Histologie curs 13

GANGLIONUL LIMFATIC

I. Prezinta la exterior o capsula, de natura conjunctiva, fiind formata din tesut

conjunctiv dens neregulat. O particularitate a capsulei ggl limfatic, la nivelul fetei
convexe a capsulei, intra in ganglion vase limfatice aferente

II. Parenchimul, care este format din 3 zone:

1. Zona corticala
2. Zona paracorticala
3. Zona medulara

1. Zona corticala
 Contine foliculii limfatici, acestia fiind de 2 tipuri:
a. Foliculi limfatici primari, care sunt agreate de limfocite B virgine(care nu s-au
intalnit cu antigenele)
b. Foliculi limfatici secundari, acestia prezinta un centru germinal ce contine
limfoblaste B si o regiune externa=MANTA care contine limfocite B. La
limita dintre centru germinal si manta exista celule foliculare dendritice
specifice ganglionului limfatic
2. Zona paracorticala
 Localizata imediat sub zona corticala
 Contine limfocite T-helper/ajutatoare care au rolul de a induce proliferarea si
diferentierea limfocitelor B
 Se gasesc venule postcapilare
3. Zona medulara
 Foramat din 2 componente:
a. Cordoane medulare, alcatuite din tesut conjunctiv reticulat, in care se gasesc
macrofage, celule plasmatice si celule reticulate
b. Sinusurile medulare
Caracteristica a ggl limfatic: circulatia limfatica! Antigenele intra in ggl din limfa. Intre
vasele limfatice aferente si cele eferente se interpune un sistem de sinusuri limfatice, pline cu
tesut conjunctiv reticulat—care are rolul de a incetini curgerea limfei.
Exista 3 tipuri de sinusuri:
1) Sinusurile marginale/subcapsulare
2) Sinusurile paratrabeculare/intermediare. Trabeculele sunt portiuni scurte de tesut
conjunctiv dens desprins din capsula.
3) Sinusurile medulare.
Spre deosebire de vasele limfatice, vasele de sange intra si ies din ggl prin hil. In cazul
vaselor limfatice, ele intra prin capsula si ies prin hil.
 SPLINA

Este formata dintr-o capsula si un parenhim.

Capsula
 este formata dintr-un tesut conjunctiv dens neregulat
 Din ea se desprind trabecule care sunt lungi si groase care patrund adanc in
parenhimul splinei
 O particularitate a splinei este aceea ca vasele limfatice raman la nivelul capsulei si
trabeculelor si nu patrund in parenhimul splenic.
Parenhimul splinei contine 2 zone:
1. Pulpa alba=componenta limfoida
 Contine 3 tipuri de structuri:
a. Arteriola centrala
b. Teaca limfatica periarteriolara=contine limfocite T
c. Nodulii limfatici Malpighi=agregate de limfocite B. Prezinta un centru
germinal si o manta. In acesti noduli exista celule care prezinta antigenele
de tipul celulelor dendritice cu originea in maduva osoasa.
2. Pulpa rosie:
 Functioneaza ca un filtru care indeparteaza eritrocitele imbatranite si lezate,
dar si microorganismele din sange
 Are functie de stocare a eritrocitelor
 Contine 2 structuri:
a. Cordoanele splenice BILLROTH, formate din tesut conjunctiv reticulat, in
care se gasesc eritrocite, celule plasmatice, macrofage
b. Sinusurile venoase=capilare discontinue, cu lumen foarte larg.
In splina, antigenele intra din sange si NU din limfa, ca in ggl limfatic.
Splina prezinta 2 tipuri de circulatii sangvine:
a) Circulatia inchisa
 In cazul circulatiei inchise, arteriolele penicilate se continua cu capilare cu
teaca. Teaca este formata din macrofage.
 Capilarele cu teaca se deschid/continua in sinusurile venoase.

b) Circulatia deschisa
 In cazul circulatiei deschise, arteriolele penicilate se deschid in cordoanele
Billroth
Arteriola centrala, in momentul in care iese din pulpa alba se ramifica, formand arteriole
penicilate=in forma de pensula.
 SISTEMUL RESPIRATOR

Este format din plaman si cai aeriene.

