1

STRUCTURA CELULEI BACTERIENE

2 Celulă procariotă
 de 10 ori mai mică față de celula eucariotă
 structură simplă
 elemente obligatorii
 perete
 membrana citoplasmatică
 citoplasma
 material nuclear

 elemente facultative
 capsulă
 flageli
 pili
 spor
3 Elemente obligatorii ale celulei bacteriene

 perete bacterian
 membrana citoplasmatică
 citoplasma bacteriană
 material nuclear
4 1. Peretele bacterian
5 Peretele bacterian
 Grosime 15 – 35 µm
 alcătuit din proteine, lipide, hidrați de carbon
 Structura
 strat bazal
 stratul structurilor speciale

 În funcție de proporția celor 2 straturi și de elementele

componente ale structurilor speciale, distingem:
 Bacterii Gram pozitive
 Bacterii Gram negative
 Bacterii acido-alcoolo-rezistente
 Bacterii cu perete celular alterat
 Peretele bacterian – stratul bazal
6

 = peptidoglican = mureină
 Rețea bi / tri-dimensională alcătuită din
 macromolecule lungi, polizaharidice paralele:

 Acid N-acetil-muramic
 N-acetil-glucozamină

legate prin punți polipeptidice

7 Peptidoglicanul penicilina


Acid N-acetil-muramic

N-acetil-glucozamină

Punți polipeptidice

 lizozim
8 Peptidoglicanul

 Interesul medical al peptidoglicanului decurge din

 sensibilitatea la lizozim

 interferența sintezei de către unele antibiotice (peniciline)

 antigenitate

 proprietăți de adjuvant imunologic

 Peretele celular
9
al bacteriilor Gram pozitive (BGP)
 gros (15 – 30nm), rigid, simplu

 Peptidoglicanul: 80%
 Structură tridimensională

 Structurile speciale: 20%

 Acizi teichoici – atg majore de
suprafață – subtipare
serologica a BGP
 Acizi teichuronici – atg –
subtiparea lactobacili,
streptococi
 Lipoglicani (glicolipide)
 Peretele celular
10
al bacteriilor Gram negative
 Subțire, flexibil, complex
 Peptidoglicanul: 20%
 Structură bidimensională
 Spațiul periplasmatic
 Include peptidoglicanul și enzime implicate în
digestia extracelulară și inactivarea unor
antibiotice
 Structurile speciale: 80%
 Lipoproteine
 Unesc membrana externă de peptidoglican

 Membrana externă
 2 rânduri de fosfolipide între care sunt
intercalate proteine (porine)
 Lipopolizaharid - LPS
 La suprafața externă a membranei externe
 Rol antigenic (atg somatic O)
11 Rolul peretelui bacterian

 susține mecanic celula bacteriană

 menține forma bacteriei
 asigură protecția celulei bacteriene
 intervine în procesele de osmoză și difuziune
 este sediul
 unor antigene somatice
 receptorilor specifici pentru bacteriofagi
 participă la diviziunea bacteriei
 imprimă caracterele de tinctorialitate ale celulei bacteriene
12 2. Membrana citoplasmatică
Membrana citoplasmatică
13

 Înconjoară citoplasma
 Grosime 5 – 10 nm
 Alcătuită după modelul
mozaicului fluid:
 două straturi de molecule
fosfolipidice
 între moleculele de fosfolipide
se găsesc proteine
14 Rolul membranei citoplasmatice

 Reglează presiunea osmotică

 Controlează procesele de difuzie
 Conține enzime ale metabolismului respirator
 Intervine în creșterea și diviziunea bacteriei
 Este locul de sinteză al endotoxinelor
15 3. Citoplasma
16 Citoplasma
 Sistem coloidal complex: proteine, glucide, lipide, apă,
minerale
 Structură granulară:
 Ribozomi – 15 nm; izolați sau ca reticul endoplasmatic; rol
esențial în biosinteza proteinelor celulare
 Granulații de volutină (corpusculi Babeș-Ernst, granulații
metacromatice)
 Granulații (incluzii) de glicogen, amidon, lipide etc.
 Vacuole – conțin diferite substanțe în soluții învelite de
membrană lipoproteică = tonoplast
 Conține mari cantități de ARN – citoplasma intens
bazofilă
17 4. Materialul nuclear
18 Material nuclear
 Nu este delimitat de o membrană diferențiată, deci
NU se poate vorbi de nucleu !
 Alcătuit dintr-un cromozom unic
 Format dintr-o unică moleculă de ADN dublu
helicată, închisă
 Diviziunea nucleului precedă diviziunea citoplasmei
și a peretelui
 => bacterii cu 2-4 nuclei ce apar ca gheme (sculuri) de
forme diferite ocupând cam 1/10 din volumul bacteriei =
bacterii pe cale de diviziune
 ELEMENTE FACULTATIVE
19
ALE CELULEI BACTERIENE
20 Elemente facultative

