BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 13

FRUCTUL
Morfologia fructului

Provine de obicei prin transformarea ovarului Ovar monocarpelar fructe simple Ovar pluricarpelar (policarpelar) cu carpele concrescute - fructe

simple carpele libere (apocarpice) fructe multiple La formarea fructului poate participa nu doar ovarul, ci si alte elemente ale florii: uneori ovarul este concrescut cu receptaculul floral, acesta luand parte la formarea fructului (ex: mar, para) alteori receptaculul se poate dezvolta peste fructul propriu-zis alcatuind un invelis al acestuia (ex: maces) uneori iau parte si invelisurile florale (ex:dud) sau chiar axa inflorescentei impreuna cu invelisurile florale (ex: ananas)

Functie de aceste caracteristici => prima forma de clasificare a fructelor: FRUCTE SIMPLE (ovar monocarpelar sau pluricarpelar concrescut) FRUCTE MULTIPLE (gineceu pluricarpelar concrescut) FRUCTELE COMPUSE SI CELE FALSE rezulta din concresterea ovarului cu alte elemente florale sau chiar ale inflorescentei Alte criterii de clasificare:
Dupa consistenta Daca se deschid sau nu la maturitate (dehiscenta)

I. FRUCTE CARNOASE INDEHISCENTE II. FRUCTE CARNOASE DEHISCENTE III. FRUCTE USCATE INDEHISCENTE IV. FRUCTE USCATE DEHISCENTE

I. FRUCTE CARNOASE INDEHISCENTE au pericarpul carnos si nu se deschid la maturitate 1. Baca (boaba) seminte intr-o masa carnoasa

Ex: Vitis vinifera (vita de vie), Atropa belladonna (matraguna),

de la baca tipica deriva o serie de variante:

Vaccinium myrtillus (afin), Convallaria majalis (lacramioara), Strychnos nux-vomica (turta lupului), Solanum lycopersicum (tomate, patlagea, rosii)

Melonida la suprafata coaja mai tare, apoi tot restul fructului e carnos, suculent si prezinta seminte imprastiate in masa ei
Ex: Citrullus vulgaris (pepene verde, lubenita, harbuz), Cucumis

sativus (castravete), Citrullus colocynthis (colocint)

Peponida caracteristic pentru cucurbitacee are la suprafata un invelis tare, apoi o pulpa carnoasa si apoi o zona fibroasa in care se dispun semintele
Ex: Cucurbita pepo (dovleac), Cucumis melo (pepene galben),

Musa paradisiaca (banan)

Baca (afin si matraguna)

Melonida si peponida

 Exceptie: fructul citricelor - Hesperida caracteristica

citricelor; pulpa carnoasa provine din excrescente ale endocarpului membranos (ale epidermei carpelare interne)
Ex: Citrus aurantium, C. limonium

2. Drupa endocarpul se sclerifica si se transforma intrun sambure tare care protejeaza samanta
Ex: Prunus domestica (prun), Cerasus avium (cires), Amygdalus

communis (migdal), Armeniaca vulgaris (cais)

II. FRUCTE CARNOASE DEHISCENTE Fructe ce se deschid la maturitate

Ex: Aesculus hippocastanum (castan salbatic), Juglans regia

(nuc), Impatiens noli-tangere (slabanog)

Drupa

Fruct carnos dehiscent la Aesculus hippocastanum

Fruct carnos dehiscent la Juglans regia

Impatiens noli-tangere

Impatiens noli-tangere

Impatiens noli tangere fructe carnoase dehiscente

III. FRUCTE USCATE INDEHISCENTE au pericarp uscat si nu se deschid la maturitate 1. Cariopsa pericarp pielos concrescut cu samanta caracteristica pentru graminee (grau, orz, ovaz, porumb) se confunda adesea cu samanta 2. Achena pericarpul nu e lipit de samanta, desfacanduse usor
Ex: Helianthus annuus (floarea soarelui), Cannabis sativa (canepa), precum si fructele de la multe Asteraceae, Cyperaceae

Fructe de tranzitie intre cariopsa si achena

3. Cremocarp Apiaceae (chimion, anason, fenicul, coriandru) provin din gineceu bicarpelar, care la maturitate se desface in 2 fructe partiale numite mericarpe sustinute de carpofor 4. Samara varianta de achena la care pericarpul uscat genereaza un apendice etalat ca o aripa Monosamara o singura aripa (Ulmus campestris, Fraxinus excelsior) Disamara Acer campestre (jugastru, artar)

