Sunteți pe pagina 1din 260

DOSAR DE

CANDIDATUR
PLAN DE DEZVOLTARE GAL MRGINIMEA
SIBIULUI

OPIS
Plan de dezvoltare GAL Mrginimea Sibiului
NR.
CRT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33

Titlul documentului
Dosar de candidatur-Lista localitilor cuprinse n teritoriu
Planul de dezvoltare local
Prezentarea geografic i fizic
Hri planul localizrii teritoriului
Polulaie -demografie
Patrimoniu de mediu
Patrimoniu architectural i cultural
Economia local
Agricultur
Industrie IMM Micro-ntreprinderi
Comer i sector de servicii
Servicii pentru populaie i infrastructuri medico-sociale
Activiti sociale i instituionale
Bilanul politicilor ntreprinse n teritoriu
Analiza SWOT
Prioriti
Prezentarea msurilor
Planul de finanare
Parteneriatul
Prezentarea parteneriatului decizional
Acord de parteneriat
Crearea i funcionarea GAL-ului
Organizarea GAL- ului
Mecanismul de implementare
Cooperare i crearea i implementarea reelei
ANEXE
Acord de cooperare
Acte firme
Acte de identitate
Diplome
Documente validare primar
Documente Asociaii i Fundaii
Documente informri i consultri

Nr pagina
1-2
3-5
6-36
37-39
40-41
42-67
68-100
101-106
107-127
128-132
133-141
142-146
147-156
157-171
172-186
186-188
189-210
211-212
213-215
216-218
219-224
225-231
232-250
251-255
256-259
260
261-266
267-281
282-316
317-325
326-346
347-585
586- 643

Anexa 4 - Lista localitilor


Teritoriu :
Numele localitii

Codul comunelor INSSE


Comune
143487
144599
144713
145202
145275
143502
143520
145382
145471

Cristian
Gura
Raului
Jina
Orlat
Poiana
Sibiului
Poplaca

Sate

Suprafaa total

Densitate

Din orae Total teritoriu

km2

loc./km2

Cristian
Gura Raului
Jina
Orlat
Poiana
Sibiului
Poplaca
Rasinari
Prislop

Rasinari
Riu
Sadului
Sadu

145499
145907

Orae

Nr. locuitori

Riu Sadului
Sadu

Saliste
Tilisca

8014
Sugag
Total
0
0
% locuitori orae din total
locuitori (25%)
La nevoie, vor fi adaugate linii suplimentare

Saliste, Aciliu,
Amnas, Crint,
Gales,
Fantanele,
Mag, Sacel,
Sibiel, Vale

5.839

Tilisca, Rod
Arti, Birsana,
Sugag, Tau,
Bistra, Dobra,
Martinie,
Jidostina
0
-

4.103

71,16

58

3.673

105,45

35

4.075
3.206

315,66
59,02

13
54

2.628

23,47

112

1.760

32,67

54

5.686

127,87

44

606

30,84

20

2.424

46,99

52

5.839

226,78

26

1.602

28,31

57

2.915

5.839

38.517

12
249,61
1.318
-

29
15

II.2 Planul de dezvoltare local a Mrginimii Sibiului


PARTEA I: PREZENTAREA MRGINIMII SIBIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC

Localitile din Grupul de Aciune Local Mrginimea Sibiului sunt 11 comune i 1 ora:
Cristian, Gura Rului, Jina, Poiana Sibiului, Rinari, Ru Sadului, Sadu, Tilica, Orlat, Poplaca,Sugag
i oraul Slite. GAL Mrginimea Sibiului este o zon omogen n care valoarea etnocultural a zonei
a fost marcat de interferena ntre cultura romneasc i cea german, dat de convieuirea de secole
ntre populaia romneasc i cea sseasc. Tradiiile legate de oierit, costumele populare de o elegan
rar, brodate n alb i negru sau arhitectura gospodriilor rneti, dei au fost influenate de
modernismele vremurilor, pstreaz continuitatea i atmosfera locului aproape neschimbat.
Date administrativ-statistice
Microregiunea G.A.L. Mrginimea Sibiului are o suprafa de 1318 ha, o populaie de 38517
locuitori, densitatea populaiei fiind de 29 locuitori/km2 . Teritorial-administrativ este mprit n 1
ora i 11 comune.
Mrginimea Sibiului, denumire atribuit de marele geograf romn Vintil Mihilescu, este o
regiune etnografic cu caracter de unicat n Romnia, situat n centrul rii, n sud-vestul judeului
Sibiu, n partea de N NE a Munilor Cindrel.
Cuprinde mai multe localiti, a cror ocupaie de baz a fost, pn nu demult, oieritul, o tradiie
de secole.
Numele de mrgineni are o semnificaie mult mai extins, el putnd fi aplicat ntregii populaii
care se gsete pe vechea frontier austro-ungar din Susul Transilvaniei, deci i celor din judeele
Hunedoara, Alba ,Braov (respectiv judeul Sibiu). Zona de contact ntre deal i munte poart numele
de Marginea, Mrginimea sau Mrginimea Sibiului, locuitorii ei , de la boieni (din Boia) pn la
jinari (din Jina), incluznd rinrenii, poart numele de mrgineni. Definit de marele George Bariiu
ca o adevrat zon agropastoral, zon centrat pe cetatea Sibiului, Mrginimea cuprinde un ir de
sate, locuite din toate timpurile de o populaie romneasc pentru care nsi raiunea de a fi a
reprezentat-o creterea animalelor i n special a oilor. Dei i spun singuri mrgineni iar lumea
ntreag le spune mrgineni , trebuie s recunoatem c oamenii din aceste plaiuri mioritice n-au
nimic comun cu mrginirea - transhumana de milenii, fcndu-i cunoscui i nvai. Alturi de
uuieni (mrginenii din Moldova), de ungureni (mrginenii din ara Romneasc) mrginenii
Sibiului strbtnd drumurile oilor i vmile cucului n cutarea punilor, dovedind o mobilitate
remarcabil prin cltoriiile de la Dunre i dincolo de ea, spre Constantinopol i spre Adriatica, pn
la Tisa i dincolo de Tisa, n Polonia, iar spre rsrit pn n Caucaz, demonstreaz o tenacitate i
dorin de cunoatere specific acestor locuri. Mrginenii au dovedit de-a lungul vremurilor drzenie,
dar n acelai timp i elasticitate; au nfruntat obstacole i riscuri fr reineri i ezitri n faa
greutilor sau eforturilor.

Dintre satele ce s-au desprins n adevrate centre de oieri i care au fost adevrate capitale de
zon, amintim:
Slite, un vechi scaun administrativ i de judecat i un centru al spritualitii mrginenilor,
localitatea dnd o adevrat pleiad de intelectuali-academicieni rii. Din anul 2003, a devenit ora.
Rinari, veche reedin episcopal ortodox, cu vechi tradiii culturale, intrat de mult n
traseele turistice internaionale, amplasat pe un circuit turistic Sibiu - Pltini;
Poiana Sibiului, sat ntemeiat trziu i devenit, ntr-un timp record, o adevrat capital
oiereasc (pstrnd acest titlu o lung perioad
de timp). Aici s-a nfiinat, n perioada
interbelic, prima Reuniune a Economiilor de oi,
extins la nivelul ntregii ri prin Uniunea
oierilor din ar cu sediul n Poiana Sibiului
(Preedinte poienar: Nicolae Muntean) avnd
cteva publicaii proprii: Stna, Biblioteca
oierului, Calendarul oierului, etc.
Mrginimea Sibiului cuprinde localitile : Sadu, Rul Sadului, Rinari, Poplaca, Gura Rului,
Orlat, Fntnele, Sibiel, Vale, Slite, Gale, Tilica, Rod, Poiana Sibiului i Jina. Acestea sunt aezri
vechi cu o populaie majoritar romn. Cea mai veche este Rainari atestat documentar din anul
1204, urmat de Orlat 1322 i Slite 1354. Poziia geopolitic a zonei, situat la grania de sud a
Transilvaniei cu ara Romneasc i n proximitatea Sibiului, puternic centru meteugresc i
comercial, a oferit Mrginimii Sibiului cteva trsturi definitorii. Astfel, localitile i-au dezvoltat o
economie mixt, bazat pe agricultur, creterea animalelor, cu pondere deosebit pe oierit, i
meteuguri tradiionale; unele dintre ele (Slite, Rinari, Vale, Poiana Sibiului) au practicat oieritul
transhumant, pstorii mrgineni conducnd turmele de oi la Dunre, n Dobrogea, pn n Caucaz i
Peninsula Balcanic.
Tradiiile legate de oierit, costumele populare de o elegan
rar, brodate n alb i negru sau arhitectura gospodriilor rneti,
dei au fost influenate de modernismele vremurilor, pstreaz

continuitatea i atmosfera locului aproape neschimbat. Principalele localiti ale Mrginimii, n care
valorile tradiionale culturale s-au pstrat i constituie un punct de atracie turistic cu valoare de unicat
pentru Romnia .Slite, Sibiel, Tilica, Jina, Poiana Sibiului, Gura Rului, Rainari, Sadu i Ru
Sadului. La aceast zestre cultural arhaic se adaug un peisaj natural deosebit de atractiv, creat de
formele de relief, n cea mai mare parte, montane.Toate aceste elemente demonstreaz coerena i
omogenitatea teritorial, economic i social.