Caile aeriene sunt reprezentate de:
1. Fosele nazale
2. Faringe
3. Laringe
4. Trahee
5. Bronhii
6. Bronhiole
Bronhiile sunt de mai multe tipuri:
1) Bronhii primare—in numar de 2; cate una pentru fiecare plaman
2) Brohii secundare/lobare—3 pentru plamanul drept si 2 pentru plamanul stang
3) Bronhii tertiare—care se continua cu bronhiole; fiecare bronhiola se ramifica si
formeaza 5—7 bronhiole terminale
Bronhiolele terminale se continua cu bronhiolele respiratorii.
Bronhiolele respiratorii se deschid in sacii alveolari.
La nivelul plamanului se folosesc 2 termeni:
a. Lobul pulmonar
 Un lobul pulmonar este format dintr-o bronhiola terminala impreuna cu tesutul pulmonar
asociat.
 Include:
 bronhiola terminala
 bronhiolele respiratorii care se desprind din bronhiola terminala
 canale alveolare
 saci alveolari
 alveole pulmonare
b. Acin pulmonar
 Contine toate componenetele lobulului pulmonar fara bronhiola terminala
 Termenul de acin pulmonar este folosit mai ales in fiziologie si patologie
STRUCTURA TRAHEEI & BRONHIILOR

In structura traheei si bronhiilor intra 3 tunici, de la lumen spre periferie:

I) Mucoasa
II) Tunica fibrocartilaginoasa
III) Adventicea

I) Mucoasa
Formata dintr-un epiteliu si un corion
a. Epiteliul
 acesta este pseudostratificat cilindric ciliat. In structura acestui epiteliu intra celule ciliate
cilindrice, celule califorme si celule bazale.
 La bronhiolele terminale, epiteliul este unistratificat cubic ciliat, fara celule
caliciforme, insa in acest epiteliu exista celule specializate=CELULE CLARA
o Aceste celule Clara=80% din celulele din epiteliul bronhiolelor terminale, nu
prezinta cili
o Celulele Clara pot prolifera si migra pentru a inlocui celulele epiteliului
alveolar
o Aceste celule secreta surfactant care este diferit ca si compozitie de cel produs
de celulele alveolare de tip II.
 In bronhiolele respiratorii, epiteliul este unistratificat cubic neciliat si fara celule
caliciforme
b. Corionul
 tesut conjunctiv lax, contine glande seromucoase numai in trahee & bronhii; nu exista
glande in bronhiole
 se gasesc vase de sange si limfatice, nervi si la om fibre musculare netede
 II) tunica fibrocartilaginoasa
 este formata din inele cartilaginoase de tip cartilaj hialin, inconjurate de pericondru
 la nivelul traheei, inelele cartilaginoase au forma literei C au capetele libere, aceste
capete sunt unite de fibrele musculare netede ale muschiului transvers
 in bronhiile primare, inelele cartilaginoase sunt complete
 in bronhiile secundare nu exista inele cartilaginoase, tesutul cartilaginos formeaza placi
neregulate/insule
 nu exista cartilaj in bronhiole

III) adventicea
 contine tesut conjunctiv, vase de sange si limfatice, nervi & tesut adipos

Bronhiolele respiratorii se continua cu canale alveolare care se ramifica pentru a forma 2/mai
multi saci alveolari.
Sacii alveolari sunt formati din alveole pulmonare care reprezinta regiunea terminala a cailor
aeriene.
Alveolele pulmonare
 appx 300 milioane de alveole pulmonare in fiecare plaman
 s-a calculat ca ele asigura o suprafata de 75 m2 pentru schimburile de gaze, O2 & CO2
 pretele alveolelor pulmonare este format dintr-un epiteliu unistratificat scvamos/turtit
dublat de capilare care formeaza bariera aer—sange
 fiecare alveola se deschide in sacul alveolar si foarte putine se deschid in bronhiola
respiratorie; acest aspect face diferenta intre bronhiola respiratorie si bronhiola
terminala
 epiteliul alveolelor pulmonare contine 2 tipuri de celule=PNEUMOCITE
1. pneumocitele de tip I
o =40% din celulele epiteliului, dar acopera 90% din suprafata alveolelor pentru ca
sunt lungi si aplatizate.
o Sunt implicate in schimburile de gaze
2. pneumocitele de tip II
o =60% din celulele epiteliului, dar acopera doar 10% din suprafata epiteliului.
o Sunt celule cubice care proemina in epiteliu.
o La polul apical prezinta microvili, iar in citoplasma exista corpi lamelari care sunt
defapt granule de secretie ce contin surfactant pulmonar care este eliberat prin
exocitoza si se intinde in strat subtire pe suprafata epiteliului alveolelor
pulmonare.
o Surfactantul contine fosfolipide, colesterol si proteine.
 In lumenul alveolelor pulmonare exista macrofage=DUST CELL
Alveolele pulmonare sunt inconjurate de capilare continue. Intre endoteliul capilarelor si
epiteliul alveolelor exista o lamina bazala groasa rezultata din fuziunea celor 2 lamine bazale
produse de endoteliul capilar si epiteliul alveolar.
 SISTEMUL DIGESTIV

