LICEUL TEORETIC ,,NEAGOE BASARAB OLTENITA

Pesti

Elev: Lungu Irina Mara Profesor: BALAN Nicoleta Clasa: IX E

Cuprins

I.Caractere generale II.Clasificare III.Somnul IV.Curiozitati despre pesti V.Fisa de lucru VI.Bibliografie

Caractere generale
Pestii sunt vertebrate exclusiv acvatice si se caracterizeaza prin corp cu forma hidrodinamica acoperit cu solzi de origine dermica. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplaseaza cu ajutorul inotatoarelor perechi si neperechi. Inotatoarele perechi (patru) sunt doua pectorale si doua ventrale, iar cele neperechi (in numar variabil) pot fi 1 3 dorsale, 1 2 anale si inotatoarea codala. Circulatia sangelui este inchisa, simpla, inima este alcatuita din doua camere: un atriu si un ventricul. Temperatura corpului este variabila (poichiloterme). Respiratia este branhiala. Reproducerea este sexuata. Are loc in mediul acvatic, iar fecundatia este, la majoritatea speciilor, externa. Pestii se clasifica in doua clase: clasa pestilor cartilaginosi si clasa pestilor ososi. Morfologie externa Corpul este fusiform, are forma hidrodinamica, dar poate fi turtit dorso-ventral. Este alcatuit din 3 parti: cap, trunchi si coada.

Pestii au 2 tipuri de notatoare: Perechi (pectorala si abdominala) si neperechi (dorsala, codala si anala).

1. Cele perechi au o structura stabila, fiind formate din piesele osoase ale centurii scapulare si pelviene. Ele ajuta pestii sa se scufunde n apa, sa faca rotatii, sa mentina corpul ntr-o pozitie normala. 2. Cele neperechi sunt pliuri ale pielii, sustinuti de raze osoase externe. notatoarea codala participa la propulsarea nainte a pestelui, notatoarele anale si dorsale participa la mentinerea echilibrului n timpul notului. Pielea este acoperita cu un mucus secretat de celulele glandulare tegumentare. Corpul este acoperit cu solzi protectori sau palci osoase de origine dermica. Coloratia este determinata de cromatofori, celule care se afla sub piele si contin granule pigmentare.

1.Opercul 2,5. Linia lateral 3,4. nottoare dorsale

6.nottoare codal 7. nottoare anal 8. Solzi

9. nottoare abdominale 10. nottoare pectorale

Morfologie interna
Organe de sim
Vzul Ochiul are o structur i origine complex de forma unui glob, nsoit de organe anexe. Celulele fotosensibile se gsesc n retin i receptioneaz lumina. Ochii nu au pleoape i au o membran nictitant. Ochiul petilor osoi este hipermetrop (nu vede aproape) i se poate acomoda numai pentru o vedere in departare. distanta minima la care poate vedea este de 5m. Mirosul Organul olfactiv nu este dezvoltat, fiind reprezentat de 2 nri i 2 sculei dinuntrul capului, ce conin cteva celule olfactive. Auzul Organul auditiv este reprezentat numai prin urechea intern (labirintul membranos) format din utricul, cu trei canale semicirculare i sacul, cu o formaiune numit lagen. Gustul n piele se afl celulele gustative i tactile ale petilor. Tactilitatea Receptorii tegumentari se prezint n special prin linia lateral. Excitaiile tactile sunt percepute i de mugurii senzitivi, comuni pentru excitaiile gustative. Ei sunt rspndii n cavitatea bucal, pe buze, pe musti, pe cap i toat suprafaa corpului. Scheletul Petii dispun de schelet intern format din scheletul capului, trunchiului i inottoarelor. Scheletul capului cuprinde cutia cranian, oasele feei, oasele gurii, operculele. Scheletul trunchiului este format din coloana vertebral care cuprinde un numar diferit de vertebre. De apofizele acestora sunt prinse coastele. Coloana vertebral este unit direct cu cutia cranian i coastele. Ea se mparte n 2 regiuni: toracala i codal. Petii nu au stern. Conformaia membrelor este n strns legatur cu modul de locomoie, care este tipic acvatic. nottoarele neperechi (dorsal, codal i anal) au un schelet format din raze externe osoase ce susin o membran tegumentar. nottoarele perechi sunt formate din structuri osoase ale centurilor i structuri ale prtilor libere ale inottoarelor. Prin intermediul centurilor scapular i pelvian, inottoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului i musculatur. Musculatura Musculatura petilor este reprezentat, n principal, de 2 bande de celule musculare, ntinse de -a lungul fiecrei laturi ai corpului. Acestea asigur flexiunea trunchiului. Ali muchi sunt cei cranieni.

Aproape toi petii au vezica nottoare(scrumbia nu are vezica), care este umplut cu o mulime de gaze, n special oxigen. Ea ajut petele s-i modifice densitatea corpului.

Sistemul nervos
Sistemul nervos central Sistemul nervos central la peti const din encefal i mduva spinrii. Encefalul Encefalul se caracterizeaz printr-un mezencefal mare, n care se localizeaz terminaiile neuronilor ce pornesc de la retin, i hipotalamus cu lobi inferiori, sacul vascular i un cerebel, de regul foarte dezvoltat. Are 10 perechi de nervi cranieni, fiziologic fiind nervi senzitivi, motori i micti. Mduva spinrii Nervii rahidieni au 2 rdcini care se unesc n afara mduvei, formnd un nerv mixt. Nervii rahidieni sunt n legatur cu sistemul nervos simpatic.

Sistemul circulator
Sngele trece o singur dat prin inim, de aceea circulaia este simpl i nchis. Prin inim curge snge bogat in dioxid de carbon, care prin aorta ventral ajunge in branhii, unde cedeaz dioxidul de carbon i se mbogete cu oxigen. Aorta dorsal asigur transportarea lui spre organe. Sunt animale poichiloterme (temperatura corpului variaz n raport cu temperatura mediului). Inima Inima petilor este bicameral, fiind compus dintr-un atriu i un ventricul.

Sistemul digestiv
Aparatul digestiv ncepe cu cavitatea bucal. Limba i glandele salivare lipsesc. Urmeaz faringele, esofagul, apoi stomacul. La petii lipsii de stomac, esofagul este scurt i continu cu intestinul. La petii rpitori stomacul este voluminos i se poate dilata uor. Ficatul este bilobat sau trilobat i are vezic biliar. Pancreasul endocrine este reprezentat prin insulele Langherhans. La petii cartilaginoi, apar dinii, din solzii placoidali. Acetia sunt slab difereniai, fixai de maxilare i permanent schimbai.

Sistemul reproductor
La peti, reproducerea are loc n mediul acvatic. Sunt animale unisexuate. Fecundaia este n general extern, mai rar intern (la petii cartilaginoi). Dezvoltarea oului n afara organismului parental se ntlnete la petii ovipari. La speciile ovovivipare (rechini, crosopterigeni), dezvoltarea embrionar are loc n interiorul corpului (de exemplu, n gur). Speciile vivipare nasc pui care s-au dezvoltat n organismul matern, embrionul fiind adpostit n ovar.

Organele sexuale la mascului sunt testiculele, unde se dezvolt spermatozoizii scufundai in lichid lptos (lapii), iar la femele ovarele n care se dezvolt ovulele (icrele).

Sistemul excretor
Aparatul excretor este reprezentat prin doi rinichi alungii n apropierea coloanei vertebrale cu cte un ureter scurt, care se unesc ntr-un canal ce se deschide n cloac. n stadiul embrionar rinichiul este de tip pronefros este alctuit din tuburi urinifere aezate perechi i care comunic cu cavitatea corpului printr-o plnie ciliat numit nefrostom; n apropierea ei se gsete glomerul vascularizat cu rol n transportul produselor de excreie; tuburile urinare se deschid n afara corpului prin canalul Woff, care se deschide n cloac. La adult mezonefros, nefrostomul este rudimentar i nchis. Tuburile urinifere formeaz capsula lui Bowman, care acoper glomerulul vascular. Tuburile urinifere primesc produsele toxice direct din snge, iar glomerulul vascular devine intern (glomerulul lui Malpighi). Rolul ureterului l are canalul Woff. Vezica urinar se formeaz prin dilatarea uterului. La excreie particip i branhiile i piele a.

Aparatul respirator
Aparatul respirator este reprezentat de aparatul branhial. n inspiraie, apa ptrunde prin gur n cavitatea branhial i scald branhiile. n expiraie, gura se nchide i apa, fiind mpins prin lamelele branhiilor, se elimin de sub opercule. La unii peti (crosopterigeni i dipnoi) sunt prezeni plmnii saciformi, cu o structur simpl i o vascularizare tipic.

