Subfilum Veretebrata= Craniata

Caractere generale
 Sunt aproximativ 43.000 de specii actuale cuprinse în:
 Supraclasa Agnatha
Clasa Conodonta †
Clasa Pteraspidomorphi †
Clasa Myxini
Clasa Cephalaspidomorpha
 Supraclasa Gnathostomata
*Clasa Placodermi †
Clasa Chondrichthyes Pisces Anamniota
*Clasa Acanthodii †
Clasa Osteichthyes
Clasa Amphibia
Clasa Reptilia Tetrapoda
Clasa Aves Amniota
Clasa Mammalia
 Animale cu simetrie bilaterală şi corpul divizat în trei
regiuni: cap, trunchi şi coadă.
 Expansiuni laterale ale corpului formează două
perechi de apendici locomotori.
 Dispoziţia metamerică a mezodermului rămâne
vizibilă la nivelul vertebrelor, a muşchilor
corespunzători, a nervilor rahidieni şi a vaselor de
sânge.
 Tegumentul
 Epidermă (origine ectodermică), pluristratificată:
• Stratul germinativ (bazal)– situat profund.
• Stratul superficial – format din două categorii de celule :
• mucoase (secretă mucus, venin, fotofori).
• proteice (secretă smalţ şi cheratină).
 Dermă (origine mezodermică) conjunctivă, caracterizată printr-o reţea de
fibre de colagen şi elastină. La exterior un strat spongios şi în profunzime un
strat compact (Hipodermă conjunctivă adipoasă)
Cromatoforii.
• în epidermă—caracteristici homeotermelor
• un tip: melanofori.
• produc schimbări morfologice ale culorii.
• în dermă – caracteristici poichilotermelor
• trei tipuri--melanofori, iridofori (guanină), lipofori: xantofori (galbeni),
eritrofori (roşii).
• Produc schimbări fiziologice ale culorii (Anolis, Chameleo).
Producţii tegumentare

 Epidermice
dure: odontoizii, solzii reptilelor, penele , părul, gheare,
copite, unghii, fanoanele
glandulare: gl. sebacee, sudoripare, mamare, mucoase,
veninoase
 Dermice
solzii peştilor osoşi, oase dermice, coarnele pline (Cervidae)
 Dermo-epidermice
dinţii, coarnele goale (Bovidae), solzii placoizi, organele
luminoase
Funcţiile tegumentului
 Protecţie fizică, chimică, microbiologică, contra radiaţiilor UV
 Balanţa hidrică
 Termoreglare
 Locomoţie: zbor (penele păsărilor)
 Schimburi respiratorii
 Camuflaj contra prădătorilor
 Semnal de recunoaştere între membrii aceleiaşi populaţii
 Secreţie
Scheletul

 Extern
neurocraniu
craniu splanhnocraniu

 Axial notocordul coloana vertebrală

coastele şi sternul centura scapulară

zonal
apendicular centura pelviană
distal înotătoare perechi
chiridium
 Scheletul este format din piese cartilaginoase la clasele
inferioare şi din piese osoase la celelalte.
Oasele constituie un suport pentru mişcare prin
legătura cu muşchii şi protecţie pentru organele vitale,
conţin măduva roşie pentru producerea hematiilor şi
joacă un rol în metabolismul mineralelor cum ar fi
calciu şi fosfor.
Componentele anorganice ale osului constituie 60 %
din greutatea uscată a osului (cristale mari de
carbonat de Ca sub formă de hidroxi apatit).
Componenta organică este formată din colagen.
Sunt două structuri de bază ale osului, compact şi
spongios. Osul compact formează învelişul tuturor
oaselor şi diafiza oaselor lungi iar osul spongios se
găseşte în epifizele oaselor lungi şi umple cele mai
multe oase plate şi scurte.
Oasele se formează prin osificare endocondrală şi
desmală(endoconjunctivă)
Scheletul extern

 Rol de protecţie.
 Întâlnit la unii peşti, amfibieni fosili, reptile şi unele mamifere.
Scheletul axial – craniu - neurocraniu
 Baza craniului are ca origine notocordul, două cartilaje
paracondrale şi două trabeculare.
 Lateral se găsesc 3 perechi de capsule: otice, optice şi olfactive.
 Bolta este formată din oase de membrană.
Splanhnocraniu

