Studiu Evaluare Adecvata 2011.06.01 Consulting Strategy

Studiu de evaluare adecvata CONSTRUCTIE TURN DE COMUNICATIE H=50m S.C. CONSULTING FOR STRATEGY AND DEVELOPEMENT S.R.L.
Biolog dr. Monica Marian - expert evaluator monica.marian@bioresearch.ro
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI CONSTRUIREA UNUI TURN DE COMUNICATII CU H=50 M IN EXTRAVILANUL LOCALITATII BISTRA IALINCA, JUDETUL MARAMURES
TITULAR: INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA ntocmit: S.C. CONSULTING FOR STRATEGY END DEVELOPMENT S.R.L.
Studiu de evaluare adecvata CONSTRUCTIE TURN DE COMUNICATIE H=50m S.C. CONSULTING FOR STRATEGY AND DEVELOPEMENT S.R.L. Biolog dr. Monica Marian - expert evaluator monica.marian@bioresearch.ro
MAI 2011
Cuprins Introducere INFORMAII GENERALE PRIVIND proiectul Constructia unui turn de comunicatie cu H = 50 m INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR N PERIMETRUL CREIA SE GSETE PP INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PP: EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITII I ASUPRA HABITATELOR CONCLUZIILE STUDIULUI NCHEIERE BIBLIOGRAFIE 4 6 11 23 30 36 36 36
INTRODUCERE Prezentul studiu s-a ntocmit n vederea derulrii procedurii de Evaluare Adecvat necesar proiectului de Constructie turn de comunicatie H=50 m. Lucrarea are la baz documentaia ntocmit pe baza datelor furnizate de ctre S.C. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA, precum i cele culese pe teren de ctre specialiti. SCOPUL Studiul de evaluare adecvat a fost solicitat ncadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulat de ctre Agenia pentru Protecia Mediului Maramure, n conformitate cu Ordinul MMP 19 2010. Obiectivele propuse Evaluarea strii actuale a mediului n perimetrul propus derulrii proiectului. Evaluarea impactului pe care activitile derulate prin proiect l-ar exercita asupra mediului (habitate, specii de flora i faun de interes comunitar, integritatea sitului natural n care se gsete amplasamentul proiectului) Stabilirea modului de ncadrare n reglementrile legale n vigoare privind protecia mediului. Identificarea de msuri capabile s genereze diminuarea sau anularea potenialului impact exercitat de activitile prevzute n proiect asupra mediului i vieuitoarelor, n special asupra celor de interes conservativ. Evaluarea adecvat a activitilor i a impactului potenial, precum i a msurilor de reducere a acestuia se vor realiza att pentru deschiderea carierei, ct i pentru funcionarea acesteia. SURSELE DE INFORMARE Prezentul Studiu de Evaluare Adecvat a fost ntocmit pe baza observaiilor directe din teren, ct i pe baza unei documentaii bibliografice constnd n: - Formularul standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei Natura 2000 n Romnia, publicat n MO nr. 98 bis / 7 februarie 2008. - DADR - DADR - Studiile de specialitate furnizate de Universitatea de Nord Baia Mare - Amenajamente silvice - Situl Ministererului Mediului (www.mmediu.ro) - Hri Actualizarea si verificarea datelor din sursele mentionate anterior se realizeaza prin studii de teren de catre evaluatorii care intocmesc studiul de evaluare adecvata.
1. INFORMAII GENERALE PRIVIND proiectul Constructia unui turn de comunicatie cu H = 50 m 1.1. Titularul proiectului Titularul proiectului este INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA, cu sediul in Bucuresti, sector 5, Calea Rahovei, nr. 226-268, corpul 104, parter. Proiectul poart denumirea de CONSTRUIREA UNUI TURN DE COMUNICATII DE H=50m. Scopul proiectului este amplasarea unei antene de comunicatii in locul numit Ialincacomuna Bistra, cu o raza de actiune de 15 km. 1.2. Date generale privind amplasamentul Amplasamamentul proiectului se gaseste in extravilanul comunei Bistra, avand coordonatele geografice: Tabelul nr. 1. Coordonatele de contur ale amplasamentului:
Figura nr. 1. Amplasamentul obiectivului
1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona PP; Suprafata pe care este propunerea de realizare a proiectului insumeaza doar 225 mp, iar raza de actiune a antenei este de 15 km. Suprafata de amplasare se include in pajiste subalpina, iar sub incidenta razei de actiune intra zone de pajisti si zone forestiere. Formatiunile ierboase sunt pajisti montane, iar suprafata ocupata de vegetatie lemnoasa, prevalenta, este ocupata de tufarisuri de afin, merisor, smirdar, de molidise, fageto-molidise. Aceste asociatii sunt reprezentate de catre fitocenoze apartinand vegetatiei caracteristice subetajului montan superior, edificate de molid (Picea abies), si amestec de molid (Picea abies) si fag (Fagus silvatica). Fitocenozele forestiere sunt intinse, mozaicate pe alocuri de formatiuni praticole, edificate de parul porcului (Nardus stricta), respectiv tufarisuri pitice de afini si merisor (Vaccinium myrtyllus, Vaccinium vitis-idaea). 1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate;
Proiectul supus evalurii const n construirea unui turn de comunicatii pe care se va amplasa o antena cu o raza de actiune de cca 15 km. Constructia va avea o structura metalica executata si montata sub forma unui turn metalic zabrelit H=50 m, a unui gard imprejmuitor, ai unor suporti pentru antene. Toate constructiile metalice de interior sunt vopsite, iar cele de exterior sunt zincate la cald pentru a fi protejate impotriva coroziunii. 1.5. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70; Suprafaa potenial afectat de ctre investiia propus se afl n situl Natura 2000 ROSCI 0124, Muntii Maramuresului. Perimetrul solicitat se gaseste in extravilanul localitatii Bistra. Accesul in perimetru se face din Bistra pe un drum forestier deja existent. Relieful este unul muntos cu versanti abrupti, cu inaltimi de cca 1500 m. 1.6. Modificarile fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP; Programul de constructie a turnului de comunicatii va cuprinde lucrri pregatire a terenului, ridicare a constructiei, amplasarea antenei si functionarea acesteia. Lucrarile de initiere ale constructiei constau in indepartarea vegetatiei ierboase si decopertarea solului pe cca 225 mp. Se va sapa fundatia turnului si se va ridica constructia. Exploatarea propriu zisa consta in functionarea antenei: Lucrrile pregtitoare pentru realizarea constructiei constau in: Decopertarea suprafetei de stratul de sol nivelarea terenului conform prevederilor din proiect; trasarea i pichetarea amplasamentului conform planului de trasare; aprovizionarea cu materiale i piese, n cantitile i de calitatea cerut prin proiect, astfel nct s se asigure nceperea i continuitatea lucrrilor; se va face pe drumul forestier de acces cu utilaje de capacitate mica, maximum 3 t; se va realizeaza platforma de depozitare a materialelor. Constructia turnului presupune saparea fundatiei in urmatoarea ordine: Se execut sparea propriu-zis a gropii de fundaie la dimensiunile i adncimea prevzute prin proiect. Pamantul extras va di depozitat pe o platforma urmand ca ulterior sa se utilizeze pentru realizarea umpluturii dupa terminarea fundatiei. Fundul gropii va fi finisat prin sapaturi manuale, iar apoi compactat in vederea turnarii betonului. Se va interveni, atat cu buldoexcavator cu pneuri si tafuri de capacitate redusa, cat si manual cu cazmaua, lopata, trncopul, iar pentru transport: roaba, targa. Adancimea fundatie este de 3-3,1 m. Groapa va fi betonata cu beton armat C18/22,5, iar structura metalizata (turnul) din profile metalice galvanizate , camera tehnica din panouri termoizolante. Betonul este procurat de la staii de betoane din zon, specializate n prepararea betoanelor i care nsoesc betonul cu Certificat de calitate pentru betonul livrat sau/i Buletin de livrare a betonului. Se impune asigurarea accesului utilajelor ce transporta betonul, n apropierea gropii de fundaie i realizarea jgheaburilor necesare direcionrii acestuia. Betonul se va turna de la o nlime maxim de 2.0 m. Distana minim de la marginea gropii de fundaie la care se pot apropia utilajele ce asigur transportul i turnarea betonului se marcheaz corespunztor, astfel nct s se elimine 7
riscul surprii malului. n plus operaiile de turnare a betonului vor fi asistate de un specialist care preleveaz probe de beton proaspt i completeaz documentaia de execuie (Borderou pentru transmiterea probelor de beton, Condica pentru evidena betoanelor turnate). Montarea structurii metalice a turnului se va face in principal manual. Se va amenaja platforma pentru depozitarea barelor (fasonate i nefasonate), a carcaselor de ancorare (buloanelor), a plaselor sudate; barele, carcasele de ancorare i plasele sudate se aeaz, dup tipuri i dimensiuni, pe supori i se acoper cu plastic, astfel nct, n timp, s fie evitat contactul acestora cu umezeala; Pe structura metalica construita vor fi amplasate: o antena RX 1/RX2, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 0; tilt 0 o antena RX3/RX4, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 120, tilt0; o antena RX5/RX6, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 240, tilt0; o antena MW1 0.6m, la H=49.00m, Az.= 81.12; o antena MW2 0.3m, la H=49.00m, Az.= 308.65; o antena omni Tip K751637 la H=50m; o antena GPS la H=10,0m, orientata catre sud. In afara antenelor constructia este completata de catre: Un shelter de echipamente amplasat la baza turnului; instalatie de alimentare noua; instalatie de impamantare noua; imprejmuire 11x14m. Alte echipamente: - un container telecomunicatii; - un traseu de pat cabluri tip ice bridge 500mm cu capac intre turn si shelter; - patru suporti pentru sustinere traseu pat cabluri 500mm cu fundatii proprii; - un gard defensiv metalic cu bordur i poart de acces dubla; - usa antiuracare fixata pe scara de acces a turnului; - cos de protectie pe scara anticadere - 3 suporti pentru antenele RF panou, un suport pentru antena omni si 2 suporti pentru MW( 0.3m si 0.6m) amplasati pe montantii turnului la inaltimile cerute. Antena GPS amplasata la H=10m va fi prevazuta cu icebreaker, la fel ca si shelterul de echipamente. Se va amplasa un bloc de masura si protectie montat pe un suport metalic linga gard, astfel incat sa poata fi citit contoarul din afara site-ului. 1.7. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.); Proiectul de constructie a turnului si antenei nu implica resurse naturale de nici un tip. . 1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP; Proiectul nu va exploata resurse naturale din aria situl Natura 2000 de referinta. 1.9.Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora; Proiectul in cauza nu este generator de emisii sau deseuri. 1.10. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinta a terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de
catre PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, santuri si pereti de sprijin, efecte de drenaj etc.); Conform Certificatului de Urbanism nr. 4/09.02.2011 Regimul juridic: A) Situarea terenului: n extravilanul localit ii; B) Dreptul de proprietate: proprietatea Statului Roman, administrator Ministerul Administratiei si Internelor prin Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Maramures (contract de vanzare-cumparare). Regim economic: A) Folosin actual: p une; B) Destina ie stabilit prin documenta ia de urbanism i amenajarea teritoriului: zona nu este studiata in P.U.G. Executia turnului de comunicatii necesita indepartarea vegetatiei de pe o suprafata infima, cca 225 mp. Terenul, in prezent nu are o destinatie speciala, este doar pajiste cu tufarisuri. Modul sau de utilizare nu va suferi nici o modificare. Exista deja un drum forestier de acces care va deservi transportul utilajelor, materialelor, precum si deplasarile periodice pentru intretinerea echipamentelor din turn. Va fi excavat un volum mic de pamant, cca 250 mc, utilizat ulterior la umpluturi. Nu vor fi necesare lucrari de consolidare speciale. In timpul functionarii nu vor avea loc modificari ale terenului. 1.11.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune etc., mijloacele de constructie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar; Asigurarea alimentarii cu energie electrica se face prin racordare la reteaua electrica existenta aferenta comunei Bistra, 2 Km cablu aerian pe stalpi existenti si 5 Km cablu ingropat. 1. 12. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a PP etc.; Proiectul este destinat unei funcionri de durat neprecizate, practic nelimitate, fiind un proiect inclus in strategia de aparare a tarii. Durata de viata a cosntructiei este de 100 ani conform CR-0-2005 iar din punct de vedere seismic (P100-2006) categoria de importanta fiind I, constructie cu caracter militar care printr-o eventuala nefunctionare cauzata de un seism ar pune in pericol siguranta nationala . 1. 13. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP; Constructia turnului presupune un nivel minim de interventie. Functionarea antenei nu presupune ulterior activitati care sa modifice sau se perturbe integritatea si functionarea sitului Natura 2000. 1. 14. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in care autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru); Proiectul nu deruleaza procese tenologice in afara celor de construire a turnului de comunicatii.
1.15. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar; Deocamdata in in perimetrul proiectului si nici in vecinatati nu exista alte proiecte similare cu care proiectul propus sa aiba efect cumulativ. 2. INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR N PERIMETRUL CREIA SE GSETE PP 2.1. Descrierea ariei naturale protejate PREZENTAREA SITULUI NATURA 2000 Parcul Natural Muntii Maramuresului Localizare: Parcul natural Muntii Maramuresului este amplasat in Nordul Romaniei, pe teritoriul Carpatilor Orientali, in grupa nordica a acestora. Limita nordica a parcului natural se situeaza pe Culmea Jupaniei, trece prin vrfurile Ciungii Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), pna la frontiera de stat cu Ucraina. Pe o portiune semnificativa frontiera care parcurge vrfurile Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu si coboara pe prul Narita n localitatea Valea Viseului constituie limta nordica a parcului. Se continua cu limita naturala reprezentata de rul Tisa. Limita estica o constituie prul Sesuri pna n Pasul Magura, valea Banarii pana in Salhoi, muchia Culmii Sarata. La sud, parcul este delimitat de Valea Viseului, incluznd perimetrele localitatilor Valea Viseului, Bistra, Petrova, Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus, Moisei si Borsa pna n Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 pna la Sesuri. Limita vestica a parcului se afla pe malul stng al vaii Tisa, la circa 2,3 km de centrul localitatii Lunca la Tisa coboara spre sud, trece prin vrful Tocarnea, include Defileul Viseului dintre localitatile Bistra si Valea Viseului. Coordonatele geografice ale sitului: Parcul Natural Muntii Maramuresului se suprapune peste grupa Muntilor Maramuresului situati la granita de nord a tarii, ntre paralele de 4735'5'" si 4758'20" latitudine nordica si ntre meridianele de 248'12" si 252'38" longitudine vestica. Formele de relief Relieful este constituit din doua trepte de inaltimi diferite: muntii propriu-zisi, cu aspectul unei culmi continue cu orientare NV-SE, din care proemina varfuri precum: Pop Ivan (1937m), Farcau (1956m), Mihailec ( 1918 m), Pietrosul Bardaului (1850m), Toroioaga Jupania (1930m), Cearcanu- Prislop (1847m) si o a doua treapta constituita din muncei cu altitudini mai joase avand altitudini de cca 900-1300 m. Masivele au fost modelate de glaciatiuni care au creat forme secundare de relief precum: circuri glaciare, cuiburi de dimensiuni mai mici in care s-a acumulat apa formandu-se mici lacuri. Substratul geologic este constituit din diferite roci pe zone diferite: - zona cristalino-mezozoica cuprinde sisturi cristaline puternic metamorfozate, peste care se aseaza sedimente mezozoice, fragmentate si adesea erodate. - Zona vulcanica constituita din corpuri vulcanice cu caracter intrusiv ca Toroioaga si Farcau. Clima Este un continental moderata cu nuanta unui climat de munte cu doua subtipuri: - tipul muntilor mijlocii
10