TUBUL DIGESTIV
Peretele tubului digestiv prezinta un plan de organizare comun si este alcatuit de la lumen
spre periferie din 4 componente:
1. Mucoasa: este formata din epiteliu, corion si musculara mucoasei. La nivelul
intestinului, mucoasa formeaza vilozitatile intestinale
2. Submucoasa
3. Musculara propriu zisa
4. Adventice—la organele supradiafragmatice si seroasa—la organele subdiafragmatice

1. MUCOASA:
Epiteliul mucoasei este pluristratificat scvamos nekeratinizat(la nivelul cavitatii bucale,
faringe, esofag si canalul anal).
Stomac,intestin si rect. Epiteliul este continuu cu epiteliul glandelor din corion.
Corion : reprezentat de un tesut conjunctiv lax. Intra vase de sange si limfatice, nervi,
glande(mucoase in esofag, gastrice in stomac si liberquin?? In intestin)
In cazul vilozitatilor intestinale exista in corion si fibre musculare netede dispuse paralel cu
axul lung al vilozitatii. Aceste fibre musculare netede pot realiza miscari de pompare cand se
contracta toate sau de pendulare a vilozitatii cand se contracta fibrele musculare dintr-o
jumatate a vilozitatii.
Musculara mucoasei: contine fibre musculare netede ixolate in esofag si dispuse in 2 straturi
in stomac si intestin: un strat intern circular si un strat extern longitudinal.
2. SUBMUCOASA
Este formata din tesut conjunctiv dens neregular in care se gasesc vase de sange si limfatice,
nervi si glande. Aceste glande sunt seromucoase in esofag, iar in cazul intestinului exista
glandele Brunner care se gasesc doar in duoden! Aceste glande se deschid la baza vilozitatilor
intestinale.
Tot in submucoasa, la nivelul stomacului & intestinului exista microganglionii PLEX
MEISSNER. In mucoasa si submucoasa exista placile Peyer care sunt agregate de tesut
limfoid.
3. MUSCULARA
La nivelul esofagului exista 2 straturi, intern circular, extern longitudinal. Dpdv al tipului de
fibre musculare, in treimea superioara exista fibre musculare striate. In treimea mijlocie,
amestec de fibre musculare striate si netede, iar in treimea inferioara fibre musculare netede.
La stomac exista 3 straturi de fibre musculare netede:
a. Intern oblic
b. Mijlociu circular
c. Extern longitudinal
Intestinul: la nivelul intestinului avem 2 straturi de fibre musculare netede:
a) intern circular
b)extern longitudinal
Aceste fibre asigura peristaltismul intestinal.
La stomac si intestin, intre stratul longitudinal si circular exista microganglionii plexului
Auerbach.
4. ADVENTICEA(esofag&rect)
Este groasa, formata din tesut conjunctiv ce contine vase de sange si limfatice, nervi, celule
adipoase.
La nivelul stomacului si intestinului intalnim SEROASA.
Seroasa este subtire, formata din tesut conjunctiv, este vascularizata si inervata si in plus este
acoperita la exterior de mezoteliul peritoneal.
STRUCTURA EPITELIULUI STOMACULUI SI A GLANDELOR GASTRICE:
Epiteliu unistratificat cilindric, captuseste stomacul si se continua cu epiteliul glandelor
gastrice.
In epiteliul stomacului sunt prezente celulele mucoase de suprafata, acestea sunt celule
cilindrice cu polul apical dilatat si plin cu mucus. Mucusul este exocitat si formeaza un strat
pe suprafata epiteliului care are rolul de a proteja epiteliul de actiunea sucului gastric.
Epiteliul glandelor gastrice, contine urmatoarele tipuri de celule:
1. Celule accesorii=celule nediferentiate aflate in gatul glandei. Ele se divid mitotic
pentru a inlocui celulele din epiteliul stomacului si din glandele gastrice.
2. Celulele principale/peptice. Ele contin in polul apical granule de pepsinogen care
reprezinta precursorul enzimei pepsina. Pepsinogenul este exocitat in lumenul
glandelor gastrice, unde este convertit in pepsina, in mediul acid. Aceste celule
principale secreta si lipaza gastrica.
3. Celulele marginale/parietale=celule globuloase. Pot prezenta 1 sau 2 nuclei,
citoplasma este acidofila—contine peste 40% mitocondrii. Aceste celule secreta H si
Cl care formeaza HCl in lumenul stomacului
4. Celule enteroendocrine/enterocromafine—au afinitate pentru sarurile acidului cromic.
Aceste celule se gasesc in regiunea fundica a glandelor gastrice si secreta gastrina
care are rolul de a stimula secretia de HCl.