UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

Fructul.

Diversitate și importanță economică

Cuprins:

1. Fruct –definiție, morfologie

2. Clasificarea și diseminarea fructelor
3. Rolul fructelor în viața noastră și importanța lor economică

1. Fruct –definiție, morfologie

Fructul este ultimul organ care a aparut în filogeneza, fiind specific angiospermelor. El se
formează din peretele ovarului în urma procesului de dublă fecundație, însă de multe ori la
formarea fructului participă și alte părți ale florii, de exemplu receptaculul sau învelișul floral.
Fructul adăpostește una sau mai multe semințe pe care le protejează.

Peretele fructului se numește pericarp și este diferențiat în trei părți: epicarp, mezocarp și
endocarp.
Epicarpul este partea externă a fructului și se formează din epiderma externă a ovarului.
La fructele uscate, epicarpul poate fi: neted (la mac, stejar); acoperit cu peri (la tei) sau acoperit
cu ghimpi (la castan, ricin). La fructele cărnoase epicarpul este subțire, uneori acoperit cu
pruină (ceară)- la fructele de prun, măr, viță-de-vie sau poate fi pubescent (acoperit cu peri)- la
cais.
Mezocarpul provine din parenchimul ovarului. La fructele cărnoase înmagazinează substanțe de
rezervă, fiind bine dezvoltat, la unele din ele.
Endocarpul se formează din epiderma internă a ovarului și este subțire, la majoritatea fructelor,
rareori mai dezvoltat (la portocal, lamâi) sau poate fi lignificat (prun, cires).

Secțiune în fruct, sursa https://biology4isc.weebly.com/seeds-and-fruits.html

2. Clasificarea și diseminarea fructelor

Clasificarea fructelor se face după criterii morfologice, biologice și genetice. Din cauza
variabilității mari a fructelor, pâna în prezent nu s-a ajuns la un sistem de clasificare unitar,
folosit de toți botaniștii, existând mai multe criterii de clasificare a fructelor.
Ținând cont de tipul de gineceu,consistența fructelor, daca se deschid sau nu la maturitate,
fructele se împart în 4 categorii: simple, multiple, mericarpice și compuse (Ciocârlan V, 2009,
Ungurean Livia, 1996)

Fructele simple sunt cele mai răspândite și se formează dintr-un gineceu monocarpelar sau
pluricarpelar, gamocarpelar (carpele unite), dar și din gineceu dialicarpelar (carpele libere), ce
concresc cu receptaculul la maturitate, formând o unitate. Ca urmare, dintr-o floare rezultă un
singur fruct, fiind numite și fructe monantocarpe.
După consistența, fructele simple sunt uscate și cărnoase. Fructele uscate sunt de consistența
tare la maturitate, formate din celule cutinizate, parenchimatice și sclerificate. Acestea pot fi:
dehiscente (se deschid la maturitate) și indehiscente (nu se deschid).

Fructe uscate dehiscente.- folicula, păstaia, silicva, silicula, capsula.

Folicula este format dintr-o singură carpelă ( cu mai multe seminţe) care se deschide la
maturitate pe linia de unire a carpelei: folicula nemţişorului de câmp - Delphinium
consolida, folicula spânzului - Helleborus purpuransces.

Spanz – Helleborus pe Piscul Cainelui, Sinaia Sursa: www.zanaflorilor.eu

Păstaia este fructul format dintr-o singură carpelă dehiscentă la coacere în două
valve sau teci: păstaia la mazăre- Pisum sativum, la măzăriche- Vicia sativa.
Silicva spre deosebire de păstaie, este formată din
două carpele, de aceea valvele sunt separate de un
perete longitudinal de care se prind seminţele; se
deschid în trei, de la bază spre vârf, seminţele
rămânând pe peretele central. Exemplu: rapiţă,
varză.

Brassica napus var.oleifera, sursa: http://www.calivitavelcu.ro/intoxicatii-cu-

plante.html
Silicula este o silicvă scurtă şi lăţită, aşa cum are traista ciobanului- Capsella
bursa-pastoris,mare şi foarte turtită la pana zburătorului- Lunaria annua.
Capsula provine din unirea mai multor carpele, având forme variate ca morfologie
şi dehiscenţă. După modul cum se deschide la maturitate, capsula poate fi: valvicida,
denticulata, poricida, operculata și cu deschidere interstilara, neregulată.
Capsula valvicida se deschide pe linii longitudinale, de la vârf spre baza, în doua sau mai multe
valve și este de trei feluri:
- valvicid loculicida, deschiderea are loc în lungul nervurilor mediane (la liliac - Syringa vulgaris,
salba - Euonymus europaeus, bumbac – Gossypium hirsutum s.a.);
- valvicid septicida se deschide pe linia de sutura a carpelelor (la ricin - Ricinus communis);
- valvicid septifraga se deschide de o parte și de alta a liniei de sutură a carpelelor (la ciumafaie-
Datura stramonium).

