Petera Urilor

Formaiuni de stalactite i stalagmite din Petera Urilor

Localizare Lungime Altitudine Descoperire Geologie Numr de intrri

Judetul Bihor 1.500 m 482 m 1975 Calcar 1

Petera Urilor a fost descoperit n 1975,accidental, cu ocazia unei dinamitri executate la cariera de marmur din zon. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Muntilor Apuseni, ea aflndu-se njudetul Bihor, n imediata apropiere a localitii Chicu,comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m. Interiorul se distinge prin diversitatea formaiunilor de stalactite i stalagmite existente, ca i prin cantitatea impresionant de urme i fosile ale ursului de cavern - Ursus spelaeus - care a disprut acum 15.000 de ani. Pe lng acesta au mai fost descoperite i fosile de capr neagr, ibex, leu i hien de peter. La intrarea n peter se afl un pavilion, compus dintr-o sal de ateptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic i un stand cu suveniruri i obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1.500 m, petera se compune din galerii aflate pe dou nivele: prima galerie, cea superioar, n lungime de 488 de metri poate fi vizitat de turiti, iar cea de-a doua, lung de 521 m este rezervat cercetrilor tiinifice. Galeria superioar, disponibil vizitrii, este compus din 3 galerii i diferite sli: Galeria "Urilor" (numita si Galeria Oaselor) in care sunt adapostite 1500 de piese, 140 de cranii si numeroase culcusuri ale ursului de pestera. Pe peretii galeriei se observa zgarieturi lasate de labele ursilor;

Galeria "Emil Racovita" unde se afla un schelet de urs expus in pozitia in care a murit precum si fosilele altor animale disparute in urma cu sute de ani: o specie de capra neagra, leul si hiena de pestera. Galeria are peretii distanti la 10-15 m iar bolta ei se situeaza la peste 10 m inaltime, fiind totodata impodobita cu numeroase stalagmite, domuri, bazine de apa, stalactite; Galeria "Lumnrilor" impresionantele stalagmite si stalactite care au dat nastere unor adevarate statuete (Mastodontul, Draperiile din Galeria Ursilor, Portalul, Pagodele, Lacul cu nuferi), asemenea celor de ceara de un alb pur ce lasa frau liber imaginatiei oricarui vizitator. Galeria se inchie cu un tunel artificial lung de 16 m greu accesibil turistilor dar care razbate in cele din urma la suprafata. Sala Lumnrilor, Sala Spaghetelor, Sala Oaselor. Printre formaiunile de stalactite i stalagmite se remarc Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul i Csua Piticilor, Draperiile din Galeria Urilor, Portalul, Pagodele i ultima sal, Sfatul Btrnilor, iluminat cu lumnri. Temperatura n pestera este constant de-a lungul anului (10 C), iar umiditatea se menine la 97%. Numele peterii se datoreaz numeroaselor fosile de "uri de cavern" (Ursus Spelaeus) descoperite aici. Petera era un loc de adpost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani. La btrnee, ca multe alte mamaifere (ex .elefantul african) ursul de peter se retrgea s moar n acela loc ca i predecesorii. Mrturie stau numeroasele cimitire descopertite n peterile din Romnia (Petera Bisericuta,Petera cu Oase)sau aiurea unde scheletele au fost gasite intregi,nederanjate. Intrarea a fost intre timp colmatata. Petera a rmas astfel nchis pn pe 17 septembrie 1975, cnd golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea poriunii de la intrare, n timpul lucrrilor de exploatare a calcarului (marmur). n puul deschis a cobort pentru prima dat, minerul Traian Curta din localitatea Chicau. Acesta a parcurs galeria de acces pn la Sala Mare. O prim explorare a peterii a avut loc la 20 septemprie 1975 efectuat de ctre grupul de speologi amatori "Speodava" din oraul Dr. Petru Groza (actualul oraul Stei ). Pe baza studiilor complexe ntreprinse de Institutul de Speologie "Emil Racovi" n colaborare cu Muzeul rii Criurilor din Oradea, s-au stabilit soluiile de amenajare i msurile specifice de protecie. Dup 5 ani de amenajri la standarde mondiale, la 14 iulie 1980, petera a fost deschis vizitatorilor. Anual petera este vizitat de peste 200.000 de vizitatori.

Denisa Barakat Cls a VIII a A