BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 6

TESUTURI MECANICE (DE SUSTINERE)

 Rol scheletic (asemanator cu oasele, tesutul osos din regnul animal)
 Confera plantelor rezistenta la:
 indoire (vant, furtuni)
 apasare (greutatea coroanei)
 presiuni laterale ale agentilor de mediu (ex: canal secretor la Pinus sp.,
samburi la Rosaceae)
 La plantele ierbacee tinere – lipseste tesutul mecanic diferentiat; rezistenta e data
de starea de turgescenta a celulelor tesuturilor conducatoare
 Tesuturile mecanice de la plantele superioare pot fi comparate cu armatura de
beton din constructie (minim de material → maxim de eficienta)
 Unii autori atribuie rolul mecanic nu numai tesutului mecanic, ci si tesuturilor in
care e inclus
 Se caracterizeaza prin pozitia sa speciala in corpul plantelor si prin structura
deosebita a celulelor:
 peretele mult ingrosat
 celule speciale = stereide prozenchimatice cu exceptia sclereidelor (celule
pietroase) = izodiametrice
 CLASIFICARE: functie de vitalitatea celulelor si natura materialului cu care se
face impregnarea membranei celulare
 I. COLENCHIM
 II. SCLERENCHIM

I. COLENCHIMUL
 tesut viu
 membrana ingrosata prin depuneri celulozice neuniforme
 celule prozenchimatice dispuse sub epiderma in parenchimul cortical formand:
 mansoane (ex: Solanaceae)
 manunchiuri (ex: Apiaceae)
 muchii longitudinale (ex: Lamiaceae)
I. COLENCHIMUL
 Subclasificare:
A) colenchim angular – depunerile de celuloza – mai mult la colturi (Ex: Cucurbita pepo
– dovleac)
B) colenchim tabular – depunerile de celuloza – de-a lungul membranelor tangentiale
(Ex: petiolul de Asarum; feloderme – Sambucus nigra, Clematis vitalba). Rar in frunze se
poate gasi in nervuri
 Cazuri particulare: un colenchim deosebit la Petasites (captalan) – colenchim
lacunar – cu lacune
 Datorita faptului ca este un tesut viu si flexibil – se aseamana cu tesutul
cartilaginos (regnul animal)
 Este dispus in organele tinere, nu impiedica cresterea, le confera si o oarecare
soliditate
  RASPANDIRE: in majoritatea organelor cu exceptia radacinii

II. SCLERENCHIMUL
 tesut mort
 format din celule prozenchimatice
 impregnarea peretelui se face cu lignina, ingrosarea are loc pe toata suprafata –
ocupa lumenul celulei aproape in intregime, de aceea protoplastul moare
 Exceptie: cu celuloza – sclerenchim celulozic (Ex: Vinca minor – saschiu)
 se poate dispune asemanator cu colenchimul:
 mansoare (Asparagus officinalis, Aristolochia sipho)
 manunchiuri (grupuri) de celule sclerenchimatice
 Asemanare – cu tesutul osos – regnul animal (pentru ca e un tesut mort)
 Raspandire:
 lipseste la plantele tinere sau organele tinere
 numai la organele care si-au atins limita de crestere
 Raspandire:
 In structura primara a organelor (scoarta, periciclu, cilindru central) – radacina,
tulpina
 Uneori apare sub forma de arcuri ce protejeaza fasciculele libero-lemnoase –
tulpina, frunza
 Se intalneste si in structura secundara, mai ales in lemnul secundar sau chiar liber
secundar
 Ex: plante textile – forma de sclerenchim situat in cilindrul central – in zona
periciclului = pachete de fibre liberiene/ periciclice → Linum usitatissimum –
6cm, Cannabis sativa – 4cm, Boehmeria – ramie – 42cm, Urtica dioica – 5cm
 valoarea fibrelor este depedenta de lungimea si cantitatea de celuloza
 Sclerenchim: fibros, scleros
 SCLEREIDELE (celule pietroase)
 Formatiuni mecanice – celule izodiametrice cu rol mecanic local – Juniperus
communis, Aconitum napelus, Viburnum opulus, Quercus suber
 Forma lor: izodiametrice (Pirus, Cydonia)
litera I, T = idioblaste – acumuleaza tanin

