Biodiversitatea

Tipurile de ecosisteme din judeţul Suceava sunt condiţionate de formele de relief variate și de
elementele pedoclimatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podiș spre cea de munte.
 Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea maximă a
habitatelor o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului.

 Pajiștile alpine se întâlnesc la peste 1.600 de metri în munţii Călimani, Suhard, Giumalău și Bârnar.
În Rarău, ele coboară până la 1.500 de metri. Pajiștile alpine sunt caracteristice în locurile cu iarnă mai
lungă de sașe luni și cu precipitaţii abundente, de peste 1.200 mm. Ele se dezvoltă pe un areal
discontinuu, insular, în două etaje: unul alpin propriu zis și altul subalpin.

 Turbării și mlaștini. În zona coniferelor există și turbăriile cu Sphagnum din bazinul Dornelor
(Poiana Stampei și Coșna) și de la Șarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbării înalte,
căci sunt instalate în depresiune la altitudini de 900 – 1.000 de metri.

 Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în șesurile Siretului, Sucevei și Moldovei, de la ieșirea din munte a
acestor râuri, apare o asociaţie de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz,
pipirig, izmă, piciorul cocosului, coada calului).

 Ecosisteme acvatice. Acestea pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore:
curgătoare, care reprezintă mediul lotic (pâraie, râuri) și stagnante (lacuri, bălţi, mlastini…), care
reprezintă mediul lentic.

Solurile

Dintre resursele de sol se pot remarca faeoziomurile (65.173 hectare) pentru potenţialul lor
productiv ridicat, parţial eutricambosolurile (30.211 hectare) și preluvosolurile (63.005
hectare). De asemenea, o parte a aluviosolurilor (52.861 hectare), nu prea mare însă, este
constituită din soluri fertile, cu puţine restricţii pentru agricultură.
Resursele de sol din judeţul Suceava sunt următoarele:
 Protisoluri – 70.104 de hectare
 Cernisoluri – 66.394 hectare
 Umbrisoluri – 650 hectare
 Cambisoluri – 71.183 hectare
 Luvisoluri – 106.306 hectare
 Spodosoluri – 6.151 hectare
 Pelisoluri – 280 hectare
 Andisoluri – 1.587 hectare
 Hidrisoluri – 24.730 hectare
 Histisoluri – 105 hectare
 Antrisoluri – 2.692 hectare

Pe de altă parte, soluri cu potenţial productiv scăzut și care prezintă multiple restricţii sunt
litosolurile (5.622 hectare, regosolurile 11.004 hectare), districambosolurile (40.972 hectare),
o bună parte a luvosolurilor (43.301 hectare), prepodsolurile și podsolurile (6.551 hectare),
gleiosolurile și stagnosolurile nedrenate (24.730 ha), precum si histosolurile (105 hectare) și
erodosolurile (2.692 hectare).
Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Deteriorarea caracteristicilor și funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive,
reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de
relief, caracteristici edafice…), fie de acţiuni antropice (agricole si industriale). În multe
cazuri, acești factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor si chiar
anularea funcţiilor acestora. Factori de degradare: eroziune, alunecări de teren,
inundabilitate, acidifiere, compactare, deficit de elemente nutritive, volum edafic redus,
sărăturare, exces de umiditate în sol, gleizare, pseidogleizare, secetă periodică și terenuri
nisipoase.

Resursele subsolului
0

Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorat diversităţii și, în
unele cazuri, abundenţei bogăţiei resurselor sale naturale.
Peste 52% din suprafaţa judeţului este acoperită de păduri, respectiv circa 7% din suprafaţa
ţării, în subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri cuprifere, sulf, barită, sare, gaze
naturale, ape minerale, minereu uranifer… iar circa 42% din suprafaţă este reprezentată de
terenuri arabile, majoritatea fiind situate de-a lungul văilor Siretului, Moldovei și Sucevei.
În prezent, în judeţul Suceava, activitatea minieră se desfăsoară preponderent în domeniul
exploatării materialelor de construcţii (agregate de râu, roci utile din cariere). Se mai
exploatează, ca minereuri: zăcământul de mangan de la Ulm, comuna Dorna Arini
(exploatare în carieră), zăcământul de minereu cuprifer de la Mănăila, comuna Breaza
(exploatare în carieră, minereul fiind prelucrat în Uzina de Preparare Iacobeni), zăcământul
uranifer de la Crucea (exploatare în subteran) și sarea gemă la Cacica.

