Regnul Fungi (Mycophita)

Regnul Fungi (Mycophita) – caracteristică generală

Organisme eucariote, unicelulare și pluricelulare

Corpul - tal, nediferențiat în organe
Nutriție – heterotrofă
Produsul biosintezei – glicogenul (propriu animalelor)
Sunt ciuperci:
parazite
saprofite (se hrănesc cu resturi moarte)
simbiotice
Habitatul - toate zonele geografice, în mediul
acvatic și terestru
 Regnul Fungi (Mycophita) – caracteristică generală
Ciupercile ocupă un loc aparte în sistemul lumii
vii, întrunind trăsături de animale şi de plante.
De animale le apropie
• nutriția heterotrofă
• prezenţa chitinei în alcătuirea peretelui celular
• formarea ureii ca deşeu metabolic
• glicogenul - substanţă de rezervă
De plante le apropie
• imobilitatea
• absorbţia hranei
• capacitatea de sinteză a vitaminelor
• prezenţa peretelui celular
În funcţie de:
• structura talului;
• modul de înmulţire;

fungii inferiori
Filumul Zigomicota
Regnul Fungi
fungii superiori
Filumurile:
• Ascomicota
• Bazidiomicota
• Deuteromicota
Regnul Fungi (Mycophita)

fungii inferiori
(filumul Zigomicota)

fungii superiori
(filumurile Ascomicota,
Bazidiomicota, Deuteromicota)
Alcătuirea corpului
Talul (corpul) - miceliu format din filamente subţiri şi
ramificate, numite hife.
 Alcătuirea corpului
Miceliul ciupercilor inferioare – hifele prezintă celulă gigantă, ramificată,
cu multe nuclee.

Miceliu - ciuperci inferioare

 Alcătuirea corpului

Miceliul ciupercilor superioare – hife pluricelulare împărțite în septe.

Miceliu - ciuperci superioare

 Alcătuirea corpului
Celula
Peretele celular format din chitină
Pigmenţii asimilatori și plastidele - lipsesc
Citoplasma cu incluziuni: granulaţii de glicogen, picături de lipide

Vacuole cu granulaţii de proteină

(albumină, volutină)
Produsul metabolismului proteic - ureea.
Multe ciuperci produc şi acumulează
substanţe toxice.
 Înmulţirea ciupercilor
asexuată
sexuată Înmulţirea asexuată

1. prin fragmente de tal

 Înmulţirea asexuată

2. prin înmugurire (la drojdii)

 Înmulţirea asexuată
3. prin spori (sporangiospori, conidiospori (conidii) şi zoospori)

Sporangiosporii
se dezvoltă în sporangi
 Înmulţirea asexuată

Conidiosporii se formează pe hife numite conidiofori

 Înmulţirea sexuată
Gametogamia – contopirea a doi gameți
izogamie - se contopesc două celule morfologic
identice;
oogamie, când oosfera (-ele) se formează în
oogon, iar anterozoizii (celulele mascule) - în
anteridii;
Gametangiogamie — se contopesc doi
gametangi cu mai mulţi nuclei, încă nediferenţiaţi
în gameţi (la zigomicete şi ascomicete).
Somatogamia - se contopesc 2 celule somatice
din două hife vecine alipite (la mucegaiul alb).
Înmulțirea sexuată

Ciuperci inferioare
o izogamie
o heterogamie
o oogamie
o gametangiogamie (zigogamia)

Ciuperci superioare
o gametangiogamie (zigogamia)
o somatogamia
gametangiogamie (zigogamia)
 CIUPERCI INFERIOARE
Filumul Zigomicota (Zygomycota)
Majoritatea zigomicotelor trăiesc pe uscat, fiind parazite sau saprofite

Miceliul - celulă polinucleată cu numeroase ramificaţii (hife)

Mucegaiul-negru (Rizopus nigricans)

apare pe pâine, fructe

este caracteristică formarea hifelor aerien - stoloni
fixarea de substrat cu rizoizilor
la suprafaţă se dezvoltă sporangiofori cu sporangi negri
 Spori
Sporange
Eliberarea
sporilor
Columelă

Apofiză

Sporangiofor

Stolon

Miceliu
Hife

Substrat Rizoizi
Înmulţirea asexuată - prin sporangiospori.

