1.1.

Noțiuni introductive
Geositul reprezintă o porțiune bine individualizată în peisaj cu o anumită valoare. Această valoare
poate fi dată de turism (prin activitățile turistice efectuate datorită potențialului turistic), cadrul
natural, biodiversitate, geodiversitate, geologie, vegetație, faună, hidrografie, înveliș pedologic,
etc. Cascada Buciaș poate fi considerată geosit deoarece prin existența ei în peisaj îndeplinește cel
putin una din valorile enumerate mai sus.
1.1. Amplasarea și delimitarea arealului
Cascada Buciaș este cea mai mare cădere de apă din județul Bacău, situată la circa 80 km
distanță de municipiul Bacău și 25 km distanță de municipiul Onești. Cascada Buciaș s-a format
pe cursul pârâului Buciaș, afluent de stânga al râului Cașin, în amonte de Cheile Cașinului. Aceasta
se află pe raza comunei Mănăstirea Cașin în zona satului Scutaru, localnicii numind-o și cascada
Zimnicioara.
Ca și unitate de relief, Cascada Buciaș se află în nord-vestul Munților Vrancei (subunitate a
Carpaților de Curbură), într-o treaptă montană mai coborâtă, ce face tranziția între Carpații de
Curbură și grupa centrală a Carpaților Orientali. Această subunitate mai este denumită și Măgura
Cașin (Cașinului) și de multe ori este considerată fie unitate separată, fie o treptă aparte a Munților
Vrancei.
Geologie
În ceea ce privește geologia cascadei și a zonei, aceasta se află în totalitate în zona flișului,
vârsta depozitelor fiind cuprinsă între Cretacicul Inferior și Oligocen (în urmă cu 30-140 milioane
de ani). Din punct de vedere al evoluției geotectonice zona flișului este alcătuită din unităţi tectonice
formate în tectogenezele cretacice şi în tectogenezele neozoice. Aici este vorba de tectogeneza
neozoică în care s-a format pânza de Tarcău în bazinul flișului extern.
Prin faptul că unele areale sunt mai omogene sub raportul alcătuirii geologice (stratele
gresoase ale pânzei de Tarcău), relieful este slab fragmentat, mai unitar, cu forme largi și prelungi,
conforme în parte cu liniile structural principale. Gresia de Tarcău, prin masivitatea sa, a impus
formarea cheilor pârâului Buciaş. Intensitatea proceselor denudaţionale a facilitat o puternică
adâncire a văii Buciaş în depozitele paleogene determinând valori ale adâncimii talvegului pârâului
faţă de culmile învecinate de peste 300 m.
1.1.1. Relief
Duritatea, masivitatea rocilor (gresii calcaroase, marnoase, marne, şisturi disodilice) și
înclinația pantelor au permis dezvoltarea unei văi de tip chei cu frecvente căderi de nivel. Din
punct de vedere altitudinal vorbim despre valori între 500 m şi 1148 m (Vf. Coarnele), altitudinea
medie fiind de circa 800 m. Cea mai frecventă formă de relief este versantul cu trei subdiviziuni
ale sale: versantul mijlociu, superior şi inferior, iar pe suprafeţe mici apare lunca înaltă.
1.1.2. Climă
Caracteristicile dominante ale climei sunt subordonate climei temperat-continentale
specifică țării noastre, cu influețe și oscilații sezoniere. Poziția geografică a arealului, permite
influența maselor de aer vestice oceanice, mai umede, cu temperaturi moderate, și a celor est-
europene, mai aride. Temperatura aerului se manifestă în succesiunea anotimpurilor prin valori
pozitive și negative destul de diferite, astfel, temperaturile medii anuale variază între 6-8°C,
precipitațiile medii multianuale pot ajunge până la 800mm, numărul mediu anual de zile cu
nebulozitate este de 150 iar durata medie de stralucire a soarelui este de 80 de zile. Vara, toamna
şi primăvara pe versanţii cu orienatare E şi SE, deplasarea maselor de aer dinspre N şi NV
generează o nuanţă climatică de tip foehnală.
1.1.3. Hidrografie
Cascada Buciaș este formată pe cursul pârului Buciaș care îşi colectează apele de pe
versanţii estici ai culmilor Arsura şi Coarnele, şi de pe versanţii vestici ai Măgurii Caşinului.
Având ca afluenţi principali pârâul Ghiu şi Fata Moartă, Hărăncelul Mare şi Hărăncelul Mic, mai
apoi vărsându-și apele în râul Cașin. Apele din aceste pâraie au un grad de limpezime ridicat, sunt
nepoluate fiind foarte bune pentru creşterea salmonidelor.
Cașinul își adună apele din extremitatea nord-estică a Munților Vrancei, mai precis, de pe
versantul nordic al culmii Clăbuc-Zboina Neagră. Mai apoi acesta este colectat de Oituz, în
cuprinsul Depresiunii subcarpatice Tazlău-Cașin, în afara teritoriului muntuos al Vrancei.

1.1.4. Vegetația și fauna

Datorită stratului de gresii calcaroase, marnoase, marne, şisturi disodilice cu texturi
mijlocii, de grosimi mari, s-au format soluri profunde, deosebit de favorabile dezvoltării vegetaţiei
forestiere. Vegetația se încadrează la etajul montan mijlociu reprezentat de asociații de făgete
(Fagetum carpaticum). În lungul pârâului arinul este specific asociației vegetale, formând o
asociație vegetală de tip Alnetum. Aici mai sunt întâlnite diferite specii de ferigă, iederă, ghimpe
pădureț, roua cerului, etc. Fauna este foarte bogată, specifică spațiului carpatin. Aici întâlnim
jderi(Martes martes), vidre (Lutra lutra), lupi (Canis lupus), urși (Ursus arctos), râși (Lynx lynx),
cerbi carpatini (Cervus elephas), mistreț (Sus scrofa), etc. Printre păsări, de asemenea foarte
numeroase amintim bufnița (Bubo bubo), mierla de apă (Cinclus cinclus), codobatură de munte
(Motacilla cinerea), etc. În categoria reptile enumeram vipera comună (Vipera berus) iar printre
amfibieni amintim salamandra de uscat (Salamandra salamandra)

AREALE PROTEJATE
Cascada Buciaș face parte din arealul protejat Rezervația Naturală „Buciaș”. A fost declarată arie
naturală protejată de interes national în anul 2004 de către H.G. nr.2151. Este o rezervație
predominant peisagistică cu chei și cascade aflată pe teritoriul administrativ al comunei Mănăstirea
Cașin, județul Bacău. Accesul in rezervație se face pe drumul județean 115 Onești-Mănăstirea
Cașin până în satul Scutaru și în continuare pe drumul forestier Scuratu-Înțărcătoarea. Principalul
punct de atracție al acestei rezervații îl constituie Cascada Buciaș, dar întreaga vale a pârâului
Buciaș oferă peisaje deosebite, precum și posibilitatea admirării unor specii de vânat de mare
interes
1.1.5. Populație și așezări
Mănăstirea Cașin este o comună situată în sud-vestul depresiunii Cașin, pe cursul superior
al râului Cașin, având în componență patru sate: Mănăstirea Cașin (satul de reședință), Lupești,
Pârvulești și Scutaru. Conform recensământului din 2011 populația comunei Mănăstirea Cașin era
de 4730 locuitori, în timp ce în anul 2019, conform datelor statistice INSSE numărul locuitorilor
s-a ridicat la 5429 locuitori. Din punct de vedere etnic 95,34% din populație este de origine
română, 1,86% rromi iar pentru 2,8% din populație apatenența etnică nu este cunoscută. Din punct
de vedere confessional, 94,23% din locuitori sunt creștini ortodocși; 1,69% din populație sunt
creștini ortodocși de rit vechi iar pentru 2,66% din populație nu este cunoscută apartenența
religioasă.
1.1.6. Activități economice
Încă din cele mai vechi timpuri, în comuna Mănăstirea Cașin se practica agricultura și
creșterea animalelor, datorită pământurilor moșiei locuitorilor, care la origini erau ciobani bârsani
și mocani. Principalul produs cultivat era porumbul, care era necesar oamenilor, lucerna, care era
necesară animalelor și alte cereal, ovâz, grâu, orz, precum și cartofi. Dealurile erau bune
producătoare de viță de vie iar livezile întâlnite erau pline cu pomi fructiferi. În comună se găsesc
numeroase familii care cresc animale cum ar fi vacile și vițeii pentru carne și lapte, păsări de curte
pentru carne și ouă. Apicutura era o altă activitate a localnicilor, la fel ca și păstoritul sau pescuitul,
toate aducătoare de venituri însemnate. Aceste activități nu mai sunt prestate atât de intens de
cășuneni deoarece munca în orașul Onești presupune o remunerație mai mare, însă mulți localnici
încă o mai fac de plăcere sau sunt nevoiți să muncească pământul.
1.1.7. Turismul
În Rezervația Naturală Buciaș sunt practicate activități de turism, cu respectarea regulilor
de vizitare a ariei protejate. Ca și spații de cazare, aici găsim Cabana Înțărcătoarea, la aproximatic
6 km de Cascada Buciaș iar alte spații de cazare se găsesc în orașul Onești sau câteva pensiuni în
Comuna Mănăstirea Cașin. Rezevația Naturală Buciaș este căutată pentru spectaculozitatea
peisajului și prin faptul că este singurul loc din județ unde s-a instalat natural capra neagră.
1.2. Inventarul geomorfositurilor
Rezervația Naturală Buciaș este o rezervație de importanță peisagistică. În cadrul
rezervației se pot anumera mai multe geomorfosituri.
Cascada „Fata Moartă”, se află în amonte de Cascada Buciaș la 2,3 km distanță de aceasta.
Este o cadere de apă mai mica decât Buciaș dar la fel de spectaculoasă, numele acesteia venind de
la legend populare petrecute pe front
Cheile Buciașului, se află în aval de Cascada Bucias, acestea fiind formate de cursul
pârâului Buciaș.
Cheile Cașinului sunt cheile sculptate de râul Cașin. Acestea sunt situate la o distanță de 2
km de capătul drumului DJ115 (la ieșirea din satul Scutaru). Cheile nu sunt vizibile de pe drumul
forestier, trebuie coborâtă la pas o pantă, după care se va continua pe cursul râului Cașin. În
interiorul acestor chei se pot observa doua turnuri sculptate în roca bazaltică, precum și un relief
ruiniform puternic fragmentat.
Valoarea Științifică
A1- Publicații științifice - Publicații științifice la nivel local
A2- Raritate - Cel mai important sit din regiune (cea mai mare cascadă din județ)
A3- Geo-diversitate - Cel puțin 3 caracteristici geologice, geomorfologice, pedologice și
hidrologice vizibile
A4- Gradul de degradre – Lipsa degradării vizibile, bine conservată
A5- Claritatea caracteristicilor – Claritate mare fără experiență în domeniu
A6- Expunere/Vizibilitate – Obstacol de vizibilitate în anumite anotimpuri
A7- Conținut educative – Geositul poate fi înteles de orice persoană îndiferent de nivelul
educational
A8- Produse educaționale/ promoționale existente – Există doar un singur panou informativ
A9- Statutul protecției juridice – Rezervație Narturală
 În urma analizei comparative a valorii științifice a geositurilor din aproprierea Cascadei
Buciaș se constată că această cascadă are cel mai mare procentaj de valoare științifică din zonă.
Dar din păcate această valoare este știrbită de lipsa promovării, lipsa panourilor informative și a
publicațiilor științifice la nivel înalt. Este o cascadă bine conservată, uțor de înțeles pentru oricine,
cu o geo-diversitate bogată.

Valoarea Funcțională

B1- Localizarea în rețeaua rutieră- Existența unui drum principal la o distanță mai mica de 25
km
B2- Accesibilitate – Accesul se poate face cu mașina, mai mult de 1000m de mers pe jos
B3- Acces direct- Nici un obstacol de acces
B4- Infrastructura turistică- Infrastructură turistică inexistentă (parcări, locuri de odihnă,
toalete)
B5- Servicii de alimentație și cazare- Servicii de cazare și alimentație pentru un grup de 30 de
persoane la mai puțin de 15 km
B6- Fragilitate- Există un grad de deteriorare îndiferent de natura acestuia (natural sau antropic)
B7- Formă de proprietate- Publică dar cu anumite restricții datorită rezervației naturale
Valoarea funcțională a Cascadei Buciaș este destul de ridicată, aceasta fiind ușor accesibilă,
fără obstacole de acces. Totuși, infrastructura turistică este inexistentă iar serviciile de cazare și
alimentație sunt puțin prezente.

Valoarea Turistică

C1- Valoarea biotică a sitului – Sit bogat în valori biotice

C2- Valoarea estetică a geositului- Valoare estetică tipică pentru regiune fiind cunoscută la nivel
local
C3- Puncte de belvedere în apropriere- Nici un punct de belvedere
C4- Peisajul înconjurător- Peisaj natural fără elemente anropice negative
C5- Prezența traseelor turistice și a căilor educaționale- Trasee turistice inexistente
C6- Locație în raport cu marile centre turistice- Distanță mai mare de 15 km față de un centru
turistic
C7- Situri suplimentare de interes- Existența altor geosituri în imediata vecinătate
C8- Cerere potențială- Între 50.000 și 100.000 locuitori pe o rază de 50 km
Valoarea turistică a acestui geosit este și ea ridicată, fiind un sit bogat în valori biotice, un
peisaj natural fără elemente antropice negative. Însă, inexistența traseelor turistice și faptul că este
cunoscut mai mult la nivel local face ca turismul sa fie slab dezvoltat în zonă
 Protecția geomorfositurilor reprezintă un ansamblu de măsuri menite protejării formelor
de relief și a valorilor acestora în scopul păstrării atractive a reliefului. Pentru unele geomorfosituri
este necesară luarea unor măsuri de protecție în sensul conservării valorii geomorfositului.
Necesitatea protecției elementelor natural a determinat apariția cadrului legislative privind
valoarea și protejarea patrimoniului natural. Astfel au apărut ariile naturale protejate.
Cascada Buciaș face parte din Rezervația Naturală Buciaș, rezervație ce aparține categoriei
IV IUCN, și anume arie de gestionare a habitatelor și a speciilor. În Rezervația Buciaș se urmăreşte
promovarea ecoturismului care să se constituie în noi mijloace de exploatare a valorii peisagistice
a spaţiilor naturale. Dezvoltarea culturală, promovarea educaţiei şi a informării populaţiei
reprezintă modalităţi de dezvoltare a unor spaţii pe termen lung în condiţiile în care resursele
umane formate nu se îndreaptă spre alte direcţii. Astfel există o serie de mijloace pentru a limita
impactul turismului asupra cadrului natural prin educarea populației.
Turiștii trebuie să aibă un management adecvat în timp și spațiu pentru vizitarea unui
anumit areal. Mai exact aceștia trebuie să cunoască ce și când aleg să viziteze ținând cont de
anumite condiții naturale ale spațiului vizitat. Pentru protejarea unui areal, turiștii trebuie să
beneficieze de o informare adecvată și de un ghidaj care să-i facă să înțeleagă problemele mediului
și conștientizarea activităților cu un impact negativ. Schimbarea atitudinilor nocive asupra cadrului
natural prin încurajarea unor atitudini noi, este una dintre metodele care trebuie aplicată în vederea
protejării și conservării biodiversității și geodiversității unui areal cu potential turistic natural.
Pentru arealul studiat, și anume Cascada Buciaș ar trebui aplicate aceste măsuri de protecție
momentan inexistente la nivel local, care să aibă în vedere geoconservarea prin promovarea
geoturismului, ecoturismului, și păstrarea intacte a atracțiilor de mare interes. Starea de conservare
a geositurilor inventariate este înca ridicată, datorită gradului scăzut de degradare, intr-o oarecare
măsură datorat și impactului mic al turismului asupra zonei. Dar dacă turismul în acest areal ar
crește, implicit gradul de degradare va crește, aici intervenind măsurile de protecție ale
geomorfositurilor care ar trebui aplicate pentru conservarea rezervației
Valorizarea turistica a geositurilor
Modalitatea practică de punere în valoare a geomorfositurilor se poate realiza cu ajutorul
geoturismului. Geoturismul tocmai asta presupune, privește turismul din perspectiva
caracteristicilor geografice ale unei zone, și anume mediul natural, estetica peisajului, cultura zonei
respective, tradițiile prezente în acele zone, dar și situația economică a localnicilor. Pentru a putea
vorbi de geoturism, trebuie să existe două aspecte esențiale de oferit turiștilor, și anume latura
