Virusologie – Cursul 5 – Virusurile gripale

Daca ne raportam la Romania, in fiecare an avem 20.000 de cazuri severe de gripa, care
necesita spitalizare. Dintre acestea, avem cam 10% decese. Majoritatea deceselor se inregistreaza la
pacienti cu comorbiditati, care nu au imunitate deficitara, dar care au boli preexistente si care sunt
decompensate in cursul infectiilor gripale si care pot conduce la deces. Acestea sunt date reale, date
ale cazurilor care se produc in fiecare an. Aceste date se amplifica de 3 pana la 5 ori in cursul
perioadelor epidemice si, cu atat mai mult atunci cand avem pandemii, adica epidemii extinse la mai
multe continente.
O serie de virusuri pot sa afecteze tractul respirator, insa 2 familii au afinitate particulara,
Orthomyxovirusuri si Paramyxovirusuri. Amandoua sunt virusuri ARNss cu polaritate (−),
anvelopate, asociate cu ARN polimeraza ARN-dependenta.

Virusurile gripale fac parte din categoria ORTHOMYXOVIRIDAE.(myxo=mucus)

(!) Diferenta este modul de asamblare al acidului nucleic viral, care este segmentat !!in cazul
Orthomyxovirusurilor si liniar, nesegmentat in cazul Paramyxovirusurilor. Acest lucru este foarte
important pentru ca datorita prezentei genomului sub forma segmentata, Orthomyxovirusurile sunt
caracterizate de o foarte mare variabilitate antigenica, in timp ce Paramyxovirusurile sunt extrem de
bine conservate, stabile din punct de vedere antigenic.

In familia Paramyxovirusurilor intra si virusul rujeolos, si virusul urlian (acestea 2 nu raman la

nivelul tractului respirator si disemineaza sistemic si determina aceasta eruptie maculo-papulara
pentru virusul rujeolos sau replicare la nivelul parotidei pentru virusul urlian. Alte exemple de
Paramyxovirusuri: virusul respirator sincitial, virusuri paragripale (boli localizate la nivelul
tractului respirator inferior).

(*) Datorita segmentarii acidului nucleic viral la Orthomyxovirusuri, nu se poate face un singur
vaccin antigripal care sa ne protejeze toata viata, cum este in cazul Paramyxovirusurilor (ROR).

Caracteristica clinica esentiala care diferentiaza gripa de alta viroza respiratorie este
simptomatologia predominant generala. (!) Gripa se caracterizeaza prin febra inalta, peste 39℃, care
nu cedeaza la primul antipiretic, frisoane, cefalee (in special retroorbitala), mialgii si artralgii,
insotite de tuse neproductiva. Dupa aceasta evolutie de 3-4 zile incep sa apara si faringita, semne
oculare sub forma unei conjunctivite, rinita si tusea productiva, care se pot insoti, eventual si de o
simptomatologie digestiva nespecifica cu greata. In cursul unei raceli, simptomatologia sistemica
lipseste cu desavarsire si majoritatea simptomelor sunt la nivelul tractului respirator superior
(rinoree apoasa, tuse productiva, stranut si ochi care lacrimeaza, stare subfebrila, neinsotita de
frisoane).

Se mai poate deosebi de alte viroze respiratorii prin frecventa complicatiilor. Pana la 1/3 din
cei care fac infectii cu virusuri gripale dezvolta complicatii, cel mai frecvent sub forma unei
pneumonii. Aceasta se poate complica cu suprainfectii bacteriene (H. influenzae). Pot aparea si
diseminari ale virusurilor gripale si la nivelul tesutului muscular cu aparitia unor miocardite.
(!) Cea mai de temut este diseminarea virusului la nivelul SNC, cu aparitia unei encefalite
gripale care evolueaza sever chiar la persoane imunocompetente.

1
Alte complicatii:

Sindromul Reye si sindromul Guillan-Barre nu sunt caracteristice infectiei gripale, ca atare. Sunt
determinate de infectii virale de orice tip,sindromul GB este o neuropatie periferica care se considera
a fi autoimuna(apar demielinizari periferice datorita posibilitatii de mimetism antigenic al virusului)-
Ac impotriva virusului vor ataca nesteptat, inclusiv structurile proprii.

(*) Sindromul Reye apare in special la copiii intre sub 4 ani, care sunt tratati cu aspirina in
timpul infectiei gripale. Este declansat de administrarea aspirinei si se manifesta sub forma unei
encefalopatii neinflamatorii asociata cu degenerescenta grasoasa hepatica.
Aceste complicatii si evolutia severa a gripei apar cu predominanta la unele categorii
populationale. (*) Este vorba de copiii foarte mici, sub 2 ani, la varstnici (peste 60 de ani), femeile
gravide si persoanele obeze, cei cu obezitate morbida.

