Carpatii Meridionali- particularitati de geografie umana si economica

Populatia si asezarile.

Urmele de locuire din pesterile Cioclovina si Ohaba Ponor (Depresiunea Hateg), cat si vestigiile
numeroaselor cetati dacice si romane din Muntii Orastiei si ai Sibiului demonstreaza prezenta
populatiei din cele mai vechi timpuri in arealul Carpatilor Meridionali.

Natalitatea - 7,6- 10,5 la mie

Mortalitatea – in medie intre 12-14 la mie, usor mai scazuta intre 10-11 in judetul Brasov.

Sporul natural negativ.

Structura etnica- romani, sasi, rromi.

Datorita masivitatii accentuate si fragmentarii reduse, Carpatii Meridionali reprezinta sectorul cel
mai putin populat din Carpatii Romanesti. In general, densitatea populatiei este sub 25 loc/km2,
dar creste pana la 50 loc/km2 pe vaile raurilor si 100 loc/km2 in depresiuni. In Depresiunea
Petrosani, cea mai bine populata si urbanizata, densitatea populatiei depaseste 100 loc/km2. De
altfel, in proportie de aproximativ 90%, populatia din Carpatii Meridionali este grupata in
depresiunile Petrosani, Hateg si Lovistea.

Asezarile rurale sunt reprezentate de sate de tip risipit, care urca pana la 1000-1200 m
altitudine, iar asezarile sezoniere chiar mai sus. Satele de tip rasfirat, mai mari ca numar de
locuitori, se intalnesc pe vaile raurilor si in depresiuni, unde conditiile naturale au permis si
dezvoltarea oraselor.

Sate adunate –in culoarele de vale si depress. mari.

Sate mici sub 500 loc.

Sate mijlocii 500-1500 loc.

Sate mari in depresiunea Brasov.

Functiile asezarilor rurale: agricole, forestiere, miniere, mixte.

Asezarile urbane:

Orase:

Hunedoara : 71 000 loc.

Deva : 70.000 loc.

Astfel, in Depresiunea Petrosani se afla o adevarata concentrare de orase (Petrila, Aninoasa,
Vulcan, Lupeni, Uricani), cel mai important fiind orasul Petrosani. In Depresiunea Hateg se afla
orasul cu acelasi nume, iar in Depresiunea Lovistei se afla orasul Brezoi. Pe Valea Cernei se afla
orasul Baile Herculane, iar pe Valea Prahovei, la contactul cu Carpatii Orientali, se afla orasele
Sinaia, Busteni, Azuga si Predeal.

Orase sub 10.000 loc: Brezoi, Calimanesti, Aninoasa si Baile Herculane.

Functiile oraselor: miniere, industrial, turistice, cultural istorice ( Deva, Hunedoara),

administrative.

Resursele si industria.

Activitatile industriale sunt mai slab dezvoltate decat in celelalte ramuri carpatice. Se remarca
industria energetica prin exploatarea si prelucrarea carbunelui in Depresiunea Petrosani,
principalul bazin huilifer al tarii. In partea de sud a Muntilor Valcan, la Schela, se exploateaza
antracit. Carbunele energetic se foloseste in termocentrala de la Paroseni.

Lignit – Campulung , Berevoiesti.

Marmura: Porumbacu

Minereuri de fier: Gradistea Muncelului, Calan, Vadu Cernii, Ghelari, Teliuc.

Granit: Bumbesti-Jiu

Mica: Muntii Lotrului,

Grafit: Parang.

Calcare, dolomite: vaile Dambovita, Dambovicioara.

Raurile dispun de un bogat potential hidroenergetic, valorificat pe Ialomita (Dobresti), Arges

(Vidraru), Olt (in aval de confluenta cu Lotru), Lotru (Lotru-Ciunget, cea mai mare hidrocentrala
de pe raurile interioare), Sadu (Sadu V), Sebes (Sugag, Petresti, Galceag, Sasciori) si Raul Mare
(Gura Apei).

Pe Valea Lotrului (la Voineasa) si pe Valea Bistrei (la Bautari) se extrage talc.
Industria constructiilor de masini are centre impotante la: Petrosani (utilaj minier), Sinaia
(mecanica fina), Cugir (bunuri de larg consum) si Toplet (masini si utilaje agricole).

Industia chimica este prezenta la Orastie, unde se produc inlocuitori din piele, Busteni, unde se
produce hartie si Lupeni, unde se produc fibre artificiale.

Sticla-Avrig.

Bogatul fond forestier a facilitat dezvoltarea industriei de exploatare si prelucrare a lemnului,

centre mai importante fiind la Caransebes, Orastie si Brezoi.

In cadrul industriei materialelor de constructii este de remarcat exploatarea calcarelor la Lespezi,

pe Valea Ialomitei, si a marmurei la Alun, in Depresiunea Hateg.

Industria usoara este prezenta prin prelucrarea lanii, activitate traditionala la poalele
Muntilor Candrel (in zona Sibiului), prelucrarea blanurilor si producerea de cojoace la Orastie,
iar ramura alimentara prin conserve de fructe la Hateg si bere la Azuga.

Agricultura.

Avand in vedere intinsele suprafete de pasuni si fanete naturale, cresterea animalelor este ramura
de baza a agriculturii. Se cresc, indeosebi, ovine, pastoritul fiind o ocupatie traditionala a
locuitorilor din Culoarul Rucar-Bran, Marginimea Sibiului (Jina, Poiana Sibiului) si poalele
sudice ale Muntilor Paring (Novaci).

Culturile agricole sunt slab reprezentate, fiind prezente numai in depresiuni (mai mult in
Depresiunea Hateg), unde se cutiva cartofi, sfecla de zahar, plante furajere, orz, ovaz etc.
Plantatiile pomicole sunt foarte bine reprezentate in Depresiunea Hateg si Culoarul Timis-Cerna.

Transporturile.
Desi sunt cei mai inalti si masivi munti ai tarii, datorita pasurilor joase, Carpatii Meridionali sunt
traversati de importante magistrale feroviare si rutiere axate pe vaile Prahovei, Oltului, Jiului si
prin Culoarul Timis-Cerna.

Se remarca existenta unor sosele de importanta internationala, cum sunt: E 60 pe Valea Prahovei,
E 81, o varianta a lui E 60, axata pe Valea Oltului si E 70 prin Culoarul Timis-Cerna. Exista si
sosele alpine, Transfagarasanul si Transalpina (peste Muntii Parang), care urca pana la 2000 m
altitudine. E79 pe culoarul Jiului.

Turismul.

Carpatii Meridionali au un potential turistic ridicat, remarcandu-se Valea Prahovei cu statiunile

climaterice Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal. Se mai pot mentiona statiunile balneoclimaterice
Baile Herculane, pe Valea Cernei, Voineasa, pe Valea Lotrului, si Paltinis in Muntii Candrel.

Peisajele alpestre (circuri, vai si lacuri glaciare) din Muntii Bucegi, Fagaras, Parang si Retezat
atrag un mare numar de turisti, ca de altfel si defileele Oltului, Jiului sau soselele
Transfagarasanul si Transalpina (peste Muntii Parang). Muntii Bucegi reprezinta cea mai
importanta zona turistica montana din Romania.

Cultural istoric: cetatile dacice, manastirile, orasele cetate (Deva).