Parcul Natural

Muntii
Maramuresului

PORNIM LA DRUM CU MOCANITA !!!

Legislatie

Hotrrea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 privind

instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone,
publicat n Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2005.
Ordinul Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 494
din 30 mai 2005 privind aprobarea procedurilor de ncredinare a
administrrii i de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate,
publicat n Monitorul Oficial nr. 487 din 9 iunie 2005.
Ordinul Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii
Rurale nr. 625 din 4 septembrie 2006 privind aprobarea
Metodologiei de calcul al sumelor cuvenite drept compensaii
proprietarilor persoane fizice i juridice care dein pduri cu funcii
speciale de protecie.
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 57 din 20 iunie
2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice.
Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 776
din 5 mai 2007 privind declararea siturilor de importanta
comunitara, ca parte a Retelei Ecologice Europene Natura 2000.

Parcul Natural Muntii Maramuresului s-a

infiintat prin Hotararea de Guvern 2151/2004
privind instituirea regimului de arie naturala
protejata pentru noi zone. Parcul are scopul de
mentinere a interactiunii armonioase a omului
cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor
si peisajului, promovand pastrarea folosintelor
traditionale ale terenurilor, incurajarea si
consolidarea activitatilor, practicilor si culturii
traditionale ale populatiei locale. De asemenea,
ofera publicului posibilitati de recreere si turism
si se incurajeaza activitatile stiintifice si
educationale.

Aspecte generale
Parcul Natural Muntii Maramuresului
este situat n nordul judetului Maramures,
n zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu
de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova,
Repedea, Poienile de Sub Munte, Petrova
si Bistra, incluznd masivul Muntilor
Maramuresului pna la frontiera romnoucraineana.
Parcul include si terenul intravilan al
localitatilor de pe raza lui.

Zonare
Din punct de vedere al zonarii interne, conform
OUG57/2007, suprafata Parcului Natural Muntii
Maramuresului cuprinde trei zone:
-zona de protectie integrala ;
-zona de management durabil ;
-zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane .
In interiorul parcului exista, de asemenea, patru arii
naturale protejate declarate prin Legea nr. 5/2000, acestea
fiind:
-Stncriile Slhoi-Zmbroslavile 5 ha ;
-Cornu Nedeii - Ciungii Blsnii 800 ha ;
-Vrful Farcu - Lacul Vinderel Vrful Mihailecu 100
ha ;
-Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu 100 ha .
In total Parcul cuprinde o suprafata de aproape 150.000 ha.

Flora protejata

Arnica montana arnica (carul zanelor,podbalul) specie prezent pe ANEXA Nr. 5 (Specii de
plante i de animale de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac
obiectul msurilor de management)din legea 426/2001 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice.
Trollius europaeus bulbucii de munte ,specie cu statut de conservare la nivel naional.
Leontopodium alpinum floarea de colt,specie prezent pe lista rosie a plantelor la nivel
naional, declarat monument al naturii.
Cochlearia officinalis subsp. pyrenaica scorbutul
iarba, relict glaciar, specie rar pentru

Romnia, prezena ei fiind semnalat numai n judeele: Maramure, Suceava, Bistria-Nsud,

Vlcea.
Campanula serrata clopotel,specie ameninat n Europa, endemit carpatic.
Cypripedium calceolus papucul doamnei specie inclus pe lista roie naionala ca fiind
vulnerabil, rar.
Ligularia sibirica specie rar, inclus pe lista roie.
Poa granitica ssp.disparilis specie endemic rar, inclus pe lista roie
Drosera rotundifolia i Pinguicula alpina-roua
cerului sunt dou dintre speciile de plante
alpinacarnivore semnalate n Romnia i sunt reprezentate aici prin populaii cu efective mari.
Rhododendron kotschi-smardarul;
Vaccinium vitisidaea-afinul de munte.

Floarea de
colt
Arnica

Papucul doamnei

Scorbutul iarba

Clopotel

Roua cerului-carnivora

Pinguicula alpinacarnivora

n ceea ce privete diversitatea tipurilor de habitate

caracterizate prin tipuri diferite de vegetaie, cele mai bine
reprezentate sunt: fneele, pdurile de fag, pdurile de
amestec fag-molid, pdurile de molid, tufriurile cu
jneapn, tufriurile cu amestec de ienupr i jneapn,
tufriurile de ienupr, pdurile de arin, zonele umede
ripariene, zonele umede create de izvoare de coast,
mlatinile eutrofe, mlatinile mezo-oligotrofe, mlatinile
oligotrofe (turbrii), stncriile, pajitile alpine, izvoarele
reofile, turile, etc. Cea mai mare parte a habitatelor se
afl ntr-un stadiu foarte bun de conservare, este
meninut stratificarea fireasc a tipurilor de vegetaie pe
gradient altitudinal pornindu-se de la fgete i fnee i
ajungndu-se la pajitile alpine. O particularitate deosebit
este prezena mlatinilor mezo-oligotrofe i oligotrofe la
altitudini mari peste 1700 m. Bine reprezentat i ntr-un
stadiu excelent de conservare se afla habitatul tufri cu
Pinus mugo i Rhododendron myrtyfolium.