Important de retinut este ca transmiterea virusurilor se face aerogen, in special prin

picaturile Flugge (implica nu numai tusea sau stranutul fara a acoperi gura, ci si simpla respiratie
sau vorbitul normal in preajma unei persoane); de aceea, este bine sa evitam colectivitatile. Se poate
transmite virusul si prin aerosolizarea acestuia, care poate sa ajunga la distante mult mai mari – pana
la 45 m. Transmiterea se face si prin obiecte contaminate, virusul nu rezista foarte mult in mediul
extern deoarece sunt virusuri anvelopate, deci putin stabile la variatii de temperatura, insa toate
aceste obiecte, pe care le folosim/interschimbam, pot sa fie contaminate.
Al doilea lucru important in infectia virala este metoda prin care se face diagnosticul. Pentru
gripa e necesar un diagnostic virusologic. Este o boala cu declarare obligatorie, se impune recoltarea
si trimiterea probei la un centru de referinta. Se poate face fie o caracterizare comprehensiva a
tulpinii virale (precizarea tipului si subtipului tulpinii virale), fie un diagnostic virusologic care ne
permite o orientare terapeutica rapida.

ARN-ul viral gripal nu este continuu, nu este liniar, este alcatuit din 8 minigene, fiecare
minigena codificand pentru o proteina separata, care are fie rol in structura virionului, fie rol
enzimatic. Aceste gene sunt:
 1 gena pentru hemaglutinina;
 1 gena pentru neuraminidaza;

Aceste doua proteine sunt cele situate pe anvelopa virala si care au cele mai imp functii legate
de legarea de receptorii de pe celulele tinta si de dezvoltarea raspunsului imun.

 3 minigene care codifica complexul ARN polimerazei ARN-dependente;

 2 gene non-structurale(enzimatice) care sunt importante pentru ca codifica anumiti factori
care genereaza rezistenta la interferon;
 1 minigena care codifica o proteina matriciala(cu doua componente M1,M2), importante in
clasificarea virusurilor gripale in tipuri:A,B,C,cele 3 tipuri fiind necrossreactive=>vaccinul va
trebui sa continua tipuri diferite de tulpini
Inalt hipervariabil este tipul A si este si cel mai patogen pentru om dar infecteaza si
animalele, B infecteaza doar omul omul,C-mai putin patogen si mai putin frecvent.
Variabilitatea virusului A este determinata de prezenta diferitelor tipuri de hemaglutinine si
neuraminidaze de suprafata.

Replicarea virala incepe cu atasarea virusului la celula-tinta si aceasta are loc cu ajutorul
hemaglutininei virale. Are forma de prismatica si contine situsul de legare la receptorii celulari.
Receptorii celulari ai virusurilor gripale sunt reprezentati de acidul sialic sau acidul N-acetil-

2
neuraminida. (*) Speciile de acid sialic se regasesc pe destul de multe celule ale corpului, dar in
concentratii foarte mari la nivelul celulelor tractului respirator (celulele ciliate), ceea ce permite
patrunderea virusului si replicarea lui la poarta de intrare.
Receptorii care contin acid sialic se gasesc si la nivelul hematiilor, aceasta informatie fiind
folosita in testarea prezentei virusurilor gripale, in laborator.Virusurile gripale sint noncitopatogene,
asta inseamna ca intr-o cultura de celule nu va aparea niciun efect.Dar pus in contact cu niste
eritrocite, datorita prezentei acestor receptori si in cazul in care exista virusul, se va realiza
aglutinarea.
Pentru a putea leg receptorii de pe suprafata celulelor tinta, hemaglutinina trebuie sa-si modifice
conformatia, astfel incat sa-si expuna aceste situsuri.Ea va fi taiata(catabolizata) de niste enzime
proprii umane, din tractul respirator care se numesc triptaze Clara.(Celule Clara, care de
aproximativ 5 ani se numesc celule Club)

Hemaglutininele virale au 2 subunitati. Prima este cea care leaga receptorii de acidul sialic,
si o a doua subunitate este cea care faciliteaza penetrarea virusului in interiorul celulei. (!)
Penetrarea nu se face prin fuziune ca la majoritatea virusurilor anvelopate, ci se realizeaza prin
endocitoza. Aceasta endocitoza este facilitata de a doua subunitate a hemaglutininei care este
activata numai sub actiunea unor proteaze celulare specifice. (*) Celulele care au astfel de proteaze
sunt capabile sa sustina mai departe replicarea virusurilor gripale. Alte celule din corpul nostru care
au si ele receptori pentru acid sialic, dar nu au proteaze care sa activeze infectivitatea virala, sunt
celule susceptibile, cu receptori, dar non-permisive, care nu permit replicarea virusului gripal →
atunci atasarea virusurilor nu se produce cu replicarea propriu-zisa.

In cazul in care s-au gasit virusurile gripale la nivelul celulelor susceptibile si permisive,
hemaglutinina este clivata si are loc internalizarea care, in mod cu totul particular pentru un virus
anvelopat, nu se face prin fuziune. (!) Virusurile gripale nu au factori de fuziune, astfel incat
internalizarea este condusa de celula, prin endocitoza mediata de receptori.

