Petera Comna

Rezervaia natural Petera Comna este o rezervatie de tip speologic, situat in Munii Perani pe Rul Comna. Rezervaia Petera Comna se afl pe raza satului Comna de Sus i are o suprafa de 41,562 ha i este situat l a s u d d e C o l o a n e l e d e b a z a l t d e l a P i a t r a C i o p l i t . A f o s t e x p l o r a t a p en t r u prima data in anul 1981 si reprezinta drumul subteran al paraului ce isi aduna apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Pestera. Petera Comna constituie drumul subteran al prului ce ii adun apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Pe tera. Petera are o valoare tiinific deosebit din diverse puncte de vedere (stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale sub form de brdui, prezena helectitelor, Galeria cu Excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de pn la 1,5 m, cristalicite, cristale de aragonit, planee suspendate). Galeriile pesterii sunt dispuse pe trei nivele, cu o dezvoltare de 2.500 m. Galeria activa are o suprafata mai mica, tavan inecat, cascade. De la aceasta se la ajunge la Galeria Zanelor si Galeria Emilia, unde se pot gasi primele macrocristale de calcit. Primul nivel al pesterii duce la Sala Bradului, fiind unica datorita unei stalagmite albe cu inaltimea de 4,5 m, a bazinelor cu cristale (in forma de bradut) si a scurgerilor parietale. La capatul nivelului se afla Sala Catedralei, impodobia cu coloane, stalgtite, gururi si primele halcite. Ultimul nivel este format din Galeria Comorilor, cu dimensiuni de 14 m inaltime, fiind bogata in stilolite, cristalicite, cristale de aragonite, plansee suspendate, scurgeri parietale, draperii si bazine cu coloane de calacit.

Rezervaia cuprinde petera (golul subteran), suprafaa de teren situat la exterior, reprezentat de parcelele silvice %93, %96, %97 din U.P.V Comana, Ocolul Silvic Mieru, precum i o zon de pune mpdurit. Parcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic ntocmit n anul 1991, fiind incluse i pe harta silvic ce face parte integrant din amenajament. S e p o t r e a l i z a e x p l o a t r i f o r e s t i e r e c u c o n d i i a m en i n e r i i p e r m a n en t e a acoperirii suprafeei cu vegetaie forestier. R e z e r v a t i a n a t u r a l a C o m a n a c u p r i n d e p e s t e r a ( go l u l s u b t e r a n ) , s u p r a f a t a d e l a exterior (parcelele silvice) si o zona de pasune impadurita. Pestera este valoroasa si din punct de vedere biospeologic, Acces: DN1 Bucureti-Braov-ercaia, DN1J Pru-Comna de Jos, DJ 104N Comna de Jos-Comna de Sus, apoi drumul forestier de pe valea Comnii. protejand specii precum: amfipodul acvatic hiopgen Niphargus andropus si liliacul trogofil din specia Mypotis.

Comana Pestera Comana(sau Pestera din Poiana Manastirii) este arie naturala protejata de tip speologic. Speologia stiinta care se ocupa cu studiul complex al pesterilor, geologic, geomorfologic, hidrogeologic, microclimatologic. Se cerceteaza de asemenea unele activitati umane din pesteri si posibilitatile utilizarii lor turistice sau terapeutice. Pestera Comana, este situata in partea centrala a Muntilor Persani, amonte de satul Comana de Sus, jud. Brasov. Cai acces: D.N. 13, Brasov Sighisoara, pe D.J. 104 pana n comuna Comana de Jos, de aici pe D.C. 19 pana in satul Comana de Sus, iar de acolo pe drumul forestier ce insoteste paraul Comana. Pestera Comana constituie drumul subteran al paraului ce isi aduna apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Pestera. Pestera cuprinde un sistem de galerii dispus pe trei nivele, avand o dezvotare p e c c a . 2 5 0 0 m s i o d en i v e l a r e d e 7 0 m ( - 4 0 ) : - Galeria Activa, dimensiuni reduse, tavane innecate, cascade, urcand prin Hornul Mare se ajunge la Galeria Zanelor, bogat concretionat si in Galeria Emilia, unde se gasesc primele macrocristale de calcit (5 7 cm lungime); - Primul nivel fosil, duce la Sala Bradului, remarcabila prin prezenta unei stalagmite albe, imaculate inalta de 4,5 m, a scurgerilor parietale masive si a bazinelor cu cristale sub forma de braduti. Acest nivel se termina in Sala Catedralei, in a carei parte superioara s-au format coloane, stalagmite si gururi. Aici apar si primele helectite; - Al doilea nivel fosil, la care putem ajunge prin Sala Stafiei, sau prin Sala Uriasilor, il constituie Galeria cu Excentrite (Galeria Comorilor), galerie cu latimi de pana la 14 m si inaltimi de 8 10 m, constituie partea cea mai bogat concretionara a pesterii. Aici se gasesc speleoteme, numeroase Stilolite, cu lungimi pana la 1,5 m, translucide si Crstalictite (helictite, excentrite), cu diametrul cuprins intre 0,5 10 mm, sub forma de manunchiuri, compuse din cristale albe, foarte contorsionate, sau sub forma unor baghete lungi de pana la 13 15 cm, care cresc intr-un plan oblic deasupra orizontalei de 450. Tot aici apar Cristale de Aragonit, sub forma unor ace de 3 5 cm lungime, Plansee Suspendate, Scurgeri Parietale masive, coloane, stalactite si stalagmite, draperii, Bazine cu Coloane de Calcit, etc. Sub raport biospeologic, Pestera Comana se remarca prin prezenta amfipodului acvatic hipogen Niphargus andropus si a liliacului troglofil sin specia Myotis myotis.

Conform Ordinului 850/2003, rezervatia Pestera Comana a fost data in custodie, clubului de speologie SILEX BRASOV (www.silex.go.ro). Din activitatea membrilor clubului, privind Pestera Comana, enumaram: Prima data se intra in pestera in anul 1981, o data cu secarea naturala a lacului de la intrare; Intre anii 1981-1982, au loc actiuni de explorare, culminate la sfarsitul anului 1982 cu ridicarea primei harti de pestera; Castigarea premiului EXPLORATORII de catre membrii clubului C.S. Silex, la editia din 1982 a manifestarii nationale SPEOSPOR, pentru cea mai mare descoperire speologica a anului; Explorarea continua pana in anul 1994, in acest timp fiind descoperite salile Comorilor si Uriasilor; In anul 2004 reincep lucrarile de explorare in continuare a Salii Catedralei si ridicarea topografica a hartii galeriilor explorate. La aceasta pestera se ajunge greu, este inchisa, iar parcurgea ei este foarte dificila si plina de capcane, prezinta multe pasaje foarte inguste a caror trecere o poate face doar cei cu un fizic mai subtire, bine antrenati, cu echipament corespunzator si obligatoriu insotiti de cel putin unul din custozii pesterii membru al Clubului speologic Silex Brasov.