Lucrare Doctorat (Salvat Automat)

REFERAT (schita)
SITUATIA ACTUALA PRIVIND PREZENTA

ZIMBRULUI SI A BIZONULUI IN ROMANIA
ZIMBRU : (Bison bonasus), cunoscut sub numele de bizon european sau bizonul de lemn din
Europa sau wisent , este o specie de bison eurasiatic.
Este cel mai greu animal terestru supravieţuitor sălbatic din Europa .
Zimbrul are aproximativ 2,1 la 3,5 m lungime şi 1,6 la 2 m inaltime.
Greutatea de obicei, poate varia de la 300 la 920 kg, ocazional 1.000 kg sau mai mult.
În medie, este un pic mai usor in masa corporala şi totuşi mai inalt la umăr decât bizonul
american (Bison bison).
Comparativ cu speciile americane, zimbrul are parul mai scurt pe gât, dar coada şi coarne mai lungi.
Zimbrii au fost vânaţi până la dispariţie în sălbăticie, ultimul exemplar fiind împuşcat în Pădurea
Białowieża în Europa de Est Polonia, în 1919 şi în Caucazul de Vest în 1927.
De atunci au fost reintroduşi din captivitate în mai multe ţări din Europa , toţi descendenţi din
Białowieża sau din bizonii de câmpie europeni.
În 1996, IUCN a clasificat zimbrul ca o specie pe cale de dispariţie . De atunci a fost retrogradat la o
specie vulnerabilă .
În trecut, a fost ucis de obicei pentru a produce piei şi coarne de băut , în special în timpul Evului
Mediu .
Sursa www.wikipedia.org
CLASIFICARE STIINTIFICA
Regn: Animalia
Increngatura:Chordata
Clasa:Mamalia
Ordin:Artiodactyla
Familia:Bovidae
Gen:Bison
Specie:B. Bonasus
Subspecii:Bison bonasus bonasus(Linnaeus 1758)
Bison bonasus hungarorum
Bison bonasus caucasicus
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
ETIMOLOGIE
Numele de “bizon”, a început să fie folosit în limba engleză, în Evul Mediu târziu, şi “zimbru”, în
secolul al 19-lea.
Zimbru
1. Animal sălbatic masiv din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu o blană deasă, pâsloasă, cu
capul mare și lat, cu coamele scurte, întoarse în afară, în față și în sus, cu greabănul înalt, cu gâtul și
cu bărbia acoperite cu păr lung, răspândit în Carpați, iar astăzi ocrotit în rezervații naturale (Bison
bonasus).
surse: NODEX DLRLC DEX '09
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române cuvântul zimbru provine din limba
slovacă zonbrŭ.
Alta parere are profesorul univ.George Pruteanu care indica acest cuvint ca avind origine dacica.
Aceiasi opinie are si B.P.Hasdeu
rsa www.wikipedia.org
Cuvinte din vocabularul dacic:zară, zăr, zburda, zestre, zgardă, zgîria, zgârma, zimbru, zîrnă.
,,B.P.Hașdeu”: B. P. Hașdeu, Etymologicum Magnum Roma
Istoric
Din punct de vedere istoric, specia zimbru a cuprins toate zonele joase din Europa, şi se extinde de
la Masivul Central la râul Volga şi Caucaz .
Se poate să fi trăit odată în partea asiatică a ceea ce este acum Federaţia Rusă .
Populatia de zimbri a scăzut, odata ce populaţiile umane au extins tăierea pădurilor.
Prima populatie a fost extirpata în Galia , în secolul al optulea. Zimbrul a dispărut în nordul
Suediei, în secolul 11, şi în Anglia sud 12. Specia a supravieţuit în Ardeni şi Vosges până în secolul
al 15-lea.
Zimbrii au supravieţuit în câteva păduri naturale, câteva în Europa, dar numărul lor s-a diminuat
continuu.
Ultimul zimbru european din Transilvania a murit în 1790. În Polonia , zimbrii din Pădurea
Białowieża au fost în mod legal proprietate a regilor polonezi .
Efectivele de zimbri liberi au existat în pădure până la mijlocul secolului al 17-lea.
Regii polonezi au luat măsuri pentru a proteja bizonul.
Regele Sigismund al II-lea Augustus a instituit pedeapsa cu moartea pentru braconajul zimbrilor în
Białowieża, în mijlocul secolului al-16-lea.
În secolul al 19-lea, tarii rusi au păstrat vechile legi poloneze, care protejează efectivul de zimbri în
Białowieża.
În pofida acestor măsuri şi altele, populaţia de zimbri a continuat să scadă în secolul următor, doar
în Białowieża şi populaţiile Caucazul de Nord au supravieţuit în secolul 20.
În timpul Primului Război Mondial , trupele germane ocupatoare au ucis 600 de zimbri din Pădurea
Białowieża pentru sport, carne, piei, şi coarne.
Ultimul zimbru salbatic din Europa a existat în Polonia şi a fost ucis în 1919, iar ultimul zimbru
sălbatic european din lume, a fost ucis de braconieri în 1927, în Caucazul de vest .
Zimbrul este un animal de turmă, care traieste in ambele grupuri mixte şi-exclusiv masculin.
Grupuri mixte formate din copii, tineri cu vârste între 2-3 ani, viţei, precum şi tauri tineri adulţi.
Dimensiunea medie a şeptelului este dependentă de factorii de mediu, deşi în medie, acestea
numărul 8-13 animale pe efectiv.
Efectivele care constau exclusiv de tauri sunt mai mici decât cele mixte, care conţine două
persoane, în medie.
Teritoriul deţinute de tauri este corelat cu varsta, cu tauri tineri cu vârste cuprinse între 5 -6 tendinţa
de a forma zone mai mari de acasă decât bărbaţii mai în vârstă.
Zimbrul nu apara teritoriul. Domeniile de bază ale teritoriului sunt, de obicei, amplasate în
apropiere de pajişti şi surse de apă.
Reproducerea
Perioada rutului are loc din august până în octombrie.
Viţeii în varsta de 4-6 ani, deşi maturi sexual, sunt împiedicaţi de la imperechere de tauri mai mari.
Vacile au de obicei o perioadă de gestaţie de 264 de zile, si de obicei dau nastere la un viţel la un
moment dat.
În medie, viţelul de sex masculin cântăreşte 27,6 kg la naştere, şi femei 24.4 kg.
Dimensiunea corpului la masculi creşte proporţional până la vârsta de 6 ani.
In timp ce femelele au o creştere mai mare a masei, în primul an, rata de creştere este relativ mai
lentă decât cea a masculilor de la vârsta de 3-5.
Viţelul ajunge la maturitatea sexuală la vârsta de doi ani, în timp ce vaci face acest lucru în anul al
treilea.
Conservarea
Protecţia zimbrului are o istorie lungă, între secolul 15 şi 18, începând cu cele din Pădurea
Białowieża ,unde efectivele au fost protejate şi dieta lor completata. Eforturile de a restabili această
specie în sălbaticie au început în 1929, cu Centrului de la Białowieża, Polonia.
Reintroducerea
Zimbrii s-au reintrodus cu succes în sălbăticie, începând în 1951. În padurea Białowieża Forest din
Polonia şi în Belarus există un efectiv la 800 de zimbri în sălbaticie. Efective în sălbăticie pot fi
găsite în pădurile din Caucazul de Vest .
Efective largi se găsesc în Polonia , Lituania , Belarus , Ucraina , România , Rusia , Slo vacia ,
Letonia , Kârgâzstan , Republica Moldova (din 2005), în Spania (din 2010), în Danemarca
(din Efectivul numara in prezent aproximativ 3.000 de zimbrii , toate descendente din doar 12
indivizi.
Din cauza fondului genetic limitat, zimbrii sunt considerate animale extrem de vulnerabile la boli,
cum ar fi febra aftoasă .
PROIECTE DE REPOPULARE A ZIMBRILOR IN ROMANIA
Proiectul Rewilding Europe îşi propune să redea naturii cel puţin un milion de hectare de teren până
în 2020, creând zece zone magnifice de sălbăticie , care vor putea servi drept modele de conservare
a naturii.
Proiectul WWF în cadrul Programului de Cooperare Elveția-România, care susține natura autentică
și bunăstarea oamenilor.
Prin reintoducerea unor specii rare în habitatele de unde au dispărut, se va restabili echilibrul
proceselor ecologice, iar natura va avea grijă de restul.
Refacerea vieții sălbatice este o viziune nouă de conservare care transformă problemele cauzate de
abandonul continuu al terenurilor î n oportunită ţ i pentru om ș i natură deopotrivă și ar putea deveni
principiul de bază pentru administrarea multor zone naturale î n viitor.
Prioritatea proiectului Rewilding Europe este crearea unor populații viabile de erbivore mari native
dispărute (zimbrul, cerbul, ibexul, caprele negre, calul sălbatic, elanul, mistrețul și renul sălbatic).
Reintroducerea în sălbăticie a acestor specii contribuie la refacerea echilibrului în lanțul trofic, prin
imactul pe care îl au acestea asupra peisajelor, florei și faunei.
Inițiativa este prezentă în şase zone în Europa: Delta Dunării și Carpații Meridionali în România,
Carpații Orientali (Slovacia și Polonia), Munții Velebit (Croația), Munții Apenini centrali (Italia) și
Vestul Peninsulei Iberice (Portugalia și Spania).
Viziunea Rewilding Europe în următorii zece ani este aceea de a crea o rețea de zone de sălbăticie
pe întreg continentul european. Printre primele cinci zone model desemnate, două, Delta Dunării și
Vestul Carpaților Meridionali, se află pe teritoriul României. Rewilding Europe și WWF-România
implementează acest proiect împreună cu comunitățile locale, implicând antreprenori locali, direcții
silvice, asociații de vânătoare și tur-operatori.
Castorul și zimbrul sunt două dintre speciile emblematice ale programului Rewilding Europe, află
mai multe despre zonele de sălbăticie cele mai de seamă din România:
Delta Dunării Munții Țarcu
/Maurizio Biancarelli / WWF
ACTIUNI SI DIRECTII A ASOCIATIEI WWF-ROMANIA IN VEDEREA REPOPULARII CU

ZIMBRII
Obiectivele specifice sunt:

Formarea unei populații de zimbri liberi viabile din punct de vedere demografic și genetic, prin
reintroducerea a 100 de indivizi în situl Natura 2000 Munții Țarcu și Munții Poiana Ruscă din sud -
vestul României, unde se găsește una dintre cele mai întinse zone de s ălbăticie rămase în Europa
Reprezentanți ai comunității locale sunt implicați activ în operațiunile de reintroducere a zimbrilor
și în prezervarea patrimoniului natural, și se mândresc cu inițiativa de refacere a populației de
zimbri din zonă
Comunitatea locală beneficiază de pe urma acestei inițiative prin noi oportunități de turism care pot
sprijini economia locală și reduce presiunile pe resursele naturale
Prevenirea și reducerea conflictelor om-animale sălbatice ce pot apărea de pe urma reintroducerii
zimbrului în sălbăticie
Familiarizarea publicului cu această specie și creșterea interesului față de această inițiativă, precum
și promovarea regiunii din sud-vestul țării ca destinație recunoscută și căutată pentru descoperirea și
înțelegerea sălbăticiei și a zimbrului
Crearea condițiilor și a unor programe de monitorizare/cercetare și educație pentru ca zona din jurul
localității Armeniș să devină un laborator viu destinat conservării speciilor rare și un centru pentru
studierea ecologiei și dezvoltării durabile ca domenii principale de interes pentru generația tânără și
tineri profesioniști
Bogdan Comănescu/WWF-România
ACTIVITATI PRINCIPALE A WWF-ROMANIA