(*) Decapsidarea, separarea acidului nucleic viral de invelisurile proteice, nu este realizata
ca pentru toate virusurile, de catre proteaze celulare, ci de o enzima tipica virusului gripal, aceasta
proteina matrice M2, care se activeaza in interiorul veziculei de endocitoza si care este capabila sa
formeze un canal ionic care permite trecerea ac. nucleic viral in interiorul nucleului celulei, care
merge impreuna cu ARN polimeraza ARN-dependenta este protejat in cursul acestui transport de
canalul ionic format de M2.
(!) Este singurul virus care se replica intranuclear si nu intracitoplasmatic.
Acest aspect s-a folosit pentru crearea unor medicamente care inhiba specific decapsidarea
virala, si care pot fi folosite in cursul epidemiilor de gripa. Este vorba de inhibitori ai canalului
ionic format de proteina M2, substante care blocheaza practic acest canal, care sunt reprezentati de
Amantadina si Rimantadina.

Amantadina este si un antiparkinsonian, care se administreaza la initierea tratamentului

medicamentos, apoi ca adjuvant impreuna cu alte medicamente mai eficiente. (*) A fost descoperita
intamplator ca avand activitate antigripala, in cursul unor epidemii de gripa intraspitalicesti. Atunci
s-a observat ca pacientii care erau bolnavi de Parkinson si la care era administrat acest medicament,
nu faceau infectii respiratorii, desi tot spitalul era afectat de epidemie. Initial s-a folosit ca mijloc de
preventie al gripei, dupa care s-a studiat in vitro actiunea acesteia, s-a constatat ca inhiba proteina M
si s-a creat un derivat, Rimantadina, cu efecte adverse mai limitate, medicament ce nu este activ in
Parkinson, dar care are activitate antivirala foarte buna.

3
 (*) Din pacate, aceste medicamente sunt active numai in primele 48 de ore de la replicarea
virusurilor gripale, de la debutul simptomatologiei, astfel incat o initiere tardiva nu va asigura
protectie impotriva diseminarii virusului si nu va scurta durata simptomatologiei.

Fiind ARN negativ, va avea nevoie de o transcriptaza care sa il tranforme in ARN pozitiv, si care
va fi ulterior tradus in proteinele virale.
In acest moment, complexul polimerazic contine enzime care au functie de transcriptaza si care
au functie si de endonucleaza(pentru a putea incepe aceasta traducere din ARN neg in Arn pozitiv
trebuie ca o parte a capatului 5’ sa fie taiata)
Aceasta prezenta a endonucleazei este al doilea loc pentru care, foarte de curand(oct 2018) s-a
gasit un inhibitor: BALOXAVIR.(se administreaza in priza unica si in perioadele mai evoluate ale
infectiei !!)
La nivelul nucleului incepe sinteza catenei complementare de ARN. Acesta functioneaza ca
ARNm si nu serveste ca acid nucleic, ci pentru sinteza unor proteine virale nucleocapsidare. Aceste
proteine se ataseaza de acidul nucleic viral si alcatuiesc un fel de polimer; (!) numai in aceasta
forma matrita initiala ARN monocatenar cu polaritate negativa este accesibila actiunii de replicare
a ARN polimerazei ARN-dependente si este posibila sinteza de acizi virali care vor intra in
alcatuirea virionilor progeni. Acesti acizi nucleici progeni se unesc cu nucleocapsidele si mai
departe sunt exportati la nivelul complexului Golgi unde vor fi adaugate si alte proteine virale.

Virionii nou-formati se asambleaza complet la nivelul membranei celulare si sunt eliberati

din celula infectata prin procesul clasic de inmugurire.
In momentul inmuguririi viitorul progen ramane cantonat de celulele respiratorii datorita acelei
afinitati dintre hemaglutinina virala si receptorii de suprafata, astfel incat are nevoie de
neuraminidaza.
Pentru eliberare, intervine ce-a de-a doua glicoproteina din structura anvelopei virale.
Neuraminidaza cliveaza reziduurile de acid sialic de pe suprafata celulei din care se elibereaza. (*)
Altfel, in procesul de eliberare, virionii s-ar agata cu hemaglutininele de acizii sialici.

Al treilea tip de medicamente.: inhibitori de neuraminidaza si sunt foarte cunoscute sub

numele lor comercial, probabil cel mai cunoscut este Tamiflu. Denumirea comuna internationala este
Oseltamivir, este un analog al acidului sialic care blocheaza neuraminidaza si impiedica
eliberarea virionilor din celula infectata. Este un medicament cu administrare orala, activ in primele
72 de ore de la initierea infectiei gripale, care se poate administra si profilactic → contactilor
persoanelor infectate, pentru a preveni diseminarea infectiei si crearea unor focare epidemice.
Exista si un alt medicament, cu aceeasi activitate, cu acelasi tip de mecanism, dar care fara
motiv, este mai putin recomandat. Denumirea comerciala este Relenza, denumirea comuna
internationala este Zanamivir, se administreaza sub forma de spray.

Virusurile gripale sunt virusuri cu genom ARN, iar acestea fac multe greseli, atat in cursul
replicarii acidului nucleic viral, cat si in cursul transcrierii, pentru ca nu exista enzime de corectie
a incorporarilor gresite de nucleotide si (!) orice greseala care se face in timpul copierii acidului
nucleic viral este perpetuata si preluata in virionii progeni.