- tipul culmilor alpine. Temperaturile medii anuale se cifreaza la cca intre -2 si 3 0C, cu o variatie de la iarna la vara intre -6 si -100C pana la 2-8 0C. Precipitatiile medii anulae sunt: 1000-1400 mm, iar zilele cu zapada sunt cca 120-200. Hidrografia Reteaua hidrografica a zonei cuprinde cateva cursuri importante de ape precum: Viseul, a carui bazin hidrografic foarte bogat este alimentat cu precadere de afluenti din Muntii Maramuresului, precum: Vaserul (lungime de 42 km si debit mediu de 9m3/s) si Ruscova (lungime de 39km, debit mediu de 11,3m3/s), Ruscova, Tasla si Viseut. Tipuri de habitate din cadrul Parcului Natural Muntii Maramuresului: Datorita intinderii mari a parcului natural si a reliefului cu geomorfologe variata, a altitudinilor diverse, tipurile de habitate incluse in suprafata de referinta, sunt foarte numeroase, atat forestiere, praticole, de stancarii, cat si habitate umede de mlastini sau de margini ale vailor. Foarte reprezentative sunt habitatele de tufarisuri ce sunt intalnite in etajul subalpin, pe varfurile muntilor, pajistile montane si padurile de amestec de fag si molid apartinand diferitelor asociatii vegetale. Conform manualului de inventariere si descriere a habitatelor din Romania, in continuare sunt prezentate principalele categorii de habitate de pe teritoriul parcului natural, insistand mai ales asupra celor de interes conservativ ridicat: R3104 Tufriuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus). Ocupa suprafete relativ intinse, pe crestele muntilor Toroioaga, Pietrosul Maramuresului, Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu la altitudi de 18002100 m. Stratul subarbustiv este dominat de Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy), Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium gaultherioides. nlimea stratului este 2040 cm. Acoperirea 80100%. Stratul ierburilor nu este distinct, se ntreptrunde cu cel al subarbutilor fiind dominante speciile Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides. Stratul muscinal se ridic la 5 cm nlime, fiind prezente speciile Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum. In stratul inferior al ierburilorscunde, printre muschi se dezvolt i unele specii de dicotiledonate, precum: Potentilla ternata, Homogyne alpina, Loiseleuria procumbens, Geum montanum. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy), Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Alte specii caracteristice, pe langa cele edificatoare sunt: Saxifraga paniculata, Campanula kladniana, Vaccinium gaultherioides. Compozitia floristica a habitatului: Bruckenthalia spiculifolia, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula abietina, Campanula serrata, Potentilla ternata, Pinus cembra, Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Avenula versicolor, Picea abies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Lonicera caerulea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides, Geum montanum, Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum. Specii endemice: Melampyrum saxuosum. Valoare conservativ a acestor habitate este mare, si sunt habitate periclitate in special de pasunat, de defrisare.
11
R3105 Tufriuri sud-est carpatice de jneapn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium). Se intalneste pe versantii nordici, nord-vestici ai muntilor, precum Toroioaga, Pietrosul Maramuresului etc, la altitudini de 13501900 m. Structura: Acoperirea general este de 90100%. Speciile sunt oligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile. Stratul arbutilor este compus din specia edificatoare, n general monodominanta, pe langa care apar sporadic, Alnus viridis, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Juniperus sibirica, iar la limita inferioar, n rariti, se gasesc i exemplare subdezvoltate de arbori (Picea abies, Sorbus aucuparia). Stratul de jneapn este de regul compact, cu nlime de 22,5 (3,0) m. Stratul ierburilor i subarbutilor este edificat de Rhododendron myrtifolium, cu dominan mare fiind i Vaccinium myrtillus, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Calamagrostis villosa. Acoperirea stratului este de 3060%, avnd o nlime de 2530 cm. Stratul muscinal este prezent aproape totdeauna, are o acoperire variabil, ntre 3080% i este alctuit mai ales din speciile Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium. Specii caracteristice: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium, Calamagrostis villosa. Alte specii importante: Juniperus sibirica, Campanula abietina, Pinus cembra, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Vaccinium vitis- idaea. Specii caracteristice: Rhododendron myrtifolium, Vaccinium myrtillus, Saxifraga paniculata, Campanula kladniana, Vaccinium gaultherioides. Alte specii importante: Bruckenthalia spiculifolia, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula abietina, Campanula serrata, Potentilla ternata, Pinus cembra, Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Avenula versicolor, Picea abies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Lonicera caerulea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides, Geum montanum, Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum. Specii endemice: Melampyrum saxuosum. Valoare conservativ: mare, habitate periclitate de numeroase impacturi negative antropice. R3108 Tufriuri sud-est carpatice de ienupr pitic (Juniperus sibirica) Structura: Fitocenoza este edificat mai ales de specii arcto-alpine i circumpolare, speciile carpatice fiind bine reprezentate. Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligotrofe, acidifile. Edificatorul fitocenozei este Juniperus sibirica (J. nana), care realizeaz asociaii primare n etajul subalpin, dar se instaleaz i secundar, dup defriarea molidiurilor, n etajul boreal. Stratul arbustiv are o acoperire de 80100%, cel al ierburilor i semiarbutilor 1015% i se difereniaz un strat muscinal de 515%. Stratul arbustiv este dominat de Juniperus sibirica nsoit sporadic de Pinus mugo, Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra, Picea abies. nlimea stratului este de 5060 cm, deasupra cruia se ridic speciile de arbori. Stratul ierburilor i semiarbutilor este dominat de: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Deschampsia caespitosa, Luzula sylvatica, Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta; se difereniaz la mic nlime sub cel dominant. Stratul muscinal este alctuit din: Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Juniperus sibirica (J. nana, J. Communis ssp. nana). Specii caracteristice: Campanula abietina. Alte specii importante: Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum, Potentilla ternata, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium, Pinus cembra, Campanula serrata, Pinus mugo, Vaccinium gaultherioides, loiseleuria procumbens, Carex atrata, Picea abies, Luzula sylvatica, Calamagrostis villosa, Cicerbita alpina, Homogyne alpina, Soldanella hungarica ssp. major, Orthilia secunda,
12
leucanthemum waldsteinii, Lonicera caerulea, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Alnus viridis, Betula pendula, Picea abies, Deschampsia caespitosa, Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta, Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Specii endemice: Melampyrum saxosum. Valoare conservativ: mare, habitatele sunt periclitate antropic i protejate prin Natura 2000. R3110 Tufriuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) Structura: Fitocenoza este edificat de specii alpine i boreale i este difereniat, de cele din Alpi, prin megaforbiete carpatice (elemente carpatice de buruieniuri). Stratul arbutilor este dominat de Alnus viridis (A. alnobetula) i Salix silesiaca sporadic ptrunznd Pinus mugo i Rosa pendulina. Distribuia lui este limitat la 23 m de-a lungul firului de ap, realiznd 65 75% acoperire. nlimea stratului nu depete 3 m. Stratul ierburilor este bine dezvoltat, substratificat, ntre 1,50,30 m, alctuit din abunden de speciile de buruieniuri: Adenostyles alliariae, Doronicum austriacum, Heracleum palmatum, Leucanthemum waldsteinii, Luzula luzuloides, Rubus idaeus, Deschampsia caespitosa, Poa nemoralis, Chaerophyllum hirsutum, Rumex alpestris. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Alnus viridis (A. alnobetula), Salix silesiaca, Salix caprea. Specii caracteristice: Alnus viridis (A. alnobetula), Salix silesiaca. Alte specii importante: Adenostyles alliariae, Rumex arifolius, Aconitum tauricum, Rosa pendulina, Phleum alpinum, Achillea distans, Leucanthemum waldsteinii, Festuca pratensis ssp. apennina, Aconitum toxicum, Saxifraga heucherifolia, Carduus personatus, Senecio subalpinus, Cirsium waldsteinii, Rumex alpestris, Veratrum album, Senecio nemorensis, Chaerophyllum hirsutum, Doronicum austriacum, Calamagrostis villosa, Campanula abietina, Hypericum richerii ssp. grisebachii, Phyteuma wagneri, Geranium sylvaticum, Athyrium distentifolium, Viola biflora, Ranunculus platanifolius, Deschampsia caespitosa, Myosotis sylvatica, Valeriana sambucifolia, Cicerbita alpina, Polygonatum verticillatum, Valeriana tripteris, Calamagrostis arundinacea, Pinus mugo, Rosa pendulina, Luzula luzuloides, Rubus idaeus, Poa nemoralis, Chaerophyllum hirsutum, Rumex alpestris. Specii endemice: Trisetum fuscum, Heracleum palmatum, Pulmonaria filarskyana. Valoare conservativ: moderat; poate nregistra specii endemice i subendemice. R3111 Tufriuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) Structura: Fitocenoza este edificat de specii arcto-alpine, circumpolare i boreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile, cu exigene hidrice variabile. Fitocenoza este probabil secundar, dar cu mare stabilitate cenotic instalndu-se n urma defririi jnepeniurilor sau a molidiurilor. Au ntotdeauna acoperire mare (85100%). Stratul subarbustiv este dominat de Vaccinium myrtillus uneori fiind chiar monodominant, la limita inferioar de altitudine a fitocenozei avnd un aspect monoton. n general, mai apar n numr mai mare exemplare de Vaccinium vitisidaea, Rhododendron myrtifolium, Juniperus sibirica, Bruckenthalia spiculifolia. nlimea stratului este de 2530 cm. Stratul ierburilor cu nlime mijlocie este dominat de: Nardus stricta, Festuca supina, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa. Stratul inferior, de 510 cm este alctuit din exemplare de Potentilla ternata, Geum montanum, specii de licheni i muchi (Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii). Compoziie floristic: Specii edificatoare: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitisidaea. Specii caracteristice: Campanula abietina, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Alte specii importante: Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula serrata, Potentilla ternata,
13
Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria procumbens, Luzula luzuloides var. erythranthema, Cruciata glabra, Juniperus communis, Genista oligosperma, Thymus praecox, Empetrum nigrum, Picea abies. R3113 Tufriuri sud-est carpatice de soc rou (Sambucus racemosa) Structura: Fitocenoza se instaleaz secundar, dup tierea pdurilor de fag i fag n amestec, dar numai dup stadiile incipiente de succesiune, n care are loc descompunerea materialului lemnos rmas pe sol. Stratul arbutilor este dominat de Sambucus racemosa, nsoit de Salix caprea dar sporadic apar Sambucus nigra, Salix silesiaca, Betula pendula, Sorbus aucuparia. nlimea stratului este de 45 m. Acoperirea variaz, dup stadiul de evoluie, ntre 6090%. Stratul ierburilor i subarbutilor pstreaz n bun msur flora forestier anterioar, Senecio fuchsii devenind caracteristic asociaiei. Cu dominan mare sunt prezente speciile: Calamagrostis arundinacea, Rubus hirtus, Rubus idaeus, Fragaria vesca, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere, Luzula luzuloides i numeroase ferigi. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Sambucus racemosa. Specii caracteristice: Senecio fuchsii, Salix caprea, Sambucus racemosa. Alte specii importante: Sorbus aucuparia, Calamagrostis arundinacea, Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella, Galeopsis speciosa, Bromus ramosus, Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare, Stachys sylvatica, Betula pendula, Chamaenerion angustifolium, Fragaria vesca, Rubus idaeus, Myosotis arvensis, Centaurium erythraea, Verbascum thapsus, Rubus hirtus, Salix silesiaca, Sambucus nigra, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere, Luzula luzuloides. Valoare conservativ: redus, stadii succesionale antropizate. R3114 Tieturi de pdure cu zmeur (Rubus idaeus) Valoare conservativ: redus, stadii succesionale antropice. R3117 Tufriuri sud-est carpatice de alun (Corylus avellana) cu cununi (Spiraea chamaedryfolia) Structura: Fitocenoza este instalat primar i este edificat de specii eurasiatice, europene, mezotermofile, mezofile, saxicole i forestiere. Stratul arbutilor este luxuriant, edificat de Corylus avellana intens dominant, nsoit de Spiraea chamaedryfolia i exemplare sporadice de Fraxinus excelsior, Tilia cordata, Ribes uva-crispa, Rosa pendulina. O variant floristic regional este codominana lui Evonymus verrucosus alturi de Corylus avellana, pe aceleai pante stncoase dar cu orientare NE. Stratul ierburilor este compus din graminee mai frecvente, ca: Poa nemoralis, Calamagrostis arundinacea dar i Festuca rupicola ssp. saxatilis, Brachypodium pinnatum, ferigi: Asplenium trichomanes, pe stnci, Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, alturi de alte specii din flora de mull, Pulmonaria rubra, Mercurialis perennis, Geranium robertianum, Urtica dioica. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Corylus avellana, Spiraea chamaedryfolia, Poa nemoralis, Calamagrostis arundinacea. Specii caracteristice: Corylus avellana, Spiraea chamaedryfolia. Alte specii importante: Spiraea crenata, Spiraea media, Rosa pimpinellifolia, Ulmus glabra, Salix silesiaca, Tilia cordata, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Rosa pendulina, Sambucus nigra, Sorbus aucuparia, Rubus idaeus, Senecio nemorensis ssp. fuchsii, Galeopsis speciosa, Ribes uvacrispa, Evonymus verrucosus, Festuca rupicola ssp. saxatilis, Brachypodium pinnatum, Asplenium trichomanes, Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Pulmonaria rubra, Mercurialis perennis, Geranium robertianum, Urtica dioica. Valoare conservativ: mare, habitate restrnse ca areal, situate pe stncrii n curs de solificare, instalate primar. R3602 Pajiti sud-est carpatice de coarn (Carex curvula) i Primula minima
14
Valoare conservativ: redus n general. R3603 Pajiti sud-est carpatice de prul porcului (Juncus trifidus) i Oreochloa disticha Valoare conservativ: redus. R3608 Pajiti sud-est carpatice de Scorzonera rosea i Festuca nigrescens Structura: Habitat mesofil i mesohigrofil, de pajite secundar dezvoltat n urma defririi pdurilor de molid. Stratul arbustiv foarte redus; n pajiti ptrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos dominant, speciile caracteristice Scorzonera rosea i Campanula abietina definesc caracterul regional al gruprii. Specia edificatoare Festuca nigrescens realizeaz o acoperire cuprins ntre 3585%. n structura floristic sunt prezente numeroase specii mezofile, caracteristice pentru Arrhenatheretea. Specia Nardus stricta are o constan ridicat i o acoperire ntre 510%. Au fost descrise subasociaia typicum, care este ntlnit n etajul montan superior, cu numeroase specii caracteristice pentru Caricetalia curvulae i subasociaia festucetosum airoidis Coldea 1987, prezent n etajul subalpin, cu numeroase specii microterme i cu diferenialele ecologice Festuca supina, Agrostis rupestris i Avenula versicolor. Stratul muchilor redus, numrul de specii este mic, menionm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum. Valoare conservativ: moderat; habitat endemic sud-est carpatic i prioritar european; mare numai n fitocenozele unde este prezent specia Tozzia carpathica (DH2). Compoziie floristic: Specii edificatoare: Scorzonera rosea, Festuca nigrescens. Specii caracteristice: Scorzonera rosea, Festuca nigrescens, Viola declinata, Poa media. Alte specii importante: Tozzia carpathica, Geum montanum, Potentilla ternata, Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Gentiana kochiana, Hieracium aurantiacum, Hipochoeris uniflora, Thymus balcanus, Antennaria dioica, Carex ovalis, Euphrasia stricta, Hieracium pillosela, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Thymus pulegioides, Alchemilla glaucescens, Danthonia decumbens, Hypericum umbellatum, Arnica montana, Luzula campestris, Alchemilla flabellata, Polygala vulgaris, Nigritella rubra. R3609 Pajiti sud-est carpatice de poic (Nardus stricta) i Viola declinata Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv foarte redus; n pajiti ptrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos: specia caracteristic carpatobalcanic Viola declinata are o acoperire redus, mai ales n gruprile unde Nardus stricta are o acoperire de pn le 95%, este monodominant i numrul de specii din compoziia floristic este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constan ridicat, dar cu o acoperire de pn la 5%. Au fost descrise subasociaiile typicum, care este ntlnit n etajul montan superior i festucetosum airoidis Coldea 1987, prezent n etajul subalpin, cu numeroase specii microterme i cu diferenialele ecologice. Stratul muchilor este redus, iar numrul de specii mic; menionm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens. Valoare conservativ: moderat; habitat prioritar european. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Viola declinata, Nardus stricta. Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media. Alte specii importante: Hieracium aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris, Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Potentilla ternata, Campanula abietina, Leucorchis albida, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Luzula campestris, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella, Hieracium lactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla flabellate, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana.