Conservare: Crearea a două sub-populații stabile și interconectate în Munții Țarcu
(Armeniș/Măgura zimbrilor) și Munții Poiana Ruscă (Densuș/Poiana zimbrilor), prin reintroducerea
a cel puțin 100 de exemplare de zimbru din centre de reproducere și rezervații din Europa.
Educație: Dezvoltarea unui program de monitorizare și cercetare multi-disciplinar împreună cu
universități și think-tank-uri din țară și din străinătate. Derularea unui program de educație pentru
tineri, la nivel local, pentru construirea înțelegerii cu privire la zimbru și crearea de oportunități de
dezvoltare profesională.
Ecoturism: Dezvoltarea unor produse și servicii ecoturistice pentru călători de pretutindeni, bazate
pe zimbru și observarea altor specii sălbatice.
Comunicare: Promovarea inițiativei și a beneficiilor pe care le aduce zimbrul naturii și
comunităților deopotrivă, și motivarea oamenilor de a petrece timp în natură, pe meleagurile
zimbrului.
VIZIUNEA WWF-ROMANIA
Puține specii ilustrează situația conservării naturii în Europa atât de bine ca zimbrul. Ajuns în
pragul dispariției în secolul 19, a fost recuperat de conservaționiști pasionați dintre puținele
exemplarele care mai rămăseseră în captivitate și deși acum se bucură de avantajul unei societăți din
ce în ce mai orientată către protejarea naturii, zimbrul nu a scăpat cu totul pericolului dispariției și
rămâne un animal puțin cunoscut la nivel de public. În acest moment există mai puține exemplare de
zimbru, cel mai mare mamifer terestru al Europei, decât exemplare de rinocer negru în Africa.
,,Scopul major al inițiativei noastre este să facilităm refacerea populației de zimbri liberi din sud-
vestul României, de unde au dispărut în urmă cu aproximativ 200 de ani. Acest lucru va fi îndeplinit
prin formarea a două sub-populații localizate în Munții Țarcu și Munții Poiana Ruscă și crearea
condițiilor pentru ca aceste două sub-populații să se deplaseze între cele două situri pentru
schimburi genetice. În sprijinul acestei activități principale de conservare vine un amplu program de
monitorizare și cercetare a evoluției și impactului zimbrului în ecosistem, precum și a st ării
habitatelor în care este reintrodus, un program de dezvoltare a serviciilor și produselor de ecoturism
asociate cu revenirea zimbrilor, și un program de educație adresat copiilor și tinerilor din zonele de
reintroducere.’’
Bogdan Comănescu/WWF-România
.
Diverse
Durata de viaţă a zimbrului este de 30 de ani în captivitate, deşi în sălbăticie durata lor este mai
scurtă. Anii de creştere şi de reproducţie sunt cuprinse între patru şi 20 de ani la femei, şi numai
între şase şi 12 de ani la bărbaţi.
Zimbrul poate ocupa arii de peste 100 km 2, iar unele efectivele preferă pajişti şi zone deschise
din păduri.
Efective moderne sunt administrate ca două linii separate – una constând în doar Bison bonasus
bonasus (toate coborât la doar şapte animale) şi unul compus din toate cele 12 strămoşilor,
inclusiv Bison bonasus caucasicus.
Au fost semnalate un număr limitat de cazuri de depresie consangvinizării şi de strangulare a
populaţiei , având un efect mic asupra creşterii scheletice la vaci şi o uşoară creştere a mortalităţii în
viţel.
Variabilitatea genetica continuă să se micşoreze.
De la cei cinci tauri iniţiali, astăzi taurii pot avea doar unul din cei doi cromozomi Y ramaşi.
Sursa www.wikipedia.org
Câți zimbri sunt în România
La peste 200 de ani de la dispariția zimbrului din actualul spațiu românesc, populația de zimbri din
România a ajuns la aproape 170 de exemplare.
Mai exact, în România trăiesc163 de zimbri în rezervații, în grădini zoologice sau în libertate.
După uciderea ultimului zimbru din Transilvania la sfârșitul secolului al XVIII-lea, timp de mai bine
de 150 de ani, în România nu au mai trăit zimbri.
Abia în anul 1958 specia a fost reintrodusă în România, după ce doi zimbri au fost aduși din
Polonia în pădurea Slivuț de lângă orașul Hațeg, județul Hunedoara.
În prezent, cel mai greu animal european de pe uscat poate fi văzut în România în sase rezervații, la
3 grădini zoologice sau în libertate.
1. În Parcul Național Vănători Neamț, aflat pe versantul estic al Munților Stânișoarei, în nordul
județului Neamț, trăiesc 32 de zimbri.
Șase dintre ei se află în Grădina Zoologică „Dragoș Vodă”, într-un țarc de patru hectare.
Alți 21 zimbri (dintre care doi pui născuți anul acesta) trăiesc în țarcul de aclimatizare al Rezervației
„Dragoș Vodă”, acesta având o suprafață de 180 de hectare.
Din primăvara anului 2016, cinci zimbri trăiesc în libertate într-o zonă de 7.000 de hectare din
Parcul Național Vănători Neamț. Fiecare zimbru are câte un radio-colar, astfel încât ei sunt
monitorizați în permanență.
2. Rezervația „Neagra” din Bucșani, județul Dâmbovița, adăpostește cea mai mare populație de
zimbri din România. Aici trăiesc 43 de zimbri, într-un țarc de 166 de hectare.
3. În Rezervația „Vama Buzăului” din județul Brașov se află 17 zimbri, într-un țarc de 12 hectare.
Potrivit administratorului rezervației, Fabian Roth, zece dintre actualii zimbri de la Vama Buzăului
au fost aduși din alte locuri, iar șapte s-au născut în rezervație, semn că frumoaselor animale le
merge bine aici.
Ultimul pui s-a născut luna trecută. Rezervația „Vama Buzăului” este cea mai recent înființată
rezervație din zimbri din România, ea existând din anul 2008.
4. În Rezervația de zimbri „Slivuț”, din apropierea orașului Hațeg, județul Hunedoara, trăiesc sapte
zimbri, într-un țarc de cinci hectare.
5. La Grădina Zoologică din Târgoviște trăiește un singur zimbru.
6. . La Grădina Zoologică din Hunedoara traiesc 3 zimbrii un mascul o femela si o vitea in virsta de
6 luni .Masculul Yoachim provine di Belgia,femela Sprechengur provine din nordul Germaniei si
puiul Romarta e fatat in Hunedoara.
7.In rezervatia Armenis din Caras Severin au fost adusi 26 de zimbrii .
8.Rezervația de Zimbri - Neamț

Sursa:Wikipedia, enciclopedia liberă
Rezervația de Zimbri - Neamț cunoscută și sub denumirea de Rezervația de Zimbri „Dragoș-Vodă”,

este o arie protejată .
În cadrul rezervației se găsesc trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor)de interes național ce
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic) situată în județul Neamț, pe
teritoriul administrativ al comunei Vânători-Neamț.
În ianuarie 2013 în grădina zoolgică - cu o suprafață de 4 hectare - se aflau 6 exemplare de zimbri
găzduite în scop turistic, alți 19 adulți și 3 pui fiind în țarcul de aclimatizare (o suprafață
împrejmuită de 180 ha). În libertate se aflau 3 masculi, două femele și 2 pui, exemplarele având
montate în jurul gâtului un suport pentru un radioemițător - pentru a putea fi monitorizate. În martie
2013 alte 5 exemplare au fost eliberate în sălbăticie. Alte 8 exemplare (din care 6 aduse din Anglia)
urmează au fost eliberate în primăvara 2014. Zona Chitele - cea în care se află în libertate zimbri -
aparține administrativ de comuna Crăcăoani, fiind un areal izolat cu păduri de foioase și amestec cu
o suprafață de aprozimativ 5000 ha, ce are altitudinea de 800 - 1000m .
Existența rezervației se înscrie într-un cadru mai larg, anume cel al conservării speciei printr-o
creștere și distribuție planificată a populatiei de zimbri, urmate de introducerea în
marile ecosisteme forestiere. Pe termen lung, la nivel local obiectivul este constituit din înființarea
unei subpopulații viabile - în strânsa relatie cu habitatele locale - de zimbri.
Istoric
Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Vânători-Neamț a fost înființată în anul 1968, fiind
redeclarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate). Primele exemplare de zimbru
au fost aduse aici în anul 1970.
Pe parcusul existenței rezervației, în vederea creării unei populați de animale valoroasă genetic cât
și a evitarii consangvinizării, au fost importate diverse exemplare. Cu începere din anul 2010 -
urmând să se desfășoare până în 2013, un proiect pilot s-a derulat aici cu finanțare prin Fondul
European de Dezvoltare Regională. Acesta se circumscrie obiectivului strategiei actuale de
conservare promovate pe plan internațional de IUCN/SSC/Bison Specialist Group și, încearcă să
amelioreze statutul de conservare a speciei zimbru în Parcul Natural Vînători Neamț, în ideea ca
ulterior încheierii acestuia să se poată asigura existenta unei populații viabile de zimbri (pentru
început în zona Parcului si în viitor în zona nordică a Carpaților Orientali). În 22 martie 2012, s-a
realizat aici prima eliberare a zimbrilor din România.
Aici s-au filmat câteva secvențe din filmele "Frații Jderi" (1974) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475"
(1975) .
Se găsesc - având un regim de semilibertate la Neagra - Bucșani (județul Dâmbovița) și de
captivitate la
Bibliografie
Note
- Eunis.eea.europa.eu - Rezervatia de Zimbri - Neamt (coords.); 26 08 2012
- Anpmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț;
-Protectedplanet.net - Rezervatia de Zimbri - Neamt (geolocalisation);
Rezervația de Zimbri Dragoș Vodă – Tîrgu Neamț, portal viziteazaneamt.roaccesat
-Lupii și urșii dau târcoale zimbrilor, Aaanei Ramona, Ziarul Monitorul de Neamț și Roman,
2013.01.10
- Alți zimbri vor hălădui prin codrii Neamțului, Aaanei Ramona, Ziarul Monitorul de Neamț și
Roman, 2013.03.28 a
- Zimbrilor băștinași li se aduc tovarășe din Anglia, Aaanei Ramona, Ziarul Monitorul de Neamț și
Roman, 13 Martie 2014.
- Despre programul de reintroducere în libertate a zimbrului - pe portalul Parcului Natural Vânători
Neamț, vanatoriparc.ro 2013.01.10
- „European bison - Current state of the species and an action plan for its conservation”, Pucek,
Belousova, Krașinski, Krașinska & Olech;
- Comitetului de lucru al Convenției Europene pentru conservarea biodiversității și a habitatelor
naturale; Consiliul Europei; Strassbourg, 2-5 decembrie 2002
- Legea nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial nr.152 din 12 aprilie 2000 ;
- Rezervația de Zimbri Dragoș Vodă, portal neamt.ro 2013.01.10