Virusurile gripale au 2 tipuri de variabilitate:

 minora = drift antigenic („drift” = alunecare): presupune aparitia unor mutatii punctiforme
la nivelul genelor care codifica hemaglutinina in particular si, cateodata si neuraminidaza,
aceste 2 gene fiind importante pentru glicoproteinele de pe anvelopa virala.

4
 Modificarile care apar la nivelul hemaglutininei nu sunt niciodata la receptorul pentru acid
sialic. Prin aceasta modalitate, virusul reuseste sa se protejeze, pastrandu-si specificitatea pentru o
anumita celula-tinta, dar in acelasi timp inregistreaza frecvent variatii.

Daca hemaglutinina contine puncte de legare la receptori la nivelul bazei piramidei, pe

partile laterale se gasesc determinantii antigenici principali, epitopii antigenici impotriva carora se
genereaza un raspuns imun, atat un raspuns imun umoral sub forma antidotilor hemaglutinoizi
principali (?), cat si un raspuns imun celular.
(*) Orice fel de modificare la nivelul genei care codifica hemaglutinina duce la modificarea
acestor determinanti antigenici. Nicio modificare nu altereaza situsul de legare al antigenului, care
ramane conservat, dar partile laterale se modifica si aceste modificari genereaza modificari in
conformatia hemaglutininei. Datorita acestor modificari, raspunsul imun nu mai recunoaste
perfect si nu mai poate neutraliza un virus pe care l-a mai intalnit. Este un virus care nu se prezinta
sub aceeasi forma, ci sub o forma usor diferita. Aceasta schimbare nu permite recunoasterea rapida
de catre raspunsul imun.
Acest drift antigenic va duce la aparitia unei tulpini de acelasi tip si suptip dar care difera de
tulpina initiala si va fi cea responsabila de epidemiile sezoniere.

Fiind inalt variabile, vor determina aparitia unor tulpini hibrid care nu sunt recunoscute
foarte bine de Ac antivirali produsi de gazdele umane, ceea ce inseamana un oarecare mod de
eludare a raspunsului imun.
Acest mod de eludare este in acelasi timp creat de presorul imun.Gazda respectiva va incerca
la o prima infectie sa neutralizeze virusul respectiv dar acest lucru va genera la nivelul genomului
viral o informatie „ca ar trebui sa faca ceva pentru a nu fi neutralizat”.

Legarea anticorpilor antivirali de catre hemaglutinina va fi transmisa la genomul viral si va

induce aparitia acestor mutatii punctiforme, deci pana la urma aceste drifturi sunt create de presorul
imun dar cu scopul de a eluda raspunsul imun viitor.
(!) Datorita acestui drift antigenic repetam infectiile cu virusul gripal, le tot repetam pe
parcursul vietii, desi teoretic ar trebui sa fim pregatiti impotriva acestui tip de agresiune. Din cauza
driftului antigenic, vaccinul antigripal nu este eficient pe toata durata vietii si trebuie reactualizat in
fiecare an; (*) cel putin teoretic ar trebui facut in fiecare an ca sa fie eficient.

Pentru ca virusurile variaza continuu, initial modificarile sunt minore, dar, in timp,
adunand aceste modificari, ajungem sa avem de-a face cu un cu totul alt virus. Daca raspunsul nostru
imun ramane complet in urma si retine imaginea unui virus care este diferit de cel care circula la
momentul actual, el nu mai este eficient, deci vor fi cazuri numeroase de gripa, care vor duce la
aparitia epidemiilor, la internari mai numeroase, complicatii mai severe si mortalitate mai ridicata.
(!) Daca facem in fiecare an vaccinul antigripal, in vaccin sunt incluse tulpinile care au
circulat in sezonul anterior, deci suntem intotdeauna cu un pas in urma virusului, „nu mergem umar
la umar cu el, dar nu ramanem nici la sute de metri distanta, suntem tot timpul in ceafa virusului
gripal”. Raspunsul nostru imun, chiar daca nu este perfect, extraordinar de eficient, ne va proteja si
va genera niste infectii usoare. (*) Vaccinul antigripal este recomandat cu precadere categoriilor de
varsta extreme, la persoanele tinere, chiar daca infectia cu virusul gripal are manifestari mai severe,
ea nu duce la deces.
 majora – se produce mai rar, dar cand se produce este extrem de dramatica = shift antigenic
(shift = comutare)Aceasta variabilitate este responsabila de aparitia pandemiilor virale.