 glicocalixul procariot (capsula bacteriană)

 cilii (flagelii)
 fimbriile (pilii)
 sporul
21 1. Glicocalixul procariot
22 Glicocalix procariot
 înveliș polizaharidic, dispus distal peretelui
 prezent doar la unele tulpini bacteriene – nu este caracter taxonomic

 capsulă
 glicocalix dens
 nu poate fi separat de bacterie prin centrifugare
 nu este penetrat de particule colorate – vizualizat în colorații negative ca o capsulă
incoloră
 vizibilă la microscopul optic

 microcapsulă (slime layer, substanță capsulară)

 glicocalix structurat lax
 poate fi separat de bacterie prin centrifugare
 este penetrat de particule colorate
 vizibilă la microscop electronic după colorare specială cu roșu ruteniu
23 Capsula bacteriană

 grosime 1 – 3 mm
 se formează
 în organismul gazdă
 pe medii de cultură în condiții optime
 colonii “M” – lucioase, mucoase, confluente

 compoziție în funcție de specie

 în general polizaharide
 polipeptide – Bacillus anthracis
24 Rolul capsulei bacteriene
 protector față de factori nocivi
 fagocitoza
 desicația
 agenți chimici
 barieră protectoare față de bacteriofagi
 rol de adezină
 permite aderarea unor bacterii la membranele mucoase, la celulele eucariote ori la
suprafețe inerte
 rol important în nutriția și virulența bacteriilor
 conține substanțe cu specificitate antigenică de specie sau de tip (ag. K)
25

Haemophilus

Clostridium perfringens
26

Tuș India - Bacillus anthracis

27 2. Cilii sau flagelii
28 Cilii
 organe de locomoție
 subțiri (0,02 μm), fine, alungite
(5–15–75 μm), neramificate,
flexibile, sinuoase
 alcătuiți din flagelină – proteină
similară cu miozina musculară
 reprezintă antigenul flagelar „H”
 pornesc din citoplasma bacteriei,
din corpusculul bazal
Cilii
29
1. Corpuscul bazal
2. Cârlig
3. Filament flagelar
30 Dispoziția cililor

 monotriche

 lofotriche

 amfitriche

 peritriche
31
32 3. Fimbriile sau pilii
33 Pilii

 Formațiuni filamentoase, rigide, pericelular

 Prezente la unele bacterii Gram-negative, excepțional la
bacterii gram-pozitive (Streptococcus mutans)
 Mai scurte și mai subțiri decât cilii: 0,2 – 20 μm / 3 - 10 μm
 Nu au rol în mobilitate
 Originea în membrana citoplasmatică
 Alcătuite din subunități proteice - pilină
34 Pili

 de sex (de conjugare) – 0-4 bucăți / celulă; codificați de plasmide

 de adeziune – 10-30 bucăți / celulă; codificate de gene de pe cromozom

 comuni – 50-400 bucăți / celulă

35
36 4. Sporul bacterian
37 Sporul bacterian

 forma de rezistență și de conservare a speciei

 nu se colorează cu colorații obișnuite; evidențiat prin metode speciale
 o bacterie formează un singur spor – SPORULARE
 un spor dă naștere unei singure bacterii - GERMINARE
 diferă ca formă, dimensiune, poziție
38 Procesul de sporulare
39 Sporul bacterian
 Spor central, sferic, mai mic decât
corpul bacterian

 Spor central, ovalar, mai mare decât

corpul bacterian

 Spor subterminal, ovalar, mai mare

decât corpul bacterian

 Spor terminal, sferic, mai mare decât

corpul bacterian
40 Sporul bacterian
41
Bacillus anthracis – colorație pentru spori