^ Zimbrul în România - pe portalul Parcului Natural Vânători Neamț, vanatoriparc.ro 2013.01.10
DIETA
Zimbrii au dieta bazată în principal pe iarbă , lăstari şi frunze . În lunile de vară, un
mascul adult poate consuma 32 de kilograme de produse alimentare într-o zi .
În ciuda aspectului lor şi mişcăriu lente , zimbrii sunt surprinzător de agili şi pot sări 3 metri în
lungime sau garduri înalte de 2 metri.
ALIMENTATIA ZIMBRILOR
Pe parcursul unui an de zile, în alimentaţia zimbrilor existenti in parcul naturai din Vinatori-Neamt
se folosesc următoarele categorii de nutreţuri:
a) resurse furajere principale: pajişti permanente de graminee;
b) resurse furajere secundare: specii forestiere - lujeri de fag, mesteacăn şi stejar, ghindă;
c) resurse furajere suplimentare: fân de munte, coceni de porumb plantă întreagă, mere, gulii,
morcov furajer, ştiuleţi de porumb, orz, ovăz; •
Referitor la valoarea pastorală, pajiştile de munte analizate au fost încadrate în categoria „pajişti
bune” (Agrostis tenuis-Festuca rubra), respectiv de valoare „mijlocie” (Festuca rubra – Nardus
stricta) ;
Din punct de vedere chimic şi nutritiv, pajiştea de Agrostis tenuis-Festuca rubra prezintă valori
caracteristice unei pajişti de bună calitate, în timp ce pajiştea de pe teritoriul crescătoriei (Festuca
rubra – Nardus stricta) a fost evaluată în grupa de calitate inferioară.
Datorită adaptării specifice a zimbrilor şi a preferinţelor alimentare ale acestora pentru consumul de
specii forestiere lemnoase, lujerii şi fructele unor arbori de pe teritoriul parcului Vânători -Neamţ
sunt utilizate cu succes pentru satisfacerea nevoilor induse de acest tip de comportament
alimentar.Din punct de vedere chimic, lujerii de foioase s-au caracterizat printr-un conţinut ridicat
de carbohidraţi solubili (SEN=45-54%), în timp ce conţinutul proteic a variat între 10-17% din SU,
la un conţinut de celuloză brută cuprins între 16-26% în SU. Deşi ghinda conţine unii acizi care
imprimă gust amar, aceasta are o palatabilitate destul de ridicată la zimbri, în condiţiile în care şi
compoziţia chimică indică valori de 67% SEN şi 15 % CB din SU, la un nivel proteic aflat sub 10%
în SU;
Fânul provenit de pe pajiştea din cadrul parcului „Vânători Neamţ” (Agrostis tenuis – Festuca
rubra) reprezintă o resursă furajeră de bună calitate, utilizată ca nutreţ de volum în alim entaţia
zimbrilor, în sezonul rece; • valorile analitice au indicat un conţinut în umiditate sub 10%, ceea ce
indică o bună pretabilitate la conservare; în plus, proporţia de proteină în substanţa uscată a atins
11,6%, iar cea de celuloză s-a situat la un nivel relativ ridicat, de 37,4% din SU, ceea ce poate fi pus
pe seama stadiului de vegetaţie a pajiştii în momentul utilizării ca fâneaţă.
Fânul natural analizat a prezentat o concentraţie energetică destul de redusă (0,53 UFC -0,63 UFL),
în timp ce conţinutul în PDI a fost de cca. 73 g/kg SU.
Deşi valoarea nutritivă calculată pentru probele de porumb ştiuleţi este bună (1,1 UFL şi 74 g
PDIN-110 g PDIE), există şi un neajuns, respectiv acela al contaminării nutreţurilor cu mucegaiuri
datorită recoltării şi depozitării acestora în condiţii de umiditate ridicată.
Din punct de vedere al compoziţiei chimice, probele de coceni de porumb s-au caracterizat printr-
un conţinut ridicat în glucide parietale (CB=368,20 g/kg SU, ADF=451 g/kg SU) şi scăzut în
proteine (60 g PB/ kg SU), grăsimi (15,6 g GB/ kg SU), minerale, ceea ce a condus la obţinerea unor
rezultate scăzute pentru valoarea nutritivă.
Dintre cereale, orzul şi ovăzul se caracterizează printr-un conţinut mai ridicat în celuloză brută,
respectiv în fracţiunea nedigestibilă (celuloză + lignină) determinând scăderea digestibilităţii
energiei la monogastrice însă în alimentaţia zimbrilor se utilizează cu rezultate bune limitele de
includere fiind date de acoperirea aportului energetic; • merele nu reprezintă o resursă furajeră
principală în alimentaţia zimbrilor din crescătorie ci se administrează ocazional în sezonul rece, ca
sursă de vitamine şi zaharuri solubile (peste 80% din SU) ;
Nutreţurile rădăcinoase analizate (gulii furajere şi morcovi) se folosesc în cantităţi limitate în
alimentaţia zimbrilor din crescătoria luată în studiu.
O atenţie deosebită ar trebui acordată momentului optim de utilizare a pajiştilor, sub formă de
păşuni sau fâneţe, corelând fenofaza florei din covorul vegetal cu conţinutul ch imic brut şi respectiv
valoarea nutritivă. De exemplu, pentru o pajişte de munte de calitate bună, momentul optim de
recoltare este înainte de înspicare, când conţinutul în proteină brută este mare iar conţinutul
celulozic este redus. De asemenea, pajiştile studiate ar putea fi îmbunătăţite, în sensul creşterii
valorii pastorale, prin lucrări de întreţinere şi supraînsămânţare, în scopul reducerii ponderii unor
specii cu valoare furajeră nulă (ex. Nardus stricta) şi favorizarea speciilor valoroase (graminee cu
indice specific de calitate peste 4 şi leguminoase). Alimentaţia zimbrilor din crescătoria „Dragoş -
Vodă” – Neamţ prezintă un caracter fluctuant, datorită disponibilităţii sezoniere a unor resurse
furajere existente, fiind recomandată o constanţă a alimentaţiei pentru a evita orice deficienţe de
ordin nutriţional.
Până în prezent, instituţiile specializate în elaborarea de norme de hrană la animalele domestice nu
au întreprins studii pentru alimentaţia zimbrilor, în mod particular.
Prin urmare, datele din literatură referitoare la nevoile nutriţionale ale acestei specii sunt sărace.
.
În estimarea normelor nutritive pentru animalele studiate s-au aplicat o serie de metode utilizate în
calculele pentru rumegătoare mari, pornind de la datele privind compoziţia chimică şi valoarea
nutritivă a nutreţurilor existente în baza furajeră a crescătoriei „Dragoş - Vodă” – Vânători Neamţ.
Investigaţiile privind organizarea alimentaţiei în zimbrăria studiată au evidenţiat o discontinuitate a
accesului la resursele furajere adaptate specificului nutriţional al acestor animale, pe tot parcursul
anului.
Astfel, pe perioada de vară, s-au administrat 4 tipuri de raţii, şi anume: R1V (pajişte F. rubra-N.
stricta), R2V (pajişte F. rubra-N. stricta + pajişte A. tenuis-F. rubra), R3V (pajişte F. rubra-N. stricta
+ porumb boabe) şi R4V (pajişte F. rubra-N. stricta + lujeri de mesteacăn).
În perioada de iarnă s-au folosit, de asemenea, 4 tipuri de raţii: R1I (fân natural + coceni de
porumb), R2I (fân natural + sfeclă furajeră), R3I (fân natural + porumb boabe) şi R4I (fân natural +
orz boabe + ovăz boabe).
Alimentaţia nu se realizează diferenţiat pe indivizi, în funcţie de normele de hrană elaborate pe baza
dezvoltării corporale, a capacităţii de ingestie, vârstei şi statusului reproductiv.
Analiza raţiilor de hrană utilizate în mod frecvent în alimentaţia zimbrilor din crescătoria „Dragoş -
Vodă” a scos în evidenţă neconcordanţe între valoarea nutritivă a hranei consumate şi normele
estimate, respectiv: • pentru exemplarele adulte, în perioada de vară, dintre cele 4 versiuni ale
raţiilor utilizate, cel mai bine a reuşit să acopere normele de hrană şi să echilibreze raportul
energo/proteic raţia R2V, în a cărei componenţă au intrat cele două pajişti de graminee din etajul
nemoral (F. rubra-N. stricta şi A. tenuis-F. rubra).
Din păcate, în cazul celorlalte 3 variante de raţii de hrană (R1V, R3V şi R4V) s -a observat un
excedent energetic (EM MCal) de 2-27%, pe fondul apariţiei unui deficit proteic cuprins între 1-
15% faţă de normele de hrană; • la cele două exemplare din categoria tineret, în sezonul cald, nicio
raţie administrată pe parcursul verii nu acoperă normele minime de proteină, datorită capacităţii de
ingestie mai reduse, evidenţiindu-se un deficit cuprins între 8% (R2V) şi 32% (R1V).
Necesarul de energie a fost asigurat doar în cazul raţiei care a presupus suplimentarea nutreţurilor
de volum cu porumb boabe (R3V).
Normele minime pentru fosfor nu au putut, de asemenea, fi atinse prin administrarea celor 4 raţii,
ceea ce impune utilizarea unei surse suplimentare de fosfor (fosfat dicalcic); • în sezonul rece, la
zimbrii adulţi, raţiile administrate au acoperit nevoile nutritive ale animalelor, cu o singură excepţie
– masculul Rarău (10 ani, 800 kg) la care hrana consumată nu a asigurat ce rinţele de energie (-2…-
13%).
Aportul proteic a fost excedentar pentru toate exemplarele (+11 …. +45%), faţă de norme; • la
categoria tineret, raţiile alcătuite doar din nutreţuri de volum (R1I şi R2I) s -au dovedit a fi deficitare
în energie (-5 … - 7%) şi fosfor (-25…-28%), adăugarea nutreţurilor concentrate (porumb boabe –
R3I sau orz şi ovăz – R4I) a rezolvat deficitul energetic, dar a determinat reducerea nivelului proteic
(-16 %) şi de calciu (- 40…-50%).
Au fost efectuate propuneri noi privind structurarea raţiilor, cu scopul de a eficientiza valorificarea
resurselor de hrană mai uşor accesibile de-a lungul întregului an, pe lângă unele nutreţuri
disponibile sezonier, încercând, totodată, să se acopere în totalitate normele estimate pentru fiecare
individ în parte.
Astfel, în perioada de vară se recomandă, ca posibilă alternativă administrarea unei raţii unice,
formată din pajişte F. rubra-N. stricta, fân natural şi ovăz.
Pentru sezonul rece ar putea, de asemenea, fi utilizată raţia din perioada de vară, înlocuind pajiştea
cu sfeclă furajeră. Tipul de hrănitoare comună existentă la crescătoria „Dragoş -Vodă” – Neamţ,
alimentată intensiv conduce frecvent la pierderi de fân, inclusiv mucegăirea acestuia.
Din acest motiv, s-ar recomanda introducerea hrănitoarelor de tip vertical cu acoperiş, în vederea
păstrării calităţii fânului, prin favorizarea aeraţiei şi prevenirea mucegăiri.
De asemenea, ar fi de dorit introducerea unor jgheaburi de hrănire pentru administrarea raţiei
suplimentare separat pentru fiecare din cele 6 exemplare în parte, cu scopul evitării competiţiei la
sursa de hrană şi pentru a permite o furajare în funcţie de nevoile individuale.
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT „CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂŢI DE

ÎMBUNĂTĂŢIRE A ALIMENTAŢIEI ZIMBRILOR CRESCUŢI ÎN CAPTIVITATE” Conducător
ştiinţific: Prof. univ. dr. Ioan Mircea POP; Doctorand: Ing. Cezar Adrian GROZAVU -CLUJ-
NAPOCA 2004.
In cea ce priveste alimentatia zimbrilor din rezervatia din Hateg, ,Slivut-Hateg, conditiilor existente
diferite de cele din crescatoria Dragos-Voda,aceasta este diferita fiind compusa din fin de lucerna de
buna calitate si un amestec de ferma compus din porumb orz secara ciocalai de porumb tocati
premix vitamino-mineral si sare.
Procentul din fiecare sortiment este urmatorul:
,Slivut-Hateg, conditiilor existente diferite de cele din crescatoria Dragos-Voda,aceasta este diferita
fiind compusa din fin de lucerna de buna calitate si un amestec de ferma compus din porumb orz
secara ciocalai de porumb tocati premix vitamino-mineral si sare.
Dieta
Zimbrii au dieta bazată în principal pe iarbă , lăstari şi frunze . În lunile de vară, un mascul adult
poate consuma 32 de kilograme de produse alimentare într-o zi .
În ciuda aspectului lor şi mişcăriu lente , zimbrii sunt surprinzător de agili şi pot sări 3 metri în
lungime sau garduri înalte de 2 metri.
BIZONUL AMERICAN.
Este cel mai mare mamifer terestru din America de Nord,intilnindu-sein mod obisnuit in SUA,Mexic
si Canada.
Sunt doua specii:bizonul de cimpie(Mexic) si cel de padure(Canada).
Blana acestora are o culoare maro pet imp de toamna si una cafenie pet imp de primavera.
Pana in secolul XVIII bizonii traiau in abundenta si siguranta pe majoritatea teritoriului nord-
american.
Bizonul era venerat de majoritatea triburilor amerindiene din regiune, fiind privit cu respect,
admiratie si recunostinta pentru calitatile sale, adesea fiind considerat un animal -totem.
Era numit si "datatorul de viata" deoarece tot corpul acestui animal, dupa vanatoare, era utilizat cu
diferite scopuri (pentru hrana , in ceremonialurile religioase, pentru construirea wigwam-urilor)
Bizonul se caracterizeaza prin muschii foate puternici ai spatelui, prin coarnele foarte scurt e si
ascutite (la fel la ambele sexe),care se curbeaza chiar la baza . Un mascul adult masoara aproape 2 m
inaltime, si cantareste intre 850 - 1100 kg, in timp ce femelele masoara si cantaresc mai putin.
O alta caracteristica acestora este parul negru si foarte des din crestetul capului , precum si smocul
de blana asemanator unei barbi pe care il au masculii, aceasta "barba" putand avea pana la 30 de cm.
Femelele si puii traiesc in grupari familiale , carora li se alatura un mascul, dar numai in perioada
imperecherilor ; altfel spus masculii traiesc in grupuri mici, cu putini indivizi.
Primavara si toamna aceste grupuri se unesc , pentru a-si cauta hrana si apa.In perioada
imperechierilor este foarte usor de auzit sunetul specific scos de masculi, in speci al in septembrie ,
atunci cand acestia se lupta intre ei pentru femela aleasa .In aceasta perioada , masculii nu au timp
sa vaneze si sa manance si din aceaasta cauza ajung sa piarda in greutate aproape 90 kg.
Dupa 8-9 luni, femelele nasc un sigur pui , capabil sa-si urmeze singur mama, numai dupa cateva
zile de la nastere.
Acesta este ingrijit timp de un an de catre ambii parinti .Bizonii ajug la maturitate la 3 ani iar durata
de viata este intre 18 si 20 de ani .
In zilele noastre , mai mult de 250.000 dintre 350.000 bizoni in viata sunt crescuti pentru consum
uman.
Carnea lor are mai putina grasime si colesterol fata de carnea de vaca si din aceasta cauza este in
topul preferintelor.
Comportament
În timpul sezonului de împerechere, masculii și femelele se strâng împreună în grupuri mari, unde
masculii poartă lupte violente între ei. Bizonul american este un animal periculos. El se poate
deplasa cu viteze de până la 56 km/h și poate acoperi distanțe lungi în galop.[5] El atacă cu mare
viteză, imediat cum își identifică rivalul, lucru care se întâmplă grație unui fin simț al mirosului și al
unui auz foarte bun. În trecut, era foarte important pentru indienii nord-americani. Acești oameni
urmăreau mișcările sezoniere ale cirezilor, pentru că întreaga lor existență depindea de bizoni dar nu
ucideau decât un număr rezonabil, atât cât era nevoie.
Istoric
Sosirea europenilor și progresul căilor ferate spre vest au adus pierderi majore în rândul bizonilor.
Doar câteva sute au supraviețuit și aceștia au fost duși în rezervație pentru a se reproduce. Azi există
aproximativ 10.000 de bizoni americani, toți trăind în zone protejate.
Bizonul – Saga unui supravieţuitor bizon, bison bison,
Strămoşul cel uriaş

