă a acestuia a unui
strat de celule turtite.
 Defapt această membrană este o dublare a citotrofoblastului.
 FORMAREA CELOMULUI ( cavitate ) EXTRA-EMBRIONAR ȘI A
MEZENCHIMULUI EXTRA-EMBRIONAR

 Mezenchim = reprezintă o aglomerare celulară în care țesutul NU

are un rol bine definit cum îl are în cadrul PARANCHIMULUI.
 În mezenchim vom întâlni celulele care nu și-au dovedit încă rolul
celular, iar parenchimul reprezintă finalul, locul unde se ajunge,
funcție clar definită . ( EXTRA INFOS )
 La nivelul citotrofoblastului, celulele acestuia vor prolifera ( se
înmulțesc, cresc ) și vor forma prin delaminare o cavitate numită
CELOM EXTRA-EMBRIONAR.
 Celomul embrionar va împărți citotrofoblastul în două regiuni care
poartă numele de PLEURE :
1. Una la interior – numită SPLAHNOPLEURĂ
2. Una la exterior – numită SOMATOPLEURĂ
 Celomul extra-embrionar va crește și va împinge mezenchimul
extra-embrionar către cele două pleure.
FORMAREA VEZICULEI VITELINE DEFINITIVE

 Membrana Hauser va forma o joncțiune cu endoblastul urmând

etapa de proliferare a celulelor endoblastice, ce vor umple
vezicula vitelină primitivă, urmând un proces de delaminare și
vacuolizare
 Vacuolele, prin unire, for forma vezicula vitelină definitivă.

BILANȚ :

 În acest moment se formează :

1. Discul di-dermic
2. Cavitatea amniotică
3. Vezicula vitelină odată cu apariția membranei Hauser.
 4. Formarea mezenchimului extra-embrionar si a celomului
extra-embrionar pe baza citotrofoblastului.
5. Apariția celor două pleure. În acest stadiu vorbim de
VEZICULĂ VITELINĂ DEFINITIVĂ.

EVOLUȚIA TROFOBLASTULUI

 Odată cu evoluția discului embrionar va evolua și trofoblastul, în

mai multe etape :

1. STADIUL LACUNAR

 Sincițiotroblastul începe să prolifereze în grosimea mucoasei

uterine, apărând totodată în interiorul său și lacunele, care defapt
reprezintă niște cavități.
 2.STADIUL TRABECULAR

 Sincițiotrofoblastul crește, dând naștere trabeculelor, ce vor

conține în interior lacunele.
 Arterele din mucoasa uterină se vor alungi, vor crește și ele, dând
naștere arterelor helicine ( helicoidale )

3. STADIUL III

 În stadiul vilozităților primare, în trabecule, va pătrunde

citotrofoblastul și le va invada.
 Această structură poartă numele de stadiul de vilozități primare.
4. Stadiul vilozităților secundare

 În axul vilozităților primare, va fi angrenat și atras mezenchimul

extra-embrionar.

5. Stadiul violozităilor tertiare

 În acest stadiu mezenchimul extra-embrionar somato-pleural

reușește să populeze întreaga vilozitate secundară.
 Mezenchimul are importante proprietăți angio-genetice, ce vor
genera :
1. Apariția vaselor de sânge cu distribuție embriofugă ( de la
embrion, către peretele uterin ) către viitorul cordon ombilical.

 Când vilozitățile secundare sunt populate cu vase de sânge se vor

transforma în vilozități terțiare.

 În tot acest timp, arterele helicine vor crește și vor invada pereții
lacunari vărsându-se în lacune.
 În acest moment se formează prima schița de circulație
placentară. ( în stadiul III )
 Totalitatea vilozităților terțiare vor forma chorionul. ( vilozități
coriale )
 În stadiul inițial, embrionul este acoperit pe toată suprafața sa de
vilozități coriale, care urmează să se restrângă odată cu creșterea
embrionului.
 Suprafața chorionului acoperită cu vilozități, poartă numele de
chorion-frondosum.
 Partea neacoperită de vilozități ( opusă ), poartă numele de
chorion LEAVE ( LEVE ).

BILANȚ :

 În cadrul vilozității terțiale ce vor forma chorionul, vom întâlni

următoarele :

1.Sincitițiotrofoblast
2.Citotrofoblast
3.Mezenchim extra-embrionar somato-pleural