Resursele de apă
0

În regiunea de podiș, apele subterane sunt cantonate în depozitele luncilor si teraselor

râurilor, în straturile de nisipuri și pietrișuri sarmaţiene, în glacisuri, conuri de dejecţie, la
baza unor depozite deluvionale.
Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, iazuri, bălţi și mlaștini. Râurile care
drenează relieful judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând
parte din bazinul hidrografic al râului Siret.
Doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea
cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de
apă din judeţ.

Clima
0

Din punct de vedere climatic oraşul Suceava se găseşte în zona climatului temperat
continental de dealuri.
Unele caracteristici ale mediului înconjurător care influenţează clima:
 altitudine, grad de fragmentare şi orientare a versanţiior…
 peisajul urban, alcătuit din blocuri cu încălzire centrală, străzi pavate, industrie etc,
au determinat existenţa unor deosebiri mieroelimatice între diferite puncte ale oraşului
(centru, zona Iţcani-Gară, zona mănăstirii Zamca, zona Burdujeni-combinat şi zona
Burdujeni-Centru).
Evoluţia vegetaţiei confirmă şi ea existenţa deosebirilor mieroelimatice dintre diferitele zone
ale oraşului, diferenţa de producere a fenofazelor fiind de două pînă la trei zile între centru şi
zona Zamca, de trei pînă la cinci zile între centru şi Scheia şi de două zile între centru şi
dealul Cetăţii.

https://orasulsuceava.ro/descopera/institutii-publice/consiliul-judetean/
https://judetulsuceava.ro/descopera/date-generale/resursele-naturale/resursele-de-apa/