Originea bizonului se pierde în negura timpului, printre evii ingheţati ai Pleistocenului.
Pe atunci, redutabilul strămoş al zimbrilor şi bizonilor moderni, denumit bizonul de stepă sau
bizonul diluvial (Bison priscus), era un bovid de proporţii uriaşe care trăia într-un număr foarte mare
de exemplare, în cirezi enorme, răspândite pe aproape tot teritoriul Eurasiei (şi la noi în ţară au fost
descoperite urmele sale), cum o dovedesc numeroasele depozite fosilifere. Odată cu retragerea sau
extinderea periodică a calotelor de gheată, evoluţia bizonului diluvial a fost modificată, erb ivorul
adaptându-se la mediul nou apărut al tundrelor eliberate de gheţuri.
Din acest uriaş cu capul masiv, fruntea foarte lată şi boltită, şi coarne imense crescute orizontal -
lateral faţă de craniu, au evoluat bizonii de astăzi.
În timpul glaciaţiunilor din Pleistocen, bizonul de stepă a trecut din Siberia în Alaska prin
strămtoarea Ciukotsk-Drejnev, pe limba de pământ a Beringiei, colonizând astfel imensul continent
nord-american. Din imensul erbivor siberian a evoluat strămoşul direct al bizonilor, denumit Bison
antiquus, acesta devenind de-a lungul timpului cel mai comun reprezentant al erbivorelor în cadrul
celebrei Mega-Faune din America de Nord.
Bison antiquus era mai înalt, construit pe un schelet mai masiv şi mai viguros decât al
descendenţilor săi de astăzi, craniul său fiind împodobit cu coarne de aproape un metru lungime. A
dispărut acum circa 10.000 de ani odată cu ceilalţi reprezentanţi de marcă ai megafaunei precum
ursul Arctodus simus, mamuţii, mastodonţii, cămilele, castorii uriaşi, leul american, leneşii uriaşi şi
multi alţi reprezentanţi impresionanţi din Cuaternarul timpuriu.
Dispariţia sa, pusă de specialişti pe seama a mai multor cauze, fie o schimbare drastică a
ecosistemului, un accident geologic, schimbarea climei sau îmbunătăţirea tehnicilor şi tehnologiei
de vânătoare a primilor oameni, a rămas încă un subiect fierbinte de dezbateri între paleontologi,
mai ales dacă ţinem cont că bizonul modern i-a fost contemporan o scurtă perioadă de timp, şi nu a
dispărut în cadrul marii extincţii de acum 10 000 ani.
În mod surprinzător, Bison bison, cel mai mare mamifer al Americii de Nord, are două culori ale
blănii, depinzând de perioada anului în care este surprins. Pe timp de iarnaă bizonii au o blană
lungă, deasă şi lânoasă de culoare brun întunecată. Cum se iveşte soarele primăverii, imensul
ierbivor năpârleşte, noua sa haină de vară fiind de culoare maron deschis într -un ton cald. Tipic
pentru bovide, masculii, sau taurii de bizon, cum mai sunt denumiţi, sunt mai masivi şi mai
impunători decât femelele.
Cu toate că bizonul zilelor noastre nu mai atinge proporţiile uriaşe ale strămoşilor săi înneguraţi,
rămâne totuşi un luptător redutabil de categorie grea, de care este întotdeauna bine să te fereşti. Un
taur bine dezvoltat poate atinge înălţimea de 2 metri în reptul grumazului său înalt, o lungime cap-
coadă de aproape 4 metri, şi o greutate de o tonă. Capul este extrem de masiv cu o frunte lată
acoperită cu păr lung, aspru şi des. Ambele sexe prezintă coarne, care totuşi sunt mai dezvoltate în
rândul masculilor.
Bizonii sunt erbivore de tip rumegător, fiind adaptaţi să consume în special gramineele de prerie.
Bizonii pasc zilnic pe o perioada de minimum două ore. Perioada de împerechere este la sfărşitul
verii, iar gestaţia durază în medie 258 de zile, după care femelele nasc un singur viţeluş de culoare
roşcat-deschisă. Mica făptură, drăgălaşă şi zbenguitoare precum toţi puii, va beneficia de protecţia
mamei şi a turmei pănă la vârsta de 18 luni când va fi înţărcat şi îndeajuns de puternic pentru a se
descurca pe propriile picioare.
Femelele trăiesc în asocieri de tip matriarhal în care mai multe femele se adună laolalta alături de
proprii viţei. Tăuraşii părăsesc turma odată ce au împlinit trei ani şi vor duce o existenţă singuratică
sau în asocieri cu alţi masculi, apropiindu-se de turmele mari doar pe timpul perioadei de
împerechere. Turmele sau asocierile de bizoni, fie ca sunt alcătuite din femele sau masculi, sunt
organizate după o ierarhie foarte strictă.
Dacă la femele ierarhia este influenţată de vărstă, la masculi ierarhia este mult mai volatila, fiind
stabilită doar prin desele lupte între giganţii plini de testosteron. În afara omului, care aproape i -a
decimat specia, bizonii nu au a se teme decât de doi mari prădători nord -americani, lupii şi urşii
grizzly. Atacurile lupilor au ca ţintă turmele cu viţei, iar o astfel de vânătoare în care Moartea Sură
ţinteşte viţeii şi exemplarele slăbite sua bătrâne dureaza de la căteva minute la un calvar care poate
depăşi 11 ore de hărţuieli şi atacuri false, până când într-un final prada epuizată cade sub tăişul
colţilor de lup. Drept răspuns, bizonii au dezvoltat de-a lungul mileniilor numaipuţin de 5 strategii
diferite de apărare în faţa lupilor. Ursul grizzly, prin forţa şi agresivitatea sa, nu este un pericol doar
pentru viţei, acest omnivor extrem de puternic fiind capabil să ucidă chiar un bizon adult. Cu toate
acestea, cazurile de lupte dintre grizzly şi bizoni sunt deosebit de rare.
Fratele din păduri şi vărul din Europa
Până nu demult se credea că bizonii cosntituiau o singură specie care trăia exclusiv în nesfârşitele
prerii americane, cu toate acestea, specia bizonului se împarte de fapt în două mari subspecii
despărţite de numeroase diferente. Spre deosebire de fratele său de stepă, biz onul de pădure (Bison
bison athabascae) nu doar că trăieşte într-un habitat păduros, ci prezintă şi unele diferenţe
fiziologice. Astfel, bizonul de pădure este mai mare şi mai solid decât specia nominală. Dacă
greutatea medie a taurilor de bizoni de prerie este de 730 kilograme, bizonii de pădure ating în
medie 840 kg. Recordul de talie şi greutate în lumea bizonilor a fost atins tot de un mascul de bizon
de pădure care cântărea 1 130 kilograme în momentul împuşcării. Bizonul de pădure, este prin
urmare, al treilea mare bovid sălbatic după gaurul indian şi bivolul sălbatic asiatic. Are un gât mai
lung decât al rudei saledin prerie, precum şi un grumaz mai înalt şi mai pronunţat.
Coloritul său este mai închis decât al bizonului care trăieşte în spaţii deschis e, şi nu are picioarele
anterioare îmbrăcate în blană lungă. Coama sa nu este mai lungă decît restul blănii trupului, iar
barba este mai mică şi mai ascuţită decât cea a bizonului de prerie. Arealul original includea
pădurile boreale de conifere din Alaska şi nordul Canadei, îndeosebi în Yukon Teritoriile de Nord-
Vest, provinciile British Columbia, Alberta şi Saskatchewan.
La fel ca ruda sa din ţinuturile mai sudice, bizonul de pădure a suferit enorm de pe urma vânătorilor
nesăbuite ale omului alb. Populaţiile sale au fost atât de rărite, încât se credea că a dispărut la
nivelul anilor 1900. Din fericire, o turmă izolată a fost descoperită în anul 1957, colindând prin
pădurile sălbatice ale Canadei. Turma număra circa 200 de capete, şi a constituit nucleul de la care
specialiştii şi autorităţile au încercat salvarea subspeciei.
Astăzi, descendenţii acelei turme alcătuiesc o populaţie distinctă de aproximativ 3 000 de exemplare
care trăiesc în provinciile Yukon, Manitoba, British Columbia şi Alberta. R ecent au fost reintroduşi
în Alaska, iar autorităţile ruse intenţionează să introducă o populaţie de bizoni de pădure în
Republica Autonomă Yakută din Siberia, unde acestă subspecie de bizon a dispărut în urmă cu 6 000
ani.
Cu toate că par surpinzător de asemănători la prima vedere, bizonul şi zimbrul sunt extrem de
diferiţi. Dacă bizonul are 15 perechi de coaste, zimbul ale 14, Dacă bizonul are 4 vertebre lombare,
zimbrul are 5. Bizonul este mai mare şi mai greu, dar zimbrul este mai înalt şi mai zvelt. Bizonul
paşte mai des, iar zimbrul tinde să se hrănească predominant cu frunze şi crenguţe, acestă deosebire
fiind cauzată de diferenţa dintre poziţia gâtului celor două mari erbivore. Bizonul are o blană mai
lungă, pe cînd coada zimbrului este complet acoperită de peri. Coarnele zimbrilor sunt orientate mai
anterior, favorizând împunsul adversarului, pe când coarnele bizonilor sunt poziţionate mai spre
lateralul craniului, aceştie preferănd mai degrabă să izbească cu fruntea decăt să împungă cu
coarnele. Ca o ultimă diferenţă notabilă, bizonul american se îmblânzeşte mai uşor decât zimbrul.
În mod surprinzător, Bison bison, cel mai mare mamifer al Americii de Nord, are două culori ale
blănii, depinzând de perioada anului în care este surprins. Pe timp de iarnaă bizonii au o blană
lungă, deasă şi lânoasă de culoare brun întunecată. Cum se iveşte soarele primăverii, imensul
ierbivor năpârleşte, noua sa haină de vară fiind de culoare maron deschis într -un ton cald. Tipic
pentru bovide, masculii, sau taurii de bizon, cum mai sunt denumiţi, sunt mai masivi şi mai
impunători decât femelele.
diferiţi. Dacă bizonul are 15 perechi de coaste, zimbul ale 14, Dacă bizonul are 4 ve rtebre lombare,
zimbrul are 5. Bizonul este mai mare şi mai greu, dar zimbrul este mai înalt şi mai zvelt. Bizonul
paşte mai des, iar zimbrul tinde să se hrănească predominant cu frunze şi crenguţe, acestă deosebire
fiind cauzată de diferenţa dintre poziţia gâtului celor două mari erbivore. Bizonul are o blană mai
lungă, pe cînd coada zimbrului este complet acoperită de peri. Coarnele zimbrilor sunt orientate mai
anterior, favorizând împunsul adversarului, pe când coarnele bizonilor sunt poziţionate mai spr e
lateralul craniului, aceştie preferănd mai degrabă să izbească cu fruntea decăt să împungă cu
coarnele. Ca o ultimă diferenţă notabilă, bizonul american se îmblânzeşte mai uşor decât zimbrul.
Referințe
^ The Penny Cyclopædia of the Society for the Diffusion of Useful Knowledge by Society for the
Diffusion of Useful Knowledge (Great Britain), published by C. Knight, 1835
^ Trophy Bowhunting: Plan the Hunt of a Lifetime and Bag One for the Record Books, by Rick
Sapp, Edition: illustrated, published by Stackpole Books, 2006, ISBN 0811733157, 9780811733151
^ American Bison: A Natural History, By Dale F. Lott, Harry W. Greene, ebrary, Inc, Contributor
Harry W. Greene, Edition: illustrated, Published by University of California Press, 2003 ISBN
0520240626, 9780520240629
^ Zoologist: A Monthly Journal of Natural History, By Edward Newman, James Edmund Harting,
Published by J. Van Voorst, 1859
^ „American Bison”.
Bibliografie
Acest articol conține text din Encyclopædia Britannica 1911, o publicație aparținând domeniului
public.
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bizon
History of Bison Blend Cattle
Bizonul – Saga unui supraviețuitor, 20 aprilie 2011,
SURSE:,,Se reintorc bizonii in prerii, 5 mai 2008”,
"European bison / Wisent online" from Browsk Forest District in Białowieża National Park, Poland
Ernest Ingersoll (1905). "Bison". New International Encyclopedia
Se reintorc bizonii in prerii bizoni, preerii, rezervatie+ZOOM

