Sistem nervos

Sistem nervos central

Veziculă frontala (anterior)
Porţiune posterioară cu pereţi groşi şi canal ependimar îngust
Sistem nervos periferic:
2 nervi pentru fiecare metamer
rădăcină dorsală mixtă: ramura dorsală senzitivă (de la tegument şi
perete atrial; corpul celular al neuronilor situaţi în tubul nervos şi nu în
ggl. spinali)
ramura ventrală -visceromotoare
(fibrele trec prin rădăcina dorsală spre intestin şi peretii atriului)
radacina ventrală = prelungiri ale celulelor musculare
Cele doua rădăcini nu se unesc
Nervii dintr-o pereche nu sunt aşezaţi în acelasi plan
Nu prezintă ganglioni spinali
Neuronii nu au teacă de mielină
Sistem nervos simpatic – în regiunea cecumului hepatic şi a
intestinului
Organe de simţ
•Tactil- mecanoreceptori (epiderm, cirri bucali, în pereţii
• atriului)
•Gastativ (chemoreceptori)- velum
•Fotoreceptori- oceli cupuliformi Hesse (melanocit, celululă
senzorială)
• -celule dorsale Joseph
• -celule lamelare
• -patapigmentară-cu foto şi termoreceptori
•Organul infundibular (baroreceptori)-în planşeul veziculei frontale
reglează presiunea lichidului din canalul ependimar
(echivalent cu otganul subcomisural de la vertebrate)
Foseta lui Kolliker-rol olfactiv
 Sistem endocrin
Celulele din partea anterioră a endostilului acumulează iod
secretă tiroxină, triiodotironină
 Sistem digestiv

Megalodicopia hians prădătoare (Familia Octacnemida)

Cecum hepatic:
Stocheaza produsi inalt energetici
Sintetizeaza enzime
Realizeaza digestie intra- si iextracelulara
Absorbtie
Intestinul
Intestin lipsit de fibre musculare
In intestin are loc absorbtia
Hidratii de carbon sunt digerati extracelular
Lipidele si proteinele sunt digerate intracelular
Schimbul de gaze

La nivelul: -faringelui
-tegumentului
-intestinului
Sistemul circulator
Lipsesc inima si capilarele
Sistem inchis de vase
Sange incolor (plasma si putine elemente figurate)
Lipsesc hematiile
Oxigenul este transportat in solutie fizica
Circulatia realizata de peretii contractili ai vaselor si bulbililor
contractili de la baza arterelor branhiale
Circulaţie completă-sângele arterial nu se amestecă cu cel venos
Sistemul excretor
90 p nefridii (organele lui Boveri)
Amfioxus este izoosmotic fata de apa de mare
Solenocitele sunt comparate cu celulele cu flamura vibratila
ale viermilor plati (sunt celule epiteliale celomice; seamana cu
podocitele capsulei renale a vertebratelor)
Sistemul genital si reproducerea
26 p de gonade
Fecundatie externa
Ou oligolecit
Dezvoltarea oului:
embrionara (24 de ore) pana la eclozarea larvei
larvara (larva planctonica care se deplaseaza cu ajutorul cililor; in
primele zile nu se hraneste)
in ziua a 4-a apare gura; in ziua a 5-a apar anusul si glanda cu
maciuca
apare prima fanta branhiala, apoi apar inca 13 fante (larva este asimetrica)
75-200 de zile larva duce viata pelagica; se hraneste activ si creste
metamorfoza- se definitiveaza organogeneza
-se corecteaza asimeria
-se perforeaza cele 180 p. de fante
-apar gonadele
-se formeaza -cavitatea perifaringiana,
-metapleurele
-gura definitiva
Clasa Leptocardii
Ordinul Amphioxiformes[1]
Familia Asymmetronidae
Genus Asymmetron
Asymmetron lucayanum (Oc. Indian, Oc Atlantic)
Asymmetron maldivense
Genus Epigonichthys
Family Branchiostomidae
Genus Branchiostoma lanceolatum
Distribuţia geografică a speciei Branchiostoma lanceolatum
Caractere de afinitate cu
nevertebratele
Tegument unistratificat
Sange incolor fara hematii
Digestie intracelulara
Nefridii cu solenocite
Metameria unor organe
Afinitati cu urocordatele
Faringotremie
Faringe cu dubla functie
Dezvoltare embrionara asemanatoare
Afinitati cu vertebratele
Topografia organelor
Sistemul nervos organizat ca un tub nervos cu pozitie dorsala
Sistem circulator asemanator cu cel de la pesti si ciclostomi
Metamerie musculara
Fosfocreatinin kinaza fosforileaza proteinele intracelulare la
cefalocordate si vertebrate
Cefalocordatele sunt stramosii vertebratelor
Cefalocordatele deriva din vertebrate
primitive prin regresie
Cefalocordatele si vertebratele rezulta dintr-
un stramos comun necunoscut asimetric
Originea vertebratelor trebuie cautata
printre echinodermele care se hraneau prin
filtrare
Stramosii cordatelor au fost echinoderme
•Omologie între vezicula frontală şi creierul tripartit al
vertebratelor
•Ochiul frontal de la amfioxus şi ochii pereche de la
vertebrate
•Omologiile au fost demonstrate cu ajutorul genelor
dezvoltării şi a secvenţei de aminoacizi ale regiunilor
conservate.
•Genele dezvoltării sunt remarcabil conservate printre
diferite filumuri în ceea ce priveşte secvenţa, expresia şi
funcţia.
•Amfioxus are omologii morfologice cu creierul tripartit
al vertebratelor (creier anterior, mijlociu, posterior şi o
structură segmentată a creierului posterior format din 8
segmente în fiecare caz).
•Expresia genelor Distal-less, Otx, Hox 1 şi Hox3 a indicat
că tubul nervos la Amfioxus care nu are diviziuni evidente,
are părţi echivalente în creierul anterior şi posterior al
vertebratelor.
•Expresia genelor omoloage Pax 1, Pax 2,5,8, Brachyury
susţine omologiile fantelor banhiale şi notocordului la
amfioxus şi vertebrate
•Sistemele tipice de organe ale vertebratelor au gene şi
precursori la amfioxus.
•Amfioxus are celule embrionare omoloage cu crestele
neurale ale vertebratelor (ele reprezintă un aspect unic al
dezvoltării vertebratelor şi sunt precursoare ale
caracterelor vertebratelor.)
Se formează pe fiecare parte a tubului nervos şi migrează în toate regiunile corpului
asigurand punctul de plecare pentru cap şi faţă şi contribuie la multe părţi ale corpului:
tegument, sistem nervos, membre (nervi rahidieni, radiile înotătoarelor, scheletul
branhial.