15
R3610 Pajiti sud-est carpatice de Poa media Structura: Habitat mesotrof. Stratul arbustiv foarte redus; n pajiti ptrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium uliginosum. Stratul ierbos-dominant. Specia caracteristic i edificatoare Poa media are o acoperire medie de 60% i prezint o constan ridicat. Menionm prezena unor specii chiono-higrofile: Ranunculus crenatus, Gnaphalium supinum. Gruprile cu Poa media prezint numeroase specii caracteristice pentru Potentillo-Nardion i Caricetalia curvulae. Valoare conservativ: moderat. R3612 Pajiti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) i coarn mare (Sesleria bielzii) Structura: Habitat mozaicat, datorat neuniformitii terenurilor pe care se dezvolt. Stratul ierbos: speciile edificatoare i caracteristice sunt Carex sempervirens i Sesleria bielzii, alturi de care, cu constan ridicat, se mai ntlnesc: Astragalus alpinus, Sausurea alpina, Cerastium transsilvanicum, Androsace chamaejasme, Astragalus frigidus, Bartschia alpina, Hedysarum hedysaroides, Biscutella laevigata. n condiii de umiditate ridicat, n asociaie se infiltreaz adeseori elemente din Salicetum reticulatae. Valoare conservativ: mare, habitat endemic. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Sesleria bielzii, Carex sempervirens. Specii caracteristice: Sesleria bielzii, Carex sempervirens, Dianthus tenuifolius, Cerastium transsilvanicum. Alte specii importante: Festuca versicolor, Festuca flaccida, Helianthemum nummularium ssp. tomentosum, Carduus kerneri, Festuca amethystine, Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Primula elatior ssp. carpatica, Centaurea kotschyana, Cerastium arvense ssp. calcicolum, Potentilla thuringiaca, Poa rehmanii, Centaurea pinnatifida, Alyssum repens, Alchemilla palmata, Calamintha baumgarteni. Specii endemice: Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis, Cerastium transsilvanicum, Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius, Koeleria transsilvanica, Linum perenne ssp. extraaxilare, Onobrychis transsilvanica, Thlaspi dacicum, Thesium kernerianum Thymus pulcherrimus. R3707 Comuniti sud-est carpatice de buruieniuri nalte cu Telekia speciosa i Petasites hybridus Valoare conservativ: redus. R3708 Comuniti daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa i Scirpus sylvaticus Suprafee: Formeaz fii de limi variabile n vile umede i difuz luminate. Valoare conservativ: redus, mare doar n habitatele unde este prezent specia Ligularia sibirica R3707 Comuniti sud-est carpatice de buruieniuri nalte cu Telekia speciosa i Petasites hybridus Valoare conservativ: redus. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Telekia speciosa, Petasites hybridus. Specii caracteristice: Petasites albus, Filipendula ulmaria. Alte specii importante: Aruncus dioicus, Equisetum maximum, Cirsium oleraceum, Scrophularia alata, Chaerophyllum cicutaria, Impatiens noli-tangere, Pulmoraria rubra, Hypericum acutum, Orobanche fava, Anthriscus nitida, Symphytum officinale, Carduus personata, Rumex obtusifoius, Alliaria petiolata, Urica dioica, Aegopodium podagraria, Geranium robertianum, Galium aparine, Lamium maculatum, Mycelis muralis, Chelidonium majus, Glechoma hederacea, Chaerophyllum aromaticum, Geum urbanum, Campanula rapunculoides, Carduus crispus, Anthriscus sylvestris, Rubus caesius,
16
Silene dioica, Cruciata laevipes, Eupatorium cannabinum, Poa trivialis, Galeopsis tetrahit, Silene alba, Geranium phaeum, Achillea distans, Heracleum sphondylium, Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum, Myosotis scorpioides, Scirpus sylvaticus. R3711 Pajiti dacice de Nardus stricta i Molinia caerulea Valoare conservativ: moderat. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Molinia caerulea, Nardus stricta, Danthonia decumbens, Juncus glaucus. Specii caracteristice: Molinia coerulea, Peucedanum rochelianum, Juncus inflexus. Alte specii importante: Luzula campestris, Stachys officinalis, Hypochoeris radicata, Ranunculus flammula, Juncus conglomeratus, Succisa pratensis, Serratula tinctoria, Lychnis flos-cuculi, Rhinanthus glaber, Solidago virgaurea, Campanula patula, Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, Lysimachia vulgaris. R3803 Pajiti sud-est carpatice de Agrostis capillaris i Festuca rubra Valoare conservativ: redus. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Cynosurus cristatus. Specii caracteristice: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Lotus corniculatus. Alte specii importante: Cynosurus cristatus, Dactylis glomerata, Daucus carota, Piminella saxifraga, Anthoxanthum odoratum, Cerastium holosteoides, Holcus lanatus, Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Briza media, Carex pallescens. R3804 Pajiti daco-getice de Agrostis capillaris i Anthoxanthum odoratum Valoare conservativ: moderat. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Cynosurus cristatus, Lolium perenne. Specii caracteristice: Agrostis capillaris, Anthoxanthim odoratum, Luzula campestris. Alte specii importante: Heracleum sphondylium, Knautia arvensis, Galium mollugo, Pastinaca sativa, Achillea millefolium, Festuca pratensis, Stellaria graminea, Filipendula vulgaris, Briza media, Linum catharticum, Trifolium pratense. R4101 Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale i nemorale, oligo-mezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba), frecvent cu exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra); are acoperire de 90100% i nlimi de 3035 m pentru molid i brad, 2530 pentru fag la 100 de ani. Stratul arbutilor este slab dezvoltat, cu rare exemplare de Sambucus racemosa, Lonicera xylosteum, Ribes petraeum, Daphne mezereum, Rosa pendulina. Stratul ierburilor i subarbutilor: dezvoltat variabil n funcie de lumin, format din specii ale florei de mull (Dentaria glandulosa, Galium odoratum, Rubus hirtus), local i puine specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides). Stratul muchilor reprezentat prin pernie disperse de Eurynchium striatum, Hylocomium splendens, Dicranum scoparium .a. Valoare conservativ: moderat. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa. Alte specii importante: Actaea spicata, Carex sylvatica, Geranium robertianum, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Oxalis acetosella, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Senecio nemorensis, Stachys sylvatica; n locuri umede, primvara: Allium ursinum; vara: Cardamine impatiens, Circaea lutetiana, Carex pendula, Impatiens noli-tangere; pe versanii umbrii i n staiuni mai umede poate domina Rubus hirtus.
17
R4102 Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum Structura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale i nemorale, oligomezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba) n proporii variate, cu rare exemplare de mesteacn (Betula pendula), scoru (Sorbus aucuparia), are acoperire de 8090% i nlimi de 2230 m pentru molid i brad, 1824 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbutilor: cu rare exemplare de Ribes uva-crispa, Lonicera nigra .a. Stratul ierburilor i subarbutilor: dezvoltat variabil n funcie de lumin, dominant de specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus). Stratul muchilor: rare pernie de Hylocomium splendens, Eurynchium striatum, Dicranum scoparium. Valoare conservativ: moderat. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Alte specii importante: Athyrium filixfemina, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Festuca drymeia, Galium odoratum, Galium schultesii, Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis, .a. R4103 Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii Structura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale i nemorale, oligomezoterme, higrofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor este compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) i brad (Abies alba) n proporii variate, cu rare exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus) i ulm de munte (Ulmus glabra); are acoperire de 90100% i nlimi de 2632 m pentru molid i brad, 2226 m pentru fag la 100 ani. Stratul arbutilor este slab dezvoltat, compus din exemplare rare de Sambucus racemosa, Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor i subarbutilor: de regul puternic dezvoltat cu specii higrofile de tipul Myosotis Leucanthemum. Valoare conservativ: foarte mare. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Leucanthemum waldsteinii, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Chrysosplenium alternifolium, Circaea lutetiana, Deschampsia caespitosa, Doronicum austriacum. Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Equisetum sylvaticum, Epilobium montanum, Lamium galeobodolon, Gymnocarpium dryopteris, Impatiens noli-tangere, Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Veronica urticifolia .a. R4104 Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu pulmonaria rubra Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, oligo-mezoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor compus din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba), n proporiii diferite, cu puine exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), mai rar frasin (Fraxinus excelsior), carpen (Carpinus betulus); Valoare conservativ: moderat. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa. Alte specii importante: Adoxa moschatelina, Actaea spicata, Asarum europaeum, Bromus benekeni, Carex sylvatica, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Geranium phaeum, G. robertianum, Hordelymus europaeus (roci calcaroase), Lamium galeobdolon, Mercurialis
18
perennis, Milium effusum, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Sanicula europaea, Salvia glutinosa, Senecio nemorensis, Stachys sylvatica; n locuri umede: Allium ursinum (primvara), Cardamine impatiens, Carex remota, Circaea lutetiana, Impatiens noli-tangere; pe versani umbrii, cu umiditate ridicat a aerului, poate deveni dominant Rubus hirtus; local pe forme de relief convexe pot apare rare exemplare de Luzula luzuloides, Veronica officinalis, Majanthemum bifolium .a. R4105 Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Festuca drymeia Valoare conservativ: moderat. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Festuca drymeia. Alte specii: Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Euphorbia amygdaloides, Lamium galebdolon, Glechoma hirsuta, Hieracium rotundatum (rar), Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pulmonaria rubra, Rubus hirtus, Scrophularia nodosa, Vaccinium myrtillus, Viola reichenbachiana .a. R4106 Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum* Structura: Fitocenoze edificate de specii europene i boreale, mezoterme, mezofile, oligotrofe. Stratul arborilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), exclusiv sau cu amestec de brad (Abies alba), rar molid (Picea abies), mesteacn (Betula pendula), scoru (Sorbus aucuparia, iar la dealuri i gorun (Quercus petraea), pin silvestru (Pinus sylvestris), avnd acoperire de 7080% i nlimi de 1525 m la 100 de ani. Stratul arbutilor, lipsete sau este reprezentat prin exemplare de Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor i subarbutilor, dominat de specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides i Vaccinium sp.), dar i cu exemplare slab dezvoltate din unele specii de mull. Stratul muchilor are o dezvoltare redus, fiind constituit din specii de Polytrichum. Valoare conservativ: moderat R4107 Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale i boreale, mezooligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) (pduri ntre 7001400 m), fag i brad (Abies alba) (pduri ntre 8001250 m), cu rare exemplare de molid (la altitudini mai mari), cu exemplare de scoru (Sorbus aucuparia), mesteacn (Betula pendula) iar la altitudini mici i gorun (Quercus petraea) sau pin silvestru (Pinus sylvestris). Are acoperire mare (6080%) i nlimi de 1520 m pentru fag i 1725 m pentru brad. Stratul arbutilor, de regul, lipsete sau este compus din rare exemplare de Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor i subarbutilor: dominat de Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea i specii din tipurile Calamagrostis Luzula. Valoare conservativ: mare. Compoziie floristic: Specii edificatoare: n principal Fagus sylvatica ssp. sylvatica, n parte Abies alba. Specii caracteristice: . Alte specii importante: Anthenaria dioica, Calamagrostis arundinacea, Dechampsia flexuosa, Luzula luzuloides, Lycopodium selago, Oxalis acetosella, Brukenthalia spiculifolia, Saxifraga cuneifolia .a. R4108 Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii Suprafee: reduse, dispersate ntre celelalte pduri. Valoare conservativ: foarte mare.
19
Compoziie floristic: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Specii caracteristice: Leucanthemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus. Alte specii importante: Athyrium filixfemina, Dentaria glandulosa, Doronicum austriacum, Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Gymnocarpium dryopteris, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Symphytum cordatum, Veronica urticifolia .a. R4205 Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale i carpatice, oligoterme, mezofite, mezoeutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu rare exemplare de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagus sylvatica), are acoperire mare (80100%) i nlimi de 2540 m. Stratul arbutilor, slab dezvoltat exemplare rare de scoru (Sorbus aucuparia), Sambucus racemosa, Ribes petraeum, Lonicera nigra, Daphne mezereum, Rubus idaeus, Spiraea chamaedrifolia etc. Stratul ierburilor i subarbutilor, neuniform, dezvoltat n pete, cu Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea. Valoare conservativ: moderat. Compoziie floristic: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Alte specii: Athyrium filix-femina, Campanula abietina, Dryopteris filix-mas, Fragaria vesca, Lamium galeobdolon, Gentiana asclepiadea, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Mercurialis perennis, Rubus hirtus, Soldanella hungarica. Specii de interes comunitar din cadrul sitului Specii de nevertebrate: Pe teritoriul parcului s-au identificat 15 specii de Coccinellidae, 35 de Cerambycidae (Coleptera), ntre care si specia foarte rara n Romnia - Nivellia sanguinosa G. - pe valea Crligatura, 17 km amonte de Repedea. Rhopalopus femoratus L. si Chlorophorus varius M. sunt semnalate pentru prima data n Maramures. (cf. Sitului oficial al Parcului Natural Muntii Maramuresului) Specii de pesti: Ihtiofauna este putin diversificata, dar caracteristica regimului reofil al izvoarelor: Salmo trutta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (Phoxiriis phoxinus), (zglvoc) (Cottus gobio), babete (Cottus poecilopus). n partea inferioara a rurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, speciile de pesti cele mai reprezentative sunt: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma nasus) si chiar specia monnment al naturii- lostrita (Hucho hucho) sau cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures. Specii de amfibieni si reptile: Majoritatea pdurilor din zona sunt specii nemorale cu dominaia net a speciilor centraleuropene, dar si euro-siberiene, dintre care amintim - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena), Bufo bufo, Bufo viridis, Salamandra salamandra, Triturus cristatus (triton cu creasta) brotcelul (Hyla arborea), Rana dalmatina, Rana temporaria, constituie princialele specii de amfibieni preznete. Dintre reptile: nprca (Anguis fragilis), arpe de alun (Coronella austriaca), Vipera berus, Lacerta vivipara, Lacerta agilis, Elaphe longissima.