II.2.1 Prezentarea geografic i fizic


II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altitudine)
Prezentm mai jos principalele elemente structurate (caracteristici geografice) legate de:
A) Amplasarea teritoriului (referine cardinale) fa de unele repere relevante ale regiunii,
intersecia cu unele ci de comunicare (rutiere, feroviare, navale, aeriene) etc.;
GAL Marginimea Sibiului , denumita generic si mrginime este situat n sudul Transilvaniei, la
poalele Munilor Cindrelului , n stnga liniei ferate Turnu Rou -Sibiu i Sibiu-Alba Iulia, putnd fi
cuprins n patrulaterul care ar avea ca limit la est linia pasul Turnu-Rou - elimbr, la nord linia ce
unete elimbrul cu localitatea Crpini (comuna Grbova-Urwegen), la vest linia care ar trece prin
Crpini i Vrful Trtru (judeul Gorj) iar la sud linia care ar uni acest vrf cu pasul Turnu - Rou.
Suprafaa acestei regiuni nsumeaz circa 1200 de km2, cuprinznd aproape jumtate din judeul Sibiu
si judetul Alba.
Acest teritoriu formeaz o unitate geografic distinct, el fiind limitat de granie naturale:
- la est: rul Olt l desparte de ara Oltului;
- la vest: este lanul carpatin i submutos, ce-l desparte de ara Haegului;
- la sud: masivul Cindrelul din Carpaii Meridionali separ dar i unete regiunea de sudul arii.
ugagul, este cea mai sudic comun a judeului Alba, fiind situat n partea estic a Muntilor
urianu, pe cursul mijlociu al rului Sebe. vale denumit i Valea Frumoasei. Comuna este situat
n partea central a Carpailor Meridionali, ntre Munii ureanu i Munii Cindrel, avnd o altitudine
ce variaz ntre 500 mdM (localitatea ugag) i 2130 mdM (Munii Cindrelului).
Vecinti SUGAG :la nord-comuna Ssciori, la sud judetele Vlcea i Hunedoara, la est
judetul Sibiu, la vest Comuna Ssciori i oraul Cugir.
Marginimea Sibiului este situata in judetul Sibiu la latitudinea de 4579 si longitudine 24 13
Mrginimea Sibiului posed un important potenial de situare geografic, datorat mai multor
factori:
1. Mrginimea Sibiului este situat n centrul Romniei, cu larg deschidere la conexiunea a dou
mari artere de circulaie ale Romniei: drumul european Sebe Sibiu Fgra Braov facand
legatura cu judetul Alba si localitatile din Marginime din acest judet i axa de traversare carpatic a
Vii Oltului. Nu lipsesc nici conexiunile transmontane spre judeele nvecinate (Vlcea, Gorj si Alba),
nc, insuficient puse n valoare.
2. Localizarea geografic favorabil prezint un alt aspect, i el favorabil, n desfurarea zonei,
(dup nsi numirea zonei) n proximitatea unui mare centru urban, care este municipiul Sibiu,
reedina de jude, localitate n plin dezvoltare i integrare n economia mondial. Dei n cest caz
apare un fenomen de antinomie generat n timp istoric de relaiile, nu totdeauna

armonioase, dintre centru i periferia (mrginimea), fapt care a condus de altfel la individualizarea
acesteia ca entitate teritorial i mental aparte, orientarea vectorilor de gravitaie, de polarizare,
trdeaz strnse relaii de conlucrare economice, sociale, infrastructurale.
La nivel superior, politico-administrativ, ntreaga zon a Mrginimii este polarizat de
municipiu Sibiu, cu tot efortul de sustragere sau limitare a influenei acestuia.
Municipiul Sibiu reprezint pentru Romnia unul dintre punctele nodale rutiere naionale i
internaionale, prin municipiu trecnd E81 i E68, iar n perspectiv autostrada A1. Drumul european
E81 ce leag Ucraina de Romnia are o lungime de peste 1.200 de kilometric,leac din oraul ucrainean
Mkaee [mukaceve], denumit n romnete Muncaciu sau Muncaci i are traseul: Mukaceve - Berehove

- (Frontiera ucraineano-romn) - Halmeu - Satu Mare - Zalu - Cluj Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebe Sibiu - Rmnicu Vlcea - Piteti - Bucureti - Lehliu - Feteti - Cernavod - Constana. Drumul european

E68 este oseaua care leag Ungaria de Romnia i pleac din oraul maghiar Szeged (Seghedin) i
ajunge la Braov, Romnia. Are o lungime total de 529 de kilometri, din care 52 de kilometri, pe
teritoriul Ungariei, iar 477 de kilometri, pe teritoriul Romniei. Traseul autostrzii A1 Ndlac
Arad Timioara Deva Sibiu Piteti - Bucureti este n construcie estimat sa fie gata n 2014.
Segmentul Piteti Bucureti este terminat. Centura oraului Sibiu se afl n construcie (n curs de
finalizare n 2010-2011) iar centura oraului Piteti este finalizat. Finanarea pentru centurile Arad Timioara i Deva - Ortie este asigurat.
Accesul n GAL Mrginimea Sibiului se poate face astfel :
ACCES AERIAN: n municipiul Sibiu exist aeroportul internaional Sibiu, un aeroport cu
o infrastructur aeroportuar modernizat ce corespunde tuturor normelor europene de trafic aerian i
permite o asigurare a procesrii pasagerilor i bagajelor n conformitate cu reglementrile spaiului
Schengen; aeroportul este situat la limita municipiului Sibiu nspre comuna Cristian cu acces rutier
facil pentru localitatiile care fac parte din GAL Mrginimea Sibiului
ACCES PE CALEA FERATA: NOD DE CALE FERATA SIBIU
-

dinspre Braov - Fgra Sibiu Cristian Orlat Slite Tilica - Miercurea


Sibiului

dinspre Rmnicu Vlcea - Tlmaciu Vetem Mohu elimbr Cisndie Sibiu

dinspre Cluj Napoca - Alba Iuliu - Vintu de Jos - Miercurea Sibiului Tilisca
Salistea Orlat Cristian Sibiu