Reproducerea sexuată este gametangiogamia

Pe micelii cu semne reproductive (+ şi – ) se
formează ramificaţii cu citoplasmă şi nucleu,
numite gametangi.
Gametangii se contopesc formând un zigot (2n)
numit zigospor (acoperit cu perete gros, rezistent,
de culoare neagră)
Zigosporul germinează, formând spori haploizi
care se maturizează în sporangi.
Sporii maturi sunt răspândiţi în timpul deschiderii
sporangilor.
Ciclul vital la Rhyzopus
 Legendă:
Ciclul vital la Rhyzopus
Faza haploidă (n)

Faza multinucleată (n+n)

Faza diploidă (2n)

Plasmogamie
Progamentangi
Gametangi cu
nuclei haploizi (n)

Hife de tip + Hife de tip -

Zigospor tânăr
multinucleat
REPRODUCEREA
SEXUATĂ

Dispersarea și Cariogamie Zigospor

Sporange
germinarea multinucleat

Sporange
Nuclei diploizi (2n)
REPRODUCEREA Meioza
ASEXUATĂ
Dispersarea și
germinarea
sporilor
Mucegaiul-alb (Mucor mucedo)

Miceliul - hife de culoare albă

cresc în interiorul substratului
Se dezvoltă pe pâine, fructe
 CIUPERCI SUPERIOARE
Filumul Ascomicota (Ascomycota)

Sunt ciuperci mai evoluate

Însuşirea comună - formarea ascelor cu ascospori.

Talul - miceliu din hife ramificate, pluricelulare.

Reprezentant tipic al cestui filum

- urechiuşa (Sarcoscypha coccinea) - creşte pe ramurile
ORDINUL - Pezizales
putrede şi pe solul umed
Familia - Sarcoscyphaceae
(are corpul de fructificaţie în formă de cupă de culoare roşie)
 CIUPERCI SUPERIOARE
Filumul Ascomicota (Ascomycota)

ORDINUL – Pezizales

Familia – Pezizaceae

Peziza vesiculosa
Înmulţirea asexuată prin conidii.

Reproducerea sexuată este gametangiogamia.

Miceliul primar (cu celule mononucleate) se formează la germinarea sporilor şi este de lungă
durată.
Pe miceliul primar se formează gametangi masculini – anteridii şi feminini – ascogoane, care
ulterior se contopesc, iar nucleele se alătură câte două, formând perechi (dicarioni).
Ascogonul germinează, dând naştere la hife cu dicarioni, care formează miceliul secundar. În
celulele terminale ale hifelor cu dicarioni are loc fuziunea nucleelor (cariogamia) şi formarea
celulelor zigoţi, care ulterior se transformă în asce. În fiecare ască, nucleul diploid se divide
meiotic, rezultând patru nuclee haploide care vor deveni ascospori. Ascele cu ascospori sunt
situate în structuri speciale, numite corpuri de fructificaţie.
 celulă zigot ască matură
(2n)
ascospori (n)
c fuziunea
nucleelor meioza
(cariogamia)

gametange masculin –
Miceliul secundar anteridiu
hife cu dicarioni gametange femenin –
ascogon

ascospor (n) ascospor (n)

tip + tip -
Miceliul primar
haploid (n)
 Diversitatea ascomicotelor

Drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) -

ciupercă unicelulară ce creşte pe substraturi de
glucide, folosită la dospirea aluatului şi la
fabricarea berii.
Drojdia vinului - creşte pe ramuri şi pe ciorchine
de viţă-de-vie. Produce fermentaţia mustului din
struguri.
Diversitatea ascomicotelor

Genurile Penicillium
Penicillium notatum și P. Chrysogenum
Sunt ciuperci cu conidiofori pluricelulari
Produc mucegaiurile verzi cu importanță practică în
industria farmaceutică, la fabricarea unor antibiotice,
cum ar fi penicilina.
Ciclul vital la Penicillium notatum
Ciclul vital la Penicillium notatum Conidii

Fialidă
Metulă

Germinarea
Conidiofor
Hifă
somatică

Germinarea
După formă și structură
Ascospori Anteridie
corpurile sporifere sunt
de mai multe tipuri: Ascogon
- Cleistoteciu; Peridie
- Periteciu;
- Apoteciu. Cleistoteciu

Asce Hifă
Peridie – membrană
ascogonă
groasă la suprafața
corpului sporifer.
 Cornul secarei (Claviceps purpurea)
parazitează pe multe graminee

Miceliul atacă ovarul florilor de secară, din care rezultă un

sclerot de 1-2 cm lungime, de culoare neagră-violacee, care
conține substanțe hemostatice, fiind utilizate în medicină.
 Morchella esculenta - zbîrciog

