Tema: ,,Clasa

pestilor”
Tema: ,, Clasa Pestilor “
 Clasa Peştii osoşi (Osteichthyes)
Peştii osoşi reprezintă cel mai vechi şi mai numeros grup de
animale cordate, întrunind cca 22 mii de specii. Populează
apele dulci şi cele sărate
Alcatuirea corpului
Corpul de formă hidrodinamică este acoperit cu piele prevăzută cu solzi – plăci subţiri, transparente.
Aceştea pot fi placoizi (asemănător dinţilor), ganoizi (în formă de diamant), ctenoizi (în formă de fagure) şi
cicloizi (de formă rotunjită). Solzii sunt acoperiţi cu un strat de mucus care micşorează frecarea de apă şi
protejează peştele de boli şi paraziţi, deoarece are proprietăţi antiseptice. Solzii cresc odată cu întregul
corp, astfel pe fiecare solz se adaugă câte „un inel anual”.
Scheletul peştilor întruneşte scheletul capului, trunchiului şi înotătoarelor .Scheletul capului (craniul) se
compune din regiunile cerebrală şi viscerală. Cea cerebrală formează cutia craniană – sediul encefalului
şi al organelor de simţ. Scheletul visceral cuprinde maxilarele şi arcurile branhiale,
suportul branhiilor. Pivotul trunchiului este coloana vertebrală alcătuită din două regiuni: toracală şi
caudală. De arcurile inferioare ale vertebrelor toracale sunt articulate coastele. Ele susţin pereţii cavităţii
abdominale, protejând organele interne de contuzii.

Înotătoarele pare (pectorale şi abdominale) menţin corpul în echilibru şi asigură schimbarea direcţiei de înot.
Scheletul lor se compune din scheletul înotătoarelor libere şi scheletul centurilor cu o structură simplă .
Înotătoarele impare (spinale şi anală) asigură corpului o poziţie normală şi se
compun din raze externe osoase ce susţin o membrană tegumentară. Înotătoarea
caudală homocercală (ambii lobi sunt egali) sau heterocercală
Aparatul digestiv. Hrana parcurge următoarea cale:
cavitate bucală → faringe → esofag → stomac →
intestin (subţire şi gros) → anus.
Organele respiratorii ale peştilor sunt branhiile. Fiecare
branhie se compune din
arc branhial pe care se fixează lame branhiale
alcătuite din lamele branhiale. Lamelele sunt
acoperite de un epiteliu unistratificat bine vascularizat
la nivelul căruia şi are loc schimbul de
gaze. În inspiraţie, când apa scaldă branhiile şi
au loc schimburile de gaze, operculele sunt închise. În
expiraţie, operculele se
ridică şi apa cu dioxid de carbon iese din camerele
branhiale
Tipuri de pesti :
 Aparatul circulator este de tip închis. Inima este bicamerală (un atriu şi
un ventricul) şi conţine sânge venos care realizează un singur circuit. Sângele
venos, prin vene este adus în atriu. La contractarea acestuia, trece în ventricul,
iar de aici prin aorta ventrală, circulă spre branhii, unde este oxigenat. Prin
aorta dorsală sângele oxigenat este dus spre organe, unde devine venos,
întorcându‑se
în atriu
Aparatul circulator este de tip închis. Inima Aparatul excretor este alcătuit
este bicamerală (un atriu şi
un ventricul) şi conţine sânge venos care din doi rinichi în formă de
realizează un singur circuit. Sângele panglică de la care
venos, prin vene este adus în atriu. La descind câte un ureter. Prin
contractarea acestuia, trece în ventricul,
iar de aici prin aorta ventrală, circulă spre uretere urina se adună în vezica
branhii, unde este oxigenat. Prin urinară, iar
aorta dorsală sângele oxigenat este dus de aici, prin uretră, se elimină în
spre organe, unde devine venos,
întorcându‑se mediu. La unele specii vezica
în atriu urinară lipseşte
Sistemul nervos la peşti - este de tip tubular şi constă din
encefal, măduva
spinării şi nervi. Encefalul este mic şi nu umple întreaga cutie
craniană. Celmai dezvoltat compartiment este
mezencefalul, cu rol în coordonarea comportamentală. La
nivelul mezencefalului întâlnim lobi optici şi centri nervoşi
la care vin informaţiile de la urechea internă şi linia laterală.
Un alt compartiment bine dezvoltat în legătură cu mişcările
complexe realizate de peşti este cerebelul.
Aici se află și centri nervoşi ce controlează activitatea celulelor
tegumentare bogate în pigmenti, care dau culoarea corpului.
De la encefal pornesc 10 perechi de nervi cranieni, iar de la
măduva spinării nervi spinali micşti.
Peștele este un animal vertebrat, craniat, ce trăiește în mediu acvatic. El respiră oxigen dizolvat
în apă. Se cunosc aproximativ 29000 de specii de pești. Știința ce se ocupă cu studiul peștilor
se numește ichtiologie. Peștii sunt cei mai puțin dezvoltați dintre craniate.
 Organele de simţ. Ochii sunt simpli, lipsiţi de
pleoape. Cristalinul de o formă aproape sferică şi
corneea plată asigură vederea de aproape. Auzul
este asigurat de urechea internă. Mugurii gustativi
sunt amplasaţi în cavitatea bucală, pe buze, mustăţi,
în faringe, esofag şi chiar pe suprafaţa corpului. Organ
de simţ specific doar peştilor este linia laterală
Prezintă canale de-a lungul corpului în
care sunt dislocate celule senzitive, sensibile la curenţii
de apă, ceea ce permite evitarea obstacolelor,
localizarea prăzii sau a duşmanilor.

Înmulţirea. De regulă, peştii sunt animale

unisexuate, ovipare. Femelele au o pereche de
ovare în care se dezvoltă ovulele (icrele), care,
prin oviducte, ajung în afara corpului (fig. 3.98).
Masculii au o pereche de testicule în care se formează
spermatozoizii, transportaţi în afara corpului prin spermiducte. Fecundaţia
este externă. Dezvoltarea are loc prin metamorfoză incompletă, unii peşti
decorativi sunt vivipari.
• Rolul peştilor în natură şi în viaţa omului:

• Peştii sunt componenţi ai lanţurilor

trofice acvatice. Omul foloseşte în alimentaţie carnea
de peşte, icrele.
• Untura de peşte bogată în vitamina D.