TIMISOARA BUCURESTI -> Timisoara - Deva Vintu de Jos- Miercurea Sibiului


Tilisca Salistea Orlat Cristian Sibiu Fagaras Brasov - Bucuresti

SIBIU Copsa Mica Targu Mures

ACCES PE SOSEA: un acces mult mai uor deoarece zona se ntinde n apropierea i de-a
lungul drumului rutier internaional E68 Braov-Fgra-Sibiu-Alba Iulia. Drumurile naionale care se
identific cu drumurile europene ce strbat judeul Sibiu i asigur accesul n Mrginimea Sibiului sunt
DN1 Arpau de Jos-Avrig Sibiu Slite Miercurea Sibiului, DN7 (limita judeului VlceaTlmaciu DN1, la Avrig). Din drumurile naionale DN1 i DN7 se desprind o reea de drumuri
judeene ce asigur accesul spre localitile Mrginimii Sibiului: DJ 105G (Tlmaciu-Sadu-Ru
Sadului), DJ 106A (Sibiu-Rinari-Pltini-anta), DJ 106C (Sibiu-Cisndie-Sadu); DJ106E
(Cristian-Orlat-Sibiel Vale Slite Gale Tilica Jina limita jud. Alba), DJ 106G (Poiana
Sibiului Dobrca- Miercurea Sibiului), DJ 106J (DJ 106A-Gura Rului-Orlat), DJ 106M (Gura
Rului Baraj Cibin Coada lacului), DJ 106N (Pltini Rozdeti-tefleti-Valea Frumoasei), DJ
106 R (Sibiu-Poplaca). O reea de drumuri comunale completeaz reeaua drumurilor judeene de acces
n Mrginimea Sibiului.
ACCES CU TRAMVAIUL: pe ruta Sibiu Rinari, Mrginimea Sibiului fiind singura
regiune din ar ce beneficiaz de acces cu tramvaiul, traseul insuficient valorificat trecnd prin
Padurea Dumbrava pe lng Gradina Zoologic Sibiu i Complexul Naional Muzeal ASTRA
Muzeul n Aer Liber.
Municipiul Alba Iulia
Comuna UGAG se afl la 45 km de municipiul Alba Iulia, reedina judeului i la 30 km de
Sebe, municipiul cel mai apropiat.
Drumul naional DN 67C, urmrete cursul rului Sebe pe o lungime de 62 km. Zona nordic a
comunei ugag este traversat de drumul judeean DJ 709K care leag drumul judeean DJ 704 cu
cabana ureanu i asigur legatura cu judeul Hunedoara spre localitatea Petrila.
Comuna ugag este legat de comuna Jina, din jud. Sibiu prin drumul judeean DJ 106E, care
urmrete Valea Dobrei, traversnd culmea muntoas spre bazinul Cindrelului i care in prezent se
reabiliteaz, ceea ce asigura o deschidere a teritoriului Marginimii Sibiului ctre localitiile din jud.
Alba i fa de municipiul Alba Iulia.
In lung comuna este strbtut i de DJ 704 :DN 7 (ibot) Cugir - ureanu Prigoana
Valea Mare DN 67C (n dreptul lacului Oaa);
Localiti ce sunt legate de centrul de comun:
o DN 67 C face legtura localitilor Mrtinie i Tu Bistra cu centrul comunei, situndu-se pe
cursul rului Sebe

o DJ 106 E, leag localitatea Dobra de centrul comunei, situndu-se pe cursul Vii Dobra.
Celelalte localiti sunt situate pe culmile muntoase de pe malul stng al rului Sebe i leag
centrul de comun prin drumuri locale de pmnt sau parial mpietruite astfel:
o
o
o
o

Drum comunal DC 215: DN 67 C - Ari de cca. 12 km lungime


Drum comunal ugag DC 214: DN 67 C (ugag) Brsana de cca. 15 km lungime
Drum comunal DC 216: DN 67 C - Mrtinie de cca. 3 km lungime
Drum comunal DC 217: sat Tu Bistra - Curmtura de cca. 8 km lungime

B) Relieful Mrginimii Sibiului (forme, pondere suprafa etc.)


Mrginimea Sibiului are ca suport al peisajului geografic o morfologie ce aparine treptelor
morfogenetice: a) montan, b) deluroas piemontan i c) treapta depresionar (inclusiv
glacisurile, terasele i luncile).
a) Treapta montan este reprezentat prin Munii Lotrului i Munii Cindrelului. Vile Sadului i
Frumoasei, prin aua adnc a tefletilor i depresiunea de obrie Oaa, suspendat la nivelul
suprafeelor medii de nivelare (1300-1400 m), despart aceste dou grupe montane, unitare att sub
raport geologic, ct i sub raport morfologic, mergnd pn la identitate, prin anumite trsturi
morfometrice (energia reliefului, densitatea fragmentrii, geodeclivitatea). Munii Lotrului sau
tefletilor reprezint unitatea montan situat la sud de Valea Sadului i Valea Frumoasei, ce aliniaz
nlimi de peste 2000 m n Vrful Mare (2065 m) i Vf.tefleti (2258 m), iar n Vf. Largul, 1926 m.
Prezint o orientare general a culmii principale vest-est, iar din dreptul muntelui Voineagul Ctnesii,
trimite o singur ramificaie, n direcie nord-est, printre vile Lotrioarei i Sadului, ce aliniaz
vrfurile: Prejba (1 744 m) i Pleia (1 514 m). Spaiile interfluviale sunt largi de tipul podurilor
structurale, cu pante cuprinse ntre 15,1-30 %0, cu aspect rotunjit i nivelat. Prin asociere, ele creeaz
imaginea unor ntinse suprafee de netezire, care coboar asemenea unor trepte uriae ctre periferia
munilor, deasupra spaiului depresionar al Mrginimii. Munii Cindrelului sau Cibinului se
desfoar la nord de vile Sadului i Frumoasei i aliniaz cele mai mari nlimi n Culmea Onceti
(1 717 m), Beineul (1 962 m), Rozdeti (1 954 m), Niculeti (2 036 m), Cndrel (2 244 m), erbota
Mare (2 009 m) i Oaa Mare (1 734 m). Nu prezint abrupturi ori denivelri accentuate n spaiul
interfluvial. Interfluviile largi, cu aspect de platouri uor rotunjite, coboar cu unele inflexiuni de la
peste 2 000 m pn sub 900 m, nivelul treptei deluroase i depresiunilor premontane. Caracterul
rotunjit al formelor de relief (cupolare, netezite, neuri sau curmturi largi) este o consecin direct a
litologiei i micrilor tectonice ce au stimulat eroziunea fluvial i crio-nival. Modelarea glaciar
cuaternar nu a fost suficient de puternic, datorit altitudinii mai coborte, astfel c singurele circuri, mai
mult cu caracter nival ori nivo-glaciar sunt cele cteva cldri suspendate de sub Vf. Cindrel (Iezerul Mare,
Iezerul Mic i Iujbea), care adpostesc lacuri nivo-glaciare, cu denumiri identice cu circul sau cldarea n care
s-au format.

.
Fig. 1. Mrginimea Sibiului. Harta adncimii fragmentrii reliefului.
Munii ureanu este al treilea masiv muntos care se regaseste in teritoriului Marginimea Sibiului cu
inaltimi ce ajung la 2059 m altitudine in vf. ureanu . n acest spaiu larg, relieful este reprezentat
printr-o succesiune de culmi prelungi ce coboar treptat din vrfurile situate la peste 2000 mdM
altitudine pn la aproximativ 650 700 mdM. Acestea sunt separate de o reea numeroas de vi, ce
au dat natere unor versani slab ori puternic nclinai. Marea majoritate a culmilor fac parte dintr-o
serie de trepte largi, ce coboar lin de la sud spre nord, reprezentnd resturi din cele trei platforme de
eroziune bine conservate n tot lanul carpatic: Borscu, Gornovia i Rul es.
b) Treapta deluroas piemontan este reprezentat de Piemontul Sadului, Piemontul Cibinului i
Piemontul Sibielului sau Piemontul Brcu Rou. Dealurile piemontane ale Cisndiei se desfoar
ntre Valea Seviului, n vest i Prul Tocilelor, n est. Altitudinea lor absolut variaz ntre 580-600
m, scznd spre nord, vest i est la 550 m, unde vine n contact cu cmpia aluvio-proluvial terasat i
lunca Cibinului. Aspectele morfografice (fiziografice) i morfometrice (dimensiunile) definesc n
cadrul acestei uniti morfogenetice dou tipuri de interfluvii: sub form de culmi nguste (0,2-0,5 km)
pe care se nscriu ei largi, situate la 560 - 570 m altitudine i interfluvii cu aspect de poduri, cu limi
de 0,6 - 0,7 km, care se desfoar pe o lungime de 3 - 3,5 km, ntre vile Seviului i Cisndiei i pe o
lungime de 5 - 6 km ntre vile Cisndiei i Prul Tocilelor. Piemontul Sadului se desfoar ntre
vile Sadului i Prul Tocilelor, fiind un piemont bine conservat. Suprafaa piemontan atinge
altitudinea de 520 m, la contactul cu muntele, i coboar la 450 m n nord-est, deasupra localitii
Vetem. Caracteristicile morfometrice confirm forma de poduri largi ale interfluviilor (0,5 -1 km),
spre nord-est deschiderea fiind mult mai larg (1,5-2 km) i se termin printr-un abrupt deasupra
terasei a-II-a a Cibinului. Adncimea fragmentrii atinge 30 m n cazul afluenilor Sadului i Vii
Srii. Piemontul Cibinului (piemont de acumulare) se desfoar ntre Valea Seviului i Valea
Lupului. Suprafaa piemontan se desprinde de munte la altitudinea de 590 m i coboar