20
Avifauna sitului cuprinde specii precum: muscarul gulerat - Ficedula albicolis, Lyrurus tetrix, Tetrao urogallus, Tetrastes bonasia - ierunca, mierla de apa - Cinclus cinclus, fluierar de munte - Tringa hypoleucos, codobatura de munte - Motacilla cinerea si codobatura alba - Motacilla alba. Speciile caracteristice fagetelor sunt: ciocanitoarea spate alb - Dendrocopos leucotos, muscar gulerat- Ficedula albicollis, etc. Atasate de coniferele din padurile de amestec sunt: alunarul - Nucifraga caryocatactes, pitigoiul de bradet - Parus ater, etc. n padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt: ciocanitoarea de munte Picoides tridactylus, forfecuta - Loxia curvirostra, scatiu - Carduelis spinus, etc. Pasarile rapitoare din sit sunt: acvila de munte - Aquila crysaetos, sorecarul - Buteo buteo, uliul - Accipiter gentilis, uliul pasarar - Accipiter nisus, vnturel rosu - Falco tinnunculus, huhurezul mare (Strix uralensis) etc. Cu toate ca sunt specii de interes comunitar si incluse pe listele rosii la nivel natonal, populatiile urmatoarelor specii sunt viguroase si viabile: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Lyrurus tetrix, Bubo bubo, Pieoides tridactylus, Corvus corax, etc. Fauna de mamifere a sitului cuprinde specii precum: rsul - Lynx lynx, nurca - Mustela lutreola, lupul - Canis lupus, ursul - Ursus arctos, vidra - Lutra lutra, prul mare - Glis glis, cpriorul Capreolus capreolus, pisica slbatic - Felis sylvestris, veveria - Sciurus vulgaris, rsul - Lynx lynx, etc.
3. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PP: 1. date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea PP etc.; 2. date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a PP, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;
21
Perimetrul obiectivului de interes 3.1. ANALIZA ASOCIAIILOR VEGETALE, HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI DIN PERIMETRUL INVESTITIEI Analiza florei si vegetatiei Metoda de lucru In vederea analizei florei si vegetatiei s-au efectuat deplasri n perimetrul de referin in perioada martie septembrie 2010 si inventarieri floristice in habitatele zonei pentru a surprinde diversitatea floristica, evaluarea populatiilor de plante, identificarea asociatiilor vegetale pe baza analizei speciilor edificatoare, caracteristice i difereniale. Studiul vegetaiei s-a axat pe identificarea i analiza asociaiilor vegetale ale cror fitocenoze sunt prezente n teritoriul cercetat. S-a utilizat metoda lui J. Braun Blanquet adaptat de ctre Al. Borza i N. Bocaiu la particularitile covorului vegetal din ara noastr. Tehnica ridicrilor fitocenologice i a notaiilor a fost cea conform colii fitocenologice central-europene. Apartenena releveurilor din fitocenoze la diferite asociaii vegetale a fost stabilit cu ajutorul speciilor de recunoatere, a speciilor difereniale i a speciilor edificatoare. A fost aplicata metoda releveului fitosociologic urmata de prelucrari statistice ale esantioanelor inregistrate. Rezultate: Pe terenul destinat exploatarii nu s-au identificat nici una dintre asociatiile vegetale care definesc habitate de importanta comunitara sau cu grad conservativ ridicat. In urma studiului de teren au fost identificate si analizate asociatii vegetale forestiere si praticole dispuse mozaicat, ca suport pentru habitatele naturale ale regiunii. Vegetatia forestiera, predominanta in perimetrul de amplasare a obiectivului apartine unor asociatii edificate de molid si fag in diferite proportii, iar in functie de particularitatile substratului si ale microclimatului, cu diferite specii caacteristice, ceea ce genereaza asociatii diferite. Asociatia Vaccinietum myrtylli Asociatia este prezenta in teritoriul de referinta, pe portiuni inclinate, ocupand cea mai mare parte a etajului subalpin al Muntilor Maramuresului. Amplasamentul obiectivului se gaseste intr-o portiune ocupata de o astfel de formatiune ierbos-arbustiva. Este o vegetatie scunda, deasa, cu caracter acidofil. Valoarea economica a afinisului consta in cele cateva specii ierbacee si fructele celor doua specii de Vaccinium, culese vara si spre toamna. In general, animalele nu pasc in afinis, ci il folosesc doar ca loc de trecere. In componenta asociatiei se gasesc, in afara edificatorilor, specii praticole intalnite si in pajistile montane. Nici una dintre speciile floristice identificate pe teren, in componenta afiniselor, nu sunt de interes comunitar sau periclitate de un numar mic de indivizi, respectiv o presiune antropo-zoogena semnificativa.
Numrul releveului Altitudinea m.s.m. 0 Expoziia nclinaia pantei (gr.) Acop. str. ierbos (%)
1 110 V 20 1
2 1050 NV 25 5
3 1050 NV 25 5
4 1000 E 20 5
5 950 NE 20 1
22
Suprafata de proba Car. as. Vaccinium myrtyllus Vaccinium vitis idaea Juniperus communis Nardus stricta Luzula luzuloides Viola declinata Scorzonera rosea Hieracium pilosella Polygala vulgaris Antennaria dioica Cruciata glabra Homogyne alpina Melampyrum saxosum Oxalis acetosella Hypericum maculatum Lycopodium clavatum Vetratrum album Deschampsia caespitosa Potentilla aurea Cruciata glabra Potentilla erecta Ronica urticifolia Anthoxanthum odoratum Calamagrostis arundinacea Athyrium filix-femina Dryopteris filix - mas Soldanella hungarica major 400mp 3 1 + + + + + + + + + 3 2 + + + + + + + + + + 2 2 1 + + + + + + + + + + 2 1 + + + + + + + + + + + 3 1 + + + + + + + + + + + + -
Melampyro saxosi Vaccinietum myrtilli Coldea 1990 Fitocenozele acestei asociatii se gasesc insular in teritoriul de referinta, dar fara a fi localizate pe amplasamentul obiectivului. Asociatia de afin cu merisor adaposteste cateva specii ierboase endemice pentru Carpati, dar cu efective populationale crescute, fara a fi in pericol de disparitie. Astfel de specii sunt: Melampyrum saxosum, Viola declinata, etc. Obiectivul supus analizei nu va influenta negativ efectivele, respectiv remanenta speciilor endemice. Numrul releveului 1 2 3 Altitudinea m.s.m. 1450 1550 1300 Expoziia V NV NE nclinaia pantei (gr.) 20 25 15 Acop. str. ierbos (%) 1 5 5 Suprafata de proba 20mp Car. as. Vaccinium myrtyllus 3 2 3 Vaccinium vitis-idaea 1 2 2 Juniperus communis + Picea abies + II Campanula abietina + Viola declinata + Luzula luzuloides + 23
Cruciata glabra Potentila ternata Homogyna alpina Melampyrum saxosum Nardus stricta Deschampsia flexuosa Athyrium filix femina Alchemilla vulgaris Ranunculus repens Achillea millefolim Thymus pulegioides Agrostis capillaris Scorzonera rosea Dryopteris filix-mas Festuca rubra Lotus corniculatus Hieracium aurantiacum Hypericum maculatum Lycopodium clavatum Homogyne alpina Deschampsia flexuosa
+ + + + + + + + + + -
+ + + + + -
+ + + + + + + + + + + + +
Tufarisurile de afin, incluzand pe cele care ca si specie caracteristica pe Melampyrum saxosum, sunt caracteristice pentru etajul subalpin, au suprafete intinse, iar speciile vegetale, atat ca taxoni individuali, cat si in sistem cenotic nu sunt vulnerabilizate de proiectul previzionat. Pajisti de parul porcului: Violo declinatae Nardetum Simon 1966 Nardetele inventariate si analizate ocupa suprafete intinse in zona geografica in care s eva amplasa obiectivul. Suprafata lor este in continua crestere atat prin defrisare, cat si prin pasunatul altor categorii de pajisti, nardetele fiind forme de succesiune regresiva a pajistilor. Cu toate ca la nivel european sunt considerate ca habitate prioritare, in Romania, si in Muntii Maramuresului, nu adapostesc o biodiversitate crescuta, taxonii floristici si faunistici nu sunt reprezentati prin efective restranse aflate in pericol de reducere sau extinctie. Numrul releveului 1 2 3 4 5 Altitudinea m.s.m. 1500 1450 1300 1500 1500 Expoziia V NV NV E NE nclinaia pantei (gr.) 20 25 25 20 20 Acop. str. ierbos (%) 70 85 90 90 90 Suprafata de proba 20mp Car. as. Nardus stricta 4 4 4 4 5 Viola declinata + + + + + Vaccinium myrtyllus Vaccinium vitis-idaea Festuca nigrescens 1 + + + 24 + + 1 + 1 +
Polytrichum commune Dicranum scoparium Scorzonera rosea Hieracium aurantiacum Campanula serrata Antennaria dioica Ligusticum mutellina Potentilla ternata Luzula campestris Potentilla erecta Danthonia decumbens Hypericum maculatum Arnica montana Hieracium lactucella Ranunculus repens Athyrium filix femina Dryopteris filix-mas Lycopodium clavatum Lotus corniculatus Polygala vulgaris Gnaphalium sylvaticum Achillea distans Euphrasia stricta Dianthus tenuifolius Thymus serpyllium Carlina acaulis Phyteuma orbiculare Campanula abietina Gentiana asclepiadea Deschampsia flexuosa
+ + + + + + + + + + + + + -
+ + + + -+ + -
+ + + + + + + + + + + + +
+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
+ + + + + + + + + + + + + + + + + + -
HABITATELE Zona de interes are o suprafata relativ extinsa, defrisarea si amenajarea se va realiza pe o suprafata de cca 225 de mp. Cu toate ca vegetatia este relativ uniforma constituita din paduri si mici suprafete de pajisti, datorita reliefului montan, a microreliefului constand in microdepresiuni, gasesc cateva habitate mozaicate. Metoda de lucru: Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de expozitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor stationali care genereaza diversitatea de habitate. Habitatele au fost evaluate pe baza asociatiilor vegetale identificate pe teren si in acord cu bibliografia de specialitate. In perimetrul destinat lucrarii si in imprejurimi, habitatele identificate sunt prezentate mai jos: R3111 Tufriuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)
25
Au fost identificate la altitudini de cca 800-1000 m. In structura fitocenozelor intra specii arctoalpine, circumpolare i boreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile, cu exigene hidrice variabile. Este instalata in spatii interforestiere de origine primara sau secundara. Prezinta o acoperire de peste 90%, semnificativa fiind acoperirea realizata de catre edificator, Vaccinium myrtillus uneori fiind codominant, cu merisorul Vaccinium vitis idaea. nlimea stratului arbustiv este de 2530 cm. Stratul ierburilor cu nlime mijlocie este dominat de: Nardus stricta, Festuca supina, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa. Stratul inferior, de 510 cm este alctuit din exemplare de ierburi si specii de licheni i muchi. Compozitia floristica este prezentata in tabelul sintetic al asociatie. R3609 Pajiti sud-est carpatice de poic (Nardus stricta) i Viola declinata Pajistile de parul porcului fragmenteaza si ele zonele forestiere, la diverse altitudini intre 800 1000 m pe coaste si versanti cu inclinari moderate spre mari. Substratul este unul sarac in substante organice, acidofil ceea ce ajuta la instalarea pajistilor de parul porcului. Desi domina ierburile, exista si un strat arbustiv redus constituit din specii Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos este edificat de parul porcului, pigmentat de specia caracteristic carpatobalcanic Viola declinata care realizeaza acoperire redus, mai ales n gruprile unde Nardus stricta are o acoperire de pn le 95%, este monodominant i numrul de specii din compoziia floristic este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constan ridicat. Stratul muchilor este redus, iar numrul de specii mic; menionm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens. Valoare conservativ: cu toate ca este considerat habitat de importanta europeana, valoarea sa conservativa este moderat, nefiind multe specii de interes comunitar. Compozitia floristica este prezentata in tabelul sintetic al asociatiei. R4101 Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra R4102 Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum Padurile de amestec de molid cu fag, in diferite proportii, ocupa versantii cu altitudini de 600 900m, cu inclinatii medii i expoziii diferite, platouri, culmi. Pe langa edificatori, speciile care apar in covorul ierbos au preferinte oligo-mezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor realizeaza acoperiri mari de 90100% i nlimi de 3035 m pentru molid i brad, 2530, ceea ce impune un deficit al stratului arbustiv si al covorului ierbos. Valoare conservativ: moderat. R4205 Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella Molidisele sunt fragmentare, etajul montan superior interferand la nivel altitudinal cu cel mijlociu, ceea ce face ca padurile sa fie un mozaic de molidise pure si molidiso-fagete. Similar cu padurile de amestec, in structura molidiselor se intalnesc specii boreale i carpatice, oligoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu rare exemplare de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagus sylvatica), are acoperire mare (80100%) i nlimi de 25 40 m. Stratul arbutilor, slab dezvoltat exemplare rare de scoru (Sorbus aucuparia),
26
Sambucus racemosa, Ribes petraeum, Lonicera nigra, Daphne mezereum, Rubus idaeus, Spiraea chamaedrifolia etc. Stratul ierburilor i subarbutilor, neuniform, dezvoltat n pete, cu Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea. Valoare conservativ: moderat. 3.2. ANALIZA SPECIILOR DE PLANTE SI ANIMALE DIN ARIA DE IMPACT I ZONA NCONJURTOARE FLORA In vecinatatile zonei de amplasare a proiectului exista cateva specii de flora de interes comunitar, in special endemite carpatice precum: Melampyrum saxosum, Viola declinata, Arnica montana, Campanula serrata, Cardamine glanduligera, Symphytum cordatum, Phyteuma tetramerum. NEVERTEBRATE In ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin observatii directe si colectari de material biologic, au fost identificate specii apartinand ordinelor lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera i coleoptera. Nu s-au identificat specii de interes comunitar care sa fie periclitate de lucrarile ce se vor efectua in zona. Panourile fotovoltaice nu au impact negativ asupra nevertebratelor. Pesti: Deoarece zona de amplasament a proiectului nu exista paraie, rauri, nu exista ihtiofauna. AMFIBIENI Metoda de studiu: ntlnirea i identificarea vizual a amfibienilor i reptilelor (ARVES-amphibian and reptile visual encounter surveys) este metoda ceea mai standard n studiul i inventarierea herpetofaunei. Exist numeroase metode de ntlnire i identificare vizual, dintre care ceea mai adecvat este metoda transectelor. Habitatele umede de padure, cat si cele ale buruienisurilor inalte atasate de marginile de paraie permit dezvoltarea amfibienilor. In padurile si pajistile din jurul obiectivului, pe o raza de cca 5 km au fost observate exemplare (Hyla arborea), nprca (Anguis fragilis), salamandra (Salamandra salamandra), broasca raioasa (Bufo bufo), Rana temporaria, dar perimetrul destinat amplasamentului este foarte restrans si nu constituie habitatul unor asfel de specii, neexistand portiuni umede sau resurse de ape. Reptile Dintre reptile au fost observate doar cinci exemplare de Lacerta vivipara si doua exemplare de de Vipera berus. Reptilele sunt atasate in special habitatelor de tufarisuri si de pajisti, deci au potential a se gasi in zonele invecinate, dar ele nu sunt sub impactul amplasarii sau functionarii obiectivului. Pasari Metoda de studiu: Observarea si evaluarea populatiilor avifaunei s-a efectuat prin observatii directe si observatii asupra locurilor de cuibarit si de hranire. In perimetrul desemnat deschiderii carierei nu s-au semnalat cuiburi de pasari.
27