Proiecte de repopulare
Se pare ca acestia vor repopula zone intinse din Alaska pana in New Mexico in urmatorii 100 de ani,
in urma unor proiecte de anvergura destinate reintroducerii in salbaticie a unei specii emblema
pentru continentul american, conform declaratiilor Wildlife Conservation Society, cea mai influenta
organizatie de protectie a faunei din Statele Unite.
Proiectul a fost demarat de un grup de conservationisti, zoologi, fermieri si nativi americani, in
cadrul unei conferinte nationale, in ceea ce ar putea deveni cea mai mare actiune de salvare si
reintroducere a unor specii de animale efectuata pana in prezent.
Autorii sunt de parere ca ambitiosul proiect poate fi implementat fara dificultati majore in zone care
au potentialul biolgic de a sustine si hrani turme mari de bizoni.
Siturile destinate reintroducerii sunt de fapt ultimele biotopuri naturale ale acestui animal ramase
neafectate de interventia omului. Ele se intind din taigaua sub-arctica a Alaskai, de-a lungul
padurilor si preeriilor din Canada si Statele Unite pana in campiile aride din nordul statului New
Mexico.
Bizonii colindau odinioara aceste zone in numar de peste 60 de milioane de exemplare la inceputul
anilor 1800, dar au fost aproape exterminate de vanatoarea excesiva si pierderea habitatului
transformat in pasuni pentru vite. Astfel, in anul 1889, doar 557 de bizoni mai existau pe continentul
american. Datorita masurilor severe de protectie, in prezent, numarul lor a crescut la aproximativ
500 000 de bizoni, dintre care 20 000 traiesc in parcuri naturale, iar restul in ferme si rezervatii
particulare.
„Bizonul este cea mai importanta parte a mostenirii naturale a culturii amerindiene si deopotriva a
potentialului natural american, prin urmare avem o datorie in a salva si restaura acest simbol al
Americii”, declara Steven E. Sanderson, presedinte al Wildlife Conservation Society.
Sursa: Science Daily

Se reintorc bizonii in prerii, 5 mai 2008, Descoperă
Prima pagină › D:News
Se reintorc bizonii in prerii, 5 mai 2008, Descoperă

Prima pagină › D:News
UNDE SE GASESC BIZONI IN ROMANIA
Cea mai mare FERMĂ DE BIZONI din Europa, la Cluj!

Cea mai mare fermă de bizoni din Europa, situată pe teritoriul comunei clujene Recea Cristur, a fost
inaugurată vineri.
Galerie Foto (14)

Investiţia, care se ridică până în prezent la 2,5 milioane de euro, aparţine omului de afaceri german
Hans Kilger şi danezului Rudolf Kerner, care este crescător de animale. Directorul general al
firmelor din România aparţinând celor doi investitori şi administrator al fermei de bizoni este fostul
secretar de stat în Ministerul de Interne, Toma Rus.
În momentul de faţă efectivul de bizoni numără 278 de animale, repartizate în trei ferme, dintre care
50 au fost aduşi de Rudolf Karner . Primii bizoni au fost aduşi în România în toamna anului trecut,
iar până în 2017 se doreşte ca efectivul de animale să atingă 2.000 de capete.
„Cei doi proprietari ai firmei au încheiat înţelegeri cu toate fermele care vând bizoni vii din Europa
şi preconizăm că vom cumpăra în fiecare an un efectiv de 100 de bizoni şi din acest an sperăm să
avem şi noi 100 de fătări, de la anul 150, 200, şi aşa mai departe. Dacă nu vom avea sacrificări vom
creşte cu efectivul foarte repede. Va trebui să şi achiziţionăm pentru a putea creşte până la 2000 de
bizoni, dar ne trebuie şi peste 2.000 de hectare de păşune”, a spus Toma Rus.
Acesta a explicat că unui bizon îi trebuie, pentru a putea rămâne în stabulaţie liberă, un hectar de
păşune. În acest moment ferma a concesionat de la sătenii din comună aproximativ 500 de hectare
de păşune, la care se adaugă alte 100 pe care au fost cultivate grâne pentru hrana animalelor.
PREŢURI MARI
Bizonii sunt crescuţi pentru carnea lor fragedă. În Europa un kilogram de fleică ajunge şi la 80 de
euro. Un pui se vinde cu 1500 de euro.
Poate ajunge să cântărească şi la 1400 de kg, iar un kilogram de carne de bizon c ostă în Europa 70-
80 de euro. In România, în unele restaurante, se găseşte în meniu friptură de bizon. P reţul unei
porţii de 300 de grame costă peste 200 de lei.
Conform unui studiu recent, carnea de bizon are cu 75 la sută mai puţină grăsime şi cu 40 la sută
mai multe proteine decât carnea de vacă. E o importantă sursă de fier, are un nivel al colesterolului
scăzut şi mai puţine calorii decât carnea de pui.
DE CE CLUJUL
La rândul său, Hans Kilger, unul dintre cei doi proprietari ai fermei, a declarat că a ales Transilvania
ca şi loc pentru dezvoltarea acestei afaceri din mai multe motive, unele care ţin de climatul necesar
creşterii bizonilor, altele care sunt de ordin cultural.
„Sunt convins că am făcut alegerea potrivită de a investi în această ţară deoarece este o tradiţie la
crescutul vitelor şi în cultivarea pământului. Bizonii sunt ideali pentru această ţară deoarece există
suprafeţe mari de teren şi îi putem ţine şi peste iarnă în stabulaţie liberă, ceea ce în altă parte nu ar fi
posibil, din cauza suprafeţelor reduse. Un alt lucru important pentru mine a fost Aeroportul
Internaţional Cluj-Napoca care mie îmi permite să vin foarte des aici. Iar Transilvania pentru noi,
cei care provenim din Germania însemană foarte mult pentru că unii nemţi au rădăcini aici”, a
declarat Kilger.
Investitorul, care de meserie este auditor şi expert contabil, are afaceri în imobiliare în Germania, în
landul Bavaria - de aici şi denumirea fermei – B de la Bavaria, iar T de la Transilvania şi este
convins că în viitorul apropiat România va deveni cel mai important exportator de carne de bizon de
pe Continent, având în vedere că într-un timp atât de scurt s-a reuşit ca ferma de la Recea Cristur să
devină cea mai mare crescătorie de acest fel din Europa.
PLANURI MARI
Proiectul celor doi oameni de afaceri presupune, pe termen lung, şi crearea unui lanţ de restaurante,
atât în România, dar mai cu seamă în Germania, precum şi comercializarea cărnii, care poate fi
vândută în Europa la preţuri cuprinse între 20 şi 70 de euro kilogramul, în funcţie de calitate.
În acest moment firma BT Bison Ranch are 30 de angajaţi din comuna Recea Cristur, iar până în
2017 numărul lor ar putea depăşi 50.
Proprietarii mai doresc, de asemenea, să deschidă în zonă şi un complex de vânătoare şi unul de
turism.
„Proiectul presupune şi crearea unui complex de vânătoare, dar aşteptăm să îndeplinim toate
condiţiile legale pentru a putea autoriza acest ţarc”, a spus Toma Rus, care a explicat că în
complexul respectiv se vor putea vâna mufloni, cerbi carpatini şi lopătari, precum şi mistreţi. Acesta
animale vor fi asigurate de o crescătorie care va fi amenajată pe lângă complexul de vânătoare.
BT Ranch are 278 de bizoni pe 500 de hectare în comunele clujene Recea Cristur şi Ţaga.
La Recea Cristur proprietarii au de gând să mai facă un complex hotelier de vânătoare cu cabane, un
ţarc de vânătoare (cu cerbi lopătari, cerbi carpatini, mufloni şi mistreţi), o cr escătorie de sturioni, un
abator, o carmangerie, un lanţ de steakhouse-uri în România şi Germania.
Investiţia din comuna clujeană Recea Cristur se ridică la circa 1,5 milioane de euro şi se derulează
prin asociaţia crescătorilor de animale din Recea Cristur care are patru firme - BT Farm &
Agriculture care are statutul de companie-mamă, iar celelalte sunt BT Bison Ranch, BT Wild Ranch
şi BT Farming.
Rus spune că s-a implicat în această afacere deoarece crede în reuşita proiectului. El e angajat din
octombrie 2013, fiind şi profesor asociat la UBB. „Şase luni din an locuiesc la Recea Cristur. Aveau
nevoie de sprijinul meu. L-am acordat cu tot dragul“, a afirmat Rus.
Oamenii din comună au fost uimiţi când au văzut bizonii. Nu ştiau cum să se poarte cu ei, dacă să se
comporte aşa cum fac cu vitele ori ba.
„Venim dimineaţa cu doi colegi, le punem făină, le punem fân. Sunt foarte sensibili. Trebuie să fii
calm cu ei, să le vorbeşti“, spune Ioan Vlaic (44 de ani) din satul Panticeu, care lucrează la fermă de
3 luni. Cel mai mic salariu la BT Ranch este de 1.200 de lei.
SURSA:Sâmbătă, 12 Aprilie 2014, Scris de: Monitorul
Care sunt diferenţele dintre zimbri şi bizoni?

Foarte asemănători la prima vedere, dar diferiţi în multe alte aspecte, zimbrii şi bizonii sunt probabil
cei mai impresionanţi reprezentanţi ai bovidelor sălbatice de la ora actuală.
Deloc surprinzător, aceste două specii răspândite în prezent pe două continente distincte, Europa,
respectiv America de Nord, au un strămoş comun, astăzi dispărut.
Este vorba de aşa numitul bizon de stepă sau bizon diluvial (Bison priscus) care trăia deopotrivă în
Eurasia şi America de Nord unde ajunsese prin Istmul Beringia.
Comparativ zimbrul este mai înalt la greabăn decât bizonul, care în schimb este mai masiv, acest
animal nord-american fiind de fapta treia bovină sălbatică ca mărime după gaurul indian şi bivolul
sălbatic asiatic.
Zimbrul nu este doar mai înalt decât bizonul, ci este şi mai zvelt şi are o constituţie fizică mai
atletică care-i permite să fie mai agil. Zimbrul are de asemenea blana mai scurtă pe cap, gât şi
picioarele anterioare decât bizonul şi coloritul mai uniform, bizonul având de regulă capul şi câtul
mai închise la culoare decât restul corpului.
Zimbrii au inclusiv coarnele şi cozile proporţional mai lungi decât ale bizonilor.
Anatomic, zimbrii au 14 perechi de coaste, pe când bizonii au un număr de 15 perechi.
Deoarece gîtul bizonului este plasat mai jos decât al zimbrului, acest erbivor preferă mai mult să
pască iarba, comparativ la acest capitol, zimbrul preferă mai degrabăsă se hrănească cu frunzele
arborilro şi arbuştilor.
Coarnele zimbrilor sunt poziţionate diferit de ale bizonilro, favorizând lupta cu un alt adversar prin
încrucişarea coarnelor şi împingerea şi dezechilibrarea acestuia, similar cu luptele dintre taurii
domestici.
Atunci când se luptă între ei, bizonii aleg mai degrabă să se izbească în forţă.
Bizonii se îmblânzesc mai uşor decât zimbrii şi se împerechează mai lesne cu vacile domestice.
De asemenea, bizonii şi zimbrii se pot împerechea între ei, dând naştere la viţei hibrizi.
Zimbri sunt mult mai rari, prin urmare mai periclitaţi decât bizonii.
diferiţi.
Dacă bizonul are 15 perechi de coaste, zimbul ale 14.
Dacă bizonul are 4 vertebre lombare, zimbrul are 5.
Bizonul este mai mare şi mai greu, dar zimbrul este mai înalt şi mai zvelt.
Bizonul paşte mai des, iar zimbrul tinde să se hrănească predominant cu frunze şi crenguţe, acestă
deosebire fiind cauzată de diferenţa dintre poziţia gâtului celor două mari erbivore.
Bizonul are o blană mai lungă, pe cînd coada zimbrului este complet acoperită de peri.
Coarnele zimbrilor sunt orientate mai anterior, favorizând împunsul adversarului, pe când coarnele
bizonilor sunt poziţionate mai spre lateralul craniului, aceştie preferănd mai degrabă să izbească cu
fruntea decăt să împungă cu coarnele.
Ca o ultimă diferenţă notabilă, bizonul american se îmblânzeşte mai uşor decât zimbrul.
Sursa :www descopera.ro/care sunt diferentele dintre zimbru si bizon
Câți zimbri sunt în România