spre nord-est pn la 470 m, rmnnd suspendat deasupra albiei Cibinului la 120 m. Limea
suprafeei interfluviale Sevi-Valea Lupului este de 0,5-2,2 km i este puternic fragmentat de afluenii
secundari (Racovia), de dreapta, ai vii Poplcii i cei de stnga ai vii Seviului. Contactul
morfologic al piemontului cu treapta de vale se realizeaz printr-o suprafa continu, de glacis, cu o
pant medie de 2-50/00. grosimea depozitelor piemontane variaz ntre 5-30 m. Piemontul Sibielului
sau Piemontul Bercu Rou se desfoar ntre valea Sibielului la est i Vale n vest. La contactul cu
Munii Cindrelului are 590 m altitudine i se termin printr-un abrupt de 3 m deasupra terasei
superioare a Slitei. Pe teritoriul Sugagului la nord de localitatile Pianu de Sus, Sebeel, Ssciori, Deal
i Crpini, situate la contactul dintre Muntii ureanu i Cindrel i culoarele depresionare al Orstiei
la Vest si al Apoldului la Est, se desfasoara o treapta de tranzitie constituita din dealuri piemontane.
Acestea sunt cuprinse intre aproximativ 650 si 400 mdM si inainteaza catre Valea Muresului si cea a
Secasului Mare sub forma unor promontorii, fragmentate de o serie de vai relativ largi.

c) Treapta depresionar include Depresiunea Sibiu i Depresiunea Slite, inclusiv formele


morfologice de contact (glacisurile) dintre dealurile piemontane i depresiune ori dintre componentele
vilor (terase, lunci). Depresiunea Sibiului (333 km2) drenat de Cibin i afluenii si (de unde i
denumirea mai veche de depresiunea Cibinului) dezvoltat asimetric, fiind mai extins spre culoarul
Viei, n detrimentul Podiului Hrtibaciu i contureaz morfologia n raport cu colectorul principal
Oltul, sub al crui control (nivel de baz regional) a evoluat n cuaternar. Extensiunea suprafeelor de
acumulare fluvial sub forma unor cmpii piemontane ori a teraselor confirm afirmaia anterioar.
Racordarea vetrei depresiunii cu structurile montane se realizeaz treptat prin intermediul teraselor,
glacisurilor i suprafeelor piemontane. ntreaga arie depresionar apare dominat dinspre sud i sudvest de un adevrat abrupt (structural), modelat i fragmentat de numeroase vi nguste, accesibile i nu
neospitaliere, care dau nota de specificitate sau originalitate a Mrginimii Sibiului. Glacisurile de
bordur din Depresiunea Sibiului ocup spaiile dintre Cisndioara i Cisndie, i cele dintre Poplaca i
Orlat. Ele sunt prezente ca suprafee de racord, slab nclinate, ntre munte i cmpia piemontan. La
baza abruptului Hrtibaciului, ce nchide Depresiunea Sibiului spre est, apar glacisurile deluviocoluviale, cu limi de 50-180 m i pant ntre 9 0/00 i 2 0/00 , la contactul cu lunca Cibinului. Terasele
Cibinului, n numr de trei (t1 de 5-10 m, cu altitudine absolut de 405-415 m; t2 de 15-25 m, cu o
altitudine absolut de 420 - 430 m; t3 de 40-50 m sau 70 m, cu o altitudine absolut de 450 - 475 m),
nsoesc rul pe partea dreapt i domin lunca joas, extrem de neuniform. Amonte de oraul Sibiu,
Cibinul a prelucrat conurile de dejecie ale afluenilor si montani (Sevi, Cisndie, Poplaca, Mrjdia)
conferindu-le aspectul unor trepte de teras netede, cu limi de 2-2,5 km, fragmentate, care corespund
terasei de 40-60 m, ce apare foarte clar ntre Sibiu i Vetem i ntre Orlat i Cristian (unde altitudinea
ei relativ este mai mic, de 35-40 m). Depresiunea Slitei (40 km2) se remarc printr-o relativ
planitate sau nivelare, cu o uoar declivitate spre nord-vest, fiind suspendat cu circa 200 m fa de
cea a Apoldului. Similitudini morfologice prezint cu Depresiunea Sibiului prin tipul de racord cu
treapta montan i desfurarea treptelor de teras, dar i tipurilor regionale de glacisuri. La contactul
cu Munii Cindrelului se poziioneaz glacisul i Piemontul Sibielului (Brcu Rou) i aezrile

agropastorale Fntnele, Sibiel, Vale i Slite. Terasele i luncile Slitei i Magului, precum i
interfluviul nivelat dintre Slite i CernaVod se nscriu n ansamblul depresiunii prin aspectele
morfografice, ct i prin folosina acestora predominant agricol.
n economia celor trei forme de relief i a suprafeelor ocupate, ponderea principal o reprezint
treapta montan (peste 50%), urmat de treapta piemontan deluroas cu cca 30% i treapta
depresionar (peste 15%). Varietatea formelor de relief rezultat din mbinrile armonioase a ale
zonelor montane cu cele deluroase i vile rurilor ce dreneaz inutul asigur teritoriului cu un farmec
deosebit de apreciat att de locuitori ct mai ales de toi vizitatorii acestor locuri. De altfel, amprenta
reliefului se regsete i n latura ocupaional a zonei, creterea animalelor fiind ocupaia dominant,
terenurile agricole ocupnd suprafee restrnse n albiile i interfuviile rurilor inutului.

C) Clima predominant n Mrginimea Sibiului (temperatur, umiditate etc.);


Clima o clim temperat continental moderat cu influene oceanice specific pe zone de relief: la
munte clima favorizeaz activitile turistice (n ambele sezoane dar i extrasezon).
Clima de tip continental moderat, de nuan central european este mai rcoroas i mai umed,
cu puine zile nsorite. Ploi puine iarna i mai abundente n timpul verii ( n special n iunie). Iarna
ncepe la mijlocul lui noiembrie dar zpada nu ine prea mult.
Din cauza diferenei de nivel mare ntre bazinul inferior i superior distingem trei zone climatice:
Etajul montan inferior, pna la 1000 m, caracterizat prin clim blnd. Precipitaii ntre 600 800
mm.
Etajul montan superior , ntre 1000 i 1800 m, caracterizat prin clim temperat moderat,
temperatura medie anual 4 - 7 0C, precipitaii ntre 800 1400 mm.
Etajul alpin i subalpin, peste 1800 m, cu o clim rece i umed, cu o iarn de 6 luni, cu temperaturi
medii anuale 2 i + 20C, precipitaii peste 1400 mm.
Temperatura medie multianual: 8 - 90C
(sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional,
ef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ
Mrginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008).
n determinarea caracteristicilor climatice ale Mrginimea Sibiului s-au utilizat date
consemnate de cele dou staii meteorologice situate la Sibiu i Pltini, ambele aparinnd
Administraiei Naionale de Meteorologie date publicate n lucrrile de specialitate. Localizarea
geografic
a
celor
dou
staii
meteorologice
este
prezentat
n
tabelul
2.

Tabelul 2. Localizarea geografic a staiilor meteorologice analizate


Numele staiei Latitudinea

Longitudinea

Altitudinea

Sibiu

45.48N

24.9E

443 m

Pltini

45.39N

23.56E

1453 m

Sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef


proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea
Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008
Din parametrii urmrii i analizai, s-au luat n considerare, numai acei parametrii ce pot avea
att consecine pozitive, ct i negative asupra activitilor economice i sociale din microregiune:
- pentru regiunea nalt s-au analizat datele provenind de la Staia Meteorologic Pltini,
considerat staie caracteristic zonelor de munte de pe versantul nordic al Carpailor Meridionali
(Munii Cindrel), analizndu-se informaii privind numai semestrul rece din an, innd cont de faptul c
staiunea turistic este mai frecventat n sezonul rece, obiectivul principal fiind practicarea sporturilor
de iarn.