In zonele invecinate au fost observate urmatoarele specii de pasari: corb Corvus corax, , Corvus monedula (stancuta), soimul randunelelor Falco subbuteo, pupaza Upupa epops, specii de motacila Motacilla alba, cotofana Pica pica, mierla Turdus merula, pitigoi mare Parus major, florinte Carduelis chloris, sticlete Carduelis carduelis, sorecar comun Buteo buteo, Nucifraga caryocatacte, Loxia curvirostra. Consideram ca amplasarea turnului nu va avea un impact negativ asupra avifaunei zonei. Speciile prezente nu sunt migratoare pentru a fi perturbate de functionarea antenei. De asemenea zona de referinta nu se gaseste pe rutele mari de migratie a pasarilor ca sa induca un impact negativ asupra acestora. MAMIFERE In padurile din zona se stie ca traiesc specii de mamifere mari precum lupul, ursul, capriorul, vulpea, jderul, rasul, dar si mamiferele mici (insectivore, roztoare veverita, chitcanul, soareci), fara a avea un grad de vulnerabilitate. Zona, cu toate ca este frecventat de mamiferele mari mentionate, ca lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), specii pe care nu le putem considera ca fauna strict legata de locul de amplasament, datorit suprafeei reduse. Zona de amplasare a obiectivului nu constituie habitat pentru lilieci. Pentru a evita orice confuzie precizam ca frecventele sonarelor liliecilor se cifreaza la valori medii obisnuite de 3060 de KHz, in timp ce frecventele de emisie ale antenelor sunt de ordinul MHz (350-400), respectiv Ghz (7-15). Prin urmare cele doua domenii de frecvente nu interfereaza, chiar daca liliecii ar avea habitate pe raza de actiune a antenelor de cca 15 km, ca atare nu se poate vorbi de un impact negativ asupra acestor populatii. Consideram ca amplasarea si exploatarea turnului de comunicatii nu va avea un impact negativ asupra populatiilor de mamifere din zona. 3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora; Habitatele si speciile prezente pe teritoriul vizat de amplasarea turnului de comunicatii, nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrnse. De asemenea, prin constructia turnului de comunicatii si amplasarea antenelor nu se va fragmenta arealul nici unei specii. Amplasarea turnului de comunicatii si a panourilor fotovoltaice, nu va afecta suprafata, locatia sau speciile caracteristice ale nici unui ecosistem/habitat, dupa cum nici relatiile dintre habitatele invecinate. 3.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar; Pe amplasamentul turnului de comunicatii, nu exista specii de interes comunitar. In zonele invecinate, in pajisti si paduri exista specii de flora si fauna de interes comunitar, dar nisele ecologice care adapostesc aceste specii, sunt la adapost de emisiile radio generate de catre turnul de comunicatii. 3.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung);
28
Amplasarea turnului de comunicatii nu va afecta dinamica populatiilor nici de plante nici de animale, deoarece suprafata de constructie, repsectiv de amplasare a panourilor fotovoltaice, este foarte restransa, nesemnificativa la nivelul arealului oricarei specii, iar exploatarea antenei nu poate perturba dinamica populatiilor de flora sau fauna. 3.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar; Zona de interes se gsete in Parcul natural Muntii Maramuresului. Obiectivul nu este unul economic, care sa desfasoare procese tehnologice cu impact asupra mediului, nu afecteaza integritatea sitului natural, nu este generator de fragmentare de habitate, nu distruge relaiile structurale sau funcionale din cadrul sitului i nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate determinat de o mare varietate staional. O activitate la scar restrns, cum este cea prognozat prin functionarea turnului de comunicatii, nu va afecta integritatea i stabilitatea sitului natural. 3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management; n momentul de fa situl nu are plan de management aprobat, i se suprapune cu Parcul Natural Munii Maramureului, iar conform art. 18 lit. 3 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, respectiv n cazul rezervaiilor tiinifice, rezervaiilor naturale, monumentelor naturii, sitrurilor de importan comunitar, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecie special avifaunistic i ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecie care sunt cuprinse total sau parial n perimetrele rezervaiilor biosferei, ale parcurilor naionale i ale parcurilor naturale, administrarea se asigur de ctre structurile de administrare ale acestora, prin urmare proiectul a primit Avizul nr. 215/09.03.2011 de la Administraia Parcului Natural Munii Maramureului. 4. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITII I ASUPRA HABITATELOR 4.1. IMPACTUL ACTUAL Impactul actual consta in utilizarea drumului forestier ca si cale de acces in padure, circulaia unor mijloace de transport, vitelor, oilor. Circulatia este foarte restransa, traficul neavand un impact asupra habitatelor si speciilor. Nu s-au observat fenomene de mobilizare in timpul ploilor a solului de catre apele de precipitatii, nu s-au observat gunoaie pe marginea drumului. Prin urmare impactul actual asupra zonei este unul redus. 4.2. IMPACTUL PROGNOZAT Formele de impact prognozate a se produce n urma utilizarii suplimentare a drumului prin transportul materialelor de constructie sunt urmtoarele: - cresterea insignifianta a noxelor, nivelului de zgomot determinat de intensificarea traficului. Utilajele fiind de gabarit mic, nici nivelul noxelor, nici a nivelului de zgomot nu va fi unul semnificativ. 4.3. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA INTEGRITII SITULUI Suprafaa afectat de proiect i de catre structurile asociate va fi de aproximativ 225 mp reprezint doar o pondere infima din cele peste 130 000 de ha ale parcului natural.
29
4.4. IMPACTUL ASUPRA HABITATELOR Prin construirea turnului de comunicatii si amplasarea panourilor fotovoltaice, nu se modifica suprafata habitatelor (reducerea cu 225 mp este nesemnificativa la scara habitatelor existente), prin urmare nu exista impact nici pe termen scurt nici pe termen lung in ceea ce priveste integritatea habitatelor. Avnd n vedere ns inexistena habitatelor cu valoare de conservare mare i a faptului c nu va avea loc o fragmentare de habitate, apreciem c impactul asupra ariei protejate va fi nesemnificativ. 4.5. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA POPULAIILOR DE PLANTE SI ANIMALE Modificarea/reducerea spaiilor pentru adposturi, de odihn, hran, cretere, sunt determinate n general prin modificarea habitatelor i se diferentiaza punctual la fiecare grup de fauna. Turnul de comunicatii nu determina modificari sau reduceri ale spatiilor de adapost, odihna sau hrana pentru nici una dintre speciile floristice sau faunistice. 4.6. IMPACTUL PROGNOZAT N FAZA DE CONSTRUCTIE Nevertebrate In faza de constructie a turnului se va inregistra un impact negativ minor asupra nervertebratelor, deoarece microhabitatele din sol, din frunzis, din litiera, vor fi mobilizate doar pe 154 mp si vor fi compensate cu usurinta de restul pajistii care va prelua microorganismele de tipul viermilor, artropodelor, etc. Impactul local asupra nevertebratelor, n special asupra celor nezburtoare sau a celor cu mobilitate redus va fi punctual, nu va afecta dect o mic fraciune a populaiilor, care de altfel, aparin unor specii comune, cu populaii mari i nu sunt strict localizate n zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrnge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fara sa determine pierderi de biodiversitate. O alt component a impactului, care ar putea afecta i populaii ale speciilor de nevertebrate aflate la o distan mai mare, ar fi efectul iluminrii excesive n timpul nopii, in cazul in care excavatiile pentru constructia s-ar efectua pe timpul noptii, ceea ce nu este cazul. Se recomanda efectuarea decopertarilor doar la lumina zilei. Amplasarea panourilor fotovoltaice se va face pe suporti de aluminiu, nu direct pe sol. Prin urmare, pajistea si habitatele nevertebratelor si populatiile acestora, de sub panouri, nu vor fi deranjate de prezenta acestora. Impact pozitiv - Nu este cazul. Vertebrate Pentru principalele principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza urmtorul impact: Pesti Impactul negativ nu exista Amfibieni & Reptile Impactul negativ nu exista Speciile de amfibieni si reptile a cror prezen se presupune a fi n iarba se vor retrage de pe suprafata destinata construirii fundatiei turnului la simpla prezenta a omului. Suprafata este foarte mica, deci poate fi vorba de maximum 1-2 exemplare.
30
In orice caz se poate instrui personalul asupra protejrii i translocrii tuturor exemplarelor observate de amfibieni sau reptile, indiferent c aparin unei specii de interes comunitar sau unei specii comune. Pentru diminuarea impactului generat de excavarea fundatiei se va respecta circulatia utilajelor doar pe drumul forestier amenajat, depozitarea materialelor de constructie intr-un perimetru delimitat si fix, evitarea mobilizarii materialului excavat datorita precipitatiilor. Panourile fotovoltaice nu restrang si nu distrug habitate de amfibieni, deci nu exercita un impact negativ asupra acestora. Impactul pozitiv nu este cazul. Concluzionnd putem spune c impactul asupra acestor specii este nesemnificativ i se exercit doar la nivel local, iar pentru contracararea acestora se vor aplica metode de reducere a impactului. Psri Impactul negativ Psrile, fiind specii cu o mobilitate ridicat, si nesemnalandu-se cuiburi in zona de impact, vor avea mai puin de suferit de pe urma construirii turnului de comunicatii. Impactul negativ, n faza de construire a turnului, este datorat n special deranjrii speciilor din cauza zgomotului, dar aceasta va avea intensitate foarte mica pentru a fi un factor real de agresiune. Nivelul de zgmot va fi foarte scazut si pe termen scurt, doar prin transportul materialelor si saparea mecanizata a fundatiei, in rest constructia asamblandu-se din profile metalice, prin urmare apreciem un nivel de impact aproape nul. Poluarea cu hidrocarburi descris la amfibieni este parte a impactului negativ i n cazul psrilor. Practic in cazul unei construiri corecte impactul negativ asupra pasarilor nu ar trebui sa existe. Impactul pozitiv Nu este cazul. Mamifere Impact negativ Constructia nu va afecta populatiile de mamifere, deoarece se face pe o suprafata foarte restransa, pe care nu exista mamifere. Impact negativ nu este cazul. Impact pozitiv - Nu este cazul. 4.7. IMPACTUL PROGNOZAT N FAZA DE EXPLOATARE A TURNULUI DE COMUNICATII Impact negativ Fiind vorba despre functionarea radio a unor antene ca impactul este minim spre zero. Populatiile de plante nu sunt afectate de undele radio. Nevertebratele, pestii, amfibienii, reptilele, pasarile si mamiferele nu interfereaza cu emitatorul. Nici macar liliecii, care utilizeaza un sistem de comunicare prin sonare cu ultrasunete nu utilizeaza aceleai frecvente cu cele emise de antene, prin urmare nu vor interfera si nu vor fi supusi unui impact, cu atat mai mult cu cat in apropierea turnului nu exista habitate pentru lilieci, iar pentru habitatele invecinate impactul scade cu patratul distantei dintre punctual de emisie si individ. Impact pozitiv - Nu a fost identificat nici un impact pozitiv asupra biodiversitii. 4.9. MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI Conform studiilor de specialitate parcurse, nu exista date certe si cuantificate in ceea ce priveste influenta radiatiilor electromagnetice, a undelor radio, in speta asupra populatiilor de
31
plante si de animale. Prin urmare, este dificil de recomandat masuri de reducere a impactului, deoarece cercetatorii din domeniile specifice sunt inca in faza de cercetari fara a putea formula concluzii clare, date concrete si recomandari. Prin urmare masurile de reducere a impactului se vor formula doar pentru faza de constructie a turnului de comunicatii. Aceste masuri sunt acelea recomandate pentru deschiderea oricarui tip de santier. Se recomanda instruirea personalului muncitor in ceea ce priveste importanta biodiversitatii si a oricaror forma de viata, precum si instruirea de a reloca indivizii de nevertebrate, amfibieni sau reptile care apar accidental pe locul sapaturilor, cu atat mai mult, cu cat numarul lor poate fi foarte mic, neafectand ritumul lucrarilor. De asemenea, se recomanda asistarea pe perioada lucrarilor de constructie pentru a se evita accentuarea impactului temporar al lucrarilor asupra biodiversitatii sitului. Cerinte specifice de respectat sunt redate mai jos. Pentru organizarea de santier Deseurile vor fi contabilizate, colectate, transportate la rampe specializate, astfel incat la terminarea santierului sa nu existe nici un rest de deseuri. Se vor amplasa toalete ecologice; Se vor folosi echipamente de transport si constructie in buna stare de functionare care sa nu genereze pierderi de combustibili sau de ulei; Utilizarea de mijloace de transport cu motoare minim Euro 3; Stocare si eliminare ulei uzat de catre contractori. Pentru constructia si mentenanta platformei de montaj Se vor respecta traseelor stabilite prin proiect; Intretinerea drumurilor; utilizare de mijloace de protectie impotriva imprastierii materialelor si deseurilor pe drumurile de acces. Pentru decopertarea stratului vegetal Se va decoperta stratul de sol si de vegetatie doar strict pe suprafata de 154 mp pe care se va face fundatia. Decoperatrea s eva face desprinzand brazdele inierbate, in asa fel incat ele sa poata fi folosite ulterior la refacerea terenului deranjat prin circulatia autovehiculelor sau prin depozitarea materialelor. Pentru realizarea sapaturilor pentru postarea cablurilor subterane Transportarea si depozitarea materialelor de constructie; Evitarea pierderilor de carburant; Postarea etapizata a subansamblelor. Pentru realizarea fundatiei Sapaturile vor fi efectuate conform proiectului, iar umplerea cu beton se va limita strict la arealul desemnat fundatiei. Pentru montarea turnului Evitarea degradarii zonelor invecinate; Utilizarea zonelor stabilite prin proiect pentru depozitarea temporara de materiale. Se recomanda desfasurarea lucrarilor de realizare a constructiei in perioada martie-aprilie, cand vegetatia si multe dintre organismele animale sunt inca in stadiu de hibernare si nu sunt active, reducandu-se astfel impactul generat de constructie asupra indivizilor. 4.10. DIMINUAREA IMPACTULUI PROVOCAT DE SCHIMBRI ALE SUPRAFEELOR MPDURITE, A SPECIILOR DE FLOR I DE FAUN, ALTE MSURI PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITII. Nu vor avea loc schimbari ale suprafetelor impadurite si nici ale altor habitate. 4.11. DESCRIEREA METODELOR DE REDUCERE ALE ALTOR COMPONENTE ALE IMPACTULUI
32
Pentru impactul datorat deranjrii speciilor datorit zgomotului i luminii, n perioada de constructie a turnului, se recomand: - Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate - mentinerea tuturor utilajelor si a instalatiilor in conditii de functionare normala si dotarea cu amortizoare eficiente de zgomot - Evitarea muncii n timpul nopii, iar n cazul n care se utilizeaz lumina noaptea se va evita utilizarea ei n exces. - evitarea exploatrilor nocturne pentru a se mpiedica atragerea n mas a insectelor nocturne i implicit a liliecilor. Pentru impactul datorat mortalitii directe cauzate de omorrea animalelor de ctre lucrtori, capturarea involuntare a diferite specii n gropi, anuri, canale etc, apariia de false locuri de reproducere (ex gropi, anuri, canale temporar inundate care sunt secate n scurt timp, determinnd mortalitatea oulor, larvelor etc.), n faza de constructie a turnului, se recomand: - organizarea de edine de contientizare n care s se explice faptul c aceste animale sunt strict protejate de lege - Pentru impactul datorat creterii nivelului suspensiilor i a noxelor se va proceda la umezirea n permanen a drumurilor industriale fapt ce va mpiedica creterea gradului de impurificare a aerului cu pulberi. Pentru impactul datorat noxelor cea mai important msur de reducere este folosirea de utilaje i maini conforme cu standardele euro. Impactul datorat stlpilor de medie tensiune, i a conductorilor electrici afereni poate fi diminuat prin utilizare de componente izolate i marcate corespunztor pentru evitarea coliziunii. Pentru impactul datorat polurii datorate accidentelor, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadegvate i managementului defectuos al deeurilor, impact ce poate aprea n toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor speciilor i habitatelor se recomand: - aplicarea unei discipline n circulaie - realizarea unui management eficient al depozitrii hidrocarburilor i a altor substane toxice n perimetrul antierului - folosirea de tehnologii noi, performante - realizarea unui management eficient al deeurilor; asigurarea evacurii deeurilor prin efectuarea unui contract o firm autorizat de profil; Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea direct a speciilor mobile de faun, cauzat de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomand: - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului. - Curarea regulat a drumurilor industriale i a marginilor acesteia de cadavrele de animale (ex. cini, psri etc.) produse de ctre accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage (corvidele, psri rpitoare, vulpi etc.) 4.12. RECONSTRUCIA RESURSELOR BIOLOGICE, A SPECIILOR INCLUSE N CARTEA ROIE, A ADPOSTURILOR PENTRU ANIMALE, REPLANTAREA ARBORILOR SAU A IERBII Canalele de drenaj, tufriurile i marginile de drum cu vegetaie ruderal vor constitui totui, n cazul pstrrii lor n stare ct mai aproape de natural, coridoare ecologice care vor permite deplasarea speciilor mobile. Nu vor fi afectate astfel de specii, prin urmare nu putem cuantifica si recomanda masuri punctuale de recosntructia resurselor biologice. 4.13. CONSTRUIREA I REFACEREA MICROHABITATELOR