Morchella esculenta este o specie de ciuperci comestibile,

saprofită, foarte delicată, din încrengătura Ascomycota, familia
Morchellaceae, genul Morchella.
Ea este denumită în popor zbârciog galben, burete galben, ciuculete,
zbârciog bun sau pupi. Acest burete trăiește în mod predominant pe
sol calcaros și argilos, dezvoltându-se solitar sau în grupuri mici, și
poate fi găsit în România, Basarabia și Bucovina de Nord. Este una
dintre primele specii de ciuperci care apar încă de la sfârșitul lui
martie, ieșind chiar din zăpadă, până la începutul lui iunie, și crește în
special în păduri de foioase, mai ales sub frasini, ulmi, plopi și
salcâmi, adeseori prin tufișuri sau lunci ierboase, pe marginea
drumurilor, dar și sub vreascuri, pe defrișări sau arsuri vechi.
 Filumul Bazidiomicota (Basidiomycota)

Încadrează cele mai evoluate ciuperci, cu

miceliul pluricelular, filamentos sau masiv.

Miceliul secundar - de lungă durată,

pe care se formează miceliul terțiar
(piciorul și pălăria).
 Structură
reproductivă

Hife

Lamele

Miceliul
Ciclul vital la bazidiomicete
Ciclul vital la bazidiomicete
Pălărie (n+n)
Faza binucleată
Miceliu secundar (n+n) Lamele

Plasmogamie/ Picior Cariogamie

Somatogamie Valvă

Faza diploidă (2n)

Hife de tip - Hife de tip +
Bazidie diploidă
Meioza
Micelii primare (n)

Sterigmă Faza haploidă (n)

Bazidiospori Sterigmă
(n)

Bazidie
Filumul Bazidiomicota (Basidiomycota)

Înmulțirea asexuată prin bazidiospori

Înmulțirea sexuată prin

somatogamie, din care se formează
bazidiile cu bazidiospori.
La ciupercile cu pălărie, acestea se
formează pe partea internă a pălăriei
și se numesc zone himeniale.
Filumul Bazidiomicota (Basidiomycota)
 Ciuperci comestibile
ORDINUL APHYLLOPHORALES
Familia Cantharellaceae

Cantharellus cibarius – Bureți gălbiori

ORDINUL AGARICALES
Familia Pleurotaceae

Pleurotus ostreatus - Păstrăv de fag

 Ciuperci comestibile
ORDINUL Agaricales
Agaricus campestris

Agaricus bisporus
 Ciuperci comestibile

ORDINUL Boletales

Boletus edulis
 Ciuperci comestibile
ORDINUL Agaricales
Familia - Agaricaceae

Macrolepiota procera – Pălăria șarpelui, Burete șerpesc

Familia - Tricholomataceae

Armillaria mellea – Gheabă-de-toamnă

 Ciuperci comestibile
ORDINUL Russulales
Familia Russulaceae

Russula vesca

bureți dobrești, bureți plăiești,

pâinea pământului sau vinețică
 Ciuperci comestibile
Familia Amanitaceae

Amanita caesarea -

burete domnesc, roiniță, crăiță

 Ciuperci otrăvitoare

Familia Amanitaceae

Amanita muscaria – Muscăriță

Amanita phalloides – Buretele viperei

 Ciuperci otrăvitoare
Familia Boletaceae

Boletus satanas - Hrib Țigănesc

ORDINUL Russulales

Familia Russulaceae

Russula emetica
Ciuperci parazite care atacă multe graminee

Puccinia graminis - tăciunele-grâului Ustilago maydis - tăciunele-porumbului

Filumul Deuteromicota (Deuteromycota)
Fungi imperfecți
Deuteromicotele - grupă numeroasă de ciuperci
(cca. 30% din speciile cunoscute)

Reprezintă, probabil, o ramură în evoluţia ciupercilor superioare.

Corpul - format din miceliu septat, ramificat, cu celule mono -

sau plurinucleate.

Înmulţirea - vegetativă şi asexuat (prin conidii).

Faza de fertilizare sexuală lipsește sau încă nu a

fost descoperită
Diversitatea deuteromicotelor
Genul Fusarium - specii parazite care provoacă
putregaiul rădăcinilor la graminee şi alte plante.
Ele secretă substanţe toxice periculoase pentru
om şi animale.

Genul Septoria - paraziţi ai plantelor

(gramineelor, tomatelor).

Genul Trichoderma - specii saprotrofe

răspândite în sol, pe resturi vegetale.
Multe specii participă activ la descompunerea
celulozei şi la formarea solului.