5
 Exista 3 tipuri de mecanisme de aparitie a shiftului antigenic:

1.REASORTARE GENICA INTRE DIFERITE TULPINI DE LA DIFERITE SPECII

2.TRANSFER DIRECT A UNOR TULPINI GRIPALE ANIMALE LA OM(tulpini inalt
virulente)
3.REEMERGENTA UNEI TULPINI DE VIRUS CARE A DETERMINAT O EPIDEMIE CU
MULTI ANI INAINTE

1.REASORTAREA GENICA

Shiftul antigenic apare numai la virusurile gripale de tip A. Apare prin reasortarea
minigenelor provenite de la virusuri gripale ce infecteaza specii diferite: pasari, om, alte mamifere,
in special porcul, care se dovedeste a fi foarte important in aparitia acestui shift antigenic. In
momentul in care virusurile de la toate aceste specii se intalnesc intr-un singur organism-gazda, ele
se replica concomitent si, cum replicarea se face separat pentru fiecare minigena, se pot face
schimburi intre minigene, combinatii intre minigenele unei specii si cele ale altei specii, reasortare
care duce la obtinerea unui virus hibrid, complet diferit, nou din punct de vedere antigenic.
In mod normal, astfel de reasortari nu se produc, pentru ca virusurile gripale ar trebui sa
ramana la specia lor gazda si nu sa se transmita de la o specie la alta. Acest lucru este posibil pentru
ca receptorii virusurilor gripale sunt distincti pentru fiecare specie.
Desi receptorul principal este receptorul pentru acid sialic, fiecare tip de virus gripal
recunoaste o alta conformatie a acidului sialic.
(*) De exemplu, pentru virusul uman, este recunoascuta o conformatie in care reziduurile de
acid sialic de pe membrana celulara sunt legate de niste reziduuri de beta-galactoza, in pozitiile 2, 6,
deci situate cumva la distanta.
(*) Pentru virusurile aviare, exista o alta conformatie recunoascuta: acid sialic situat in
pozitiile 2, 3, foarte apropiate de reziduul de beta-galactoza.
(*) Porcii au ambele tipuri de receptori, care recunosc atat conformatia virusurilor umane
gripale, cat si pe cea a virusurilor aviare; de aceea, porcii sunt considerati ca un fel de „mixer”, in
care minigenele virusurilor gripale se pot recombina, se pot reasorta. Porcii se infecteaza atat cu
virusurile gripale umane, pe care le preiau de la ingrijitorii lor, cat si cu virusurile gripale aviare.
Pasarile nu fac o gripa asemanatoare celei umane, sub forma unei viroze respiratorii, ci sub
forma unei boli diareice acute. Receptorii de acid sialic cu conformatia 2, 3 se regasesc la suprafata
epiteliului intestinal, acolo avand loc replicarea virusurilor gripale, care se transmit prin materiile
fecale, asa se face contaminarea cu virusul gripal aviar, porcii putand lua aceste virusuri gripale
aviare de la pasari. Porcii au si propriile lor virusuri gripale → amestec de minigene care se pot
reasorta. Pandemiile gripale sunt datorate asortarilor de minigene si traversarii barierelor dintre
specii.
Reasortarea se produce cel mai frecvent in Asia Centrala, regiune foarte populata. Intre 1968
si 2006 populatia umana aproape s-a dublat, in timp ce populatia porcina si cea aviara s-a inmultit de
100 de ori. Pentru ca desi populatia s-a inmultit, suprafata terenului a ramas aceeasi, in China a
inceput sa se practice un tip nou de agricultura, si anume: agricultura pe verticala, o agricultura pe
mai multe etaje care, in mod paradoxal, a facilitat contactul intre toate aceste specii si intalnirea
patogenilor specifici fiecarei specii.
S-au realizat ochiuri de apa cu suprafete de cateva zeci de kilometri, in care s-au creat lacuri
artificiale, pe suprafata carora se creste orezul. In aceste lacuri, se cresc pesti fitofagi care se

6
hranesc cu tulpini de orez. Deasupra acestor orezarii, s-au creat platforme foarte usoare, dintr-un
material care nu este compact si are o serie de ochiuri, pe care se dispun custile diverselor animale:
porci, vaci si alte specii de mamifere folosite pentru consum. Deasupra acestora, este construit un
alt etaj ce contine custi pentru pasari din specii variate.
Fiecare etaj recicleaza dejectele etajului superior, iar ultimul etaj este acoperit superficial
cu un fel de sarma, astfel avand acces si pasarile salbatice la dejectii. Aceste pasari calatoare, mai
ales cele acvatice, sunt rezervorul natural al virusurilor gripale. La ele nu se manifesta in niciun fel
gripa, nu fac niciun fel de boala. Ele pot insa infecta, la randul lor, pasarile domestice, care fac
forme de gripa − forma usoara, forma unei boli diareice acute sau forma severa care duce la
mortalitate. Sunt infectate si animalele de la nivelul inferior; porcii recombina virusurile. De
asemenea, sunt afectati oamenii care vin in contact cu aceste animale.

Exemplu: GRIPA PORCINA-a determinat o pandemie relativ importanta in 2009

Tulpina a provenit din reasortarea genica a unei tulpini porcine de tip AH1N1din EuroAsia care a
„donat” 2 minigene care au fost recombinate cu 6 minigene ditr-o tulpina porcina din America de
Nord, care era la randul ei un reasortant intre o tulpina suina, una umana, si una aviara.