33
Nu este cazul, deoarece nu vor fi distruse microhabitate! Pastrarea si depozitarea resturilor lemnoase, buteni, cioate, rdcini, lemn subire, crengi la marginea zonei industriale va constitui microhabitate pentru adapostul si hranirea nevertebratelor, a amfibienilor, reptilelor si mamiferelor mici, fiind i o surs excelent pentru ciupercile xilofage. De asemenea n ceea ce privete potenialul impact rezidual apreciem ca acesta va fi de foarte scurt durat, deoarece speciile pioniere din flora spontan se instaleaz rapid pe terenurile decopertate, cu atat mai mult cu cat la saparea fundatiei se vor desprinde brazde inierbate care vor fi apoi reasezate pe zonele deranjate. 4.13. Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor indicatori-cheie cuantificabili: 1. procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; Prin decopertarea suprafeei exploatabile se vor pierde 225 mp decopertati din cele peste cateva sute de ha ce reprezinta suprafaa total a Parcului Natural Muntii Maramuresului. 2. practic nu se pierd habitate din suprafata parcului. 3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); - prin activitatea propus nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar; 4. durata sau persistenta fragmentarii; - nu este cazul; 5. durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar; Amplasamentul este cuprins n Parcul Natural Muntii Maramuresului, si nu va perturba specii de interes comunitar 6. schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata); Densitatea indivizilor vegetali nu se va modifica prin decopertare, ci doar se pierd cca 225 mp de ierburi, efective regenerabile datorit unei bune fructificaii/nmuliri vegetative pe cale natural observate n teren. Exemplarele de faun care se vor retrage de pe suprafaa obiectivului sunt puine i nu vor modifica semnificativ densitatea populaional n zonele adiacente. 7. scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP; Exemplarele de flor i fauna, precum i ecosistemul se vor reface pe cale natural n maximum o luna de la ncheierea activitii de constructie a turnului de comunicatii, chiar i fr msuri de reducere a impactului, ceea ce denot, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de alt parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv ecosistemelor din zon. 5. CONCLUZIILE STUDIULUI n prezentul studiu sunt prezentate condiiile iniiale, impactul i metodele de reducere a acestuia pentru o zon n care este propus constructia unui turn de comunicatii, proiect de interes national major: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei, conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen. Suprafaa se afl integral n Parcul Natural Muntii Maramuresului dar in afara unei zone de stricta protectie din punct de vedere a mediului. Suprafaa se afl integral pe teritoriul Parcului Natural Muntii Maramuresului, implicand o portiune infima din suprafaa acestui sit.
34
Pe teritoriul de interes economic nu exist habitate cu valoare mare sau foarte mare de conservare. Pe teritoriul de interes nu exist specii de flor sau fauna de interes conservativ. Datorit suprafeelor mici de vegetaie decopertata, impactul asupra speciilor de nevertebrate terestre, amfibieni, reptile, psri, mamifere, inclusiv lilieci va fi foarte redus. Suprafata exploatabila este inconjurata de suprafee mari de habitate forestiere de bun calitate n imediata vecintate, care absorb parte din radiatiile dispersate, prin urmare impactul va fi restrns. Habitatele prezente n imediata apropiere a zonei de impact, sunt de calitate superioar, astfel c elementele mobile vor putea coloniza uor aceste habitate receptor. De asemenea elementele puin mobile vor putea fi translocate cu uurin. Investiia nu are impact de nici un fel asupra rutelor de migraie ale pasarilor i nu are impact transfrontalier din punct de vedere al mediului. Nu se anticipeaz piedici majore n asigurarea pe termen lung a statutului de conservare favorabil a speciilor i habitatelor pentru care situl a fost desemnat ca parc natural, n cazul n care msurile de diminuare a impactului vor fi implementate. NCHEIERE Prezentul Studiu de evaluare adecvat a fost ntocmit pentru utilizarea acestuia n exclusivitate de ctre SC. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA. Investigaiile de mediu au fost desfurate n conformitate cu propunerea noastr pentru SC. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA. i cu practicile de evaluare general acceptate. Nu exist alte justificri exprimate sau implicate n afara modului n care a fost redactat acest Studiu de evaluare adecvat. Bibliografie: Voigt-Heucke, Silke L., Taborsky, M., Dechmann, D., K.N., A dual function of echolocation: bats use echolocation calls to identify familiar and unfamiliar individuals, Animal Behaviour 80 (2010) . RUSS, J. M , JONES G., MACKIE, I. J., RACEY, P. A., Interspecific responses to distress calls in bats (Chiroptera: Vespertilionidae): a function for convergence in call design?, ANIMAL BEHAVIOUR, 2004, 67, 1005e1014 Adams, Maria D., Law,Bradley S., French, Kris O., Vegetation structure influences the vertical stratification of open- and edge-space aerial-foraging bats in harvested forests, Forest Ecology and Management 258 (2009) 20902100. Combroux, I, Thiry E., Toia T., 2007, Caiet de habitate si specii fise pilot, Editura Balcanic, Timisoara. MUNTEANU, D., n N.BOTNARIUC, V. TATOLE, 2005 - Cartea Rosie a Vertebratelor din Romnia, Academia Romn, Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa Romanian Species Information Center, proiect on-line: http://mybiosis.org UNEP-WCMC Species Database, proiect on- line http://quin.unep-wcmc.org http://www.sovon.nl/ebcc/eoa http://www.iucnredlist.org Donita, N., Popescu, A., Pauca Comanescu, Mihaela, Mihailescu Simona, Biris, Iovu Adrian, 2005, Habitatele din Romania, vol. I si II, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti . Stugren B., 1982, Bazele ecologiei generale, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti. Stugren B., Killyen H., 1975, Ecologie probleme generale si de tehnologie didactica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti.
35
Barnea M., Papadopol, C., 1975, Poluarea si Protectia mediului, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. Berca Mihai Ecologie Generala si Protectia Mediului, Ed. Ceres, Bucuresti, 2000 Bleahu, M. Ecologie-natura-om, Editura Metropol, Bucuresti, 1998 Cristea, V., Fitosociologie i Vegetaia Romniei, 1991, Univ. Cluj. Ivan, Doina, Fitocenologie i vegetaia RS. Romnia, 1979, EDP, Bucureti. Cristea, V., Fitocenologie i vegetaia Romniei, Lucrri practice, 1997, Univ. Cluj. Gergely, I., Raiu, O., Asociaiile ierboase din ara Oaului (jud.Satu Mare) i importana lor economic, Contribuii Botanice, Cluj-Napoca, 1980, 89-142. Diaconeasa, B.,Soran, V., Bocaiu, N., Semnalri de noi tinoave i mlatini n regiunea platoului Oan-Maramurean, Contribuii Botanice, Cluj, 1958, 159-164. ***Flora R.P.R./R.S.R., I-XIII, Editura Academiei, Bucureti, 1952-1976 Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International Valenciuc, N. 2002, Fauna Romniei, vol XVI, fascicula 3 Chiroptera, Editura Academiei Romne, Bucureti. Coldea, G., (1991) Prodrome des associations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Documents Phytosociologiques, Camerino, 13, p. 317359 ; Doni, N., et al., (1990), Tipuri de ecosisteme forestiere din Romnia, Ministerul Apelor, Pd. i Med. nconj., Inst. De Cerc. i Amenajri Silvice, Bucureti, 390 p.; Doni, N., Chiri, C., Stnescu, V., (coord.), 1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din Romnia, Centrul de Material Didactic i Propagand Agricol, Bucureti; Doni, N., et al., (2005), Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti; Doni, N., Popescu, A., Pauc-Comnescu, M., Mihilescu, S., Biri, I.A. (2006) Modificri conform amendamentelor propuse de Romnia i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Edit. Tehnic Silvic, Bucureti, 95 p. Gafta, D., Mountford, O., 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romnia, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca; Raiu, O., Moldovan I., (1974) Consideraii cenologice asupra vegetaiei Muntelui Igni, Contrib. Bot, Cluj-Napoca, p. 85-94.; Rob, M., trempel, I., (2006): Condiiile staionale specifice fondului forestier al judeului Maramure, Studia Universitas Vasile Goldi, Universitatea de Vest Vasile Goldi, Baia Mare ; Rob, M., (2006): Caracteristici structurale i calitative ale pdurilor din judeul Maramure, Studia Universitas Vasile Goldi, Universitatea de Vest Vasile Goldi, Arad. ; Sanda V., Popescu A., Baraba N., (1998) Cenotaxonomia i caracterizarea gruprilor vegetale din Romnia. Ed. I. Borcea Bacu; xxx, (2007): Interpretation Manual of European Union Habitats (Natura 2000) EUR 27, July. Intocmit, Conf. dr. Monica Marian
Curriculum vitae
36
Informatii personale Nume/Prenume Adresa Telefon Fax E-mail Cetatenia Data nasterii Sex Locul de munca vizat / Aria ocupationala Experienta profesionala Perioda 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 MARIAN MONICA LILIANA Satu Mare piata 25 Octombrie bloc 7 ap.4, Satu Mare, jud. Satu Mare, Romania 0361 802 571 0722 192 059 moni_marian@hotmail.com; nitella_ro@yahoo.com romana 17.02.1968 feminin
Functia sau postul ocupat
Principalele activitati si responsabilitati
2009 - actual 1998-2009 Septembrie,1994-martie 1998; Martie 1994-octombrie 1994 Septembrie,1991- martie 1994. Conferentiar universitar Facultatea de Stiinte Sef lucrari-Facultatea de Stiinte Asistent univ.-Facultatea de Stiinte Preparator Falcultatea de Stiinte Profesor-Colegiul National D-na Stanca Satu Mare Activitati de cercetare in domeniul mediului, domeniul biologie fundamentale, ecologie, fitosociologie si predare cursuri si lucrari practice pe discipline biologice la sectiile:biologie-ecologie, chimiebiologie,biologie, ingineria mediului. Activitati de cercetare in domeniul mediului si a stiintelor biologice fundamentale si efectuarea de lucrari practice si seminarii la sectiile biologie-ecologie, biologie-chimie, ingineria mediului Activitati de cercetare in domeniul mediului, biologiei vegetale, efectuarea de lucrari practice si seminarii la sectiile: biologieecologie, biologie-chimie, ingineria mediului Predarea disciplinelor de biologie: Botanica Sistematica, Ecologie s Potectia medilui, Fitosociologie, etc la profilul biologie
37
Numele si adresa angajatorului
Tipul activitatii sau sectorul de activitate Educatie si formare Perioada
1-4Universitatea de Nord Baia Mare-str.Victoriei,nr.76,Baia Mare,Romania. 5 Colegiul National D-Na Stanca Satu Mare Invatamant
Calificarea / diploma obtinuta
1 2 3 1 2 3 1 2 3
Domenii principale studiate / competente dobindite
4 Numele si tipul institutiei de invatamint / furnizorului de formare 1 2 3 4
1993-1999; 1994; 1986-1991; prelucrare statistica a datelor Juice in fitosociologie Doctor in Biologie; Obtinerea gradului definitiv in invatamant; Biolog. Prelucrarea statistica a dateor in fitosociologie si in determinarea si validarea asociatiilor vegetale Fitosociologie; botanica Sistematica, Ecologie vegetala, Studiul habitatelor naturale si antropizate Aprofundarea cunostintelor referitoare la predarea si insusirea de catre elevi a disciplinelor cu profil biologic; Studii ale Facultatii de biologie: Discipline de biologie fundamentala si aplicata Universitatea Mazaryk din Brno Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca; Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca; Facultatea Biologie Geografie Geologie sectia Biologie Universitate Babes-Bolyai, Cluj Napoca
Nivelul de clasificare a formei de invatamint / formare
Aptitudini si competente personale Limba materna Limbi straine cunoscute Autoevaluare Comprehensiune Vorbit Scris Romana
38
Nivel european (*)
Abilitati de ascultare B3 engleza
Abilitati de citire B3 engleza
Interactiune
Exprimare
Limba Limba
B3 engleza
B3 engleza
B3 engleza B1 franceza
B1 franceza B1 franceza B1 franceza B1 franceza (*) Cadrului european de referin pentru limbi
Competente si abilitati sociale Competente si aptitudini organizatorice
Indrumator de an a studentilor de la chimie-biologie an III, activitati organizationale, coordonator de tabere studentesti, coordonator de cerc studentesc, preedinte de comisie pentru concurs de ocupare a postului de biolog n uniti sanitare (2006) Coordonator de consortii si de proiecte de mediu finantate din fonduri ale programelor nationale (PNCDI PN II, Administratia Fondului pentru Mediu si internationale (PN II programe bilaterale, CEEPUS, etc) conform anexei Indrumarea lucrarilor de licenta si a celor de grad didactic I, Expert consultant al ONG-uri cu profil de mediu WWF, Ecologic, director de proiect de cercetare
Competente si aptitudini tehnice
Competente si cunostinte de utilizare a calculatorului Competente si aptitudini artistice Alte competente si aptitudini Permis de conducere Informatii suplimentare
Competente in utilizarea programelor Microsoft Word, Excel, PowerPoint, CorelDraw
Curs si diploma de manager de proiect Categoria B Membra a Asociatiilor Ecologic, Heidenroslein, Freres Roumanie
39
Anexa la CV Absolventa a Facultatii de Biologie, Geografie si Geologie a Universitatii Babes-Bolyai Cluj, specializarea Biologie din 1991 Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian, Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului, Studiu al florei, vegetatiei, faunei si ecologiei zonelor mlastinoase de pe Ier, Editura Daya, Satu Mare, 2008, ISBN 978-97386755-8-2. p. 312. Marian, Monica, Payer Maria Magdalena, Conservarea biodiversitatii si reconstructie ecologica a bazinului inferior al rului Tur heleteul Adrian, suport de curs, 2009, Editura Ceconi, Baia Mare. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de consortiu, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Leonard Mihaly Cozmuta, Oros Vasile, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristina Mihali, Maries Flavia, Goga Mihai, Coman Mirela, studente: Sanda Trif, Cristina Ilut, Melania Marianu. Numele proiectului: Monitorizarea actiunii microbiotei in vederea utilizarii ei in remedierea solurilor de pe iazurile de decantare Parteneri: Statiunea de Cercetare dezvoltare in agricultura Livada, Universitatea din Oradea
Experienta de minimum 5 ani membra
Coordonator proiect
Coordonator proiect
Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de Coordonator proiect proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer membri. Anul: 2007-2008 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: Ariile naturale- patrimoniu universal Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de Coordonator proiect proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer membri. Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: Vom putea restitui florile imprumutate de la copiii nostri? Protejarea in situ si ex situ a speciilor de plante periclitate din Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului Proiectul WWF for Nature International - Danube expert Carpathian Programme: Priority forest, subalpine and alpine habitats in Romania, LIFE05NAT/RO/00176, Project number RO 00081. 40