La peste 200 de ani de la dispariția zimbrului din actualul spațiu românesc, populația de zimbri din
România a ajuns la aproape 100 de exemplare.
Mai exact, în România trăiesc163 de zimbri în rezervații, în grădini zoologice sau în libertate.
După uciderea ultimului zimbru din Transilvania la sfârșitul secolului al XVIII-lea, timp de mai bine
de 150 de ani, în România nu au mai trăit zimbri.
Abia în anul 1958 specia a fost reintrodusă în România, după ce doi zimbri au fost aduși din
Polonia în pădurea Slivuț de lângă orașul Hațeg, județul Hunedoara.
În prezent, cel mai greu animal european de pe uscat poate fi văzut în România în sase rezervații, la
3 grădini zoologice sau în libertate.
1. În Parcul Național Vănători Neamț, aflat pe versantul estic al Munților Stânișoarei, în no rdul
județului Neamț, trăiesc 36 de zimbri.
Șase dintre ei se află în Grădina Zoologică „Dragoș Vodă”, într-un țarc de patru hectare.
Alți 21 zimbri (dintre care doi pui născuți anul acesta) trăiesc în țarcul de aclimatizare al Rezervației
„Dragoș Vodă”, acesta având o suprafață de 180 de hectare.
Din primăvara anului 2016, cinci zimbri trăiesc în libertate într-o zonă de 7.000 de hectare din
Parcul Național Vănători Neamț. Fiecare zimbru are câte un radio-colar, astfel încât ei sunt
monitorizați în permanență.
2. Rezervația „Neagra” din Bucșani, județul Dâmbovița, adăpostește cea mai mare populație de
zimbri din România. Aici trăiesc 43 de zimbri, într-un țarc de 166 de hectare.
3. În Rezervația „Vama Buzăului” din județul Brașov se află 17 zimbri, într-un țarc de 12 hectare.
Potrivit administratorului rezervației, Fabian Roth, zece dintre actualii zimbri de la Vama Buzăului
au fost aduși din alte locuri, iar șapte s-au născut în rezervație, semn că frumoaselor animale le
merge bine aici.
Ultimul pui s-a născut luna trecută. Rezervația „Vama Buzăului” este cea mai recent înființată
rezervație din zimbri din România, ea existând din anul 2008.
4. În Rezervația de zimbri „Slivuț”, din apropierea orașului Hațeg, județul Hunedoara, trăiesc sapte
zimbri, într-un țarc de cinci hectare.
5. La Grădina Zoologică din Târgoviște trăiește un singur zimbru.
6. . La Grădina Zoologică din Hunedoara traiesc 3 zimbrii un mascul o femela si o vitea in virsta de
6 luni .Masculul yoachim provine di Belgia,femela Sprechengur provine din nordul Germaniei si
puiul Romarta e fatat in Hunedoara.
7.In rezervatia Armenis din Caras Severin au fost adusi 26 de zimbrii .
Rezervația de Zimbri - Neamț

Sursa:Wikipedia, enciclopedia liberă
Rezervația de Zimbri - Neamț cunoscută și sub denumirea de Rezervația de Zimbri „Dragoș-Vodă”,
este o arie protejată .
În cadrul rezervației se găsesc trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor) de interes național ce
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic) situată în județul Neamț, pe
teritoriul administrativ al comunei Vânători-Neamț.
În ianuarie 2013 în grădina zoolgică - cu o suprafață de 4 hectare - se aflau 6 exemplare de zimbri
găzduite în scop turistic[4], alți 19 adulți și 3 pui fiind în țarcul de aclimatizare (o suprafață
împrejmuită de 180 ha). În libertate se aflau 3 masculi, două femele și 2 pui [5], exemplarele având
montate în jurul gâtului un suport pentru un radioemițător - pentru a putea fi monitorizate. În martie
2013 alte 5 exemplare au fost eliberate în sălbăticie[6]. Alte 8 exemplare (din care 6 aduse
din Anglia) urmează a fi eliberate în primăvara 2014.[7] Zona Chitele - cea în care se află în
libertate zimbri - aparține administrativ de comuna Crăcăoani, fiind un areal izolat cu păduri de
foioase și amestec cu o suprafață de aprozimativ 5000 ha, ce are altitudinea de 800 - 1000m [8].
Existența rezervației se înscrie într-un cadru mai larg, anume cel al conservării speciei printr-o
creștere și distribuție planificată a populatiei de zimbri, urmate de introducerea în
marile ecosisteme forestiere[9]. Pe termen lung, la nivel local obiectivul este constituit din înființarea
unei subpopulații viabile - în strânsa relatie cu habitatele locale - de zimbri [10].
Istoric
Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Vânători-Neamț a fost înființată în anul 1968[4], fiind
redeclarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[11]. Primele exemplare de
zimbru au fost aduse aici în anul 1970[4].
Pe parcusul existenței rezervației, în vederea creării unei populați de animale valoroasă genetic cât
și a evitarii consangvinizării, au fost importate diverse exemplare [12]. Cu începere din anul 2010 -
urmând să se desfășoare până în 2013, un proiect pilot se derulează aici cu finanțare prin Fondul
European de Dezvoltare Regională. Acesta se circumscrie obiectivului strategiei actuale de
conservare promovate pe plan internațional de IUCN/SSC/Bison Specialist Group[12] și, încearcă să
amelioreze statutul de conservare a speciei zimbru în Parcul Natural Vînători Neamț, în ideea ca
ulterior încheierii acestuia să se poată asigura existenta unei populații viabile de zimbri (pentru
început în zona Parcului si în viitor în zona nordică a Carpaților Orientali[5]). În 22 martie 2012, s-a
realizat aici prima eliberare a zimbrilor din România[8].
Aici s-au filmat câteva secvențe din filmele "Frații Jderi" (1974) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475"
(1975) .
Alte rezervații de zimbri din România
Se găsesc - având un regim de semilibertate la Neagra - Bucșani (județul Dâmbovița) și de
captivitate la Valea Zimbrilor din Vama Buzăului (județul Brașov) precum și în Pădurea Slivuț -
din Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” (județul Hunedoara)[14].
Bibliografie
Note
- Eunis.eea.europa.eu - Rezervatia de Zimbri - Neamt (coords.); accesat la 26 septembrie 2012
- Anpmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț; 2012.09.26
- Protectedplanet.net - Rezervatia de Zimbri - Neamt (geolocalisation); 2012.09.26
- Lupii și urșii dau târcoale zimbrilor, Aaanei Ramona, Ziarul Monitorul de Neamț și Roman,
2013.01.10
- Alți zimbri vor hălădui prin codrii Neamțului, Aaanei Ramona, Ziarul Monitorul de Neamț și
Roman, 2013.03.28
- Zimbrilor băștinași li se aduc tovarășe din Anglia, Aaanei Ramona, Ziarul Monitorul de Neamț și
Roman, 13 Martie 2014,
Despre programul de reintroducere în libertate a zimbrului - pe portalul Parcului Natural Vânători
Neamț, vanatoriparc.ro 2013.01.10
- „European bison - Current state of the species and an action plan for its conservation”, Pucek,
Belousova, Krașinski, Krașinska & Olech; Comitetului de lucru al Convenției Europene pentru
conservarea biodiversității și a habitatelor naturale; Consiliul Europei; Strassbourg, 2 -5 decembrie
2002
- Strategia de conservare, Programe de reintroducere a zimbrului (Bison bonasus L.) în Arcul
Carpatic; Deju Răzvan; Sectiunea Silvicultura; Analele Universitatii “Stefan Cel Mare “Suceava,
Serie noua 1/2008 accesat 2013.01.10
- Cdep.ro - Legea nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial nr.152 din 12 aprilie 2000 ;
accesat la 26 septembrie 2012
- Programul de reintroducere a zimbrului în Romania, Programe de reintroducere a zimbrului
(Bison bonasus L.) în Arcul Carpatic; Deju Răzvan; Sectiunea Silvicultura; Analele Universitatii
“Stefan Cel Mare “Suceava, Serie noua 1/2008
Rezervația de Zimbri Dragoș Vodă, portal neamt.ro 2013.01.10
ALIMENTATIA ZIMBRILOR
Pe parcursul unui an de zile, în alimentaţia zimbrilor se folosesc următoarele categorii de nutreţuri:
a) resurse furajere principale: pajişti permanente de graminee;
b) resurse furajere secundare: specii forestiere - lujeri de fag, mesteacăn şi stejar, ghindă;
c) resurse furajere suplimentare: fân de munte, coceni de porumb plantă întreagă, mere, gulii,
morcov furajer, ştiuleţi de porumb, orz, ovăz; •
Referitor la valoarea pastorală, pajiştile de munte analizate au fost încadrate în categoria „pajişti
bune” (Agrostis tenuis-Festuca rubra), respectiv de valoare „mijlocie” (Festuca rubra – Nardus
stricta) ;
Din punct de vedere chimic şi nutritiv, pajiştea de Agrostis tenuis-Festuca rubra prezintă valori
caracteristice unei pajişti de bună calitate, în timp ce pajiştea de pe teritoriul crescătoriei (Festuca
rubra – Nardus stricta) a fost evaluată în grupa de calitate inferioară.
Datorită adaptării specifice a zimbrilor şi a preferinţelor alimentare ale acestora pentru consumul de
specii forestiere lemnoase, lujerii şi fructele unor arbori de pe teritoriul parcului Vânăt ori-Neamţ
sunt utilizate cu succes pentru satisfacerea nevoilor induse de acest tip de comportament
alimentar.Din punct de vedere chimic, lujerii de foioase s-au caracterizat printr-un conţinut ridicat
de carbohidraţi solubili (SEN=45-54%), în timp ce conţinutul proteic a variat între 10-17% din SU,
la un conţinut de celuloză brută cuprins între 16-26% în SU. Deşi ghinda conţine unii acizi care
imprimă gust amar, aceasta are o palatabilitate destul de ridicată la zimbri, în condiţiile în care şi
compoziţia chimică indică valori de 67% SEN şi 15 % CB din SU, la un nivel proteic aflat sub 10 %
în SU;
Fânul provenit de pe pajiştea din cadrul parcului „Vânători Neamţ” (Agrostis tenuis – Festuca
rubra) reprezintă o resursă furajeră de bună calitate, utilizată ca nutreţ de volum în alimentaţia
zimbrilor, în sezonul rece; • valorile analitice au indicat un conţinut în umiditate sub 10%, ceea ce
indică o bună pretabilitate la conservare; în plus, proporţia de proteină în substanţa uscată a atins
11,6%, iar cea de celuloză s-a situat la un nivel relativ ridicat, de 37,4% din SU, ceea ce poate fi pus
pe seama stadiului de vegetaţie a pajiştii în momentul utilizării ca fâneaţă.
Fânul natural analizat a prezentat o concentraţie energetică destul de redusă (0,53 UFC -0,63 UFL),
în timp ce conţinutul în PDI a fost de cca. 73 g/kg SU.
Deşi valoarea nutritivă calculată pentru probele de porumb ştiuleţi este bună (1,1 UFL şi 74 g
PDIN-110 g PDIE), există şi un neajuns, respectiv acela al contaminării nutreţurilor cu mucegaiuri
datorită recoltării şi depozitării acestora în condiţii de umiditate ridicată.
Din punct de vedere al compoziţiei chimice, probele de coceni de porumb s-au caracterizat printr-
un conţinut ridicat în glucide parietale (CB=368,20 g/kg SU, ADF=451 g/kg SU) şi scăzut în
proteine (60 g PB/ kg SU), grăsimi (15,6 g GB/ kg SU), minerale, ceea ce a condus la obţinerea unor
rezultate scăzute pentru valoarea nutritivă.
Dintre cereale, orzul şi ovăzul se caracterizează printr-un conţinut mai ridicat în celuloză brută,
respectiv în fracţiunea nedigestibilă (celuloză + lignină) determinând scăderea digestibilităţii
energiei la monogastrice însă în alimentaţia zimbrilor se utilizează cu rezultate bune limitele de
includere fiind date de acoperirea aportului energetic; • merele nu reprezintă o resursă furajeră
principală în alimentaţia zimbrilor din crescătorie ci se administrează ocazional în sezonul rece, ca
sursă de vitamine şi zaharuri solubile (peste 80% din SU) ;
Nutreţurile rădăcinoase analizate (gulii furajere şi morcovi) se folosesc în cantităţi limitate în
alimentaţia zimbrilor din crescătoria luată în studiu.
O atenţie deosebită ar trebui acordată momentului optim de utilizare a pajiştilor, sub formă de
păşuni sau fâneţe, corelând fenofaza florei din covorul vegetal cu conţinutul chimic brut şi respectiv
valoarea nutritivă. De exemplu, pentru o pajişte de munte de calitate bună, momentul optim de
recoltare este înainte de înspicare, când conţinutul în proteină brută este mare iar conţinutul
celulozic este redus. De asemenea, pajiştile studiate ar putea fi îmbunătăţite, în sensul creşterii
valorii pastorale, prin lucrări de întreţinere şi supraînsămânţare, în scopul reducerii ponderii unor
specii cu valoare furajeră nulă (ex. Nardus stricta) şi favorizarea speciilor valoroase (graminee cu
indice specific de calitate peste 4 şi leguminoase). Alimentaţia zimbrilor din crescătoria „Dragoş -
Vodă” – Neamţ prezintă un caracter fluctuant, datorită disponibilităţii sezoniere a unor resurse
furajere existente, fiind recomandată o constanţă a alimentaţiei pentru a evita orice deficienţe de
ordin nutriţional.
Până în prezent, instituţiile specializate în elaborarea de norme de hrană la animalele domestice nu
au întreprins studii pentru alimentaţia zimbrilor, în mod particular.
Prin urmare, datele din literatură referitoare la nevoile nutriţionale ale acestei specii sunt sărace.
De aceea, considerăm că lucrarea de faţă aduce un plus de cunoştinţe în acest domeniu.
În estimarea normelor nutritive pentru animalele studiate s-au aplicat o serie de metode utilizate în
calculele pentru rumegătoare mari, pornind de la datele privind compoziţia chimică şi valoarea
nutritivă a nutreţurilor existente în baza furajeră a crescătoriei „Dragoş - Vodă” – Vânători Neamţ.
Investigaţiile privind organizarea alimentaţiei în zimbrăria studiată au evidenţiat o discontinuitate a
accesului la resursele furajere adaptate specificului nutriţional al acestor animale, pe tot parcursul
anului.
Astfel, pe perioada de vară, s-au administrat 4 tipuri de raţii, şi anume: R1V (pajişte F. rubra-N.
stricta), R2V (pajişte F. rubra-N. stricta + pajişte A. tenuis-F. rubra), R3V (pajişte F. rubra-N. stricta
+ porumb boabe) şi R4V (pajişte F. rubra-N. stricta + lujeri de mesteacăn).
În perioada de iarnă s-au folosit, de asemenea, 4 tipuri de raţii: R1I (fân natural + coceni de
porumb), R2I (fân natural + sfeclă furajeră), R3I (fân natural + porumb boabe) şi R4I (fân natural +
orz boabe + ovăz boabe).
Alimentaţia nu se realizează diferenţiat pe indivizi, în funcţie de normele de hrană elaborate pe baza
dezvoltării corporale, a capacităţii de ingestie, vârstei şi statusului reproductiv.
Analiza raţiilor de hrană utilizate în mod frecvent în alimentaţia zimbrilor din crescătoria „Dragoş -
Vodă” a scos în evidenţă neconcordanţe între valoarea nutritivă a hranei consumate şi normele
estimate, respectiv: • pentru exemplarele adulte, în perioada de vară, dintre cele 4 versiuni ale
raţiilor utilizate, cel mai bine a reuşit să acopere normele de hrană şi să echilibreze raport ul
energo/proteic raţia R2V, în a cărei componenţă au intrat cele două pajişti de graminee din etajul
nemoral (F. rubra-N. stricta şi A. tenuis-F. rubra).
Din păcate, în cazul celorlalte 3 variante de raţii de hrană (R1V, R3V şi R4V) s -a observat un
excedent energetic (EM MCal) de 2-27%, pe fondul apariţiei unui deficit proteic cuprins între 1-
15% faţă de normele de hrană; • la cele două exemplare din categoria tineret, în sezonul cald, nicio
raţie administrată pe parcursul verii nu acoperă normele minime de proteină, datorită capacităţii de
ingestie mai reduse, evidenţiindu-se un deficit cuprins între 8% (R2V) şi 32% (R1V).
Necesarul de energie a fost asigurat doar în cazul raţiei care a presupus suplimentarea nutreţurilor
de volum cu porumb boabe (R3V).
Normele minime pentru fosfor nu au putut, de asemenea, fi atinse prin administrarea celor 4 raţii,
ceea ce impune utilizarea unei surse suplimentare de fosfor (fosfat dicalcic); • în sezonul rece, la
zimbrii adulţi, raţiile administrate au acoperit nevoile nutritive ale animalelor, cu o singură excepţie
– masculul Rarău (10 ani, 800 kg) la care hrana consumată nu a asigurat cerinţele de energie ( -2…-
13%).
Aportul proteic a fost excedentar pentru toate exemplarele (+11 …. +45%), faţă de norme; • la
categoria tineret, raţiile alcătuite doar din nutreţuri de volum (R1I şi R2I) s-au dovedit a fi deficitare
în energie (-5 … - 7%) şi fosfor (-25…-28%), adăugarea nutreţurilor concentrate (porumb boabe –
R3I sau orz şi ovăz – R4I) a rezolvat deficitul energetic, dar a determinat reducerea nivelului proteic
(-16 %) şi de calciu (- 40…-50%).
Au fost efectuate propuneri noi privind structurarea raţiilor, cu scopul de a eficientiza valorificarea
resurselor de hrană mai uşor accesibile de-a lungul întregului an, pe lângă unele nutreţuri
disponibile sezonier, încercând, totodată, să se acopere în totalitate normele estimate pentru fiecare
individ în parte.
Astfel, în perioada de vară se recomandă, ca posibilă alternativă administrarea unei raţii unice,
formată din pajişte F. rubra-N. stricta, fân natural şi ovăz.
Pentru sezonul rece ar putea, de asemenea, fi utilizată raţia din perioada de vară, înlocuind pajiştea
cu sfeclă furajeră. Tipul de hrănitoare comună existentă la crescătoria „Dragoş -Vodă” – Neamţ,
alimentată intensiv conduce frecvent la pierderi de fân, inclusiv mucegăirea acestuia.
Din acest motiv, s-ar recomanda introducerea hrănitoarelor de tip vertical cu acoperiş, în vederea
păstrării calităţii fânului, prin favorizarea aeraţiei şi prevenirea mucegăiri.
De asemenea, ar fi de dorit introducerea unor jgheaburi de hrănire pentru administrarea raţiei
suplimentare separat pentru fiecare din cele 6 exemplare în parte, cu scopul evitării competiţiei la
sursa de hrană şi pentru a permite o furajare în funcţie de nevoile individuale.
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT „CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂŢI DE
ÎMBUNĂTĂŢIRE A ALIMENTAŢIEI ZIMBRILOR CRESCUŢI ÎN CAPTIVITATE” Conducător
ştiinţific: Prof. univ. dr. Ioan Mircea POP; Doctorand: Ing. Cezar Adrian GROZAVU-CLUJ-
NAPOCA 2004.
Inceputurile actiunii de repopulare cu zimbrii in vestul tarii-jud.Caras -Severin
Uriaşii Carpaţilor, zimbrii, sunt la un pas de libertate