S-a creat un virus foarte bine adaptat pentru transmiterea interumana. Virusurile care s-au
combinat circulau in populatia de porcine de mai mult de 10 ani. Din pacate, aceste virusuri nu s-au
caracterizat, nu a existat o comunicare intre veterinari, desi se cunostea existenta lor si faptul ca
puteau produce o simptomatologie grava la om. Apar cazuri sporadice, care nu sunt luate in seama,
dar cand numarul lor creste → se poate ajunge la o epidemie.
Virusurile gripale care infecteaza in mod normal pasarile, infecteaza din nou omul. Un astfel
de transfer este intotdeauna insotit de cresterea majora a virulentei. (!) Intotdeauna cand un virus
este preluat de la o alta specie, duce la o crestere a virulentei si la o expresie clinica foarte severa a
bolii.

2.TRANSFERUL DIRECT

In mod normal, pasarile domestice, pentru ca ele sunt cele la care gripa se manifesta, celelalte
fiind doar purtatoare, fac o forma minora de gripa, manifestata prin boala diareica acuta, ce nu are
alt impact decat cel economic, deoarece afecteaza productia de oua din crescatorii. Ele sunt denumit
LPAI.
Exista insa si o forma majora, data de tuplini cu patogenicitate inalta – HPAI, care este o
boara foarte severa, sistemica, cu mortalitate de pana la 100% la majoritatea pasarilor infectate.
Virusul gripal cu patogenicitate inalta are intotdeauna niste schimbari conformationale in structura
hemaglutininei.
In momentul in care exista o tulpina de virus gripal aviar cu patogenicitate inalta,
hemaglutinina ia o forma desfacuta de la bun inceput (initial sunt impachetati inainte de legarea de
receptor), asta inseamna ca si alte tipuri celulare care, in mod normal, nu ar permite atasarea
virusurilor gripale, pot fi accesate de aceste virusuri. In al doilea rand, inseamna ca si alte tipuri de
proteaze pot sa activeze infectivitatea acestei hemaglutinine. (*) De obicei, pentru o tulpina aviara
inalt patogena, exista niste aminoacizi bazici suplimentari, in structura unei tulpini obisnuite
existand un singur aminoacid, arginina. La nivelul situsului de clivare al hemaglutininei, la
tulpinile inalt patogene, apar niste aminoacizi suplimentari care creeaza mai multe situsuri de
clivare, aceste situsuri de clivare nu numai ca imprima o alta forma hemaglutininei, ci permit si

7
atasarea la alt tip de celule + activarea infectivitatii de alt tip de proteaze. In concluzie, virusurile
gripale aviare pot infecta o serie de celule umane, pe care in mod normal nu ar trebui sa le infecteze,
pentru ca nu ar trebui sa aiba receptori pe suprafata pentru acestea.
Infectivitatea poate fi activata de proteaze care se gasesc in miocard, SNC,tract respirator
inferior sau in endoteliul vascular. Astfel este generata o boala sistemica severa, care de cele mai
multe ori duce la virulenta crescuta, duce la aparitia unor sindroame de coagulare intravasculara
diseminata, cu mortalitate inalta. Acest fenomen permite patrunderea unui virus de la o specie la o
alta specie, determinand o simptomatologie foarte severa.
Ex: Acest lucru s-a intamplat in timpul pandemiei de gripa spaniola din 1918, cand s-au
produs intre 20 si 50 de milioane de decese, din cauza unui virus aviar, preluat direct de la pasare la
om. Acest virus a fost izolat din cadavrul foarte bine conservat al unei femei dintr-un trib din Alaska,
fiind pastrat si aproape mumificat, datorita temperaturilor scazute din aceasta regiune, si analizat in
laborator. S-au recoltat plamanii, aproape tot tesutul pulmonar fiind tratat cu niste enzime
proteolitice, s-a extras acidul nucleic total, atat cel celular cat si cel al unui potential agent infectios.
Tot acest acid nucleic a fost reverstranscris in laborator, si s-a obtinut o „biblioteca” ce
contine mai multe specii de ADN complementar ARN-ului. Acest ADN complementar a fost
suprapus, zonele de suprapunere au fost eliminate din secventa de nucleotide, iar zonele
corespunzatoare ADN-ului celular au fost, de asemenea, excluse, astfel incat s-a pastrat numai
secventa de nucleotide corespunzatoare unui agent infectios. Acest agent infectios, conform
secventei nucleotidice, a fost un virus gripal aviar.
Ceea ce s-a obtinut in acest mod a fost transferat cu ajutorul unor plasmide in celule,
structurile au inceput sa produca virioni, acestia au fost inoculati la soarece, determinandu-se
patogenitatea inalta a acestui virus: soarecii au murit toti dupa administrarea unei doze minime. (*)
Acestia sunt foarte sensibili, ca si hamsterii, la virusurile gripale, insa fac o forma banala de gripa de
care se vindeca in cateva zile.
Daca inoculam aproximativ 10 mil. de unitati infectante apartinand unui virus gripal obisnuit,
se observa numai o pierdere in greutate care insoteste simptomatologia respiratorie (in mod
normal). In acest caz s-au inoculat doze mult mai mici, de sub 1.000 de unitati si toti soarecii au
murit dupa un interval foarte scurt, printr-o bronhoalveolita necrotica difuza. Deci, virusul acesta cu
o patogenicitate foarte mare are o structura identica cu virusul aviar.