- pentru regiunea joas s-au analizat datele provenind de la Staia Meteorologic Sibiu (att
pentru semestrul cald, ct i pentru semestrul rece din an, ntruct unele activiti economice cum sunt
cele turistice i cele de transport asociate (mai ales cele rutiere i aeriene) se desfoar tot timpul
anului Dezvoltarea infrastructurii pentru sporturile de iarn n localitile din Mrginime este
dependent de caracteristici climatice monitorizate de Staia Pltini, activitatea acestei staii putnd
s contribuie la identificarea unor resurse climatice care s stea la baza nfiinrii unor complexe
turistice/staiuni turistice noi n Munii Cindrel, cu administrare i susinere economic din partea
Mrginimii Sibiului, prin dezvoltarea unei infrastructuri corespunztoare.

Temperatura aerului este cel mai important parametru climatic. n partea joas a Mrginimii,
temperaturile medii anuale sunt n jur de 8.0C, valori proprii depresiunilor intra- i submontane, n
timp ce n regiunile montane, valorile scad cu aproape 4C, media multianual fiind de numai 4.6C
(tabelul 3). Regimul anual al temperaturii la Sibiu se identific prin valori medii cuprinse ntre -4.0C,
n ianuarie, i +19.0C, n iulie, i este caracteristic regiunilor temperate situate n zonele colinare joase
sau de depresiune. La Pltini, regimul termic are aceleai caracteristici, cu meniunea c diferenele
fa de Sibiu sunt mai mari vara, peste 5C (13,1C, n iulie) n timp ce iarna acestea sunt mult mai
mici, sub 1.0C (-4,3C, n ianuarie).

Tabelul 3. Regimul anual al temperaturii aerului la Sibiu i Pltini


Luna

II

II

Sibiu

-3.8 -1.8 3.3

IV

9.1

Pltini -4.3 -4.2 -1.3 3.4

VI

VII

VIII IX

XI

XII

14.6 17.4 18.8 18.2 13.5 8.4

2.8

-1.9 8.2

8.4

1.6

-2.4 4.6

11.6 13.1 12.9 10.0 5.8

An

Sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional,


ef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ
Mrginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008

Temp. (gr. C)

Diferena dintre valorile celor mai mari, respectiv celor mai mici medii, la cele dou staii
analizate, aceasta se menine la valori ridicate, mai ales n timpul verii, ea fiind de 7.0...8.0C. La
Sibiu, temperaturile medii cele mai ridicate sunt mai mari cu aproximativ 3-4C dect mediile
generale, vara, i cu 4-5C, iarna. Mediile cele mai sczute sunt n jur de 15C, vara, i pot ajunge pn
la -10.0C, iarna (fig. 2)
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
-5,0
I
II
II
-10,0
-15,0
Valori medii

IV

VI

VII VIII IX

Valori maxime

XI

XII

Valori minime

Fig. 2 Regimul anual al temperaturii aerului la Sibiu


La Pltini, mediile cele mai ridicate nregistrate au fost de 15.4C, n luna august, i de -0.4C,
n luna ianuarie, n timp ce mediile cele mai mici au fost de -9.4, n ianuarie, i 11.4C, n iulie (fig.3.)

Temperatura (gr. C)

16,0
12,0
8,0
4,0
0,0
-4,0
-8,0
-12,0
I

II

III

IV
Media

VI

VII VIII
Minima

IX

XI

XII

Maxima

Fig.3 Regimul anual al temperaturii aerului la Pltini

Pentru diferite domenii practice, mai sunt importani i ali parametri ai temperaturii aerului,
cum ar fi valorile extreme ale acesteia. Pentru agricultur sau pentru desfurarea activitilor turistice
n aer liber, limitele ntre care poate varia temperatura aerului sunt, cel puin la fel de importante ca i
valorile medii multianuale. Astfel, temperaturile prea ridicate pot determina comportamentul a calore
al organismului uman, respectiv ofilirea plantelor, n domeniul agriculturii, n timp ce temperaturile
prea sczute pot genera comportamentul a frigore, respectiv degerarea plantelor.
Tabelul 4. Regimul anual al temperaturii aerului la Sibiu i Pltini
Luna

II

II

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

An

9,4

5,2

3,1

Sibiu
Maxima
Minima

3,1

4,7

7,4 12,9 17,8 20,1 22,0 22,8 17,2 13,9

14,0 13,2 -3,5

4,1

8,6 13,9 15,7 14,8

9,9

3,7 -4,3 12,3 14,0

Pltini
Maxima

-0,4

1,7

3,2

Minima

-9,4 10,6 -7,1

6,8 13,3 14,3 14,8 15,4 12,2 10,0

-1,6

4,3

9,9 11,4 11,2

6,4

9,2

0,6

8,4

2,2 -4,6

-8,3

0,3

Sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef


proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea
Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008
Din tabelul 4 se constat faptul c temperaturile din regiunea joas au o variaie ce permite
practicarea cu succes a culturilor agricole, att a cerealierelor pioase i nepioase (gru, orz, porumb)
ct, mai ales, a legumelor i a plantelor tehnice (cartof, sfecl de zahr etc.). De asemenea,
temperaturile sunt propice pentru creterea animalelor din toate categoriile.
Din punct de vedere al activitilor turistice, climatul tonic de dealuri joase i nalte ce
caracterizeaz arealele joase ale regiunii analizate, favorizeaz drumeiile i plimbrile n aer liber, mai
ales n timpul verii. Iarna, asocierea temperaturilor sczute cu frecvena mare a ceii pot genera un
oarecare disconfort pentru activitile n aer liber.
n regiunile nalte, temperaturile se menin n limite favorabile practicrii turismului n aer
liber, cele mai mici valori medii nu coboar sub -10C, iar cele mai mari valori medii, din timpul verii,
sunt n jur de 15C.

Temperaturile cele mai sczute se nregistreaz n luna ianuarie i cresc treptat pn n iulie
cnd ncep s scad. Stratul de zpad la altitudini de 1400-1500 m dureaz aproximativ ase luni pe
an, iar peste 1800 m chiar 8 luni pe an.
Diferenele de temperatur ale solului i vegetaiei sunt extrem de mari n mai, cu mult mai
mari ca ale atmosferei, ceea ce contribuie n mare msur la ngheul caracteristic pentru cele dinti zile
ale acetei luni . Frigul, n zilele sfinilor de ghea nu este totui prea violent, ceea ce se datoreaza
influenelor orografice i topografice, presiunea atmosferic fiind mai ridicat n cursul iernii i mai
cobort vara, iar coborrea aceasta este cu deosebire mai accentuat n regiunile nalte.
Dup zilele sfiinilor de ghea temperatura iar se ridic, repede la nceput i apoi tot mai
ncet, pentru a descrete n cele dinti zile ale lui iunie, din cauza ploilor continue i a curenilor
rcoroi de la vest. Soarele apare din nou, cldura reincepe s creasc, ns cu cantiti foarte diferite,
spre a atinge cea mai mare valoare la sfritul lui iunie i nceputul lui iulie, valoare ncepnd s scad
treptat din luna august.
Regimul eolian - n comun, circulaia general a atmosferei se supune circulaiei la nivel
european. Vnturile sunt puternic influenate de relief att n privina direciei ct i n cea a vitezei.
Frecvenele medii anuale nregistrate n comun indic predominarea vnturilor din N-V (13%) i S-E
(8,2%). Vitezele medii anuale oscileaz ntre 1,8 i 4,5 m/s la Pltini.
In timpul anului sufl o serie de vnturi, mai reci i mai violente unele mai calde i mai
secetoase altele:
Crivul, vnt violent care bate mai mult iarna, sufl de la est spre nord.est
Vntul Mare (Vantul sracilor) care sufl din SV coboar primavara dinspre Cindrel ca un vnt cald
care grbete topirea zpezii, iar vara se dezlnuie uneori sub forma de vijelie.
Murasanul vnt dominant n toat regiunea Sibiului, bate dinspre valea larg a Mureului.
Baltaretul bate dinspre Turnu Rosu aducnd cldur i ploaie.
Austrul venind dinspre V i S -V bate doar n lunile sezonului cald, aducnd seceta.
Guranul i Soretul vnturi calde dinspre est.
Umiditatea: umiditatea relativa a aerului atmosferic in Marginimea Sibiului are o medie anuala
de 75%, iar indicele de ariditate este 40.
Precipitaiile atmosferice sunt al doilea element important al climei . n partea joas a
Mrginimea Sibiului, sumele lunare medii multianuale variaz conform regimului pluviometric al
climatului temperat continental, cu maxime n lunile de var (n luna iunie cad, n medie, peste 100
mm) i minime n lunile de iarn (23.3 mm, n luna februarie). n regiunile nalte, cantitile cresc

considerabil, ele variind de la 39.9 mm, n ianuarie, la 141.7 mm, n iunie (tabelul 5). Fa de aceste
valori medii, valorile cele mai mari, precum i cele mai mici nregistrate, variaz foarte mult. Astfel, la
Sibiu, n lunile de var este posibil s cad peste 250-270 mm i n cele de iarn, peste 70...80 mm (fig.
4) , iar la Pltini, acestea variaz de la 85.7 mm, n februarie pn la 303.8 mm, n iunie (fig.5). n
partea joas a regiunii, valorile minime nu depesc n general 10 mm, n nici o lun din an, cu
excepia lunii mai (14.0 mm), dar adesea, n lunile de toamn i iarn, valorile minime nregistrate nu
au depit 2 mm. La munte, cantitile minime au valori considerabile, mai ales n timpul verii cnd pot
depi 50-70 mm.
Tabelul 5. Regimul anual al precipitaiilor la Sibiu i Pltini (1961-2007)(mm)
Luna
Sibiu

II

II

IV

27.1 26.3 34.1 52.9

VI

80.4 107.4

VII

VIII

IX

XI

XII

An

93.2

73.1 52.9 41.6 34.8 29.0 652.7

Pltini 39.9 43.0 56.0 83.0 117.1 141.7 133.3 109.7 66.9 54.4 47.6 43.1 935.6

Precipitatii (mm)

300,0
250,0
200,0
150,0
100,0
50,0
0,0
I

II II IV V VI VII VIII IX X XI XII


Valori medii Valori maxime Valori minime

Fig. 4. Regimul anual al precipitaiilor atmosferice la Sibiu


350,0

Precipitatii (l/mp)

300,0
250,0
200,0
150,0
100,0
50,0
0,0
I

II

III

IV
Media

VI
Minima

VII

VIII

IX

XI

XII

Maxima

Fig. 5. Regimul anual al precipitaiilor atmosferice la Pltini

Sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef


proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea
Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008
Schimbrile climatice de la nivel planetar se reflect i n variaiile climatice ale zonei
Mrginimii. Precipitaiile lunare i anuale cumulate influeneaz activitile unui teritoriu, n msur
mai mare sau mai mic ncepnd cu activitile agricole (n special, cultura plantelor), continund cu
activitile de transport, turistice etc. Efectele directe sau indirecte ale variaiei cantitilor de
precipitaii se resimt pe termene ce variaz de la cteva ore la cteva luni. Astfel, inundaii instantanee,
produse ca urmare a ploilor toreniale se pot produce n anotimpul de var att n partea joas, ct i n
cea nalt a regiunii. De asemenea, precipitaiile abundente pot genera alunecri de teren sau le pot
reactiva pe cele vechi. Lipsa precipitaiilor poate genera perioade secetoase, avnd ca principal
consecin diminuarea produciei agricole. Precipitaiile sub form solid au att efecte pozitive, ct i
efecte negative asupra activitilor economice. Importana acestora, deriv din faptul c activitile
socio-economice sunt afectate ntr-o msur mai mare sau mai mic n funcie de grosimea i
persistena acestuia. Astfel, dac pentru agricultur o grosime mare a stratului de zpad pe tot
parcursul iernii este benefic, pentru activitile de transport el se constituie ntru-un factor de risc
determinnd nzpezirea drumurilor, ntrzierea n timpii de ajungere la destinaie, fapt ce determin n
lan i alte neajunsuri. Pentru activitile turistice, att n regiunile joase, ct i n cele nalte,
precipitaiile sub form solid au un efect de potenare a acestora. Astfel, pentru practicarea sporturilor
de iarn n regiunile nalte i a agroturismului n regiunile joase existena unui strat de zpad
consistent, respectiv a precipitaiilor sub form de ninsoare sunt elemente mai mult sau mai puin
obligatorii. Precipitaiile solide din perioada rece a anului, cel mai adesea, se acumuleaz i formeaz
stratul de zpad. Importana acestuia deriv din faptul c activitile socio-economice sunt afectate n
funcie de grosimea i persistena acestuia.
n regiunile joase ale Mrginimii Sibiului, stratul de zpad este prezent din luna noiembrie
pn n luna aprilie, cu valorile medii cele mai ridicate nregistrate n lunile noiembrie i februarie
(peste 15 cm grosime), iar cele mai mici n lunile octombrie (mai puin de 1 cm), respectiv aprilie (n
jur de 5 cm). La munte, acesta se instaleaz n medie, tot n luna octombrie, i dispare n luna mai,
cnd grosimea medie este mai mic de 1 cm (tabelul 6). n intervalul decembrie-aprilie, valorile din
regiunea montan sunt cu mult mai mari dect cele din depresiune. Valorile maxime ale grosimii
stratului de zpad sunt considerabil mai mari, n special, n zona montan, ele putnd depi 40 cm, n
intervalul decembrie-aprilie. De asemenea, n aria montan se constat c grosimea maxim a stratului
de zpad crete din octombrie pn n aprilie, ca urmarea a suprapunerii zpezii din ninsori succesive,
n timp ce n arealele joase, de cele mai multe ori, zpada se topete ntre dou ninsori. n ceea ce
privete cele mai mici grosimi ale stratului de zpad, acestea sunt foarte mici, n general, sub 5 cm
chiar i la munte cu o singur excepie (luna februarie). n cea mai mare parte a lunilor, stratul de
zpad poate chiar s lipseasc.

Tabelul 6. Grosimea lunar a stratului de zpad la Sibiu (1990-2000) i Pltini (1961-2007)


Luna

XI

XII

II

III

IV

Sibiu
Valori
maxime

0.0
1.0 30.7 17.3 23.7 30.3 17.0 10.3

Valori medii

0.5 16.8 10.2 12.7 16.7

9.0

5.7

0.0

Valori minime

0.0

1.0

1.0

0.0

3.0

3.0

1.7

3.0

Pltini
Valori
maxime

8.0
9.7 38.0 40.0 59.0 79.0 86.0 89.0

Valori medii

1.0

6.2 14.9 27.3 37.0 33.4 12.4

0.9

Valori minime

0.0

0.0

0.0

0.0

1.0

8.0

0.0

0.0

Sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef


proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea
Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008
Vntul i calmul atmosferic. Analiznd vntul i calmul atmosferic, la Sibiu, datorit poziiei
de adpost fa de lanul Carpailor Meridionali, se constat o frecven foarte sczut a vntului, n tot
timpul anului, n medie sub 6 % din totalul cazurilor, n situaia valorilor medii lunare, i sub 15 %, n
cazul valorilor maxime lunare. Totodat, asociat frecvenei mici a vntului, se constat i viteze medii
lunare foarte mici ale vntului, care nu depesc, ca medie, 3.5 m/s, n nici una dintre luni . n acelai timp
calmul atmosferic, are frecven foarte mare, caracteristic tot timpul anului. Valorile medii lunare
nregistrate depesc 50 % din totalul cazurilor, n timp ce valorile maxime sunt mult mai ridicate, de
peste 60%, n unele cazuri, respectiv 90% n altele. La Pltini, vntul are o frecven mult mai
ridicat, cu viteza medie anual de 3.2 m/s, cu valori lunare ce variaz de la 2.6 m/s (octombrie) la 3.5
m/s (februarie, iunie, noiembrie). Valorile minime sunt n jur de 1 m/s, iar cele maxime depesc 5 m/s,
cu valori mai ridicate, ce pot atinge i 8 m/s n perioada de iarn.
Fenomenele de risc climatic pentru regiunea joas a Mrginimii Sibiului sunt: grindina,
descrcrile electrice (orajele) i ceaa toate avnd un impact mai mare asupra activitilor socioeconomice. Acestea se nscriu n categoria fenomenelor meteorologice periculoase ori de cte ori se
produc, avnd implicaii deosebite asupra agriculturii (grindina) i asupra activitilor de transport
(orajele i ceaa pentru cele aeriene, grindina i ceaa pentru cele rutiere). Pentru regiunea nalt, ceaa
i depunerile de ghea mpiedic practicarea activitilor turistice. Grindina, datorit micrilor

descendente ale aerului atmosferic caracteristice regiunii depresionare, are o frecven foarte redus,
respectiv mai mic de 0,2 zile/an. Dac se adaug i faptul c aceasta se produce numai n intervalul
aprilie-octombrie rezult o vulnerabilitate foarte mic a Mrginimii fa de acest fenomen.
Descrcrile electrice (orajele), fenomen cu importan deosebit pentru prognoza aeronautic, se
nregistreaz la Sibiu din luna februarie pn n luna septembrie. Descrcrile electrice sunt un
fenomen cu dezvoltare areal foarte mic, producndu-se cu o frecven mai mare de o zi pe lun n
aprilie-septembrie, cu valori maxime de peste 10 zile pe an, n luna iunie. Sunt ani, cnd descrcrile
electrice pot atinge frecvena de 21 zile/lun, cu precdere n lunile mai i iunie. Cele mai mici valori
medii lunare nregistrate nu depesc 5 zile/lun. Ceaa, ca fenomen meteorologic periculos, afecteaz
att activitile de transport aerian, ct i pe cele de transport rutier, ea fiind adesea responsabil de
ntrzieri considerabile n timpii de ajungere la destinaie a pasagerilor (inclusiv a turitilor) i a
mrfurilor. Frecvena maxim a ceii se nregistreaz, att n regiunile joase, ct i n cele nalte, n
lunile de iarn. n regiunile joase, valorile cele mai ridicate, de peste 10 zile/lun, se nregistreaz n
decembrie i ianuarie, n timp ce valorile cele mai mici, cu valori mai mici de 1.5 zile/lun, sunt
caracteristice lunilor de mai-iunie. n arealele montane, valorile medii lunare sunt mai mari dect n
cele joase, diferenele fiind mai mici n perioada cald a anului, cnd pot ajunge i la 8-9 zile, i mai
mici n cea de iarn, de 2-4 zile.Valorile maxime ale numrului de zile cu cea, n regiunile montane
depesc aproape n toate cele 8 luni analizate 20 zile/lun. Valorile cele mai mici sunt, n general, de
1-2 zile n perioada cald a anului i nu depesc 10 zile n lunile de iarn.
Depunerile de ghea sunt importante, n principal, pentru transportul aerian pe cablu, att pentru
conductorii electrici, ct i pentru mijloacele de transport de tip telecabin, teleschi etc. Numrul de
zile cu depuneri de ghea (la Staia Meteorologic Pltini), ca valori medii, nregistreaz un
maximum n luna ianuarie (6,8 zile/lun) i un minimum n lunile octombrie i mai (sub 1 zi/lun).
Numrul maxim de zile cu depuneri de ghea este, n intervalul octombrie-aprilie, de 15 zile sau mai
mult pe lun. Valorile cele mai ridicate sunt caracteristice lunilor noiembrie i decembrie.
Domeniul schiabil i stratul de zpad sunt un efect al precipitaiilor solide din perioada rece a anului
care, cel mai adesea, se acumuleaz i formeaz stratul de zpad. Importana stratului de zpad
deriv din faptul c activitile socio-economice sunt afectate ntr-o msur mai mare sau mai mic n
funcie de grosimea i persistena acestuia. n regiunile nalte ale Mrginimii Sibiului, stratul de zpad
se instaleaz n medie, n luna octombrie, i se menine pn n luna mai, cnd grosimea medie este
mai mic de 1 cm. n intervalul decembrie-aprilie grosimea stratului de zpad variaz ntre 12 cm, n
aprilie, i 37 cm, n februarie. Fa de valorile medii ale grosimii stratului de zpad, cele maxime, sunt
considerabil mai mari, cu valori ce depesc 40 cm, n intervalul decembrie-aprilie. De asemenea, n
aria montan se constat c grosimea maxim a stratului de zpad crete din octombrie pn n aprilie,
ca urmarea a suprapunerii zpezii din ninsori succesive. n ceea ce privete cele mai mici grosimi ale
stratului de zpad, acestea sunt foarte mici, n general, sub 5 cm cu o singur excepie (luna
februarie), iar n cea mai mare parte a lunilor acesta este posibil chiar s lipseasc, fapt ce ar putea pune
probleme n desfurarea activitilor sportive de iarn.

n scopul amenajrii infrastructurii pentru sporturi de iarn, s-au analizat n diverse studii de
specialitate date privind stratul de zpad pe perioada 1961-2007 i s-a determinat tendina de evoluie
i panta de cretere/diminuare a stratului de zpad pentru valorile medii ale fiecrei luni din intervalul
noiembrie-aprilie. S-au observat c tendinele generale sunt de cretere, la un nivel de ncredere de
95% sau de 99%, pentru toate lunile analizate cu excepia lunii noiembrie cnd se constat
staionaritate n ceea ce privete evoluia stratului de zpad. Creterea medie a grosimii stratului de
zpad variaz de la ~1,5 cm/deceniu, n aprilie, pn la 7,38 cm/deceniu, n martie. Prin urmare,
practicarea sporturilor de iarn este posibil att n prezent, ct i n perioada viitoare, dac tendina de
cretere a stratului de zpad se menine i n baza studiilor suplimentare privind influena pdurii, n
condiiile n care se ia n considerare amplasarea prtiilor de schi n domeniul forestier (pn la
altitudinea de 1800 m).
Pentru amplasarea prtiilor de schi, n domeniul alpin, grosimea mai
mare a stratului ca urmare a altitudinii, poate compensa efectul de anti-spulberare generat de pdure n
treapta forestier.
D) Principalele tipuri de sol predominante potenialul biopedogeografic
nveliul biopedogeografic care nsumeaz vegetaia, fauna i solurile, n strnsa lor
intercondiionare reciproc, reflect, prin trsturile lor generale, poziia Mrginimii Sibiului, de pe
teritoriul Romniei, n plin zon temperat cu influene oceanice. Intervine ns deosebit de evident,
etajarea n trepte a reliefului (de la 300-400 m la peste 2000 m) ea determinnd zonalitatea pe
altitudine asociat celei latitudinale. Particularitile structurale sunt condiionate pe fondul
biopedoclimatic specific, de o multitudine de factori: mozaicul litologic, n special pentru spaiu
montan i deluros, fragmentarea i energia reliefului: distribuia reelei hidrografice i mai ales a
excesului de umiditate, evoluia paleogeografic i impactul antropic asupra nveliului
biopedogeografic, deosebit de evident n regiunile joase (cmpie, deal i podi, ariile depresionare intra
i submontane). Solurile se mpart n mai multe uniti zonale i interzonale, care constituie potenialul
pedologic valorificat ca baz de dezvoltare a biocenozelor i diverselor culturi, n raport cu condiiile
mediului nconjurtor.

Solurile din Mrginimea Sibiului se remarc prin marea diversitate a nveliului pedogeografic. Marea varietate a nveliului de soluri este consecina interaciunii n spaiu i n timp a
factorilor pedogenetici (relieful, litologia, clima, vegetaia, fauna, omul), la care se adaug i timpul ca
durat de manifestare a celorlali factori.
Principalele trsturi pedogeografice ale teritoriului Marginimea Sibiului sunt dictate de
condiii fizico-geografice complexe. Ca o caracteristic principal, varietetea de soluri este mic, n
schimb subtipurile sunt destul de numeroase. Principalele tipuri de soluri ce se gsesc n zona studiat
aparin claselor: argiluvisoluri, cambisoluri, soluri neevoluate i hidromorfe. Tipurile de soluri
existente pe raza teritoriului sunt dispuse pe mai multe zone, n funcie de factori i condiiile care au
contribuit la formarea lor: clima, microorganismele, vegetaia i relieful.

