Romania reprezinta una dintre primele tari din lume in

ceea ce priveste numarul si diversitatea pesterilor. Pana

in prezent se stie de existenta unui numar de peste
12.000 de pesteri in tara noastra, dezvoltate intr-o mare
diversitate de roci. Cavitatile din Romania au inceput sa
fie cunoscute inca din secolul al XVII - lea, aparand dese
mentiuni despre ele in literatura speologica veche. Un rol
deosebit de important in acest domeniu la avut marele
explorator roman Emil Racovita, care in 1920 infiinteaza
primul club de speologie din lume.

Pestera Vantului este cea mai mare pestera din
Romania, cu o lungime totala de 47 km. Se afla in Muntii
Padurea Craiului, in vecinatatea localitatii Suncuius.
Pestera nu este deschisa publicului, fiind rezervata
cercetarilor stiintifice, existand un proiect de deschidere
a pesterii catre public. A fost descoperita de inginerul
Bagamri Bla si explorata pentru prima oara in 1957.
Pestera se afla in custodia Clubului Speologilor Amatori
din Cluj. Se numeste Pestera Vantului datorita curentilor
de aer extrem de puternici care pot fi simtiti in pestera, in
special la intrare. Temeperatura medie este de 11.8C.
Din punct de vedere geologic Pestera Vantului s-a
format intr-un bloc de calcare recifate ladini varsta
Triasic mediu, gros de 180m. Deasupra acestora se
afla un strat impermeabil de conglomerate si gresii
din Jurasicul inferior. Din aceasta cauza putem
vorbi de un carst acoperit partial, fapt care a
influentat formarea acestui sistem labirintic cu mai
multe etaje, dar este si cauza pentru care pestera
este foarte saraca in materie de formatiuni.
Extensia pesterii (cea mai lunga distanta intre doua
puncte pe linie aeriana) este de 3,2 km, cea mai
mare diferenta de nivel este de 120m, directia
principala a galeriilor este de nord-nord vest si sud-
sud vest.
Pestera Huda lui Papara
Huda este un regionalism cu origine in maghiara si
inseamna groapa, gaura in pamant, pestera.Papara
are la origine latinul papa ce inseamna conducator
religios preluat in limbile barbare papar. Deci
Huda lui Papara inseamna pestera conducatorului
religios.
In preistorie si in vremea dacilor pestera a fost folosita
ca locuinta si loc de cult.

Pestera Huda lui Papara este pestera din Muntii
Trascaului, care cumuleaza toate superlativele pentru
aceasta grupa montana si nu numai: cea mai lunga, cea
mai denivelata, cea mai dificila, cu cea mai mare sala, cu
cea mai inalta galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu
cel mai mare debit, cu cea mai mare cascada, cu cea
mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi
si mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de
chiropterit din Romania. Pestera se afla pe teritoriul
satului Sub Piatra, comuna Salciua, judetul Alba, in
partea de nord-vest a Muntilor Trascaului.
Pestera Huda lui Papara a fost amenajata
pentru vizitare in 1986 dar amenajarea a fost
distrusa in intregime de viituri. Nu are ghid si
vizitarea ei poate fi facuta de speologi foarte
experimentati, echipamentul necesar fiind: costum
impermeabil, coarda, surse de lumina. In 1954 un
grup de speologi clujeni condusi de geologul Ern
Balogh reusesc o performanta de exceptie pentru
acea vreme. Exploreaza intreaga galerie activa de
peste 1.200m si inca 800m de galerii fosile. Dar
lucrul extraordinar e realizarea unei harti cu
teodolitul de o precizie greu de egalat. In 1979 si
anii urmatori, clubul de speologie Polaris Blaj
format in principal din fratii Ludusan (Nicolae,
Viorel, Dorel, Teodor, Ioan si Mircea) incep
explorarea sistematica a pesterii. Li s-au alaturat pe
parcurs Iosif Pop, Ilie Sabau, Ioan Dordea, Gino
Salajan, Sorin Sarbu si altii.