2. Proiectul WWF One Europe more nature programme expert in Romania, Baseline studybiodiversity monitoring on grassland in Maramures. Project number: 8W006.1. 3. Proiectul de certificare a padurilor din Maramures expert derulat prin WWF International DCP IKEA. Participare la un work-shop international cu temetica de Diploma de compententa fitosociologie, in cadrul caruia s-a desfasurat un curs privind utilizarea programului de prelucrare statistica a datelor Juice in fitosociologie la Universitatea Mazaryk din Brno.
LISTA LUCRRILOR TIINIFICE PULICATE N ULTIMII 5 ANI (2004-2009) A. TEZA DE DOCTORAT Vegetatia Muntilor Culmea Codrului Coordonator : prof. univ dr. Ioan Pop Universitatea Babe Bolyai Cluj Napoca B. CRI PUBLICATE N EDITURI ACREDITATE CNCSIS 1. Marian, Monica, Morfologie i anatomie vegetal, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003.ISBN 973-656-386-3. 2. Marian, Monica, Mihalescu, Lucia, Botanica sistematic, note de curs, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006, ISBN 973-751-203-0. 3. Marian, Monica, Flora si vegetatia Muntilor Culmea Codrului, Editura Universitatii de Nord Baia Mare, 2008, ISBN 978-973-1729-65-7. 4. Marian, Monica, Payer, Maria, Magdalena, Vom putea restitui florile imprumutate de la copiii nostri? Protejarea in situ si ex situ a speciilor de plante periclitate din Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului, 2009, Editura Universitatii de Nord Baia Mare, ISBN 978-606-536-001-3, 195 pagini. 5. Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian, Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului, Studiu al florei, vegetatiei, faunei si ecologiei zonelor mlastinoase de pe Ier, Editura Daya, Satu Mare, 2008, ISBN 978-973-86755-8-2. p. 312. 6. Marian, Monica, Payer Maria Magdalena, Conservarea biodiversitatii si reconstructie ecologica a bazinului inferior al rului Tur heleteul Adrian, suport de curs, 2009, Editura Ceconi, Baia Mare. C. ARTICOLE/STUDII C.I. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE COTATE ISI/ IN REVISTE DE SPECIALITATE DE CIRCULAIE INTERNAIONAL INDEXATE N BAZE DE DATE DE PRESTIGIU RECUNOSCUTE
41
1.Leonard Mihaly Cozmuta, Camelia Varga, Monica Marian, Anca Mihaly Cozmuta, Tutu Hanglani, Applying artificial networks in the modelling of copper recovery process by ionic exchange in aquous solutions, 2008, Revista de Chimie, (59) nr. 7/2008, p. 766-772. revista indexata ISI. 2. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, The ecology of the phytocoeno-genesis process in the tailing ponds in Maramures county, 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 41-55, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 3. Claudia Marian, Monica Marian, The makeover of the school curriculum in ecology overview of the last 20 years in Romania, 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 137-148, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 4. Camelia Varga, Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, The growth dynamics of selected trees in sites polluted with heavy metals neighboring Baia Mare (Romania), 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 57-69, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 5. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, Eugen Nour, Vegetation Dynamics Depending on Ecological Particularities of Bozanta Mare (Maramures County-Romania) Tailing Pound: Case Study, 2009, American Journal of Environmental Sciences 5(1):116-123. 6. Monica Marian, Lucia Mihalescu, Oana Rosca, Cristian Blidar, Vegetation Aspects in The Lapus Valley, 2007, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 5119 p.29-36, Tom XIV. ISSN 1224 5119, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. http://www.bioresearch.ro/revista.html, http://thomsonscientific.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=1224-5119) . 7. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly Cozmuta, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristian Blidar Variance analysis on different trees species depending on soil type uncontaminated and heavy metals contaminated ones, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 5119 p. 041-046,revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 8. Lucia Mihalescu, Monica Marian, Oana Mare Rosca, Influence ef the microelement lead on the growth, development and respiration of Zea mays plantelets, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 5119 p. 4751, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 9. Oana Mare Rosca, Monica Marian, Lucia Mihalescu, Distribution of communities ef ephemeroptera, plecoptera and trichoptera in the basin of Sasar River, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 5119 p. 3640, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 10. Cristian-Felix BLIDAR, Gheorghe-Emil BANDICI, Ildik SZAB, Monica Marian, Adriana PETRU-VANCEA, Liviu POP, The reactivity of Cymbidium hybridum l. protocorms vitrocultivated on liquid mediums, using pylons/hangers from filter paper, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 5119 p. 13-16, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 11. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly Cozmuta, Lucia Mihalescu, Oana Rosca, Anca Mihaly Cozmuta RESEARCH REGARDING THE ALIEN PLANT SPECIES IN THE SATU MARE COUNTY, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 359-365. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata
42
BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi? PC=MASTER&Word=goldis 12. Oana Mare Rosca, Monica Marian, Lucia Mihalescu, Ascertaining the Water Quality of the Sasar Basin through the Normalized Global Biologic Index (NGBI) 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 281284. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 13. Oana Mare Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, The Response of the species of Ephemeroptera and Plecoptera of the Sasar river basin to the anthropogenic alterations, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 14531038, p. 285- 289. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 14. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE QUERCUS PETRAEA IN TAILING PONDS, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p.71-76, Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgibin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 15. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE SALIX CAPREA IN TAILING PONDS, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 5119 p. 141-149, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 16. Lucia Mihalescu, Oana-Elena Mare-Roca, Monica Marian, Cristian-Felix-Blidar, Influence of cadmium on the respiration of Zea mays seedlings, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 5119 p. 71-74, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 17. Lucia Mihalescu, Monica Marian, Oana-Elena Mare-Roca, Cristian-Felix Blidar, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 5119 p. 75-77, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 18. Oana-Elena Mare-Roca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Cristian Felix Blidar, Research on the water quality of Ssar river (NW Romania) using the normalized global biologic index (NGBI), 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 5119 p. 108-112, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records 19. OROS V., COMAN M., MARIAN M., MIHALY G. L., MIHALY A.. Preliminary investigation aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area. International Conference BRAMAT, 24-26 Feb. Brasov, 2009. Acceptat pentru publicare n Environmental Engineering and Management Journal, nr 4, 2009. 20. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, Anca Peter, Delia Boltea, EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE POPULUS TREMULA IN TAILING PONDS, 2009, Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Agriculture, Cluj Napoca, acceptat spre publicare. 21. Vasile Oros, Mirela Coman, Monica Marian, Leonard Mihaly, Anca Mihaly, Preliminary investication aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area, Environmental Engineering and
43
Management Journal, July/August 2009, vol 8, no. 4, 915-922, Gheorghe Asachi TRechnical University of Iasi, Romania (ISI) 22. Camelia Varga, Monica Marian, Anca Peter, Delia Boltea, Leonard Mihaly, Eugen Nour, Strategies of heavy metal uptake by Phaseolus Vulgaris seeds growing in metalliferous and non metalliferousareas, Studia Universitatis, Babes Bolyai, Chemia, LIV, 3, 2009 (223-234) ISI 23. Marian, M., Nicula, C., Mihaly-Cozmuta, L., Peter, A., Mihaly-Cozmuta, A. 2010, Participation Of The Indigenous vs. Alien Herbaceous Species To The Constitution Of Vegetal Layer On The Bozanta Mare Tailing Ponds, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 5119 p. p134-141 24. Lucia MIHALESCU*, Oana-Elena MARE-ROCA*, Monica MARIAN*, Cristian-Felix BLIDAR, 2010, RESEARCH ON THE GROWTH INTENSITY OF THE Zea mays L. PLANTLETS AERIAL PARTS UNDER CADMIUM TREATMENT, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 5119 p. p147-151 25. Oana-Elena MARE ROCA*, Lucia MIHALESCU*, Monica MARIAN*, Cristian-Felix BLIDAR, 2010, TAXONOMIC SPECTRUM OF MACROINVERTEBRATE COMMUNITIES IN SSAR RIVER (NW ROMANIA), Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 5119 p. pp129-133 26. Nicula, C., Marian, M., Mihaly-Cozmuta, L., Peter, A., Mihaly-Cozmuta, A. 2010, Adaptive Mechanisms Of Phaseolus vulgaris And Zea mays Seeds Grown In Agrocenoses Prone To Pollution With Heavy Metals, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 5119 p. p152-157. C.II. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE DE TIP B 1. BLIDAR C.F., CACHI-COSMA DORINA, PETRU-VANCEA ADRIANA, SZAB ILDIK, MARIAN MONICA, IN VITRO REACTIVITY OF CYMBIDIUM HYBRIDUM L. PROTOCORMS, ON BISTRATIFIED CULTURE MEDIUMS, USING VARIOUS SUPERNATANT SUCROSES SOLUTION, Analele Stiintifice ale Universitatii Al. I; Cuza din Iasi, (serie noua), Sectiunea II-a Biologie Vegetala , lucrare acceptata si in curs de publicare. 2. Marian, Monica, Saudan, Lucia, Some protected species of plants in the Maramures county (Romania), 2003, Contributii Botanice XXXVIII, (2) Gradina Botanica Alexandru Borza Cluj Napoca, p183-186. C.III. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE DE TIP C 1. Oana Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Impactul Exploatarilor miniere asupra comunitatilor de efemeroptere si plecoptere din raul Sasar, Environmental & Progress 9/2007, Cluj Napoca, p.459 465. 2.OROS V., SHKITSA L., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R., COMAN M.: Researches regarding the installment of wooden species on Bozinta tailing pond, in view of phytoremediation, International Symposium Mineral Resources and Environment Engineering, 23-25 octombrie, 2008, Buletinul Stiintific al Universitatii de Nord din Baia Mare, seria D Exploatari Miniere, Prepararea Substanelor Minerale Utile, Metalurgie Neferoasa, Geologie si Ingineria Mediului, vol. XXII, 2008 p. 6-10 3.OROS V., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R. Determinations regarding the microbial population in Bozanta tailing pond. International Symposium Mineral Ressources and
44
Environment Engineering, 23-25 Oct. 2008 Baia Mare. Book of abstracts p. 8. ISBN 978-9731729-74-9 D. STUDII PUBLICATE N VOLUMELE UNOR MANIFESTRI TIINIFICE INTERNATIONALE RECUNOSCUTE DIN AR I STRINTATE (cu ISSN sau ISBN) 1. Marian, Monica, Aspecte din vegetaia pajitilor din platoul Munilor Oas- Guti, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.192-206. 2. Oana Mare Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Influenta metalelor grele asupra calitati apei si asupra macronevertebratelor bentice ale raului Sasar, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.206-214. 3. Lucia Mihalescu, Oana Mare Rosca, Monica Marian, Complexul masurilor de protectie a marului cultivat in zona Baia Mare impotriva bolilor micotice, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.251-256. 4. Blidar Cristian, Cachita-Cosma Dorina, Petrus Vancea Adriana, Pop Liviu, Marian Monica, The Cymbidium Protocorms Reaction, cultivated in vitro on a bistratified medium, using a fructose solution as supernatant, International Conference Agriculture and Food Industries whitin the context of european integration. Sibiu, 2007, p.37-48. ISSN 1843 - 0694 5. L. Mihaly Cozmuta, C. Varga, M. Marian, A. Mihaly Cozmuta, 2007 - Physical and chemical stability assessment of tailings ponds, CAPACITY BUILDING ON THE ECOMINING PRINCIPLE, International Seminar Ecomining Europe in 21th Century the 2nd edition, 24-26 Octombrie, Sovata &Praid, 2007, p. 153-163, ISSN 978-973-741-071-9, pag. 152-161 6.Marian Monica, Camelia Varga, Mihaly Cozmuta Leonard, Mihaly Cozmuta Anca, Tradition and modernity in the biochemistry of vegetal resources in Maramures, IX Congreso Cutura Europea 24-27 oct. 2007, in curs de tiparire. 7. Oana Danci, Monica Marian, Natural heritage in Maramures county, IX Congreso Cutura Europea 24-27 oct. 2007, in curs de tiparire. 8. Mare, Rosca, Oana, Mihalescu, Lucia, Marian, Monica, Bologa, R., Saprobiologic research on the Sasar River, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 223-227. ISBN 978-973-1729-39-8. 9. Marian, Monica, Varga, Camelia, Mihaly Cozmuta, Leonard, Mihaly Cozmuta, Anca, The Biochemistry of tinctorial vegetal resources and their utilization in the traditions from Maramures, , International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 347-352. ISBN 978-973-1729-39-8. 10. Mihalescu, Lucia, Marian, Monica, Rosca Mare, Oana, Nitrogen and phosphorus nutrition dynamics of corn plants in different illumination conditions, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 355-359. ISBN 978-973-1729-39-8. 11. Marian, Monica, Mihalescu, Lucia, Managementul i utilizarea resurselor de sol, protecia mediului i dezvoltarea rural din centrul i nord vestul Romniei (Maramures, Satu Mare), Ghidul celei de-a XVIII-a Conferine Naionale pentru tiinele solului, Cluj Napoca, vol I, p. 123, p.183, 2006. 12. Marian, Monica, Saudan (Mihalescu), Lucia, Aspecte ale vegetatiei de pe Valea Izei, Sesiunea de Comunicari Stiintifice a Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti, 11-13 mai, 2005.
45
13. Marian, Monica, Saudan, Lucia, Plant species preserved in the Maramures landscape, Phytosociology at lanscape ecology service, International Symposium, Cluj-Napoca, Arcalia 20-25 mai 2003. 14.Marian Monica, Coman, Mirela, MihalyCozmuta, L., Varga, Camelia, Mihaly Cosmuta Anca, Research regarding the alien plants species in the surrounding of Satu Mare town (Satu Mare county) in North-West of Romania), 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008. 15. Marian, Monica, MihalyCozmuta, L., Varga, Camelia, Coman, Mirela, Mihaly Cozmuta Anca, The installation of primary vegetation on tailing ponds from non ferrous ores mining area in N-W Carpathians, 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008. 16. Varga, Camelia, Marian, Monica, MihalyCozmuta, L., Coman, Mirela, Mihaly Cozmuta Anca, Mare Rosca Oana, The mining activities impact on the vegetal associations in surrounding of Baia Mare town (Maramures county) 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008 17. Mare Rosca Oana, Mihalescu Lucia, Marian, Monica, Bologa, R., Saprobiologic research on the Sasar river, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 355-359. ISBN 978-973-1729-39-8. 18. Monica Marian, Camelia Varga, L. Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, Growth particularities of vegetal species in a heavy metal-bearing soil, 2008 IAG Regional Conference, Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braov, In collaboration with: Faculty of Geography, University of Bucharest, Faculty of Geography, Babe-Bolyai University, ClujNapoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timioara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov. 19. Camelia Varga, Monica Marian, L. Mihaly Cozmuta and Anca Mihaly cozmuta, Bioaccumulation of heavy metals in tailings dam vegetal species, , Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braov, In collaboration with: Faculty of Geography, University of Bucharest, Faculty of Geography, Babe-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-BiologyGeography, West University of Timioara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov. 20. E. Nour, L. Mihaly Cozmuta, Camelia Varga and Monica Marian, Some considerations on protection against hazards. , Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braov, In collaboration with: Faculty of Geography, University of Bucharest, Faculty of Geography, Babe-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timioara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov. 21. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, The ecology of the phytocoeno-genesis process in the tailing ponds in Maramures county, 3rd INTERNATIONAL SYMPOSIUM OF ECOLOGISTS OF MONTENEGRO ISEM3, 8-15 octombrie, 2008. 22. Claudia Marian, Monica Marian, The makeover of the school curriculum in ecology