Capsula denticulată se deschide la vârf prin dinți (la garoafă – Dianthus caryophyllus).
Capsula poricidă se deschide prin pori (la mac- Papaver rhoeas, gura leului – Antirrhinum majus
s.a).
Capsula operculata (pixida) se deschide transversal printr-un căpăcel, numit opercul (la grasita –
Portulaca oleracea, maselariță – Hyoscyamus niger).
Capsula cu deschidere interstilara, neregulată se deschide între cele două stile, exemplu la
cuscută.

Fructe uscate indehiscente : achena, cariopsa, samara, silicva indehiscentă, silicula indehiscentă,
păstaia indehiscentă și lomenta.

Achena se aseamănă cu nuca, dar pereţii sunt mai moi, se întâlneşte la floarea-soarelui -
Helianthus annuus, la păpădie - Taraxacum officinale.

Cariospa are pericarpul concrescut cu sămânţa. Fruct cariospă au:grâul - Triticum

aestivum,orzul, porumbul şi alte graminee.

Samara este o nucă cu pericarpul aripat, și o întâlnim la ulm - Ulmus carpinifolia,

frasin - Fraxinus excelsior, carpen - Carpinus betulus.

Fructe simple cărnoase

Fructele cărnoase sunt de consistență moale la maturitate și de regulă sunt indehiscente. Din
această categorie fac parte: baca, hesperida, melonida, poama și drupa.
Baca se formează dintr-un gineceu monocarpelar (la dracila) sau pluricarpelar, gamocarpelar
(tomate, vânătă, lemn câinesc, coacăz, vița-de-vie, s.a.). Are pericarpul în întregime carnos cu
una sau mai multe semințe, fiind diferențiat în: epicarp (pieliță) care este subțire; mezocarp
subțire și cărnos; endocarp subțire, căptușește lojele seminale și țesut placentar bine dezvoltat,
la unele specii.
Melonida (peponida) provine dintr-un gineceu tricarpelar, gamocarpelar inferior, la care
participă și receptaculul. Aceasta este formată din: epicarp, care este de regulă lignificat și se
formează din receptacul; mezocarp cărnos și subțire; endocarp subțire și țesut placentar, uneori
bine dezvoltat, ce reprezintă partea comestibilă. Este fructul speciilor din familia Cucurbitaceae
(pepene, dovleac, castravete s.a).
Hesperida este fructul citricelor. Prezintă epicarpul cu pungi secretoare; mezocarpul spongios
(buretos) și endocarpul bine dezvoltat, format din celule lungi, ce reprezintă partea comestibilă.
Poama se formeaza dintr-un gineceu inferior cu 5 (1) carpele libere, dar care concresc la
maturitate cu receptaculul, receptaculul participând la fructificare. Aceasta are epicarpul
subțire; mezocarpul bine dezvoltat, bogat în vitamine și endocarpul cartilaginos, închide
semințele (la măr, păr, gutui s.a). Epicarpul și mezocarpul se formează din receptacul, iar
endocarpul din gineceu, ca urmare poama se formează în cea mai mare parte din receptacul.
Drupa provine dintr-un gineceu monocarpelar, inferior. Prezintă epicarp subțire, uneori
acoperit cu pruină; mezocarp cărnos, bine dezvoltat, bogat în materii de rezervă și endocarp
(sâmburele) puternic lignificat (la prun, cires, piersic, porumbar, corn, măslin s.a.).

Fructe carnoase dehiscente

Drupa parțial dehiscentă este întâlnită la nuc, migdal și se caracterizează prin aceea că epicarpul
și mezocarpul, crapă la maturitate, iar endocarpul este lignificat, închide sămânța.
Baca - la plesnitoare - Ecballium elaterium, la maturitate arunca semințele prin orificiul rezultat
în urma desprinderii fructului de pedicel.

Fructe multiple
Fructele multiple se formează dintr-un gineceu pluricarpelar, dialicarpelar. Ca urmare, dintr-o
floare rezultă mai multe fructe. După consistență, fructele multiple sunt uscate și cărnoase, iar
cele uscate sunt dehiscente și indehiscente.

Fructe multiple uscate dehiscente

Polifolicula prezintă doua sau mai multe folicule (la magnolie – Magnolia sp.; căldărușa –
Aquillegia vulgaris, spânz – Helleborus purpurascens; taula – Spiraea sp.; bujor – Paeonia sp.;
s.a.).

Fructe multiple uscate indehiscente

Poliachena este formată din mai multe achene (la curpenul de pădure - Clematis vitalba;
piciorul cocoșului – Ranunculus sp; măceș - Rosa canina; trandafir – Rosa sp.; capsun – Fragaria
sp., s.a.).
Polisamara este formată din mai multe samare (la arborele lalea - Liriodendron tulipifera s.a.).

Fructe multiple cărnoase

Polidrupa este formată din mai multe drupe mici (la zmeur - Rubus idaeus, mur – Rubus
caesius).

Fructe mericarpice
Fructele mericarpice provin dintr-un gineceu gamocarpelar, care la maturitate se desfac în
fructe parțiale, numite mericarpii. Ca urmare, dintr-o floare rezultă două sau patru fructe, de
exemplu: dicariopsa la Apiaceae (morcov, mărăr s.a) și unele Rubiaceae (lipicioasa); disamara la
Aceraceae (arțar);tetraachena, la plantele din Lamiaceae și Boraginaceae.

Fructe compuse (cenantocarpe)

Fructele compuse se mai numesc și cenantocarpe, deoarece rezultă dintr-o inflorescență prin
Concreșterea învelisurilor florale, cum sunt: glomerulul, soroza și sicona.
Glomerulul la sfecla – Beta vulgaris rezultă dintr-o inflorescență cimoasa, la care învelișurile
florale concresc, se lignifică și închid fructele propriu-zise, numite achene.
Soroza provine din inflorescența femeiască spiciforma, unde învelisurile florale devin cărnoase,
închizând achenele (la dud – Morus sp., Maclura pomifera).
Sicona este fructul la smochin – Ficus carica, provine din inflorescența care devine cărnoasă și
închide în interior fructele - achenele.

Răspândirea fructelor și semințelor poartă numele de diseminare.

Fructele și semințele, după ce au ajuns la maturitate, se răspândesc datorită unor factori
naturali sau prin intermediul omului. Semințele germinează dând naștere la noi plante,
asigurând astfel perpetuarea speciilor.
Plantele cu fructe indehiscente își răspândesc odată cu fructele și semințele, pe când cele
dehiscente îsi răspândesc numai semințele.
Dupa modul cum își răspândesc fructele și semintele, plantele sunt de două feluri: autohore și
alohore.

Plantele autohore sunt plante cu fructe uscate dehiscente sau cu fructe cărnoase, care datorită
structurii particulare a pericarpului, la maturitate se deschid exploziv și aruncă la distanță
semințele, de exemplu, baca la plesnitoare, păstaia la fasole s.a.

Plantele alohore îsi răspândesc fructele și semințele cu ajutorul unor agenți externi: vânt,
animale, apa și om. Plantele care își răspândesc fructele și semințele prin intermediul vântului
se numesc anemohore. Fructele și semințele acestor plante prezintă anumite particularități:
sunt mici și ușoare (la orhidee); aripate (la arțar, ulm, frasin) sau prevăzute cu peri (la plop,
salcie și la multe Asteraceae), fiind purtate de vânt la sute de km (Paun M., 1980).
Plantele care îsi răspândesc fructele și semințele prin intermediul animalelor se numesc
zoohore. Unele plante sunt consumate de animale împreuna cu fructele și semințele lor, trec
prin tubul digestiv, ajung pe platforma de gunoi, iar de aici în câmp unde germinează, numite
endozoohore. Animalele le pot transporta pe blana lor și se numesc epizoohore, exemplu la
lipicioasa – Galium aparine, cornaci – Xanthium sp., brusture - Arctium lappa, dentița – Bidens
sp.s.a.
Unele semințe și fructe sunt răspândite de către păsari și se numesc ornitohore, de exemplu
semințele de tisa – Taxus baccata, fructele de vâsc – Viscum album, cireș –Cerasus avium s.a.
Când păsările consumă aceste fructe, din cauza unor substanțe lipicioase, semințele rămân pe
cioc, iar atunci când trec pe alți copaci își curață ciocul și semintele cad pe sol unde germinează.
Plantele acvatice își raspândesc semințele și fructele cu ajutorul apei și se numesc hidrohore
(orezica – Leersia orizoides, cornaci de baltă – Trapa natans, rogoz – Carex sp.
s.a.). Semințele sau fructele acestora conțin țesuturi aerifere, ce le ajută să plutească pe
suprafața apei și astfel sunt purtate de curenți. Curenții maritimi transportă fructele și
semințele de pe un continent pe altul, astfel au ajuns din America în Europa semințe de zorele.
Omul, conștient sau inconștient, contribuie la răspândirea unor semințe de buruieni. În vederea
satisfacerii nevoilor sale, omul a transportat fructe și semințe de plante pe care le-a cultivat.
Astfel, s-au adus din America în Europa, cartoful – Solanum tuberosum, porumbul - Zea mays,
tutunul – Nicotiana tabacum, salcâmul s.a, dar odată cu acestea s-au adus și semințe de
buruieni dăunatoare culturilor agricole (stirul – Amaranthus retroflexus, - bătrânișul – Erigeron
canadensis s.a.).
Plantele răspândite prin intervenția omului se numesc antropohore. În prezent, pentru a se
preveni raspândirea unor buruieni dăunătoare, s-au stabilit liste cu buruieni de carantina, care
cuprind plante ce nu sunt admise de organele vamale să iasă sau să intre în țăra (cuscuta,
lupoaia s.a.).