Forme de relief, fauna, vegetația - specificități, influențe

Fiind amplasata la confluienta raurilor Sucevita si Suceava, Comuna Marginea se constituie
pe luncile si terasele acestora. In lungul paraului Sucevita se intalnesc doua nivele de teren
cu altitudine intre 275 si 350 de metri.
Relieful
Morfologic teritoriul administrativ al comunei Marginea este situat pe doua unitati majore de
relief si anume Carpatii Orientali si Podisul Moldovei. Carpatii Orientali sunt reprezentati prin
„Obcinele bucovinene” - muntii Obcina Mare cu inaltimi mai mari de 850 - 900 m, in partea
de sud vest a teritoriului (Obcina Târsicilor). Inaltimea maxima este de 1030 in zona Piatra
Muierilor.
Morfologia acestei zone se caracterizeaza prin culmi alungite pe directia NV - SE, (dealul
Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu directia elementelor structurale din zona.
Obcina Mare corespunde Flisului Paleogen marginal al Unitatii de Tarcau. Podisul
Moldovei este reprezentat in zona prin Dealurile Piemontane Marginea si Depresiunea
Radauti.
Dealurile Piemontane Marginea prezinta un relief colinar cu inaltimi de peste 600 m si ocupa
partea centrala a teritoriului comunei.
Culmile dealurilor au aspect de platou inalt. Versantii sunt fragmentati de vai cu directia de la
sud catre nord. Dealurile sunt impadurite — Padurea Jidogina, Padurea Marginii si Padurea
Runcului.
Datorita gradului de impadurire versantii sunt in cea mai mare parte stabili. Fenomene de
instabilitate s-au produs in trecut pe versantul de pe partea stânga a râului Sucevita care
prezinta un relief specific in trepte.
Depresiunea Radauti ocupa partea de est -nord est a teritoriului administrativ al
comunei Marginea. Prezinta un relief aproximativ plan cu o panta medie mai mica de 5
grade catre est. Relieful comunei este fragmentat de cursul râului Sucevita care prezinta o
albie majora cu latime variabila cuprinsa intre 250 m la iesirea din zona muntoasa pâna la
500 m in zona centrala a comunei.
Din punct de vedere hidrografic, comuna Marginea se situeaza in bazinul hidrografic al râului
Siret prin afluentul sau pe partea stânga râul Suceava. Râul Suceava colecteaza de pe
teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezinta un curs in general
cu directia E-S-E, usor meandrat in zona in care traverseaza dealurile Piemontane.
Vegetatia si fauna
Vegetația este reprezentată prin zona paduroasă în partea de sud și sud – vest a comunei,
caracterizată prin păduri de conifere și foioase.
Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ale comunei Marginea reprezinta 58.49 % din
suprafata totala. Padurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala in viata
locuitorilor din comuna, locuintele sa faceau aproape exclusiv din lemn. Structura padurii pe
specii de arbori ne arata o pondere ridicata pentru rasinoase (molidul si bradul) peste 60%
din suprafata impadurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, artar, carpen si
altele. Bradul s-a extins in fagete, favorizate de climatul rece si umed. Prezenta molidului la
altitudini mai mici se datoreaza unor impaduriri efectuate pe aceste terenuri.
Trebuie remarcat faptul ca din toata suprafata padurii, circa 89% are productivitate inferioara,
iar 1% sunt neprductive. Din padurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de
colectare importante cantiatati de fructe de padure.
Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul și
cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi,
bufnițe.
Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pesti, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana.
Secțiunea 2. Caracteristici climatice
Regimul climatic, specificități, influențe
Caracteristica climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T. în cadrul
județului și de condițiile locale geografice. Clima in Comuna Marginea prezinta diferentieri
intre estul ei, care este parte din Depresiunea Radautiului, cu veri mai calde si ierni mai putin
reci, si partea vestica, aflata in zona montana, unde verile sunt mai racoroase iar iernile
geroase. Putem spune ca este localitatea unde se pot intalni, in aceeasi perioada, doua
anotimpuri.
Clima este temperat — continentală cu influente climatice scandinavobaltice si circulația
maselor de aer polare în perioada de iarna.
Temperaturile medii anuale sunt repartizate pe unitatile de relief astfel :
• climatul montan:
- sub 0 °C pe muntii înalti;
- 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari;
• climatul extramontan: 7 °C - 8 °C.
Temperatura maxima inregistrata a fost de 32 °C în luna iulie iar temperatura minima de -
25 °C în luna decembrie.
Luna cea mai calda este iulie, ale carei temperaturi medii au valori de 18*C- 19*C în
regiunea de podis si 12 °C -16 °C în regiunea montana.
Temperaturile cele mai scazute din zona montana se înregistreaza în depresiuni si vai,
datorita fenomenului de inversiune climatica.
Cantitatile de precipitații sunt de 650 - 750 mm. Recordul de 1.237 mm a fost înregistrat în
1955.
Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea podisului.
Trecerea de la iarna la primavara se face brusc în zona de podis, fata de zona muntoasa,
unde zapada si înghetul se întâlnesc pâna la sfârsitul lunii mai si chiar începutul lunii iunie.
Conform codului de proiectare CR 1 - 1 - 3, evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este de 2,5 kN/m2, avand intervalul
mediu de recurenta de 50 ani.
Adâncimea maxima de inghet are valori cuprinse intre 0.90 - 1.00
Vitezele medii ale vânturilor din directia nord-vest sunt în decursul anului de 2,6 m/s.
În zona de munte, vitezele medii ale vântului în rafala se pot cifra la valori de 20-25 m/s, cele
maxime depasind 40 m/s.
Conform codului de proiectare NP 082 - 04 - bazele proiectarii si actiunii asupra
constructiilor, cu privire la actiunea vântului, viteza vântului mediata pe 1 min la inaltimea de
10 m, are valoarea caracteristica de 35 m/sec cu intervalul de recurenta de 50 ani si 2 %
probabilitatea de depasire anuala si
presiunea de referinta a vântului, mediata pe 10 min la 10 inaltime este de 0,5 kPa.
Secțiunea 3. Reteaua hidrografica
a. '''''Cursurile de apa, debite normale, cresteri inregistrate
Apele de pe cuprinsul Comunei Marginea pot fi grupate in doua categorii :
· Ape de suprafata;
· Ape subterane.
Apele de suprafata includ raurile si paraurile cu regim de curgere permanenta si cele de
curgere temporara. Principalul component al retelei hidrografice de suprafata il reprezinta
paraul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Raului Suceava. Paraurile cu debit
mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Soarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat si
Ursoaia.
Pe teritoriul comunei se mai gasesc si „slatine: - izvoare sarate, de unde locuitorii se
aprovizioneaza cu apa sarata (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului
Plesa.
In cadrul Depresiunii Radauti, râul Sucevita prezinta o albie majora larga cu maluri joase si
albii parasite cu apa doar in timpul viiturilor (perioade cu precipitatii abundente).
La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primeste ca afluent mai important pe partea
dreapta pârâul Soarecele, iar pe partea stânga pârâul Voivodeasa.
Valea Soarecele traverseaza partea de vest si sud vest a teritoriului comunei si
prezinta o retea deasa de afluenti mai ales pe partea stânga.
Pe partea dreapta primeste ca afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii
Radauti, râul Sucevita primeste ca afluenti pe partea dreapta pâraiele Hârbovat, Volovat si
Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formeaza limita administrativa cu teritoriul comunei Arbore.
Resurse antropice
Judetul Suceava se bucura de urmatoarele obiective turistice:

 Cetatea de Scaun- Situata pe un platou inalt, in partea de Est, restaurata in ultimii ani, este o ctitorie a v
din anul 1388; construita din piatra, a fost intarita ulterior de Stefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m si
 Muzeul de arta populara- Funcationeaza in cladirea fostului Han Domnesc, constructie de la sfarsitul se
Ciprian Porumbescu, 5)
 Fondul memorial documentar "Simeon Florea Marian" - Cuprinde obiecte personale, publicatii, manusc
Aleea S. Fl. Marian, 2)
 Monumentul de arhitectura medievala "Mirauti"- Este o ctitorie a lui Petru I Musat (sec. XIV), refacuta di
trecut; in acest edificiu avea loc incoronarea domnitorilor Moldovei. (azi pe str. Mirautilor, 17)
 Monumentul de arhitectura medievala Manastirea Sfantul Ioan- Prima constructie din cadrul complexul
exterioara de pe fata sudica; alte constructii apartin secolelor XVII si XIX. (azi pe str. Ioan Voda Viteazul
 Manastirea Zamca (armeneasca) - A fost ridicata in 1606, pe un platou din partea de Vest a orasului de a
trapez cu doua laturi paralele, cu o poarta de intrare monumentala, boltita, pe latura de Vest; aici si-a as
 Statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare- Opera sculptorului Eftimie Barladeanu, dezvelita in anul 1977, am
 Cetatea Scheia- aflata la 383 m. alt. in partea de nord- vest a orasului, a fost ridicata in sec. XIV; are form
 Hanul Domnesc- este una dintre cele mai vechi constructii civile din Moldova, parterul si pivnetele date
Cladirea a fost destinata mai intai adapostirilor dregatorilor si negustorilor sositi in zona, iar mai apoi a
Franz Josef.
 Planetariul din Suceava- acesta prezinta sala de proiectii( filme viseo si fond documentar); expozitii de

Radauti:
 Biserica lui Bogdan Voda- etse cel ami vechi monument de piatra al Moldovei. Nicaieri in Moldova nu se
prin mormintele pe care le adaposteste si-a dobandit numele de adevarat ,, Panteon al Moldovei"
 Muzeul Tehnicii populare bucoveniene- fondat in 1934, expune in cele 11 sali bogata colectie de obiecte
 e ale locuitorilor din aceste locuri, colectie de ceramica din Radauti.

 Herghelia - Str. Bogdan Voda , situata in sudul orasului, dispune de un loc special unde amatorii pot fac
 Manastirea Putna - lucrarile de constructie a bisericii au inceput la 10 iulie 1466 dupa cucerire cetatii Ch
septembrie acelasi an.
 Muzeul de etnografie si folclor- cea mai veche institutie etnografica din Moldova prezinta 11 sali, aspec
menita sa dovedeasca unitatea si continuitatea populatiei de pe aceste meleaguri.

Falticeni:
 Galeria oamenilor de seama, Expozitia de arta Ion Irimescu, Muzeul apelor, Manastirea Sf. Gheorghe.

Targu Neamt:

 Casa Memoriala "Ion Cranga" aflata in Humulesti, aproape de malul Ozanei, casa a ramas neschimbata
 Casa Memoriala " Veronica Micle"
 Casa Memoriala " Mihail Sadoveanu"- fosta casa de vacanta a scriitorului.
 Casa Memoriala " Alexandru Vlahuta"

Gura Humorului:
 Manastirea Voronet;
 Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina a fost infiintat in 1959 si detine peste 2000 de piese. Ofera p
temporare cu tematica variata, iar cateva sali prezinta opere ale pictorului francez de origine romana G
la Gura Humorului", care reuneste cei mai buni caricaturisti din tara. La 5 km de oras se afla una dintre
supranumita si "Capela Sixtina a Orientului".
 Monumentele de arhitectura medievala: Voronet (secolul XV) si Humor (secolul XVI);
 Centrul de ceramica Paltinoasa.

Siret:
 Biserica Sfanta Treime- ctitorita de Petru Musat, monumentul constituie prima manifestare a planului tr
prototipul din care s-a dezvoltat in epoca lui Stefan cel Mare