Achena (floarea soarelui) si cariopsa (grau, porumb)

Cremocarp la fenicul si chimen

Cremocarp la Foeniculum

Monosamara (frasin) si disamara (artar)

5. Nuca varianta a achenei pericarpul devine tare, sclerificat Ex: Quercus robur ghinda, Fagus silvatica jir, Coryllus avelana

(alun)

6. Nucula varianta a achenei dimensiuni mai mici pericarpul nu e asa tare sclerificat Ex: Tilia cordata (tei), Fagopyrum sagittatum (hrisca) 7. Pastaia indehiscenta fructul unor leguminoase ce nu se deschid la maturitate Ex: Ceratonia siliqua (roscove), Arachis hypogaea (alune de

pamant, arahide, alune americane), Glycyrrhiza glabra (lemn dulce)

8. Lomenta fruct uscat asemanator cu pastaia, dar e gatuit transversal in mai multe segmente, fiecare cu cate o samanta Ex: Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica)

Nuca (stejar) si nucula (tei)

Pastaia indehiscenta -Ceratonia siliqua (roscove) Lomenta - Sophora japonica

IV. FRUCTE USCATE DEHISCENTE cele mai raspandite, aspectul morfologic si mecanismul de
deschidere variind foarte mult 1. Pastaia dehiscenta caracteristica pentru majoritatea leguminosalelor provine dintr-un ovar unicarpelar, cu ovule dispuse marginal si parietal se deschide de-a lungul a 2 linii a sudurii carpelelor si a nervurii mediane => 2 valve semintele se insera pe peretele fructului
Ex: Phaseolus vulgaris, Cytisus laburnum, Robinia pseudacacia

2. Folicula se deschide de-a lungul unei singure linii aceea a sudurii carpelelor
Ex: unele Ranunculaceae (Delphinium consolida, Helleborus sp., Peonia

sp.)

Pastaia dehiscenta (Robinia pseudacacia) si folicula (Consolida regalis)

3. Silicva provine din ovar bicarpelar, cu carpele unite prin marginile lor cu timpul in interior se formeaza un perete despartitor = sept de care se prind semintele se deschide de jos in sus
Ex: Fam. Brassicaceae Sinapis alba (mustar), Brassica oleracea

(varza), Cheiranthus cheiri (micsunele ruginite), Erysimum cheiranthoides (micsandre)

4. Silicula dehiscenta varianta a silicvei caracterizata prin axul transversal care e aproape la fel de mare ca si cel longitudinal sau chiar mai mare
Ex: Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Armoracia rusticana

sin. Cochlearia armoracia - hrean)

5. Capsula deriva dintr-un ovar pluricarpelar sincarp are numeroase forme morfologice si variante in legatura cu modul de deschidere

Silicva

Silicula (Capsella bursa pastoris)

Silicva la Brassica rapa

 Capsula septicid se deschide de-a lungul liniei de sudur a

carpelelor - brandusa de toamna (Colchicum autumnale)

Capsula loculicid deschiderea pe nervura median a carpelelor

- lalea (Tulipa gesneriana), bumbac (Gossypium herbaceum) mediana a carpelei - ricin (Ricinus communis), ciumafaie (Datura stramonium) stigmatifer - mac de gradina (Papaver somniferum)

Capsula septifraga deschidere pe linia de sudura si pe linia

Capsula poricid deschiderea se face prin pori situai sub discul

Capsula cu cpcel (pixida) se deschide printr-un cpcel

- maselarita (Hyoscyamus niger), patlagina (Plantago sp.)

