Histologie curs 4 09.03.

2020
DEZVOLTARE EMBRIONARA LA OM
Se desfășoară pe parcursul a 3 perioade:

 Perioada pre implantationara ce tine din momentul fertilizarii pana in momemntul implantarii
embrionului in uter(pana la 6-7 zile dupa fertilizare)
 Perioada post implantationala(momentul implantarii embrionului in uter-7-8 zile după fertilizare
pana la sfarsitul lunii a doua)
 Perioada fetala(din luna a 3 a pana in a 9 a)
Oul la om este alecit(fara vitelus). Ovulul este eliminat in momentul ovulatiei din ovar si captat de
fimbria oviductului/trompei uterine. Daca sunt prezenti spermatozoizi, fertilizarea are loc in portiunea
initiala a trompei uterine. In cursul segmentarii(holoblastica rotationala) embrionul traverseaza trompa
uternia pentru a ajunge in uter. Atunci cand este eliminat din ovar, ovulul este inconjurat de 2 invelisuri:

 Zona pellucida=reprezentat de o matrice extracelulara glicoproteica. Zona acasta ramane in jurul

embrionului pana in momentul implantarii in uter;
 COROANNA RADIATA, reprezentată de un strat de celule foliculare. Aceasta este eliminata la
1-2 zile dupa fertilizare.

Segmentarea

La om este un proces foarte lent. In primele 2 zile de dezvoltare embrionară are loc o diviziune de
segmentare/zi. In cursul segmentarii la om au loc 2 procese: compactarea si cavitarea.
COMPACTAREA: implica aplatizarea
blastomerelor externe si unirea lor prin joncțiuni
stranse. Compactarea are loc in stadiul de 8
blastomere la om si șoarece, in stadiul de 16
blastomere la oaie si 32 de blastomere la bovine.
CAVITAREA: implica formarea initiala a unor
cavitati mici printre blastomere, aceste cavități
pline cu lichid secretat de blastomere vor fuziona
si vor forma o cavitate mare=BLASTOCEL.
La sfarsitul segmentarii se formeaza
BLASTOCISTUL. Blastocistul la om se formeaza
la aproximativ 4 zile dupa fertilizare si prezinta
urmatoarea structura:

 masa celulara interna=embrioblast.

Aceasta va genera embrionul propriu zis
 un strat exterior de celule=trofoblast ce va genera tesuturile extraembrionare, inclusiv placenta.
Trofoblast ce acopera masa celulara interna=trofoblast polar.
Trofoblastul ce înconjoară blastocelul=trofoblast mural.
Blastocistul prezinta un pol embrionar la nivelul trofoblastului polar, pol prin intermediul caruia se va
realiza implantarea blastocistului in uter. Contine un pol abembrionar opus. Inainte cu 1-2 zile de
implantarea in uter, blastocistul iese(eclozeaza) din zona pellucida printr-un orificiu realizat de enzime
asemanatoare tripsinei, secretate de celulele trofoblastice.

Nici un blastocist inconjurat de zona pellucida nu se va implanta.

IMPLANTAREA
BLASTOCISTULUI IN UTER.
Peretele uterin este format de la
lumen spre exterior din
a) endometru
b) miometru (format din fibre
musculare netede, care prin
contratia lor asigura
explusia fatului in
momentul nasterii)
c) perimetru(format dintr-un
strat subtire de tesut
conjunctiv lax acoperit de
mezoteliul peritoneal)
STRUCTURA ENDOMETRULUI UTERIN
Endometru uterin prezita 2 straturi:
a) 1 strat fuctional care sufera modificari in cursul ciclului uterin(este indepartat lunar dupa
pubertate si pana la menopauza in cursul menstruației
b) 1 stratul bazal care nu este indepartat si pe baza lui se reface stratul functional dupa menstruatie.

Stratul functional este format din epiteliu uterin si din stroma/corionul lax.
 Epiteliul uterin este un epiteliu unistratificat cilindric care captuseste cavitatea uterina si se
continua cu epiteliul glandelor uterine care sunt glande tubulare simple.
 Stroma/corionul lax contine cea mai mare parte din glandele uterine(fara regiunea fundica) si
testut conjuctiv lax si vase de sange.