46
overview of the last 20 years in Romania, 3rd INTERNATIONAL SYMPOSIUM OF ECOLOGISTS OF MONTENEGRO ISEM3, 8-15 octombrie, 2008. 23. Camelia Varga, Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, The growth dynamics of selected trees in sites polluted with heavy metals neighboring Baia Mare (Romania), 3rd INTERNATIONAL SYMPOSIUM OF ECOLOGISTS OF MONTENEGRO ISEM3, 8-15 octombrie, 2008. 25. Monica Marian, coordonator stiintific al lucrarilor: Marian, Monica coordonator stiintific al volumului Arii protejate patrimoniu universal, 2008, Editura Eurotip, Baia Mare, ISBN 978-973-1852-15-7.179 DE PAGINI. Padurea Bavna cod 2575, 2008, Eurotip, ISBN 978-973-1852-22-5, Taul lui Dumitru cod 2572 , 2008, EdituraEurotip, ISBN 978-973-1852-26-3, Cheile Tatarului cod 2578, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-17-1, Padurea de larice de la Costui cod 2576, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-120-1, Mlastina Poiana Brazilor cod 2570, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-21-8, Padurea Ronisoara cod 2573, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-25-6, Arcer - Tibles cod 2585, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-16-4, Rezervatia fosilifera Chiuzbaia cod 2565, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-18-8, Mlastina Taul Negru cod 2594, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-9731852-27-0, Padurea Craiasca cod 2574, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-24-9, Padurea de pini Comja cod 2584, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-23-2, Lacul albastru cod 25764, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-19-5. 26. Leonard Mihaly-Cozmuta*, Anca Peter, Anca Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Monica Marian, Delia Boltea, ADSORPTION OF DIFFERENT METAL IONS BY A NATURAL ZEOLITIC TUFF, CECE2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pcs, November 6-7, 2009, Research undertaken within the PNCDI, no. 32124 / 2008 project, included in the National Plan of Interdisciplinary Research and Development Program. (SIMP) 27. OROS V., COMAN M., MARIAN M., MIHALY G. L., MIHALY A. Preliminary investigation aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area. International Conference BRAMAT, 24-26 Feb. Brasov, 2009.. (SIMP) 28. OROS V., SHKITSA L., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R., COMAN M.: Researches regarding the installment of wooden species on Bozinta tailing pond, in view of phytoremediation, International Symposium Mineral Resources and Environment Engineering, 23-25 octombrie, 2008, Buletinul Stiintific al Universitatii de Nord din Baia Mare, seria D Exploatari Miniere, Prepararea Substanelor Minerale Utile, Metalurgie Neferoasa, Geologie si Ingineria Mediului, vol. XXII, 2008 p. 6-10 (SIMP) 29. OROS V., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R. Determinations regarding the microbial population in Bozanta tailing pond. International Symposium Mineral Ressources and Environment Engineering, 23-25 Oct. 2008 Baia Mare. Book of abstracts p. 8. ISBN 978973-1729-74-9 (SIMP) 30. Camelia Varga*, Anca Peter , Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, ACTIVITY OF PROTEASE AND CELLULASE IN THE BOZANTA MARE TAILING POND FROM MARAMURES COUNTY (North West Romania), CECE2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pcs, November 6-7, 2009, Research undertaken within the PNCDI,
47
no. 52144/ 2008 project, included in the National Plan of Interdisciplinary Research and Development Program. (SIMP 31. Anca Mihaly Cozmuta*, Laura Bretan, Delia Boltea, Leonard Mihaly Cozmuta, Monica Marian, Camelia Varga, Anca Peter, Traceability of heavy metals along of soilplant-bee products chain, CECE2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pcs, November 6-7, 2009 (SIMP) 32. Monica Marian*, Camelia Varga, Anca Peter, Leonard Mihaly Cozmuta, Silviu Birauas**, Anca Mihaly Cozmuta Pollution of mushrooms and plant species used in soil mycoremediation, CECE2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pcs, November 6-7, 2009. 33. Monica, Marian, Camelia Nicula, Mihaly-Cozmuta L., Anca Peter, MihalyCozmuta Anca, The phytoremediation potential of native vs. non-native wood species in tailing ponds, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, Flora, vegetation, environment and land-use at large scale, 29april 2 may, University of Pecs, Hungary. 34. Mihaly-Cozmuta Anca, Bretan, L., Monica, Marian, Mihaly-Cozmuta L. Camelia Nicula, Anca Peter, Boltea D., Study regarding the heavy metalstraceability in soil mellifer plant chain, The phytoremediation potential of native vs. non-native wood species in tailing ponds, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, Flora, vegetation, environment and land-use at large scale, 29april 2 may, University of Pecs, Hungary. 35. Mihaly-Cozmuta L., Monica, Marian, Mihaly-Cozmuta A., Camelia Nicula, Anca Peter, Study regarding the metal bioaccumulation in different vegetal species, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, Flora, vegetation, environment and land-use at large scale, 29april 2 may, University of Pecs, Hungary. 36. Mihaly-Cozmuta L., Anca Peter,Monica, Marian, Camelia Nicula, Mihaly-Cozmuta A., Growth dynamics and bioaccumulation potential of Quercus petraea on polluted land enhanced with ionic exchangers, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, Flora, vegetation, environment and land-use at large scale, 29april 2 may, University of Pecs, Hungary. 37. Camelia Nicula, Monica, Marian, Anca Peter, Mihaly-Cozmuta L.,Mihaly-Cozmuta A., Adaptative mechanisms of plants grown in agrocenoses prone to pollution with heavy metals, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, Flora, vegetation, environment and land-use at large scale, 29april 2 may, University of Pecs, Hungary. 38. Peter, Anca, Mihaly-Cozmuta L., Camelia Nicula, Marian, Mo., Ladiu I., MihalyCozmuta A., Role of bentonite&microbiota mix to restore vegetation on polluted sites, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, Flora, vegetation, environment and land-use at large scale, 29april 2 may, University of Pecs, Hungary.
48
1). Citri: n articolul: Maxim, A., andor, Mignon, Jidavu, M., Sima, Rodica, Lucian, Cristina, Opincariu, Adriana, Maxim, O., Lucaci, A., Bolboaca, Veronica, Research on the Conservation of Genetic Diversity of Parsley (Petroselinum crispum MILL.), Bulletin UASVM, nr. 66 (1-2) / 2009 Print ISSN 18435246, Electronic ISSN 1843-5386 (revista B+ si indexata BDI); n aceast lucrare sunt citate dou dintre articolele mele: Marian, M. i Mihalescu, L., (2006). Systematic botany. Edition Risoprint, Cluj Napoca; Marian, M., Mihalescu,L., Rosca, O., M., (2006). Study the structure, flora composition and grasslands biodiversity in the OAS-GUTI mountains, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV G. PROIECTE DE CERCETARE-DEZVOLTARE CTIGATE PE BAZ DE COMPETIIE G.I. PROIECTE NAIONALE
1. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de consortiu, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Leonard Mihaly Cozmuta, Oros Vasile, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristina Mihali, Maries Flavia, Goga Mihai, Coman Mirela, studente: Sanda Trif, Cristina Ilut, Melania Marianu. Anul 2007-2010 Sursa de finantare: Ministerul Educatiei si Cercetarii prin programul PNII Numele proiectului: Monitorizarea actiunii microbiotei in vederea utilizarii ei in remedierea solurilor de pe iazurile de decantare Parteneri: Statiunea de Cercetare dezvoltare in agricultura Livada, Universitatea din Oradea 2. Colectivul de cercetare: Lucia Mihalescu coordonator de colectiv pentru Universitatea de Nord Baia Mare, Membra: Monica Marian Anul 2004-2006 Sursa de finantare: Ministerul Educatiei si Cercetarii prin programul PNII Titlul: Efectul anomaliilor magnetice terestre asupra biodiversitii i a prezervrii formelor extincte de via, proiect PNCDI derulat de Universitatea Babe Bolyai n parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare 3. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer membri. Anul: 2007-2008 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: Ariile naturale- patrimoniu universal 4. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer membri. Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu
49
Titlul: Vom putea restitui florile imprumutate de la copiii nostri? Protejarea in situ si ex situ a speciilor de plante periclitate din Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului 5. Titlul proiectului: Reabilitarea iazurilor de decantare prin aplicare de amendamente si cultivarea unor specii vegetale cu adaptabilitate ridicata la continutul de metale grele RIVAM Colectivul de cercetare: Leonard Mihaly Cozmuta director de proiect, Mihaly Cozmua Anca, Camelia Varga, Marian Monica, Anca Peter, Flavia Mrie, Nour Eugen, Rodica Apan... Anul: 2008-20011 Buget: Total 1.900.000 RON Sursa de finantare: CNCSIS prin PNCDI 2 - parteneriate 6. Titlul proiectului: Bioacumularea metalelor grele in lantul sol-planta-om - BIOMEG Colectivul de cercetare: Camelia Varga director de proiect, Leonard Mihaly Cozmuta, Mihaly Cozmua Anca, Marian Monica, Anca Peter, Flavia Mrie, Anca Dumut, Claudia Marian... Anul: 2008-20011 Buget: Total 1.900.000 RON Sursa de finantare: CNCSIS prin PNCDI 2 parteneriate 7. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Magdalena Payer membri. Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul:Conservarea biodiversitii i reconstrucie ecologic al bazinului inferior al rului Tur heleteul Adrian (arie protejat - 400ha) finantat de AFM G.II. PROIECTE INTERNAIONALE 1. Proiectul WWF for Nature International - Danube Carpathian Programme: Priority forest, subalpine and alpine habitats in Romania, LIFE05NAT/RO/00176, Project number RO 00081. 2. Proiectul WWF One Europe more nature programme in Romania, Baseline studybiodiversity monitoring on grassland in Maramures. Project number: 8W006.1. 3. Proiectul de certificare a padurilor din Maramures derulat prin WWF International DCP IKEA. 4.Colectiv de cercetare: Anca Mihaly Cozmua director de proiect, Mihaly Cozmua Leonard, Camelia Varga, Monica Marian Anul: 2007-2008 Sursa de finantare: Uniunea European n cadrul CEEPUS (Central European Exchange Program for Universities Study, CEEPUS II-PL 0401-2007-2008 in the field of Analytical Chemistry Applied to Environment Monitoring and Protection) Buget: 5.000 euro pentru Universitatea de Nord Baia Mare Titlul proiectului: Education in separation and identification of organic xenobiotics in environmental samples and food product Parteneri: Universitatea de Nord Baia Mare -Romania, University Pardubice-Czech Republic, Slovak University Technology Slovak Republic, Technical University of Graz-
50
Austria, University of Pecs Hungary, Agricultural University Wrodaw Poland, Medical University of Gdansk Poland, Comenius University of Bratislava Slovakia, University of Ljubliana Slovenia, University of Sofia Bulgaria, University of Zagreb-Croatia, Nicolaus Copernicus University Torun, Poland 5.Colectiv de cercetare: Anca Mihaly Cozmua director de proiect, Mihaly Cozmua Leonard, Camelia Varga, Monica Marian Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Uniunea European n cadrul CEEPUS (Central European Exchange Program for Universities Study, CEEPUS II-PL 0401-2008-2009 in the field of Analytical Chemistry Applied to Environment Monitoring and Protection) Buget: 5.000 euro pentru Universitatea de Nord Baia Mare Titlul proiectului: Education in separation and identification of organic xenobiotics in environmental samples and food product Parteneri: Universitatea de Nord Baia Mare -Romania, University Pardubice-Czech Republic, Slovak University Technology Slovak Republic, Technical University of GrazAustria, University of Pecs Hungary, Agricultural University Wrodaw Poland, Medical University of Gdansk Poland, Comenius University of Bratislava Slovakia, University of Ljubliana Slovenia, University of Sofia Bulgaria, University of Zagreb-Croatia, Nicolaus Copernicus University Torun, Poland 6. Titlul proiectului: Dezvoltarea unui sistem biofizic bazat pe zeoliti-microorganisme -specii vegetale pentru eco-remedierea iazurilor de decantare provenite din industria de preparare a minereurilor auro- argentifere Colectiv de cercetare: Leonard Mihaly Cozmua director de proiect, Mihaly Cozmua Anca, Camelia Varga, Monica Marian, Anca Peter, Cristian Blidar, Nour Eugen, Spatar Cornel Anul: 2008-2011 Sursa de finantare: CNCSIS in cadrul PNCDI 2 proiecte bilaterale 7. CII-HU-0010-03-0809 - Teaching and Learning Bioanalysis-CEEPUS Program, coordonator prof.dr. Anca Mihaly Cozmuta 8. ARGO training placement under the lifelong learning programme Leonardo da Vinci Program, coordinator prof.dr. Anca Mihaly Cozmuta 9. Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului: Director de proiect prof univ dr. Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian. Anul: 2005-2008 Sursa de finantare: Phare Ro 2005/017-536.01.01.0124
F. ALTE ACTIVITATI F.1. BURSE DIDACTICE SI DE CERCETARE 1. Sursa de finanare: Uniunea European prin programul CEEPUS C II-PL-0004-01-20072008-M-418
51
Perioada: 15.03.-15.04.2008 Locul: Universitatea Tehnica din Graz, Austria; Activitatea: Profesor invitat si activitate de cercetare F.2. ACTIVITI DE EVALUARE Coordonare lucrri gradul I: 17 Coordonare lucrri de licen: 30 Membra n comisiile de ocupare a posturilor: membra in Comisia de ocupare a postului de biolog biochimist la Spitalul judetean Maramures 2006. Membra in Consiliul Consultativ al Parcului Natural Muntii Maramuresului F.3. ACTIVITI DE EDITARE Editor al volumului de lucrri al Revistei Muzeului Satmarean F.4. ALTE ACTIVITATI Presedinte Comisie Bacalaureat sesiunea iulie 2003 Cluj Napoca Participant la scoala de vara: Optoelectronic Techniques for Environmental Monitoring and Risk Assessment, 31 Julie- 09. August 2006, Baia Mare Participare la work-shop-ul : Optoelectronic Techniques for Environmental Monitoring and Risk Assessment, 21 Mai - 24. Mai 2008, Bucuresti Participare la un work-shop international cu temetica de fitosociologie, in cadrul caruia s-a desfasurat un curs privind utilizarea programului de prelucrare statistica a datelor Juice in fitosociologie la Universitatea Mazaryk din Brno.
52

Studiu Evaluare Adecvata 2011.06.01 Consulting Strategy

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Evaluare Adecvata 2011.06.01 Consulting Strategy

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de evaluare adecvata CONSTRUCTIE TURN DE COMUNICATIE H=50m S.C. CONSULTING FOR STRATEGY AND DEVELOPEMENT S.R.L.

Biolog dr. Monica Marian - expert evaluator monica.marian@bioresearch.ro

Figura nr. 1. Amplasamentul obiectivului

Functia sau postul ocupat

Principalele activitati si responsabilitati

Numele si adresa angajatorului

Tipul activitatii sau sectorul de activitate Educatie si formare Perioada

Calificarea / diploma obtinuta

Domenii principale studiate / competente dobindite

4 Numele si tipul institutiei de invatamint / furnizorului de formare 1 2 3 4

Nivelul de clasificare a formei de invatamint / formare

Nivel european (*)

Abilitati de ascultare B3 engleza

Abilitati de citire B3 engleza

Competente si abilitati sociale Competente si aptitudini organizatorice

Competente si aptitudini tehnice

Competente in utilizarea programelor Microsoft Word, Excel, PowerPoint, CorelDraw

Experienta de minimum 5 ani membra

S-ar putea să vă placă și