Capsula loculicida

Capsula septifraga (ricin) si poricida (mac)

Capsula septifraga (Datura stramonium) si pixida (Hyoscyamus niger)

Fructe multiple

grupri de mai multe fructe simple pe acelai receptacul

POLIDRUPA fruct crnos ce provine din mici drupe reunite pe acelai receptacul conic.
zmeur (Rubus idaeus), mur (Rubus caesius)

POLIACHENA cu receptacul uscat (genul Potentilla), sau cu receptacul ce devine crnos fruct fals (fragi, cpuni)

POLINUCULA multe Ranunculaceae (piciorul cocoului)

POLIFOLICULA unele Ranunculaceae (spanz)

Polidrupa (zmeur si mur)

Poliachena la Adonis vernalis

Fructe compuse
CONUL (STROBILUL) la constituirea lui particip i bracteele - hamei (Humulus lupulus) SOROZA particip i nveliurile florale - dud (Morus alba) sau si axa inflorescenei (ananas) SICONA particip i receptaculul floral, care se nchide n form de burduf smochin (Ficus carica) GLOMERULUL fructele (nucule) rmn nchise n nveliurile bracteale lignificate - Chenopodiaceae: sfecla (Beta vulgaris)

Soroza la ananas

Soroza la ananas

Soroza la dud

Conul (hamei) si sicona (smochin)

Fructe false

nu se dezvolt din ovar, ci din alte elemente florale

GALBULA caracteristic pentru ienupr (Juniperus communis o Gimnosperma din familia Cupressaceae) -provine din 3 solzi care se unesc intre ei si devin carnosi BOABA FALS fructul de la maces (Rosa canina), la care receptaculul floral da nastere unui fruct fals, ca o urna care inchide in interiorul ei adevaratele fructe POAMA mr, pr, gutui - la alcatuirea sa ia parte pe langa ovar si receptaculul floral

Fruct fals (poama) la mar

Boaba falsa (maces) si galbula (ienupar)

 Urmareste in mare structura anatomica a peretelui carpelar partea principala = PERICARPUL care se diferentiaza in EPICARP,

Anatomia fructului

MEZOCARP, ENDOCARP Dintre acestea, epicarpul si endocarpul raman subtiri, iar mezocarpul se dezvolta mult, acumuland substante de rezerva si constituind, la majoritatea fructelor comestibile, partea carnoasa a lor Exceptie de la regula => fructele de citrice - endocarpul membranos da nastere unor excrescente, cu aspectul unor mici burdufuri in care se acumuleaza substante de rezerva, ele devenind carnoase si constituind partea comestibila a fructului - pericarpul acestor fructe (coaja) e gros - mezocarpul se diferentiaza in doua parenchimuri: - albedo = tesut intern, lacunos, de culoare alba - flavedo = tesut extern, compact, in care sunt incluse buzunare secretoare de ulei volatil - suprafata fructului e acoperita de epiderma la alte fructe suprafata e acoperita de un invelis pielos (periderm), lucios sau mat, datorita unui strat de ceara (ex: mar, para, pruna) peridermul poate avea formatiuni anexe (aripi, carlige, ghimpi) cu rol in diseminarea fructului

Structura fructului la Citrus aurantium

Fructul sursa de medicament

Produsele vegetale din fructe poarta sufixul fructus precedat de
numele plantei din care provin Exista cazuri cand nu se foloseste fructul intreg, ci numai unele componente: - coaja de portocal (Aurantii pericarpium) - cozile de cires (Cerasorum stipites) - pulpa de tamarind (Tamarindorum pulpa) Multe fructe se utilizeaza ca atare pentru extragerea principiilor active sau pentru efectuarea de preparate galenice: - siropul de coji de portocale (Sirupus aurantii corticis) - siropul de zmeura (Sirupus Rubi Idaei), folosite pentru corectarea gustului unor medicamente - pulpa unor pomaceae (mar, gutui) e folosita pentru continutul mare de pectine Fructele se utilizeaza la prepararea de dulceturi, gemuri, jeleuri, precum si empiric pentru combaterea unor afectiuni

Fructul sursa de medicament

Produs vegetal Planta (den. stiintif.) Den. populara Principii active

Anisi stellati fructus

Capsici fructus Carvi fructus

Illicium anisatum
Capsicum annuum Carum carvi

anason stelat
ardei iute chimen

Ulei volatil
Capsaicina Ulei volatil

Coriandri fructus
Foeniculi fructus

Coriandrum sativum
Foeniculum vulgare

coriandru
fenicul anason

Ulei volatil
Ulei volatil Ulei volatil Ulei volatil Oximetilantrachinone

Anisi vulgaris fructus Pimpinella anisum Juniperi fructus Sennae fructus Papaveris capita

Juniperus communis ienupar Cassia angustifolia Casisia acutifolia sena

Papaver somniferum mac de gradina Alcaloizi