Ihtiofauna n cursurile superioare ale rurilor si praielor

este saraca n specii dar datorita conditiilor ecologice sunt
specifice, foarte valoroase calitativ, specii reofile pretentioase
la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de
poluare: pastrav indigen (Salmo trntta fario), lipan (Thymallus
thymallus), boistean (PhoxiriLis phoxinus), babete (zglvoc)
(Cottus gobio), babete(Cottus poecilopus).
n partea inferioara a rurilor de munte: Ruscova,
Frumusaua, Bistra, numarul speciilor de pesti este mai mare
datorita speciilor care intra din rul principal pentru
depunerea icrelor ca: moioaga (Barbus peloponnensius
petenyi), scobar (Chondrostoma nasus) si chiar specia
monument al naturii- lostrita (Hucho hucho) sau cleanul
dungat (Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn
Maramures.

Clasa pasarilor este reprezentata prin specii

caracteristice de munte, raritati faunistice pentru Romnia
- cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de
munte(Tetrao urogallus), ierunca(Tetrastes bonasia) ct si
prin ornitofauna tipica din zona montana a fagetelor si
padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor
de munte.
Fauna de mamifere este de asemenea completa; nu
lipsesc specii trecute n Cartea Rosie a Europei ca rsul
(Lynx lynx), nurca (Mustela lutreola), lupul (Canis lupus).
ursul (Ursus arctos), vidra (Lutra lutra) etc., care au
disparut sau au devenit specii foarte rare cu un areal
restrns n fauna Europei.

Trasee turistice

Traseu turistic marcat :Staia Bardu - Vf. Pietrosu Bardu - Vf.

Pecealu - Cabana silvic Conea - Poienile de Sub
Munte ;
Marcaj :banda rosie ;
Durata :10-11 ore;
Traseu turistic marcat :Staia uligu Valea uligu Borcut
(izv. mineral) ;
Marcaj :punct rosu ;
Durata :45 minute ;
Traseu turistic marcat: Staie Fina Valea Mihoaia Borcut
Mihoaia ;
Marcaj :punct albastru ;
Durata: 1 ora ;

Traseu turistic marcat:Pasul Prislop Cabana Fntna

Stanchii Tarnia Blsnii Vf. Prislopu Cataramei aua
Gliu ;
Marcaj :banda
rosie ;
Durata :8-9 ore.
Traseu turistic marcat :Baia Bora (centru) Valea Secu
Refugiul Lucceasa Haitul Mcrlu (Valea Vaserului) ;
Marcaj :triunghi rosu ;
Durata 5-6 ore .
Traseu turistic marcat :Cabana Conea Stnioara Vf.
Mihailecu Lacul Vinderel;
Marcaj :banda rosie ;
Durata :4-5
ore.
Traseu turistic marcat :
a) Repedea Chicera Laba Runea Lacul Vinderel ;
b) Valea Repedea Canton silvic Repedea Petriceaua
Lacul Vinderel Marcaj :banda albastra ;
Durata:5-6 ore.

Obiective turistice

Stncriile Slhoi Zmbroslavele

-Localizare :Obiectivul este situat n localitatea Bora,
are suprafa de 1 ha.
-Categorie :Rezervaie natural, categoria a III-a UICN
-Scop :de conservare a diversitii biologice.

Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu

-Infiintata:1994;
-Localizare: situat n localitatea Repedea i are
suprafaa de 100 ha.
-Categorie :Rezervaie natural, categoria a IV-a UICN
-Scop :de conservare a statiunii cu narcise aflata la cea
mai inalta altitudine din judet.

Stancariile
Salhoi
Zambroslavele

Poiana cu Narcise Tomnatec

Sehleanu

Vf.Farcau;
Lacul Vinderel;
Vf.Mihailecu;

Cornu Nedeii Ciungii

Balasinei

Vf. Farcau-Lacul Vinderel-Vf.Mihailecu

-Infiintata:1994;
- Localizare:situat pe teritoriul administrativ al
localitilor Repedea i Poienile de sub Munte i are
suprafaa de 150 ha i se afl la altitudinea de 1700 m.
-Categorie :Rezervaie natural, categoria a IV-a UICN.
-Scop :de conservare a diversitii biologice.

Cornu Nedeii Ciungii Balasinei

-Infiintata:1971;
-Localizare : n localitatea Bora i are suprafaa de 800
ha.
-Categorie :Rezervaie natural, categoria a IV-a UICN
-Scop :protejarea populaiilor de coco de mesteacn Lyrurus tetrix.