Stratul bazal contine portiunea fundica a glandelor uterine, unde se gasesc celule stem, care dupa
menstruatie prolifereaza pentru a reface glandele uterine si epiteliul uterin. Tot in stratul bazal exista
stroma/corionul dens format din tesut conjunctiv dens si vase de sange.
Arterele arcuate din miometru, in momentul in care patrund in endometru formeaza 2 tipuri de artere:
arterele spiralate care strabat tot endometrul uterin si care sunt foarte sensibile la progesteronul secretat d
corpul galben. Si arterele drepte care raman la nivelul stratului bazal .
IMPLANTAREA LA OM:

Este interstițiala
completa=intreg blastocistul
este inclus in endometrul uterin.
Inaintea implantarii, la primate
si om, trofoblastul polar se
diferentiaza in sincitiotrofoblast
care este reprezentat de o masa
de citoplasma cu mai multi
nuclei. Trofoblastul mural va
forma citotrofoblastul.
Sinctitiotrofoblastul se
formeaza intial la polul
embrionar al blastocistului, insa
se dezvolta si inconjoara tot
embrionul.
Sinctitiotrofoblastul are un caracter invaziv, secretand enzime care vor eroda epiteliul si stroma
endometrului uterin, permițând blastocistului sa pătrundă in interior.
Abia momentul in care intreg blastocistul a patruns in endometrul uterin, deasupra lui se formeaza un dop
fibrilar din tesut conjuctiv cicatriceal.
Pe masura ce sinctiotrofoblastul patrunde in endometrul uterin, prelungirile lui vin in contact cu vasele de
sange materne, respectiv arterele spiralate pe care le erodeaza.
Datorita acestei eroziunei apar 2 fenomene:
1. Sangele matern iese din vasele de sange se acumuleaza printre prelungirile sinctitiotrofoblastului,
formand lacune sangvine. In momentul formarii lacunelor sangvine poate avea loc o mica
hemoragine numita semnul lui Hartman, hemoragie care poate fi confundata cu o menstruatie
normala si care poate conduce la erori in calcularea varstei gestationale.
2. Prelungirile sinctiotrofoblastului vin in contact cu ramurile terminale ale arterelor spiralate,
formand vase de sange hibride(contin celule endoteliale materne si celule endoteliale derivate din
citotrofoblast cu car este asociat sincitiotrofoblastul.). prin aceste proces are loc convertirea
vaselor de sange materne cu diametru mic si rezistenta crescuta la scurgerea sângelui in vase de
sange mai mari cu rezistenta scazuta la scurgerea sangelui.
Un alt proces care are loc in timpul implantarii: DECIDUALIZAREA ENDOMETRULUI UTERIN.

Decidua, denumita si caduca reprezinta endometrul uterin pe parcursul gestatiei.

Fibroblastele din stroma/corionul lax raspund
la prezenta embrionului si a progesteronului
secretat de corpul galben prin acumularea in
citoplasma de lipide si glicogen,
transformandu-se in celule deciduale. Initial,
decidua se formeaza in jurul embrionului, insa
ulterior cuprinde tot endometrul uterin.

Decidua este de 3 tipuri:

1) Decidua parietala/decidua vera care
reprezinta endometrul uterin care nu
vine in contact cu embrionul
2) Decidua capsulara care inconjoara
embrionul. Aceasta, la sfasitul primului trimestru de sarcina se atrofiaza, iar la mijlocul gestatiei
fuzioneaza cu decidua parietala, obturând cavitatea uterina.
3) Decidua bazala care va forma componenta materna a placentei.
Tot in cursul reactiei deciduale, leucocitele eliberate din vasele de sange materne elibereaza molecule care
impiedica respinderea embrionului de catre mama.
Embrionul este diferit imunologic de mama si in mod normal ar trebui respins asemanator respingerii
unui organ dupa transplant. Reactia deciduala formeaza un micromediu privilegiat in jurul embrionului
pentru a-l proteja si a impiedica respingerea.
In mod normal, blastocistul se implantează in peretele anterior sau posterior al uterului si mai rar la
nivelul fundului uterin sa in apropiere de cervix.
Exista si cazuri in care blastocistul nu se
implanteaza in uter ci in afara uterului,
conducand la sarcini ectopice sau
extrauterine, incompatibile cu dezvoltarea
embrionara normala si care pun in pericoul
sanatatea mamei. Cele mai frecvente sarcini
ectopice au loc la nivelul trompelor uterine,
embrionul , blastocistul se poate forma la
nivelul fimbriilor trompelor uterine,
interiorul trompelor sau la baza trompelor
uterine. Sarcini ectopice pot aparea la nivelul
ovarului, la nivelul ligamentului ovarian sau
abdominal sau exista o frecventa de 1% in
care embrionul se embrionul se implanteaza
peno cicatruce de cezariana. Sarcina ectopica
este si cea ce se formeaza la nivelul
cervixului. Foarte rar, un embrion se
dezvolta intr-o locatie abdominala, acesta
ulterior se calcifica formand un LITHOPEDION=copil de piatra.