Ţesuturi conducătoare
Definiţie
= ţes. cu rol de  conducerea sevei brute şi elaborate
 susţinere (mecanic) şi de protecţie = indirect
ţes. conducător + ţes. mecanic = STEREOMUL
- apar pe scară filogenetică la muşchi (celule specifice, cu rol în conducerea apei)
Clasificare
după caracterele morfologice, structurale (fiziologice) şi funcţionale:
 ţes. lemnos
 ţes. liberian
Ţesutul lemnos
- observat şi descris prima dată de Malpighi (1670)
- distribuit la toate plantele vasculare (criptogame şi fanerogame)

Alcătuire:
- celule prozenchimatice cu peretele lignificat  impregnare neuniformă 
formaţiuni în relief  aspecte morfologice caracteristice vaselor lemnoase
- format din mai multe elemente ce nu sunt identice: TRAHEIDE, TRAHEE,
PARENCHIM LEMNOS ŞI FIBRE LEMNOASE

TRAHEIDELE (vase imperfecte, închise)

- elemente conducătoare unicelulare ce  din celule prozenchimatice, orientate
paralel cu axul longitudinal al organului ce le conţine
- extremităţile sunt oblice şi se îmbină cu altele învecinate  tuburi discontinue
(întrerupte prin pereţi transversali)
- membrane laterale impregnate cu lignină  îngroşări inelate, spiralate,
reticulate, punctate
= cele mai primitive vase conducătoare, caracteristice pt. Criptogame vasculare şi
Gimnospereme; la Angiosperme (Magnoliaceae, Nympheaceae)

TRAHEELE
(vase lemnoase perfecte, vase deschise)
- provin din şiruri de celule tubuloase puse cap la cap la care pereţii transversali s-au
resorbit prin lichefiere  tuburi capilare
- pereţii laterali suferă impregnări cu lignină  figuri caracteristice: vase inelate,
spiralate, reticulate, punctate
a) vase inelate
- la organele tinere, în creştere
- îngroşările = inele (concentrice) separate prin porţiuni neîngroşate, celulozice;
situate la distanţe diferite fcţie de vârsta vasului
- primele forme de vase ce apar în structura organelor tinere, deoarece ele nu
împiedică creşterea în lungime a organelor
- peretele lor – majoritar celulozic
b) vase spiralate
- la organe tinere, care au creştere mai înceată
- limitează alungirea organelor tinere, dar nu o împiedică
c) vase reticulate
- depuneri de lignină sub forma unei reţele  frânează creşterea în lungime a
organului
 - numai la organele ce au atins limita de creştere
d) vase punctate
- impregnarea pereţilor cu lignină – pe toată suprafaţa  rămân doar pori mici
(punctuaţiuni) prin care comunică cu vasele învecinate
- puntuaţiuni:
 simple – din faţă au formă circulară simplă, ovală, butonieră; caracteristice
Angiospermelor; dispuse în organe ce nu mai cresc în lungime
 areolate – din faţă sunt ca două cercuri concentrice; apar mai ales la
traheidele Gimnosperemelor (mai rar la Angiosperme)

Între aceste două tipuri de vase punctate  variate forme de trecere (ex. semiareolate)

Parenchimul lemnos

- ţesut parenchimatic alcătuit din celule vii, bogate în citoplasmă

- sediul de depozitare al substanţelor de rezervă (în special glucide)

Fibrele lemnoase
- elemente mecanice
- celule prozenchimatice ce apar mai ales în lemnul secundar
- pereţii sunt îngroşaţi şi prezintă punctuaţiuni simple = BUTONIERĂ
- rol mecanic

Elementele ţesutului lemnos:

- celule vii – parenchim lemnos
- trahei, traheide, fibre lemnoase –lipsite de viaţă, moarte

Nomenclatura:
HADROM = trahei + traheide + parenchim

XILEM = trahei + traheide + parenchim + fibre lemnoase

LEMN PRIMAR  din funcţionarea meristemului primar (precambiu)
PROTOXILEM = vase lemnoase cu lumen mic; se formează primele, spre interior
LEMN SECUNDAR  din funcţionarea meristemului secundar (cambiu)
METAXILEM = vase lemnoase cu lumen mare; se formează mai târziu, spre exterior

TILELE

- formaţiuni ce apar în lemnul secundar, cu rol de astupare, obliterare a vaselor

(traumatisme, îmbătrânire)
- astupare prin presiuni laterale ale celulelor parenchimatice din jurul vaselor
lemnoase asupra porţiunilor celulozice neîngroşate ale pereţilor vaselor 
membrana celulozică este împinsă spre interiorul vasului  proeminenţă ce astupă
lumenul vasului
- barieră în circulaţia apei, pătrunderea microbilor, hife miceliene
 - mai numeroase la vasele bătrâne de la centrul ţesutului lemnos
- lemnul de la interior, mai bătrân şi cu numeroase tile (tare) = DURAMEN
- lemnul periferic, mai tânăr, cu mai puţine tile = ALBURN

Ţesutul liberian
- observat pt. prima dată în 1853 – Hartig
- apare încă de la algele brune – formaţiuni liberiene rudimentare
- format din: celule prozenchimatice, cu peretele celulozic, neîngroşat
- elemente vii:
 tuburi ciuruite
 celule anexe
 parenchim liberian
- elemente moarte:
 fibre liberiene

Tuburi ciuruite
(vase liberiene)

- formate din celule prozenchimatice puse cap la cap şi separate prin pereţi
transversali discontinui = PLĂCI CIURUITE
 simple (perforaţii răspândite uniform pe toată suprafaţa)
 multiple (perforaţiile alcătuiesc mai multe câmpuri)
- peretele celulelor din care sunt formate tuburile ciuruite – subţire şi de natură
celulozică
- la interior:
 citoplasmă dispusă parietal  curenţi citoplasmatici
 nu se observă existenţa nucleului – lipsite de nucleu figurat
 centrul celulei  vacuolă mare fără tonoplast, prin intermediul căreia circulă
seva elaborată din celulă în celulă, traversând placa ciuruită
- seva:
 aspect fluid, mucilaginos, bogată în pectine, amidon, dextrine, lipide
 menţine starea de deschidere a tuburilor ciuruite în timpul circulaţiei active şi
când celulele sunt vii
- prin încetarea circulaţiei sevei elaborate prin tuburile ciuruite  moartea celulelor
 presarea celulelor din jur  denumirea de ŢESUT LIBERIAN

Celule anexe

- însoţesc tuburile ciuruite

- nr. lor variază de la o plantă la alta
- rol trofic pt. tuburile ciuruite – legături prin plasmodesme
Parenchim liberian

- format din celule parenchimatice vii, bogate în citoplasma

- rol în depozitarea materiilor de rezervă (ca şi parenchimul lemnos)
- uneori pot secreta hormoni

Fibrele liberiene

- elementul mecanic
- însoţesc îndeaproape vasele liberiene
- importanţă economică

Nomenclatura:

LEPTOM = tuburi ciuruite + celule anexe + parenchim liberian (elemente vii)

FLOEM = tuburi ciuruite + celule anexe + parenchim liberian + fibre liberiene

Ţesutul liberian NU funcţionează toată viaţa plantei, nici chiar tot anul !

La Dicotiledonatele perene, toamna îşi încetează activitatea, astupând porii plăcilor

ciuruite cu caloză; primăvara caloza se poate resorbi  tuburile ciuruite îşi reiau

activitatea sau rămân astupate şi se formează altele noi.

La Monocotiledonate, vasele liberiene funcţionează tot timpul vieţii!