CLASIFICARE

1.Cartilaginosi
Cuprinde pesti cu schelet cartilaginosi si cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura asezata ventral sub bot (gura sub terminala), are numerosi dinti. Inotatoarea codala are lobul superior mai mare

(heterocerca). Au 5 7 perechi de branhii asezate in pungi branhiale care comunica cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipseste vezica inotatoare. Traiesc in apele marilor si oceanelor. Majoritatea sunt rapitori, cunoscuti sub numele de rechini (selacieni): rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, cainele de mare (lung de 1,5 m, prezent si in Marea Neagra), pestele ferastrau, rechinul balena (lung de peste 15 m) etc. O parte din speciile de pesti cartilaginosi sunt bentonice (bentos zona de fund a marilor) si au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu inotatoarele pectorale mult intinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electrica (prezenta si in Marea Mediterana, cu organe electrice ce produc descarcari de 70 80 V, cu rol in aparare. Exemple:

Rechinul taur

Pisica de mare

Rechinul balena

Marele rechin alb

2.Cartilaginosi ososi
Cuprinde pesti cu scheletul partial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi ososi. Branhiile sunt asezate in doua camere branhiale, plasate de o parte si de alta a capului si acoperite de cate un opercul. La majoritatea speciilor exista vezica inotatoare. Sunt cei mai numerosi dintre pesti. Populeaza atat apele marine si oceanice, cat si cele dulci. Pestii ososi actuali sunt grupati in mai multe unitati sistematice dintre care cele mai importante sunt: acipenseridele, teleosteeni, dipnoii, si crosopterigienii. Exemple:

Morun

Cega

Pastruga

3.Ososi
Cuprinde pesti cu scheletul partial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi ososi. Branhiile sunt asezate in doua camere branhiale, plasate de o parte si de alta a capului si acoperite de cate un opercul. La majoritatea speciilor exista vezica inotatoare. Sunt cei mai numerosi dintre pesti. Populeaza atat apele marine si oceanice, cat si cele dulci. Pestii ososi actuali sunt grupati in mai multe unitati sistematice dintre care cele mai importante sunt: acipenseridele, teleosteeni, dipnoii, si crosopterigienii. Caras Salau Rosioara

Reproducie
Perioada depunerii icrelor la somn este n regiunile temperate ntre lunile mai i iunie, cnd apa are o temperatur ntre 17 - 18 C. Icrele sunt depuse n locuri bogate cu plante acvatice. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitile de hrnire i de mrimea femelei. La 2 - 3 zile apare puietul care are o mrime de 4 - 5 mm. n primele 10 zile ei sunt sensibili la lumin. Dup aceast perioad ncep s se deplaseze activ consumnd plancton, crustacee mici. n caz c nu este suficient hran apare canibalismul. La vrsta de 4 - 5 ani somnul este apt pentru reproducie.

SOMNUL (Silurus glanis)

Somnul (Silurus glanis) este o specie de pete rpitor de talie mare din familia Siluridae. El este rspndit mai ales n Europa Central i Europa de Est, dar i n Asia de Vest putnd fi ntlnit i n Afganistan sau Kazahstan. Somnul triete frecvent n bli, lacuri, pe cursul inferior al fluviilor mai mari, ca i la gura lor de vrsare n Marea Baltic, Marea Neagr, Marea Caspic. Petele prefer locurile adnci cu ml i ape tulburi.

Caractere morfologice
Somnul are un corp lung, cu un cap turtit dorso-ventral; are o gur larg, care are pe laturi dou musti lungi, sub gur fiind musti scurte. Corpul se termin fr o nottoare codal propriu zis. n medie somnul are o lungime de 2 m, putnd ns atinge o lungime de 3 m i o greutate de 150 kg. Culoarea corpului este albstruie negricioas sau verzuie mslinie pe spate, iar abdomenul este de o culoare mai deschis.

Mod de via
Somnul este activ mai ales noaptea, vnnd n apele tulburi cnd temperatura apei este peste 4 7 C. Hrana lui const mai ales din peti i raci, dar poate ataca i psri acvatice sau mamifere tinere. Animalele adulte duc n general o via solitar.