Lungimea totala a pesterii este de 5.200m iar denivelarea de 123m. Este
cea mai lunga si cea mai denivelata pestera din Muntii Trascau.
Potentialul pesterii este insa mult mai mare. In 1986 acelasi club
speologic Polaris ia initiativa amenajarii turistice a pesterii.

Fauna cavernicola este in curs de cercetare. Aici se afla cea mai bogata
fauna chiroptera din Europa, cea mai mare colonie de lilieci de pe
batranul continent. Cercetarile conduse de profesorul universitar Ioan
Coroiu de la Facultatea de biologie a Universitatii din Cluj Napoca, au
inceput in 1998, iar dupa masuratorile propriu-zise din 1999 au fost
identificati 5.000-6.000 de indivizi, din 6 specii. In iarna lui 2007-2008,
numaratoarea a indicat cca 84.000 de lilieci din 9 specii.

In pestera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni,
coleoptere carabide si diverse rozatoare. Pestera este foarte putin
cercetata din punct de vedere arheologic. Au fost identificate urme ale
omului preistoric, resturi de unelte de piatra neslefuite care ar putea
apartine omului de Neanderthal (probabil 50.000 ani in urma).

Petera Piatra Altarului



Petera Piatra Altarului este o cavitate subteran din Munii
Bihorului.
Descoperirea ei s-a produs n anul 1984 de ctre
speologii Clubului Politehnica din Cluj.

Petera Piatra Altarului este alctuit din patru incperi
mari:

1.Galeria "Palatul" este o sala inalta de 30m precedata de
o anticamera Baldachinul; este o zona cu formatiuni
rare, curgeri mari de calcit si domuri inalte. Palatul are
forma unei catedrale gotice, inalta si ingusta, flancata de
coloane de 15-20m inaltime. Este un monument de
arhitactura subterana unic in felul sau in Romania.


2.Galeria Paradisul este o sinteza a intregii
pesteri, spatii generoase sprijinite pe coloane si discuri,
geometrii cristaline ascunse sub ochiuri de apa,
depuneri diafane de ace, unice in pesterile noastre.
Galeria Paradisului se sfarseste neasteptat, cu un
parau de mondmilch (laptele de luna), o pasta
fluida, de un alb nepamantean, ce izvoraste dintr-o
crapatura a calcarului si abunda in formatiuni, coloane,
discuri, macrocristalele de calcit, buzdugani, nuferi,
cristalele scheletice de calcit, in forma de triunghiuri
excavate, stalagmitele monocristal, coloanele tip
palmier, draperii, coralite, perle de pestera. In baza
pesterii s-a dezvoltat, pe scara larga, un alt fenomen,
sub oglinda nemiscata, apa supramineralizata a
acoperit totul in cristale perfecte de calcit.
3.GaleriaGeoda unde se petrece un fenomen destul
de rar i remarcabil, si anume transformarea apei
supramineralizate n cristale perfecte de calcit,
acoperind toat ncperea.
4.Galeria Altarul Ursilor este o galerie orizontala
cu bolti arcuite, denumita Citimirul Ursilor. Ursul
de caverna Ursus Spelaeus- era un locuitor
obisnuit al pesterilor in timpul ultimelor perioade
glaciare. Aici se pot observa un mare numar de
cranii de ursi tineri si de pui, unele dintre ele abia
se mai ghicesc sub stratul gros de calcit.
Pestera Piatra Altarului nu este amenajata pentru
public, fiind deschisa doar pentru cercetari
stiintifice. A fost incadrata in categoria A, in care se
regasesc pesterile de valoare exceptionala care,
prin interesul stiintific sau unicitatea resurselor sunt
reprezentative pentru patrimoniul speologic national
si international.

Pestera Piatra Altarului din Muntii Bihorului este
considerata una dintre cele mai frumoase cavitati
subterane din Romania, dar si din Europa.

Pestera Ursilor
Pestera Ursilor este situata in judetul Bihor,
Localitatea Chiscau si a fost descoperita in urma unor
dinamitari executate in Muntii Apuseni in anul 1975.