Finantatori
Global Enviroment Facility
http://www.gefweb.org
United Nations Development
Programme
http://www.undp.ro
Regia Naional a Pdurilor ROMSILVA http://www.rosilva.ro

Dificultati
Din nefericire, prin amplasarea extrem de dispersata a acestor
rezervatii naturale, situate la zeci de kilometri una de alta, marginite
de asezari umane si de zone distruse din punct de vedere ecologic,
managementul se va desfasura foarte greoi.
Zonele tampon vor continua sa fie exploatate economic (activitati
agricole si forestiere), doar ca taierile de copaci vor fi, poate, mai
bine monitorizate si mai reduse ca amploare.
PNMM include insa si zone unde cu greu se mai poate face ceva: la
Farcau-Vinderel exista scurgeri radioactive, paraie pline cu mangan
(singura zona cu poluare naturala din Romania), mari alunecari de
teren, in bazinul Ruscovei bradul aproape a disparut prin defrisari
salbatice, la Poieni functioneaza sute de gatere ilegale, padurile
Borsei (de pe versantul nordic al Parcului) sunt rase, iar bazinul
minier Baia Borsa este ultrapoluat cu metale grele (in Parc intrand si
celebrele iazuri Novat si Colbu, care au provocat o serie de
catastrofe ecologice).

Propuneri

Organigrama Parcului cuprinde un sef (inginerul

silvic Costel Bucur din Baia Sprie, un pasionat de
munte), 6 angajati TESA,un responsabil in relatia cu
comunitatile si educatie ecologica si doar 10 agenti
de teren pentru acea imensa suprafata! O decizie
complet neinspirata.
Pentru a administra eficient o asemenea suprafata,
numarul de agenti ar trebui sa fie de cel putin 100
(de exemplu, in Parcul National Cernahora din
Ucraina, situat pe versantul nordic al Muntilor
Maramuresului, unul dintre cele mai bine
administrate parcuri din Europa, personalul numara
aproape 300 de oameni).

Activitatile desfasurate in incinta arealului ocrotit

ar trebui sa priveasca in mod prioritar monitorizarea
diversitatii biologice, marcarea de trasee turistice,
promovarea valorilor ecoturismului, certificarea
padurilor si educatie ecologica.

La intrarea in Parc ar trebui sa existe oameni specializati

in ecoturism,ecologie care sa le prezinte vizitatorilor cu
rabdare si diplomatie problemele de
ecologie,regulile,amenzile si importanta ocrotirii naturii
mai ales in ariile protejate .
Pentru a-i constientiza cat mai bine pe vizitatori ar trebui
sa se plateasca o suma de bani la intrarea in Parc,iar
cumulul acestor sume ar trebui sa se foloseasca in
scopul amenajarii Parcului sau la platirea angajatilor sai.
Pentru a fi cat mai atractiva, plimbarea prin parc ar
trebui sa se efectueze cu mijloace de transport eco
( plimbari pe cal sau cu bicicleta ).
Numarul vizitatorilor in Parc pe zi ar trebui limitat la
grupuri mai mari,dar compacte pentru a nu
deranjafauna si flora,iar orarul de vizita ar trebui sa fie
cat mai restrans,in jurul a 4-6 ore maxim.
Ar trebui sa se tina cont si de orele la care animalele se
hranesc pentru ca acestea sa nu fie speriate sau stresate
de vizitele turistilor.

Existenta unor programe special create pentru copii de

diferite varste,de la 7 la 18 ani prin care acestia sa fie
informati cu privire la turismul eco,la regulile si normele
unei zone protejate si prin care sa fie constientizati de
importanta dezvoltarii durabile a unei astfel de zone,dar si
de protectia mediului ce-i inconjoara.Bineinteles aceste
programe trebuie sa fie elaborate diferit pentru fiecare
etapa de varsta(7-10 ani,11-15ani si 16-18 ani) astfel incat
copii sa inteleaga,iar prezentarea sa fie cat mai atractiva si
chiar interactiva.
Centrele de vizitare,informare si documentare ar trebui sa
fie mult mai numeroase(in prezent exista un singur centru
de acest gen in comuna Bistra la Crasna Viseului finantat
din fonduri europene si care,se afirma,ca ar fi costat
500.000 de euro).
Oamenii locului ar trebui constientizati si informati cu
privire la conceptul eco,la dezvoltarea durabila a zonei si
de ce nu la extinderea si promovarea
obiceiurilor,materialelor artizanale,gastronomiei
zonei,activitatilor desfasurate pe parcursul unei zile etc.

Mocanita ar trebui sa fie modernizata si

imbunatatita semnificativ pentru ca Parcul sa
atraga mai multi vizitatori si toate categoriile
sociale sa fie satisfacute.
Ar trebui amenajate spatii pentru toalete publice
ecologice,pentru vanzarea de suveniruri si pentru
alimentatia publica.
In zona Parcului ar trebui sa existe unitati de
cazare de tip agroturistic in care turistii sa
beneficieze atat de cazarea propriu-zisa,cat si de
masa,dar sa se familiarizeze si cu viata dintr-un
sat,sa vada obiceiurile si traditiile locului.