 Are ca origine cele 7 arcuri perechi cartilaginoase: două

prebranhiale (mandibular şi hioidian) şi 5 branhiale.
Notocordul

 De origine endodermică.
 Format din plachete cordale (celule aplatizate şi vacuolizate) şi
fluid, cuprins în vacuole sau între celulele înconjurate de teaca
notocordului (fibre circulare) şi teaca scheletogenă (fibre
longitudinale).
 De pe laturile lui se desprind două lame reunite dorsal formând
canalul neural.
 De pe partea ventrală se desprind două lamele în legătură cu
ţesutul conjunctiv al camerei perifaringiene şi mioseptele.
 Prezent cel puţin în stadiile embrionare la toate vertebratele şi la
adulţii de ciclostomi, peşti osoşi, peşti cartilaginoşi unii amfibieni şi
reptile primitive. Rămâne la mamifere sub formă de discuri
intervertebrale.
 Coloana vertebrală
 Formată din vertebre.
 Vertebra prezintă un corp, arcuri şi apofize.

 După forma corpului pot fi:

Amficelice – peşti osoşi, amfibieni şi reptile primitive
Procelice – amfibieni şi reptile
Opistocelice – reptile
Heterocelice – vertebrele cervicale la păsări
Amfiplatiene – crocodili şi mamifere
Amficirţiană – vertebra sacrală a anurelor
Coaste + stern
Scheletul apendicular - zonal

 Centura scapulară inserată la craniu (peşti) sau la musculatură

(tetrapode)
 Centura pelviană inserată în muşchi (peşti) sau la coloana
vertebrală (tetrapode). Formată di
 Scheletul apendicular - distal

 Înotătoarele perechi: raze interne, raze externe

 Chiridium: prezent la tetrapode. Este format din trei

segmente: stilopod, zeugopod, autopod
(bazipod,metapod, acropod)
Musculatura
 Muşchi scheletici
Troncali
Apendiculari
Branchiomerici
Tegumentari
Extrinseci ai globului ocular
 Muşchi nescheletici
Din pereţii organelor interne
Muşchii intriseci ai globului ocular
Muşchii erectori ai penelor şi părului
Sistemul nervos
 Sistem nervos central
Encefal
Măduva spinării
 Sistem nervos periferic
Ganglioni
Nervi
– Cranieni
– Spinali
Organe de simţ
 Receptori cutanaţi
 Muguri gustativi
 Mucoasa olfactivă
 Organul vizual
 Organul stato acustic
 Linia laterală
Sistemul digestiv
Sistemul respirator
Sistemul circulator
Sistemul endocrin
Sistemul excretor
Sistemul genital
Dezvoltarea embrionară
Evoluţia vertebratelor
 1. Increased cephalization.
2. Cranium and vertebral column replaced notochord as main axis of
vertebrate body.
vertebrates have endoskeleton made of hard bone or flexible cartilage or
combination of both.
endoskeleton can grow with the animal.
nerve crest = group of embryonic cells unique to vertebrates (Fig 34.6).
3. Vertebrate adaptations support the greater metabolic demands of increased
size and activity.
respiratory system (more efficient)
closed circulatory system (chambered heart).
feeding adaptations.
 A. General functions.
 Vertebrates have most highly evolved circulatory system in
animal kingdom.
Transport.
Maintain internal environment.
Temperature regulation.
Vertebrate circulatory system with two components:
Blood-vascular system
Heart, blood vessels, and blood.
Arteries, arterioles, capillaries, venules, and veins.
Portal system--blood passes through two capillary beds
before returning to heart.
Closed system.
Lymphatic system.
Lymphatic capillaries, lymphatic vessels.
Lymph discharges into venous system.
Passage assisted by pressure on the vessles from
respiratory and other motions of the body.
Ontogeny and phylogeny more strikingly related in the
circulatory system than any other--useful in systematics
Evolutionary Relationships of the Vertebrates cont.
• Speculations regarding vertebrate ancestry have focused on living cephalochordates
and tunicates
• One hypothesis on the evolution of the vertebrates is Garstang's Hypothesis
• It suggests that sessile tunicates were an ancestral stock that evolved a motile larval
stage
• Garstang speculated that at some point larvae failed to metamorphose into an adult,
but developed gonads and reproduced in the larval stage
• And with continued larval evolution a new group of free swimming animals evolved
• Garstang called this process paedomorphosis, a term that describes the presence (or
evolutionary retention) of juvenile or larval traits in the adult body
 Cambrian--Early vertebrates (Cephalaspidomorpha)
 Devonian--Most groups of fishes, exlusive of
Neopterygians evolved by or during this time; early
amphibians emerge.
 Carboniferous--First reptiles evolve; subsequently
flourish during Mesozoic, the "Age of Reptiles."
 Permian (late)--Neopterygians.
Triassic (late)--Mammals
Jurassic--Birds