Este cea de-a doua pestera ce este emblema a Muntilor
Apuseni. Se afla la o altitudine joasa, de aproximativ
500 m, in judetul Bihor. Lungimea ei este de mai bine
de 1,5 km, iar numele ii provine tocmai de la fosilele
de ursi ce au fost gasite aici, datand de acum 15.000
ani. Este o pestera amenajata cu multa grija,
intetinerea ei facandu-se regulat.

Exploatarea calcarului in pestera a fost facuta pentru
prima oara de minerul Traian Curta insa potentialul
sau turistic a fost subliniat de catre grupul de
speologi Spedova la 20 septembrie 1975. Un urma
amenajarilor si a masurilor de protectie specifice
initiate de Institutul de Speologie Emil Racovita
in colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor, la 14 iulie
1980 pestera a fost deschisa vizitatorilor.

Lungimea de 1.500 metri a pesterii se imparte in patru galerii
si trei sali. In incinta acestora veti putea admira formatiuni
de stalactite si stalacmite unice ca Palatele Fermecate,
Lacul cu Nuferi, Casuta Piticilor, Draperiile din Galeria
Ursilor sau Pagodele. Temperatura constanta este de 10
grade Celsius iar umiditatea de 97 %.

Galeriile Pesterii Ursilor sunt: Galeria Ursilor (sau a
Oaselor), Galeria Emil Racovita si Galeria Lumanarilor.
Cei 488 metri ocupati de galerii sunt deschise circulatiei
vizitatorilor insa galeria inferioara este inca destinata numai
cercetarilor stiintifice. In Galeria Emil Racovita aveti
ocazia de a admira fosilele animalelor ce au trait inainte cu
mii de ani. Astfel sunt prezente scheletele unei specii de
capra neaga, a unui leu, a unei hiene de pestera si nu in
ultimul rand o fosila de urs.

Pestera Scarisoara
Pestera Scarisoara sau Ghetarul de la Scarisoara
adaposteste cel mai mare ghetar subteran din
Romania. De aici ii vine si numele de Ghetar iar
Scarisoara vine de la comuna Scarisoara situata 16
km mai jos, de care apartinea administrativ in
vremea cand a fost botezata insa acum apartine de
comuna Garda de Sus, judetul Alba. Nu se poate
preciza cu exactitate data cand pestera a fost
descoperita dar este mentionata in 1863 de catre
Adolt Schmididi, geograful austriac care a facut
primele observatii si prima harta a pesterii.

Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte
din sistemul carstic Ghetar Ocoale Dobresti.
Este formata in calcare de varsta Jurasic superior,
dispuse monoclinal pe directia NV-SE, la o
altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic
Ghetari Ocoale. Candva Valea Ocoale curgea la
suprafata. Odata cu dizolvarea in freatic a pesterii
Scarisoara apele coboara in subteran.

Cea mai veche gheata de la baza are 4000 de
ani.Putini stiu ca Scarisoara a fost declarata
monument al naturii in Romania inca din 1938 de
catre marele speolog roman Emil Racovita.
Aceasta adaposteste al doilea ghetar subteran ca
marime din Europa.

Istoric
Batranii din zona spun ca originea si istoria
acestui loc e cu totul alta. In pestera traia un balaur ce
fura cate o fata in noaptea Anului Nou sau in noaptea
dinaintea Targului de Fete de la Gaina. Tinerele
erau apoi tinute intr-un palat de gheata din pestera,
de o frumusete neasemuita, pe care niciun muritor nu
il putea vedea. O alta legenda pomeneste ca apa din
bazinele din spatele formatiunii calcaroase numite La
Brazi iti poate indeplini orice dorinta. Daca
ingenunchiezi, bei apa din bazin direct cu buzele, cu
capul descoperit, in timp ce iti pui o dorinta, cu
siguranta aceasta se va implini. Turistii care doresc
sa viziteze pestera, pot vizita si alte obiective turistice
aflate in zona. In comuna Garda de Sus se afla
biserica-monument construita in 1792 si moara cu
apa, ridicata acum 300 de ani.

Bibliografie:
http://www.turismland.ro
http://ro.wikipedia.org
http://www.romaniaroute.ro


Realizat De:
Condrovici Anca
Gheorghiu Ionut
Amariei Andrei
Cosarca Costel
Va Multumim!