GASTRULARE

Gastrularea debuteaza inaintea

implantarii complete a blastocistului in
uter.
Initial, embrionul este bilaminar , adica
este format din ectoderm dorsal si
hipoblast ventral. In cursul gastrularii se
formeaza linia primitiva, la om linia
primitiva se formeaza in marginea
posterioara si inainteaza in direcție
anterioara, la extremitatea anterioara,
formandu-se nodul anterior/primitiv. La
fel ca la pasari, exista santul liniei
primitive si cavitatea primitiva, structuri
la nivelul cărora, celulele de la suprafața
embrionului pătrund in interiorul
acestuia. Similar ca la pasari, primul val
de celule intrate in linia primitiva inlocuiesc hipoblastul pentru a da nastere endometrului, iar al doilea val
de celule vor forma mezodermul.
Similar ca la pasari, dupa ce migrarea celulelor s-a incheiat, linia primitiva regreseaza, nodul anterior
deplasandu-se spre regiunea posterioara. Spre deosebire de pasari, unde odata cu regresia liniei pirmitive
era vizibila prelungirea cefalica sub forma unui tub compact fata lumen, la mamifere si om, in urma
regresiei liniei primitive se formeaza procesul notocordal care are o evolutie asemanatoare cu cea de la
reptile. Procesul notocordal este un tub care prezinta lumen.

Spre deosebire de pasari, procesul notocordal fuzioneaza cu endodermul si se dechide ventral, dupa care
se aplatizeaza formand placa notocordala.
Placa notocordala va reprezenta o deschidere tranzitorie care va foma canalul neurenteric ce va permite
comunicarea pentru timp scurt a sacului vitelin cu cavitatetea amniotica, ulterior placa notocordala sa
desprinde de endoderm si formeaza un tub solid fara lumen care va genera notocordul.
Daca in cursul dezvoltarii embionare, linia primitiva nu dispare complet si mai ramane un rest in regiunea
posterioara, acesta va genera o tumora benigna mai frecventa la fete si care se numeste de TERATOM
SARCOCOCCIGIAN.
La sfarsitul gastrularii, embrionul devine trilaminar, este format din cele 3 foite embrionare.
NEURULARE
Etapele neurularii sunt asemanatoare cu cel de la amfibieni si pasari si implică stadiile de placa neurala,
jgheab neural si tub neural cu creste neurale.
La om, jgheabul neural se inchide initial la nivelul regiunii cervicale si occipitale, dupa care progresează
anterior si posterior. Initial, tubul neural ramane deschis la nivelul regiunii anterioare, unde exista un
orificiu numit NEUROPOR ANTERIOR si la nivelul regiun posterioare unde exista alt orificiu denumit
NEUROPIR POSTERIOR.

Daca in ziua a 24-a embrionara, neuroporul anterior nu se inchide, determina ANENCEFALIA, in care
creierul vine in contact cu lichidul amniotic si degenereaza.
Daca in ziua a 26-a embrionara, neuroporul posterior nu se inchide, apare spina bifida, in care maduva
spinarii este expusa la exterior.
La nivel global, anomaliile de tub neural au o frecventa de 1 la 5000 de nasteri.