3.REEMERGENTA

1977-URSS.(GRIPA RUSEASCA)
Aparitia unei epidemii gripale,care determina infectii mai curand ale tinerilor si nu a batranilor.
Aceasta era de fapt o tulpina care mai circulase cu aproximativ 30-40 ani inainte si batranii avusesera
in copilarie respectiva infectie, astfel incat s-a descoperit ca sistemul imun este capabil sa recunoasca
o primoinfectie gripala pe care o mentine in memorie si fata de care reactioneaza si in momentul in
care vine in contact cu alte virusuri gripale.
Asta nu insemna ca nu va sintetiza Ac noi, intr-o noua infectie virala, dar cantitatea de Ac fata de
tulpina originala va fi cea mai mare, in comparatie cu tulpinile ulterioare.Aceasta s-a numit „pacatul
antigenic original”.
Se incearca introducerea unui vaccin pandemic care sa fie utilizat la varste cat mai mici si sa
simuleze aceste pacat antigenic.

(*) Pentru izbucnirea unei pandemii, trebuie indeplinite trei conditii, si anume:
1. Sa existe un virus nou din punct de vedere antigenic;
Se poate obtine printr-un shift antigenic, printr-o comutare antigenica. Fie se produce un
amestec de antigene, fie se face preluarea unor virusuri aviare la om, fie se produce reemergenta

8
unei tulpini virale (care a circulat la un moment dat in populatia umana, dupa care a disparut si acum
reapare, fiind practic pentru populatia zilelor respective un virus nou din punct de vedere antigenic).
2. Lipsa imunitatii populatiei umane;
Daca este un virus nou, iar persoanele sunt obisnuite cu acest virus pentru ca l-au mai
intalnit de-a lungul vietii, ele nu vor face forma severa de boala. Pentru o pandemie, trebuie sa avem
un virus pentru care sistemul imun este complet nepregatit.
3. Usurinta transmiterii de la om la om-explica faptul ca desi uneori exista tulpini noi
antigenic, nu au existat mereu pandemii(nu s-a acut usor transmiterea de la om, la om)
Ex: Gripa Aviara din 2006-s-au descris cateva cazuri de infectie umana cu un virus care parea a fi
strict aviar si care a inceput sa determine infectii nu numai la pasarile salbatice, ci si la pasarile
domestice si cazuri umane.
Cazurile umane au fost putine, ceea ce era de speriat a fost rata mare de mortalitate(peste 50%),ceea
ce a oprit epidemia umana a fost faptul ca toate aceste cazuriau avut contact direct cu pasarile si nu
contact cu omul.Deci rata de trasmitere interumana era destul de mica, necaracteristic pentru virusul
gripal care are rata de contagiozitate mare.

Pandemii:
1918 – gripa spaniola: virus aviar H1N1 → 20-50 de milioane de decese; populatia
neprotejata ↔ cazuri severe; a fost recreat in laborator cu ajutorul a 3 biopsii tisulare;
1957 – gripa asiatica: 1-2 milioane de decese inregistrate; virusul a fost un reasortant intre
un virus care a circulat si un virus care s-a transmis de la porc sau pasare; (*) a fost un virus
neadaptat, a circulat putin, fiind inlocuit in 1968 de virusul H3N2, care se afla si astazi in populatia
umana;
1977 – H1N1 a fost reintrodus in populatie prin gripa ruseasca, este deci o reemergenta a
unui virus care circulase pana in 1957; fost un numar mic de decese, pentru ca o buna parte din
populatie avea anticorpi impotriva acestui virus;
1996 – Guandong, China continentala, H5N1; initial, a fost izolat de la gastele salbatice, dupa
aceea transmitandu-se la pasarile domestice; in momentul in care a inceput transmiterea la pasarile
domestice, raspandirea in randul populatiei s-a facut foarte rapid: 1,5 mil. de decese la pasari si 18
cazuri umane, dintre care 6 fatale; (*) s-a raspandit foarte rapid, a inceput sa traverseze si bariera
dintre specii; a ajuns pana in estul Europei, in 2005 a ajuns si in Romania;
2013 – AH7N9 (contagiozitate mai mare decat H5N1) → un numar mai mic de decese;
2014 – H9N2 → cateva cazuri umane; nu au fost cazuri de transmitere interumana.
(*) Datorita schimbarilor climatice, in ultimii 20 de ani, s-a schimbat si ruta pasarilor
calatoare, acestea incepand sa aduca tot felul de patogeni in regiuni in care pana atunci nu existau.
Prima data, virusul gripal a fost izolat in 1931, s-a facut acest lucru pe oul de gaina
embrionat, mediu de izolare care se foloseste si astazi pentru virusul gripal, deoarece gazda lui
naturala a fost pasarea → in oua se dezvolta cel mai bine. Virusul este, de obicei, izolat in cavitatea
alantoidiana.
Coaja oului de gaina este tapetata de o componenta subtire, transparenta, bine vascularizata.