Reproducie
Perioada depunerii icrelor la somn este n regiunile temperate ntre lunile mai i iunie, cnd apa are o temperatur ntre 17 - 18 C. Icrele sunt depuse n locuri bogate cu plante acvatice. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitile de hrnire i de mrimea femelei. La 2 - 3 zile apare puietul care are o mrime de 4 - 5 mm. n primele 10 zile ei sunt sensibili la lumin. Dup aceast perioad ncep s se deplaseze activ consumnd plancton, crustacee mici. n caz c nu este suficient hran apare canibalismul. La vrsta de 4 - 5 ani somnul este apt pentru reproducie.

Importan economic
n Europa de Est, creterea i pescuitul somnului joac un rol economic important. Momeala folosit la pescuit sunt viermi, peti mici, broate. n Germania este interzis folosirea broatelor ca momeal. Icrele somnului sunt toxice si nu sunt indicate consumului uman.

Clasificare tiinific Regn: ncrengtur: Clas: Subclas: Ordin: Familia Gen: Animalia Chordata Actinopterygii Teleostei Siluriformes Siluridae Silurus

CURIOZITATI DESPRE PESTI

Stiati ca?
*rechinul-balena este cel mai mare peste din lume? Acesta masoara aproximativ 16 metri la maturitate in timp ce la nastere pot atinge chiar si 60 de centimetri. Totodata, ei pot trai chiar si peste 100 de ani!

*Schindleria brevipinguis este cel mai mic peste din lume? Ei pot atinge maxim 8.4 mm la maturitate. *in trecut, unii specialisti denumeau si hipopotamii, amfibienii sau crocodilii ca pesti? *speciile de pesti cunoscute pana in acest moment de oameni reprezinta mai bine de jumatate din numarul de vertebrate existente pe glob? Exista peste 28.000 de specii de pesti in lume. *majoritatea pestilor isi procura oxigenul necesar din apa dar exista si specii care pot respira oxigen atmosferic? Unii isi folosesc gura pentru a respira in timp ce altii o fac prin piele sau folosindu-se de sistemul digestiv. *pestele electric poate genera un soc electric de 500 de volti si 1 amper? Aceasta cantitate de electricitate (500 W) este periculoasa pentru om. Ea este folosita atat pentru a vana cat si pentru autoaparare. *conform unui profesor american, pestii nu pot simti senzatia de durere? James D. Rose de la Universitatea din Wyoming a demonstrat ca, pentru ca le lipseste zona din creier responsabila de senzatia de durere, pestii nu o pot simti. *peste 97% din speciile de pesti se inmultesc prin depunerea oualelor? Asadar, ouale se dezvolta in afara ovarelor femelelor. *Labroides dimidiatus, o specie de pesti ce traieste in recifurile de corali din Oceanul Indian se hraneste cu parazitii sau tesuturile moarte ale altor pesti? Exista si asa numitele zone de curatare unde pestii care au diversi paraziti vin pentru a fi dezinfectati.

FISA DE LUCRU

1. Completati tabelul de mai jos CRAPUL ASEMANARI DEOSEBIRI

RECHINUL

2. Numiti 5 adaptari ale pestilor la viata acvatic.

..................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................... ......................

3.Importanta economica a pestilor.

4.Completeaza schema

REBUS 1

1.Traieste in general in ape de munte cu temperatura scazuta. 2.Se hraneste cu crustacei si larve, are corpul alungit, cap conic si botul ascutit. 3.De culoare argintie, cu spinarea mai inchisa, brun-verzuie, roscata pe margini si burta galben deschis cu luciri argintii. Este scrisa si o opera fantastica cu titlul acestui peste.

4.Se hraneste cu ierburi si plante acvatice, se gaseste in majoritatea raurilor si are o marime medie. 5. Corpul este fusiform, capul ascutit, gura dispusa in jos si buzele groase, avand patru mustati groase galbui. Solzii mrenei sunt mici. Are culoarea verde-bruna pe spate si pe cap, flancurile fiind galbene aurii,iar pe burta fiind alba. Corpul este presarat cu puncte mici, negre.

C L O C M R

P E S T E

A G T E A

S A R N N

T R A V I T A O A

BIBLIOGRAFIA

(***-2011) - Enciclopedia Copiilor, Editura Aquila (***-2011) - Marea Enciclopedie a Cunoasterii, Editura Aquila

(***-2011) http://Wikipedia.org (***-2011) http://www.pescuit-sportiv.ro/