ANEXE EXTRAEMBRIONARE

La mamifere, anexele extraembrionare sunt reprezentate de amnios, sac vitelin, alantoida, corion, placenta
si cordon ombilical.
1. AMNIOSUL la mamifere nu se formeaza prin cutare ca la pasari. Peretele amniosului se
formează prin migrarea celulelor epiblastice care deliminteaza initial o cavitate mica. Pe
parcursul dezvoltarii embionare, cavitatea se mareste si inconjoara tot embrionul. Peretele
cavitatii amniotice poarte denumirea de amnioblast si celulele amnioblastului secreta lichidul
amniotic. Lichidul amniotic ajunge in saptamanile 33-34 de sarcina la 800-1000 ml. Daca se
 formeaza mai mult lichid amniotic, conditia patologica
poatra numele de hidramnios si indica
ANENCEFALUA si obstructia lumenului intestinal
embrionar. O cantitate mica de lichid amniotic
=OLIGOAMNIOS si indica patologii la nivelul
hipofizei embrionare.
Lichidul amniotic are 3 functii principale :
a) Împiedică deshidratarea embrionului & protectie
mecanica
b) Rol in hraniere incepand cu luna a 5-a, fatul inghite
zilnic appx 400 ml de lichid amniotic
c)

c) Permite alunecarea si expulsia fatului in momentul nasterii.

Lichidul amniotic poate fi studiat dupa recoltarea prin amniocenteza, procedura recomandata la femeile
peste 35 de ani datorita cresterii incidentei anomaliilor genetice. Amniocenteza se realizeaza prin
introducerea unui ac prin peretele abdominal in cavitatea amniotica si extragerea de lichid amniotic.
Volumul de lichid fiind egal cu varsta gestationala.(20 sapt.=20 ml). Procedura se realizeaza diferit in
functie de tara(la noi 15-20-28 de saptamani) nu se realizeaza la inceputul gestatiei datorita lichidului
putin si riscului de lezare a embrionului.

Lichidul amniotic poate contine metaboliti fetali, o cantitate mare de alfa-fetoproteina indica anencefalia.
Lichidul amniotic contine celule desprinse din amnios sau din plamanii fatului. Aceste celule pot fi
analizate genetic pentru depistarea anomaliilor.
 2. Sacul vitelin se formeaza din splangnopleura ca si alantioda.

La om, sacul vitelin nu contine vitelus. Prin migrarea celulelor hipoblastice se formeaza un sac vitelin
primar care regreseaza si este inlocuit de un sac vitelin secundar format tot prin migrarea celulelor
hipoblastice. Initial, sacul vitelin este legat de peretele dorsal al intestinului embrionar. La 6 saptamani
insa, sacult vitelin pierde contactul cu intestinul si va fi incorporat in cordonul ombilical. Sacul vitelin
este important pentru că la nivelul lui se formeaza mai multe tipuri celulare:
a) Din endodermul sacului vitelin se formeaza celulele germinale primordiale care vor da nastere
gametilor. Aceste celule migreaza din sacul vitelin in corpul embrionului unde colonizeaza
crestele genitale.
b) In mezodermul sacului vitelin se formeaza insule sangvine care contin la exterior celule
precursoare endoteliale si in interior celule precursoare hemateproetice.

3. Alantoida este rudimentara la om.

Se formează ca un diverticul numit pedicul alantoidian care va fi incorporat in cordonul ombilical. Din
mezodermul alantoidei se va forma arcul circulator ombilical ce contine vasele de sange care
aprovizionează placenta.

4. Corionul este format din trofoblast si m

5. ezoderm extraembrionar.
Corionul va forma vilii corionici. Initial, citotrofoblastul trimite prelungiri in sinctitiotrofoblast, formand
vilii primari. Ulterior mezodermul extraembrionar trimite prelungiri in axul vililor primari, formand vilii
secundari. Aceștia se formeaza in zilele 15-16 de sarcina. In a 3-a etapa, in mezenchimul vililor
secundari, au loc procese de angiogeneza care conduc la formarea de capilar in axul vililor, vilii
vascularizati purtand denumirea de vili tertiali si se formeaza in ziua a 18-a. in vilii tertiali, exista si
macrofage fetale=celule Hofbauer