Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
organelor vegetale
rd rmuroas
rdcini care au i alte
funcii dect cele de absorbie i fixare. Aceste
rdcini sunt cele tuberizate, ngroate datorit
acumulrii substanelor de rezerv n rdcina
principal sau n radi-cele. Rdcina are o
structur primar, n cazul cnd ea se pstreaz
n tot timpul vieii plantei, i o structur
secundar, atunci cnd cea primar se complic cu esuturi secundare, prin care rdcina crete
n grosime. La structura primar deosebim esuturile din rizoderm sau epiblem, din scoar i
din cilindrul central sau stel, toate dispuse concentric i cu simetrie radiar. n structura
secundar, esuturile noi, secundare, sunt
Structura intern a tulpinii
produse de zona generatoare subero
felodermic sau felogenul din scoar i
de zona generatoare liberolemnoas sau
cambiul din cilindrul central.
Tulpinile au forme variate dup
mediul de via al plantelor, dup orientarea
lor n spaiu i funciile lor. Cele mai multe
plante au tulpini drepte (ortotrope), cu
esuturile de susinere bine dezvoltate. Astfel
de tulpini au majoritatea plantelor ierboase,
ca i marea majoritete a plantelor lemnoase.
La tulpina lemnoas a arborilor se disting:
trunchiul, axul coroanei, lstarul de
prelungire a axului coroanei, ramuri
principale, secundare i ramuri de rod.
Tulpina are o structur primar i o
structur secundar. Structura primar se
caracterizeaz printr-un numr mai mare de
fascicule libero-lemnoase. Tulpinile care
cresc n grosime, au o structur secundar
datorit celor dou straturi generatoare,
felogenul din scoar i cambiul din
cilindrul central, productoare de esuturi
secundare. Funcia de baz a tulpinii, de
conducere a sevei brute i elaborate, se face
prin vase lemnoase i iberiene.
Frunza este organul cel mai activ
Stnescu Laura
Bibliografie:
Atlas botanic, Lucia Popovici, 1994
Revistele Arborele lumii
Dicionar Enciclopedic
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate