Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cornuţi
Cartof
1
2 1
3 2
3
4
4
A B C
Componentele fructului la prun (A); lămâi (B); fasole (C); 1 - epicarp;
2 - mezocarp; 3 - endocarp; 4 - sămânţa.
FRUCTE SIMPLE
Fructele simple provin din ovare monocarpelare
sau pluricarpelare sincarpe (cu carpele unite),
adesea cu participarea receptaculului care
concreşte cu ovarul.
Fructe simple cărnoase
- au mezocarp format din parenchim de
depozitare. La maturitate se pot deschide prin
valve (dehiscente) sau pereţii rămân întregi
(indehiscente).
Fructe cărnoase dehiscente:
-capsula cărnoasă la castan se deschide la
maturitate prin trei valve.
Fructe cărnoase indehiscente:
-Drupa provine din ovar monocarpelar şi prezintă
epicarp membranos, mezocarp parenchimatic
(pulpa) şi endocarp sclerificat (sâmburele) ce
protejează singura sămânţă la prun, cireş.
Fructul de nuc este tot o drupă la care, în stadiul
de maturitate, epicarpul şi mezocarpul de culoare
verde se desprind de endocarp.
-Baca provine din ovar cu două sau mai multe
carpele unite: epicarp membranos, mezocarp şi
endocarp cărnoase, nediferenţiate, în care sunt
incluse mai multe seminţe (viţa de vie, tomate).
-Melonida (peponida) provine din ovar tricarpelar
sincarp, la pepeni, dovleci. Epicarpul este îngroşat
şi provine din concreşterea peretelui ovarian cu
receptaculul (ovar inferior); mezocarpul cărnos se
dezvoltă din perele ovarului. Endocarpul se
formează din ţesutul placentar foarte dezvoltat, cu
numeroase seminţe.
-Hesperida este fructul caracteristic citricelor, cu
epicarp gros şi cu glande secretoare, mezocarp
membranos şi endocarp cărnos cu celule mari,
între care se dispun seminţele.
Capsulă cărnoasă
şi flori la castanul
ornamental.
3 4 5
1 2 A B
3
4
7 5
6
A B
Fruct de măr : secţiune transversală (A); secţiune longitudinală (B); 1 -
peduncul; 2 - sepale; 3 - epicarp; 4 - mezocarp; 5 - endocarp; 6 -
seminţe; 7 - fascicule de vase.
Fructele simple uscate
E F G H I
Silicve la Brassicaceae
Capsulă poricidă la mac
Floare şi fruct la bumbac
Măselariţă
Fructe uscate indehiscente sunt de obicei fructe
cu 1-2 seminţe; nu se deschid la maturitate, astfel
că germinarea acestora are loc direct în fruct. În
cazuri mai rare, există fructe polisperme care nu
se deschid dar se fragmentează astfel că seminţele
se împrăştie învelite în fragmente de pericarp
(lomenta).
E F
2
A B 2 C D
E F
5
D E
Fructe compuse: soroza la ananas (A) şi dud (B); sicona de smochin (C);
glomerul de sfeclă (D); fruct la cornuţi (E).
Răspândirea seminţelor şi fructelor
(Diseminarea)
Diseminarea = transportul seminţelor şi fructelor;
asigură densitatea indivizilor şi expansiunea speciei
în zonele ecologice favorabile.
Plantele autochore îşi răspândesc seminţele prin
mecanisme proprii, de obicei la mică distanţă. La
maturitate fructele se deschid brusc şi expulzează
seminţele la distanţă diferită faţă de planta mamă
(păstăile de la leguminoase). Capsulele cărnoase
ale plantei slăbănog (Impatiens noli-tangere) se
deschid brusc, pe timp uscat, şi aruncă seminţele
la 10-15 cm. La alunele de pământ, după
fecundare, pedunculului fructifer se alungeşte şi
introduce fructul în sol.
La plesnitoare (Ecbalium elaterium), fructul de
forma unui mic castravete se separă de peduncul
la maturitate, lăsând un orificiu prin care lichidul
din interior este proiectat sub presiune, împreună
cu seminţele, până la câţiva metri.
Plantele allochore îşi răspândesc seminţele sau
fructele cu ajutorul factorilor de mediu, la distanţe
mari. În funcţie de factorii de mediu există:
Plesnitoare
Slăbănog
Fructe autochore de slăbănog (A);
plesnitoare (B); 1 - capsula; 2 –
peponida.
A B
1 2
C 1
A B D E
Fructe anemochore de colilie (A); tei (B); pălămidă (C); păpădie (D);
curpen (E); 1 - arista; 2 - bractee; 3 - papus.