by Laura Oana
LAURA OANĂ
– 27 MARCH, 2014
“Avem deja amenajat un spaţiu din Munţii Ţarcu şi, în luna mai, un zimbru de la Haţeg va face
primul pas către libertate şi sperăm că va conduce o turmă de zimbri aduşi din mai multe ţări
europene”, se mândreşte Alexandru Bulacu. Ca ofiţer WWF, haţeganul se ocupă acum de un proiect
care face parte din programul “Rewilding Europe”. Împreună cu colegii săi, pregăteşte
reintroducerea zimbrului în habitatul lui natural: norocoasele exemplare vor gusta din plin libertatea
de-abia peste doi ani, dar din luna mai vor alerga în voie în ţarcul din Munţii Ţarcu.
Spaţiul pe care echipa WWF (World Wide Fund for
Nature) România l-a pregătit pentru reintroducerea zimbrului în libertate joacă rolul unei etape
intermediare. “O să fie interesant pentru că, în primă fază, zimbrii vor putea fi şi vizitaţi acolo, după
care vor fi lăsaţi în mediul natural să se descurce. Bineînţeles că echipa de proiect îi va supraveghea
îndeaproape, vor fi şi angajaţi din partea Primăriei Armeniş din Caraş-Severin, plus rangeri care să
supravegheze viaţa zimbrilor. Deja putem avansa şi o dată: prin urmare, la jumătatea lunii mai,
zimbrii se vor întoarce în munţii din judeţul Caraş. Am început cu Munţii Ţarcu pentru că acolo am
găsit, pe lângă mediul foarte prielnic pentru reintroducerea speciei zimbru, şi o deschidere foarte
mare din partea comunităţii, lucru care ne-a bucurat. Având sprijinul oamenilor din zonă, sigur că
putem să derulăm lucrurile un pic mai repede decât dacă nu am fi fost susţinuţi. Sigur că în sufletul
nostru dorinţa este de a vedea mult mai mulţi zimbri atât în judeţul Hunedoara, cât şi în Alba şi Cluj.
Vom vedea cât de mult se poate face şi cât de repede”, spune Alexandru Bulacu, ofiţer WWF.
Eliberarea zimbrilor este un proiect amplu, care face parte din programul “Rewilding Europe”, o
iniţiativă unică în Europa a WWF care, alături de Wild Wonders of Europe, Ark Nature şi
Conservation Capital, îşi propune ca un milion de hectare de teren abandonat ori pur şi simplu
nefolosit în prezent să fie redat faunei sălbatice. În Europa au fost identificate cinci zone-model, iar
două dintre acestea sunt în România: Delta Dunării şi Carpaţii Meridionali.
‘’Pleacă Roxana, vine Spider Woman’’
În teren, proiectul acoperă o zonă extinsă, care cuprinde Parcul Naţional Retezat, Parcu l Naţional
Domogled – Valea Cernei şi situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. “E discutabil dacă este să vorbim în
lungime de cât spaţiu are nevoie un zimbru, dar noi am pregătit deja 160 de hectare, care înseamnă
exact terenul pentru resălbăticire, pentru readaptare. Acolo vor intra, în primul an, 30 de zimbri, din
care 20 aduşi cu primul transport. În cursul acestei veri, cel puţin încă 10 zimbri, care vor fi găzduiţi
iniţial într-un ţarc de carantină şi aclimatizare, vor fi lăsaţi apoi în locul de resălbăticire, de 160 de
hectare. Cu siguranţă, în următorii doi ani, vor fi eliberaţi în sălbăticie, fără niciun fel de intervenţie
din partea noastră. Proiectul este unul destul de mare şi destul de scump. Nu ne plângem, dar lumea
trebuie să ştie cât de costisitor este. Gândiţi-vă că, doar în prima fază, vrem să aducem 20 de
exemplare din Europa şi, mai mult decât atât, – pentru că eu sunt din Haţeg şi prima rezervaţie din
România, după dispariţia lor, a fost în Haţeg – noi ne-am propus să luăm o femelă din rezervaţia de
la Haţeg.
Datorită vârstei, experienţei şi pentru că este deja
adaptată mediului românesc, probabil că ea va fi şefa turmei care se crează acolo”, explică
haţeganul, care este sigur că reintroducerea zimbrilor în Ţarcu va fi doar începutul planului de
protejare a sălbăticiei din zonă: “Suntem acum în faza ultimelor pregătiri pentru zimbrii aduşi din
patru ţări europene. Femela din rezervaţia Slivuţ-Haţeg, Roxana, ne-ar putea face o surpriză plăcută
cu un viţel, de care va trebui să avem de asemenea grijă. Dacă toate decurg cum ne dorim noi,
Roxana va fi în luna mai şefa turmei din Munţii Ţarcu. Va trebui să avem un pic mai mare grijă la
început, când animalele sunt puse împreună, pentru că sunt sălbatice şi nu s -au cunoscut până acum.
Este sigur că va exista o luptă până se stabileşte ierarhia în grup”. Dar echipa WWF are planuri şi
pentru rezervaţia din Haţeg: “De aici pleacă Roxana şi vine Spider Woman, o femelă din Germania.
Este un exemplar tânăr”. În funcţie de calităţile exemplarului, preţul unui zi mbru poate urca până la
10.000 de euro.
Recent, oficialii Romsilva declarau că regia alocă anual peste 170.000 de euro pentru întreţinerea a
peste 100 de zimbri din cele trei rezervaţii din ţară aflate în subordinea instituţiei. Banii sunt pentru
hrană, pază şi personalul de la parcurile silvice din Haţeg, Bucşani şi Vânători.
O alternativă la rezervaţii este reîntoarcerea zimbrului în mediul său natural, locul din care a
dispărut în urmă cu 300 de ani: “Sperăm ca, în câţiva ani, în România să fie – nu cum avem acum
peste 100 de exemplare în captivitate – peste 200 de zimbri în libertate. Eu cred că este un deziderat
pe care îl vom atinge relativ uşor, pentru că odată pornite lucrurile sunt ca un tăvălug care va creşte
continuu. Este un proiect interesant, mai ales că zimbrul a dispărut din Român ia în secolul XVlll,
pentru că noi nu am avut legi aspre precum polonezii: la ei, regele Sigismund I, pe la 1500, dădea o
lege prin care braconajul la zimbru era pedepsit cu moartea”, explică Bulacu.
Un studiu realizat de o echipă de specialişti americani