estetică, de atractivtate la nivel vizual, și latura cognitivă, prin care turiștii învață lucruri noi sau
aprofundează ceea ce deja cunoșteau cu privire la un anumit sit de importanță geologică și
geomorfologică majoră dintr-o anumită regiune.
Acestea sunt cele mai moderne instrumente care măresc capacitatea geomorfositurilor de a
deveni importante surse de venit pentru zonele în care se găsesc. Geoturismul este mai puțin
cunoscut publicului larg, datorită faptului că are o componentă științifică destul de importantă, iar
din această perspectivă este într-un fel sau altul o formă de turism despre care publicul general
deține mai puține informații, tocmai de aceea ar trebui promovat și practicat.
1.3. Propuneri privind amenajarea propriu-zisă
Dacă vorbim despre turism (în special despre geoturism), principalul deficit în ceea ce
privește amenajarea Cascadei Buciaș și înclusiv a Rezevației Naturale Buciaș și a geositurilor
prezente aici, este deficitul de panouri informative. Acestea ar trebui să existe la tot pasul, pentru
a menține turiștii bine informați în ceea ce privește rezervația naturală și potențialele obiective pe
care aceștia le întâlnesc în vizitarea arealului. Aceste panouri trebuie să conțina specificații
științifice despre rezervație și geosituri, care să le stârnească oamenilor apetitul pentru geoturism
și să le deschidă curiozitatea în acest sens, astfel se promovează și turismul pentru educație.
Panourile trebuie să conțină și hărți privind amplasarea în spațiu a traseelor turistice. De
asemenea, o metodă eficientă este construirea unui centru de informare turistică pe lângă actuala
Cabană Buciaș care să se ocupe de educarea turiștilor în ceea ce privește comportamentul adecvat
din cadrul natural al rezervației precum și să ofere informații necesare parcurgerii traseelor turistice
din această zonă. Ce ține de ecologia rezervației, punctele colectoare de deșeuri de orice tip lipsesc.
O propunere în acest sens este amplasarea coșurilor de gunoi, care ar reduce semnificativ numărul
deșeurilor aruncate pe marginea râurilor sau la întâmplare în interiorul arealului protejat
Ce ține de infrastructura de acces, drumul din interiorul rezervației (inclusiv cel până la
cascadă) este un drum forestier, destul de bine întreținut, care în opinie proprie așa ar trebui să
rămână deoarece daca ar fi vorba de un drum asfaltat care să ajungă până în apropierea geositurilor,
acestea și-ar pierde din valoarea peisagistică naturală specifică. Însă, infrastructura tipic turismului
este deficitară, în cazul în care numărul de turiști ar crește exponential spațiile de cazare sunt
limitate. O propunere în acest sens este ridicarea unor spații de cazare în satul Scutaru și Mănăstirea
Cașin, care să funcționeze și cu posibilitatea de practicare a agroturismului, astfel turiștii care ar
ajunge în zonă ar avea mai multe posibile activități de petrecere a timpului liber.
1.4. Integrarea geositului într-un traseu turistic
Geositul Cascada Buciaș nu este inclus în mod oficial în nici un traseu turistic, însă sunt
persoane care au vizitat-o fie cu un traseu de drumeție fie pe bicicletă. Traseele propuse de mine
pot fi parcurse în mai multe moduri: fie cu bicicleta, fie la pas, fie cu mașina până într-un anumit
punct și apoi la pas

CONCLUZII
Cascada Buciaș nu este un obiectiv care să atragă un număr semnificativ de turiști dar prin
promovare, geositul poate deveni un obiectiv turistic cunoscut. Rezervația Naturală Buciaș dispune
de un potential turistic foarte ridicat care din pacate nu este exploatat corespunzător astfel încât să
creeze un impact asupra oamenilor. Drept urmare ar trebui incurajate activitățile turistice și luate
măsuri in aces sens. În această zona se poate practica cu success agroturismul, ecoturismul,
geoturismul și chiar turismul religios. În consecinta trebuie dezvoltata infrastructura turistică.