3. Rolul fructelor în viața noastră și importanța lor economică

Fructele sunt mijloacele prin care plantele cu flori își împrăștie semințele. Majoritatea fructelor
au valoare alimentară, fiind consumate atât de oameni cât și de animale. Astfel putem spune că
fructele sunt un susținător al vieții pe planeta noastră: asigură protejarea și împrăștierea
semnițelor, sunt sursă de hrană pentru diverse specii animale, dar și pentru om.

În ceea ce privește importanța fructelor în viața oamenilor acesta poate fi privită din mai multe
unghiuri:

- Din punct de vedere alimentar și medical

- Din punct de vedere economic.

Fructele au un rol important în alimentație. Deși, piramida lui Maslow le plasează spre vârful
nevoilor nutriționale, prioritățile și stilul nostru de viată s-au schimbat. În secolul trecut,
activitatea fizică era mult mai intensă și făcea parte din stilul de viață comun, munca însemnând
mult efort fizic, organismul având nevoie de o mai mare cantitate de proteine, carbohidrați și
grăsimi. În zilele noastre, când de cele mai multe ori efortul se face de pe scaun, de la birou,
trebuie să ne hrănim eficient, cu alimente energizante, dar care au un conținut caloric redus,
cum sunt fructele. Deci, piramida lui Maslow se schimbă, iar fructele își ocupă locul binemeritat.
Astfel, importanța fructelor în alimentație s-a schimbat în ultimii ani, fructele devenind o
resursă în alimentația viitorului.
O dietă bogată în fructe ca parte a unui stil de viață sănătos este începutul unei schimbări în
bine. Fructele sunt în sine niște alimente-minune, conțin mulți nutrienți și puține calorii.
Consumul de fructe poate reduce riscul bolilor de inima și protejează organismul în fața
dezvoltării unor forme de cancer. Și, mai mult decât atât, fructele conțin fibre, astfel reducând
riscul dezvoltării diabetului de tip 1 si tip 2. Bogate în potasiu, ajută la scăderea tensiunii
arteriale și ajută funcțiile rinichilor, eliminând din start formarea pietrelor la rinichi. Fructele au
o mare importanță atât în alimentație, cât și pentru sănătate, ajutând articulațiile, prevenind
osteoporoza, ajutând la menținerea unei greutăți stabile. Majoritatea fructelor au un conținut
scăzut în sodiu, calorii și nu influențează colesterolul; sunt o sursă esențială de nutrienți ca:
potasiu, fibre dietetice, vitamina C, acid folic.
Fructele care conțin potasiu sunt: bananele, prunele, caisele și piersicile uscate, pepenele
galben. Vitamina C are un rol important în regenerarea țesuturilor, vindecarea rănilor,
sănătatea dinților și a gingiilor, face tenul luminos.

Rolul economic derivă din importanța fructelor în alimentația noastră, în viața noastră.

Sectorul fructelor și legumelor are o importanță strategică pentru agricultură și pentru cele 500
de milioane de consumatori europeni. Acesta reprezintă aproape 17% din valoarea producției
agricole finale a UE și vizează aproximativ 1 milion de exploatații specializate în horticultură,
producția de fructe și citrice, contribuind la conservarea mediului, la creșterea economică și
generând numeroase locuri de muncă directe și indirecte în multe regiuni ale Uniunii Europene.

Biblografie

Botanică, Elena Săvulescu, București, 2014

https://www.biologydiscussion.com/fruits/diversity-in-fruits-botany/20074

https://www.bioversityinternational.org/e-library/publications/detail/tropical-fruit-tree-
diversity/

http://www.bee-careful.com/fruit-diversity/

http://laboretica.ro/rolul-fructelor-in-viata-noastra/

https://prezi.com/zck6bgmv4bus/diversitatea-fructelor/

https://vdocuments.site/diversitatea-fructelor.html

https://www.revista-piata.ro/fmcg/analize-si-tendinte/alte-produse-alimentare/item/11278-
legumele-si-fructele--cea-mai-importanta-categorie-din-cosul-de-alimente-proaspete-al-
romanilor