arată că Munţii Carpaţi oferă zimbrului cea mai mare şansă de-a se înmulţi. Concluzia este uşor de
explicat: cum multe zone din Carpaţi sunt pustii, fără locuiri, exploatări agricole sau forestiere,
arealele sălbatice sunt cele care plac cel mai mult acestui ierbivor uriaş. În plus, experienţa Poloniei
în eliberarea zimbrilor arată că reintroducerea lor în mediul natural nu s -a finalizat cu incidente între
zimbri şi oameni. Specialiştii spun că, dacă zimbrul trăieşte în locuri pustii devine sperios, însă,
dacă oamenii pătrund prea des în arealul său, animalul capătă curaj şi poate ataca dacă este
provocat. Dar asta se întâmplă foarte rar, spune ofiţerul WWF: “Zimbrul, chiar dacă este în
captivitate, îşi aminteşte că este un animal sălbatic şi că omul este un pericol pentru el. Eu am avut
ocazia să merg în rezervaţia Vânători din Neamţ în ţarcul în care se află 28 de zimbri în semi -
libertate. Nu am fost atacaţi de zimbri şi trebuie să spunem că primii 11 zimbri puşi în libertate în
România sunt aproape de rezervaţie. Acolo nu au existat deloc probleme ca zimbri să atace omul şi
nici invers. Am intrat în ţarc, ne-am întâlnit cu două grupuri diferite. Au alergat în jurul nostru şi vă
pot spune că este impresionant să vezi pe lângă tine 15 zimbri, cât erau în ace l grup. Nu au avut
nicio intenţie de a ataca, îşi văd de treaba lor şi va fi bine atât cât omul îşi vede şi el de treaba lui. Să
nu uităm că nu facem altceva decât să readucem zimbrul acolo unde îi era locul. Ştim că este destul
de greu şi călare să scapi de un zimbru, dacă se decide să te urmărească”.
Zimbrul european are 12 strămoşi
În ţară, faţă de 104 câţi erau în 2010, acum sunt 132 de zimbri găzduiţi în patru mari rezervaţii:
“Vânători” din Neamţ, zonă unde există şi primii 11 zimbri puşi în libertate, “Neagra Bucşani” din
judeţul Dâmboviţa, care este cea mai mare rezervaţie, unde se află în jur de 50 de exemplare, la
“Vama” din Buzău mai sunt 18 exemplare şi alte 12 exemplare vieţuiesc la “Slivuţ” din Haţeg,
rezervaţie care este şi prima de acest tip din România. Medicul veterinar Constantin Mihăilă este
doctorul zimbrilor de Haţeg. Acesta spune că zimbrul este cel mai masiv animal de uscat din
Europa, cu o greutate care variază între 300 şi peste 900 de kilograme, cu o lungime de 2,9 metri şi
o înălţime de 1,9 metri. Chiar dacă este un uriaş al pădurilor, zimbrul este mai puţin masiv decât
ruda sa apropiată bizonul american şi are păr mai scurt decât acesta. Doctorul crede că “Aceste
caracteristici fizice unice pe continenentul european i-au grăbit sfârşitul, pentru că zimbrul a fost în
cătarea săgeţilor şi apoi a puştilor, aşa că ultimii zimbri care trăiau liberi au fost ucişi de vânători
după Primul Război Mondial”. Pe continentul european, zimbrul este declarat animal pe cale de
dispariţie şi se depun eforturi uriaşe pentru recuperarea speciei, inclusiv prin proiectul la care
lucrează Alexandru Bulacu.
Import de zimbri
Medicii veterinari spun că reintroducerea în sălbăticie a zimbrului este o treabă dificilă. Pentru a se
simţi “în largul lui”, unui zimbru îi trebuie minim cinci hectare de teren. În plus, dacă sunt prea
apropiaţi ca grad de rudenie, masivele ierbivore se reproduc greu şi devin foarte sensibile la boli şi
paraziţi. În România, viaţa în libertate a acestor superbe animale s-a sfârşit în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea. În Moldova, ultimii zimbri au fost vânaţi în 1762, pentru ca în Transilvania
cel din urmă exemplar să fie ucis în 1790. După sute de ani, în 1958, la Haţeg au fost aduşi din
Polonia primii zimbri pentru repopulare: Podarek şi Polanka. Aşa a ajuns zimbrul simbolul Ţării
Haţegului. Acum, proiectul WWF vrea să readucă zimbrului habitatul pierdut din cauza oamenilor,
spune Alexandru Bulacu: “Noi, prin proiectul Rewilding Europe, vrem să aducem zimbri din restul
ţărilor Europei, să nu fie doar din Polonia şi asta pentru că riscul de cosangvinizare este destul de
mare, din cauză că fondul genetic de la care s-a plecat la început este foarte mic: sunt doar 12
strămoşi ai zimbrului care au supravieţuit uciderii lor în masă pe continent. Asta face să fie puţin
cam greu să avem o mare diversitate genetică.
Trebuie să folosim cât mai multe gene, din cât mai multe locuri din Europa, aşa că vom aduce
exemplare din Germania, Italia, Suedia şi chiar Elveţia, în primă fază la Armeniş. După cum
spuneam, o femelă de la rezervaţia din Springe din Germania va fi lăsată la Haţeg pentru un pic de
sânge proaspăt, în locul Roxanei, care pleacă la Ţarcu”.
Specialiştii în domeniu cred că, în Europa, pentru a întări populaţii de zimbri este nevoi e ca numărul
lor să crească la peste 6.000 de exemplare aflate în libertate, animale care să aibă în structura
genetică două linii de sânge diferite.
Adoptă un pluş şi hrăneşte un zimbru!
“Cine vrea să ajute trebuie să intre pe site-ul WWF şi acolo să caute link-ul pentru adoptarea unor
animale de… pluş. De fapt, este o adopţie făcută la modul simbolic, gest care presupune o mică
donaţie, iar banii pot fi urmăriţi, pentru că suntem o organizaţie non-guvernamentală şi toate
acţiunile noastre sunt publice tocmai pentru ca lumea să ştie ce se întâmplă cu fiecare bănuţ care
este donat pentru acţiuni de acest gen. Adoptând un animal de pluş, contribui la salvarea vieţii unor
animale şi a puilor lor. Eu sunt foarte mândru că am reuşit cu toţii să ne mobilizăm şi mă refer la cei
din Direcţiile Slivice Caraş şi Hunedoara, la cei de la ocoalele silvice respective – Teregova şi
Haţeg – Autoritatea pentru Protecţia Mediului şi Direcţiile Sanitar Veterinare din ambele judeţe.
Mai mult, cei de la Primăria Armeniş şi localnicii sunt extraordinari. Proiectul înseamnă şi că, în
această perioadă, lucrăm, nu doar cu zimbri, ci şi cu foarte multe oficialităţi. După deschiderea
efectivă, vom apela la tur-operatori care să înceapă să aducă turişti dornici de a cunoaşte viaţa
sălbatică reală, la ea acasă. România este una dintre puţinele ţări care se mai pot lăuda cu peisaje
absolut sălbatice, naturale, adevărate, spre deosebire de altele unde impactul antropic este mult mai
mare”, spune Alexandru Bulacu.
“Zimbrul” de la Haţeg
Cu siguranţă, proiectele WWF şi Rewilding Europe nu se opresc în Munţii Ţarcu. De fapt, sunt
aproape sigure alte două locaţii vizate pentru reintroducerea zimbrului, iar una se află chiar în
Munţii Poiana Ruscă. Managerul proiectului, biogeograful Adrian Hăgătiş, declara recent unui
cotidian local că se doreşte şi extinderea zonelor de reintroducere spre nord, către graniţa cu
Ucraina, pentru ca turmele existente acolo să fie puse în legătură cu cele deja eliberate din judeţul
Neamţ. Şi asta nu este totul – zimbri de la Haţeg, lăsaţi în urmă de Roxana, vor avea un trai mai bun,
tot cu ajutorul echipei “Zimbrului”: “Cu colegii din echipă am început deja lucrul la un nou proiect
de finanţare prin care încercăm să îmbunătăţim condiţiile de viaţă ale zimbrilor ş i nu ne referim doar
la hrană, care este absolut îndestulătoare la Haţeg, dar la spaţiul de viaţă pe care îl vrem mai mare.
WWF este cea mai mare organizaţie de mediu din lume, funcţionează de mai bine de 50 de ani şi are
peste cinci milioane de susţinători în lume. Avem multe păduri naturale şi e bine să le păstrăm aşa
pentru a le oferi o casă animalelor. Noi facem ceea ce trebuie să facem pentru un mediu curat şi
sănătos”. Ca mulţi alţi apărători ai naturii, Alexandru Bulacu crede că România ar trebui să atragă
turişti tocmai cu ajutorul lucrurilor care o fac unică: România găzduieşte, de fapt, cea mai mare
suprafaţă de păduri virgine din EcoRegiunea Carpatică, unde se regăsesc peste 13.000 de specii de
plante şi animale.

Lucrare Doctorat (Salvat Automat)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Doctorat (Salvat Automat)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REFERAT (schita)

SITUATIA ACTUALA PRIVIND PREZENTA

PROIECTE DE REPOPULARE A ZIMBRILOR IN ROMANIA

Delta Dunării Munții Țarcu

/Maurizio Biancarelli / WWF

ACTIUNI SI DIRECTII A ASOCIATIEI WWF-ROMANIA IN VEDEREA REPOPULARII CU

Obiectivele specifice sunt:

ACTIVITATI PRINCIPALE A WWF-ROMANIA

Câți zimbri sunt în România

5. La Grădina Zoologică din Târgoviște trăiește un singur zimbru.

7.In rezervatia Armenis din Caras Severin au fost adusi 26 de zimbrii .

8.Rezervația de Zimbri - Neamț

Rezervația de Zimbri - Neamț cunoscută și sub denumirea de Rezervația de Zimbri „Dragoș-Vodă”,

- Rezervația de Zimbri Dragoș Vodă, portal neamt.ro 2013.01.10

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT „CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂŢI DE

Bizonul – Saga unui supravieţuitor bizon, bison bison,

Strămoşul cel uriaş

Se reintorc bizonii in prerii bizoni, preerii, rezervatie+ZOOM

Sursa: Science Daily

Se reintorc bizonii in prerii, 5 mai 2008, Descoperă

Cea mai mare FERMĂ DE BIZONI din Europa, la Cluj!

Galerie Foto (14)

Care sunt diferenţele dintre zimbri şi bizoni?

Câți zimbri sunt în România

Rezervația de Zimbri - Neamț

Inceputurile actiunii de repopulare cu zimbrii in vestul tarii-jud.Caras -Severin

Uriaşii Carpaţilor, zimbrii, sunt la un pas de libertate

Un studiu realizat de o echipă de specialişti americani

S-ar putea să vă placă și