VACCINURILE-minim 2 tipuri, recent se vorbeste si de un al treile tip=vaccin recombinat

1. Vaccinul inactivat-SUBUNITAR si tetravalent

Este un vaccin care nu contine genom si nu se replica, contine doar determinanti antigenici(nu toata
anvelopa, se numeste subunitar pentru ca contine doar hemaglutinina si neuraminidaza).Se obtine din
izolarea virusului in oul de gaina embrionat, se centrifugheaza si particulele virale obtinute vor fi
inactivate cu formaldehida. In final se vor trata cu un detergent, pentru purificare.

9
Vaccinul gripal inactivat, administrat in fiecare an este rezultatul selectiei de tulpini ce au circulat in
sezonul precedent.
Anul trecut a fost recomandat un vaccin trivalent: o tulpina AH1N1 , una AH3N2 si un o tulpina B.
Dar incepusera sa apara cazuri grave cu encefalite si pneumonii, cu o tulpina noua B, astfel incat anul
acesta s-a folosit un vaccin tetravalent folosind 2 tulpini A (AH1N1 SI AH3N2) si 2 tulpini B.

Din cauza ca in acest sezon nu au mai fost infectii grave cu a doua tulpina B, recomandarea pentru
anul viitor este fie vaccinul tetravalent, fie unul trivalent in care se renunta la tulpina nou introdusa.

2. Vaccinul viu atenuat-este din ce in ce mai recomndat, mai ales la copii

Este denumit vaccin viu atenuat „cu tulpini reci” pentru ca de fapt se izoleaza o tulpina intr-o
cultura de celule sau in oul de gaina embrionat la temperaturi din ce in ce mai scazute, astfel incat sa
produca un mutant viral care sa determine doar un raspuns imun si cat mai putine reactii adverse.

Avantaje si dezavantaje:
 Vaccinurile vii au din punct de vedere al varstei recomandate:5-49 ani, avantajul pentru
vaccinurile inactivate este ca poate fi folosit dupa 6 luni.
 Legat de cala de administrare, vaccinul viu se administreaza foarte usor, intranazal sau
intrabucal, ceea ce inseamna replicare la poarta de intrare, aparitia unui raspuns imun mai
important, inclusiv un raspuns imun local.Cel inactivat se administreaza
injectabil,intramuscular.
 Exista replicare virala la vaccinatii cu vaccin viu atenuat si o imunizare inclusiv a contactilor,
ceea ce nu apare clar la vaccinul inactivat, el fiind doar o acumulare de aglutinine.
 Dezavantajul maxim al vaccinului viu atenuat este ca el poate realiza transcriptii interumane
multiple si sa actioneze prin replicari multiple, isi poate pierde mutatiile induse in laborator si
revine la tulpina care creeaza boala(are mediu favorabil in gazdele nevaccinate)
 Marele avantaj al vaccinului inactivat este ca il putem administra la imunosupresati,ceea ce
nu se poate realiza cu vaccinul viu atenuat.
 Se va alege vaccinul cu cel mai bun efect si cele mai putine reactii adverse.
 Ambele se pot administra simultan, cu alte vaccinuri.

Vaccinul gripal se reactualizeaza anual, din cauza driftului antigenic.

In ultima perioada este tot mai recomandat vaccinul viu atenuat, mai ales in comunitatile de copii(5-
14ani), in primul rand pentru ca ei sunt inalt pasibili a transmite infectia si in al doilea rand, pentru ca
se considera ca ei au o rata mare de replicare si ar fi o zona pe care o putem proteja.

3. Vaccinuri reasortante=Vaccinuri recombinate

Putem folosi unele minigene de la un tip cu alte minigene de la alt tip viral, astfel incat putem sa
mentinem o tulpina matca(pe care o stim ca fiind nepatogena si incapabila sa produca boala la
om)pe care sa o reasortam cu minigene, cultivate din tulpina pandemica(care produce in acel
moment pandemia).

Ex: in pandemia cu virus porcin

S-a obtinut aceasta genetica inversa, s-au prelucrat hemaglutinina si neuraminidaza tulpinii
pandemice, s-au introdus in plasmide care au fost introduse in culturi de celule care contineau tulpina
matca si in acest fel s-a creat o tulpina impotriva tulpinii pandemice dar care de fapt contine toate
celelalte multigene ale tulpinii matca.

10
  Indiferent cat de evidenta este clinic prezenta unei gripe, trebuie sa facem diagnostic
virusologic pentru ca exista foarte multe virusuri care pot sa dea infectii de tract
respirator(superior sau inferior).

 Administram vaccinul grupelor de risc, dar pe de alta parte toate categoriile de persoane care
pot raspandi infectia si pot creea pandemii in colectivitati sunt recomandat a fi vaccinate si de
fapt vaccinarea antigripala este recomandata intregii populatii(ar trebui sa avem rata de
vccinare peste 95%,mai ales ca avem posibilitatea folosirii unui vaccin inactivat).

Grupe de risc:
 Copii sub 1 an
 Batranii peste 60 ani
 Gravide
 Pacientii cu boli cronice subiacente inclusiv obezitate maligna

Pentru copii sub 6 luni, gravide, batrani peste 60 ani si persoane alergice administram doar vaccin
inactivat!

11