Genele distal less, snail, Pax 3,7, Msx sunt exprimate în celulele embrionare
migratoare de la amfioxus şi în crestele neurale ale vertebratelor. Omologiile genelor
sunt cheia omologiilor morfologice şi indică sursa evolutivă a crestelor neurale.
 Subphylum Urochordata
•Specii marine solitare sau coloniale, libere sau fixate
•Regim alimentar microfag
•Corp protejat de tunică- matrice (cu material fibrilar, iniţial
• acelulară, populată cu celule
• migrate din sânge, vanadocite)
• -apă de imbibiţie (70-90%)
• -proteine care transportă iod
• -celuloză (tunicină)
• -lipide, steroli, polifenoli
• cuticulă- scleroproteică
Clasa Appendiculariae-perenicorde
Clasa Ascidiacea
Clasa Thaliacea
Clasa Sorberacea
Subphylum Urochordata
Sistem circulator
Inimă (cardio-pericard)
Sinusuri (spaţii permanente în mezenchim)
Lacune (spaţii temporare în mezenchim

Mezoblast
disociază de timpuriu-mezenchim hemocelian (umple spaţiile
dintre organe şi spaţiile corespunzătoare celomului)
din mezenchim se formează musculatura, celulele excretoare
Sistemul excretor
Absent
Produsele de excreţie se acumulează în celule răspândite în
mezenchimul din jurul intestinului (rinichi de acumulare)
Deşeul azotat eliminat: acidul uric
Sistemul genital
Specii hermafrodite
Reproducere sexuată, asexuată (metageneză-alternanţa celor
două procese)
Dezvoltare directă sau metamorfoză
Clavelina lepadiformis
Clasa: Ascidiacea
Ordin: Enterogona
Subordin: Aplousobranchia
(faringe fără cute sau sinusuri)
Familie: Clavelinidae

Corp: torace
abdomen
postabdomen

Musculatura -10 fascicule de fibre musculare longitudinale

-fibre musculare circulare
Sistemul nervos-ganglion cerebroid dorsal
-2 nervi anteriori, 2 postero-laterali
Clavelina moluccensis
Glandă hiponeurală-sub ggl.cerebroid
- canal excretor care se deschide în faringe
printr-o pâlnie (organ vibratil)
Organe de simţ-celule tactile
- organe cupuliforme (percep vibraţiile)
Epicard-tub desprins din faringe cu rol în reproducerea asexuată
Sistemul circulator:
Inima:-tub deschis la ambele capete
-perete cu strat de celule musculare striate
spiralate situate în lungul inimii
-contracţia se propagă alternativ
-de la inimă pornesc 2 vase de sânge care se
deschid în sinusuri
Nu au capilare
Sângele -izotonic cu apa de mare
- nu transportă oxigen
- fără sistem imun
- fără mecanisme de coagulare
- incolor
- 4 tipuri de celule sanguine (vanadocite extrag şi
stochează vanadiu, Ni, Fe; conţin hemovanadin, trec în
tunică unde se dezintegrează şi contribuie la formarea
tunicinei)
Sistemul genital:
Ovar-oviduct-cavitate cloacală
Testicul-canal deferent-cavitate cloacală
Fără metageneză
Toamna indivizii mor şi rămân doar camerele de înmugurire
Blastozoizii se formează prin reproducere asexuată

Ascidiile sunt -ovipare

 -vivipare (majoritatea); ouăle sunt reţinute în
 diverticule cloacale care formează punga incubatoare
 -capabile de înmugurire în stadiul larvar
Oozoidul este în general asexuat (Excepţie Ciona intestinalis
 Phallusia mammillata
 Hallocynthia papillosa

Etapele metamorfozei larvei ascidiilor
 Subordinul: Phlebobranchia
(faringe cu sinusuri longitudinale )
Familia Cionidae Ciona intestinalis

Familia Ascidiidae Phallusia mammillata

Familia Diazonidae-Diazona violacea

Ordinul Pleurogona
Subordinul Stolidobranchia -cute sau creste
în faringe
Familia Pyuridae Halocynthhia papillosa

Familia Botryllidae- Botryllus schloserii

Clasa Thaliacea
Specii libere
Intră în alcătuirea planctonului
Corp în formă de butoiaş
Sifoane la cele două extremităţi
Faringe neperforat
Cavitatea perifaringiană lipseşte
Viscere concentrate în nucleus
Metageneză
Răspândite în mări calde şi temperate