Zona de munte este format din calcare cristaline, avnd soluri nelenite ( zona punilor alpine de la
altitudinea de peste 1700 m), solurile brune podzolite primare ( zona jnepenilor i a pdurii de
conifere), solurile brune acide podzolite ( sub pdurea alpin ) i solurile brune tipice i argiloase. n
zonele mai nalte, temperaturile sunt mai sczute iar cantitile de precipitaii sunt mai ridicate, fapt
care favorizeaz instalarea unei vegetaii specifice aciddofile i formarea solurilor brune luvice i soluri
brune mezobazice.
n zona punilor alpine, situat la peste 1700 m n muntele Cindrel se ntlnesc soluri nchise
la culoare cu un profil simplu: un orizont de 15.20 cm de sol nelenit, cu o mare cantitate de substan
organic, cu trecerea brusc spre orizontul de baz, format n principal din materiale rezultate n urma
descompunerii rocilor. Acestor tupiri de soluri le urmeaz, ocupnd suprafee reduse ca ntindere n
zona jnepeniurilor i a pdurilor de conifere, solurile podzolice primare, i cu un orizont superior (
pn la 15 cm) cenuiu nchis, scheletic, suprapus unui orizont cafeniu srac, cu multe elemente
scheletice.
Sub pdurea alpin s-au format solurile brune acide montane podzolice, soluri de culoare
nchis, soluri brune feriiluviale, cu o reacie puternic acid ca urmare a acumulrii humusului turbos.
Cantitatea de materie organic brut este mai mare din cauza densitii accentuate a acestor pduri iar
calitativ este cea mai rezistent la descompunere. Tot aici mai apar litosoluri, terra rossa i rendzine.
Pn la 1200 1400 m altitudine predomin in zona Marginimea Sibiului solurile brune acide de
pdure, brun podzolite i podzoluri. Prepodzolurile ntlnite in zona la partea inferioar a etajului
pedospodic, mai frecvent ntre 1200 i 1400m, n Munii Cindrel. Evoluate sub o vegetaie
predominant forestier de rinoase, nsuirile fizice, chimice i biochimice puin favorabile, sunt
reflectate n fertilitatea natural redus, fiind folosite n silvicultur sau ca pajiti naturale. Podzolurile
sunt solurile caracteristice regiunilor montane nalte se situeaza la altitudini care ncep de la 14001500m pn la circa 1800-2400m. Corespund molidiurilor de altitudine cu vegetaie tipic acidofil
ierboas, ca i tufriurilor i pajitilor subalpine. Evolund n condiiile unui climat umed i rcoros,
fertilitatea podzolurilor este sczut datorit proprietilor chimice i trofice nafavorabile aprovizionrii
plantelor cu nutrieni, fiind mai bine valorificate de vegetaia lemnoas, n timp ce pajitile dau
producii mediocre-submediocre i de calitate inferioar. Hidrisoluri ocup suprafee disjuncte, oriunde
exist un exces temporar, prelungit sau permanent de umiditate. Analiznd distribuia lor, rezult c
frecvena i extinderea cea mai mare o au n zona Marginimea Sibiului in depresiunile submontane ca
i n diferite sectoare ale albiilor majore din lungul majoritii rurilor (Sibiu, Slite, Cibin, Sadu, Olt).
Solurile cele mai rspndite n luncile principalelor ruri-Cibin, Sadu, avnd o fertilitate mai ridicat
dect celelalte protisoluri sunt aluviosolurile care includ, din vechile clasificri, att solurile aluviale,
ct i protosolurile aluviale (aluvisolurile entice) i coluvisolurile (aluvisoluri coluvice). iar scala
pretabilitii sale este mai larg: pajiti naturale sau culturi furajere, culturi cerealiere mai variate
(porumb, gru, orz etc), plante tehnice i alimentare (cartofi, sfecl de zahr), legume, zarzavaturi.

In teritoriul Marginimea Sibiului se intalnesc pe portiuni foarte mici si antrisoluri este o clas recent
introdus n clasificarea solurilor, incluznd soluri care au la suprafa un orizont antropedogenetic
(puternic modificat antropic) .

E). Resursele naturale (din sol, ap, aer etc.) baz a dezvoltrii locale sustenabile
resursele naturale (din sol, ap, aer etc.);
Ca areal preponderent montan, Mrginimea Sibiului dispune de importante resurse naturale
regenerabile i neregenerabile, dintre care cele forestiere, pajitile naturale i potenialul peisagistic
sunt cele mai importante. Menionm dintre resursele neregenerabile: piatra de construcie utilizat n
diverse scopuri, extras din zona montan i anume: pentru construcii i drumuri gnaise - Rod,
Prul Strmbul Rinari; nisipul i pietriul din carierele deschise n luncile rurilor Cibin i Olt.
Resursele regenerabile locale sunt constituite din apele salbei de ruri ce segmenteaz teritoriul dar i
de masa lemnoas obinut din fondul forestier de 73.076 ha, administrat de Direcia Silvic Sibiu ,
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic i Cinegetic Sibiu si Ocoale Silvice Private din depozitele de
agregate minerale din albiile rurilor Cibin n localitatea Orlat i, poate cel mai important, din
acviferele de suprafa i subterane, valorificate dealtfel extrem de intens n acest areal, n special prin
acumulri pe cursurile rurilor Sadu, Cibin i Sebe.
-

Resursele naturale din sol. Calitatea solurilor. Modul de folosin a terenurilor, strns corelat
cu modul de acoperire a suprafeelor cu vegetaie i cu tipul de sol, pune n eviden predominarea
terenurilor din fondul forestier, a punilor i fneelor (n aceast ordine).
Avnd n vedere specificul economic al arealului, nu exist suprafee de sol afectate
semnificativ de activitile antropice, doar soluri degradate ca urmare a unor fenomene naturale
(alunecri de teren, eroziune, surpri etc.).
Calitatea aerului - dintre categoriile de surse de poluare a atmosferei specifice activitilor
umane din judeul Sibiu (poluarea industrial, poluarea urban datorat instalaiilor de nclzire
centralizat, traficul rutier, urban si de tranzit), pe teritoriul Mrginimii Sibiului doar cele specifice
aezrilor umane (instalaii de nclzire) i cilor de transport rutier (DN1 - E81) au o relevan
notabil. Desi in teritoriu nu se preleveaz probe de aer cu scopul monitorizrii acestuia putem afirma
ca Mrginimea Sibiului este o zona putin poluata.
Calitatea apei - n arealul de impact al acestuia asupra apelor de suprafa exist 12 seciuni de
supraveghere a calitii apei, dintre care 4 pentru ap destinat potabilizrii. n cadrul monitorizrii
calitii apei, s-au analizat indicatori biologici (plancton, alge bentonice - fitobentos, macroozoobentos)
i fizico-chimici (regimul termic i acidifierea, regimul oxigenului, nutrienii, salinitatea, poluani
toxici i specifici, ali indicatori chimici relevani), clasa general a calitii apei la nivel de seciune
fiind echivalent cu rezultatul evalurii din cadrul grupei cu situaia cea mai defavorabil, pe fiecare tip
de elemente.

n conformitate cu Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 161/2006 pentru


aprobarea Normativului privind clasificarea calitii apelor de suprafa n vederea stabilirii strii
ecologice a corpurilor de ap, celor 10 seciuni le corespund urmtoarele clase:

Tabelul 7. Clasele de calitate


Nr.crt

Cursul de ru

Olt

Seciunea

Clasa de calitate general

Boia

II

Amonte acumulare Gura Rului

Amonte Sibiu

II

Mohu

III

Aval Tlmaciu

III

Cibin

Slite

Amonte conf. Cibin

Tilica

Amonte priz captare

Mag

Amonte conf. Slite

II

Sebe (Strmbu)

Amonte priz captare

Cisndie

Amonte conf. Cibin

Sadu

III

Priz acumulare Sadu II

Amonte conf. Cibin

II

Sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef


proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea
Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008
Motivarea deprecierii calitii apei rurilor de suprafa i ncadrarea acesteia n clasele II i III
pentru anumite seciuni se prezint succint astfel:
Seciunea amonte Sibiu de pe rul Cibin - clasa de calitate este dat de indicatorii regimului
oxigenului i cei ai altor indicatori chimici relevani, celelalte grupe de indicatori ncadrndu-se
n clasa I de calitate. n aceast seciune se observ influena evacurilor de ape uzate menajere
i industriale provenite din localitile din amonte (Gura Rului, Orlat, Slite, Cristian);
Seciunea Mohu de pe rul Cibin n acest sector se resimte influena apelor uzate neepurate
provenite din municipiul Sibiu din evacurile din afara reelei de canalizare sau de la
colectoarele cu deficiene privind capacitatea de preluare, a afluentului insuficient epurat
provenit de la Staia de epurare a municipiului Sibiu (Mohu), dar i a afluentului Cisndie,
puternic poluat, ncadrat n seciunea aval localitate Cisndie n clasa de calitate a IV-a dup
regimul nutrienilor, din cauza evacurii directe n emisar a apelor uzate neepurate din oraul

Cisndie. Clasa de calitate este dat de grupa regimului de oxigen i cea a nutrienilor. n
aceast seciune apa rului Cibin se prezint puternic ncrcat cu substane organice. Indicele
saprob mediu anual este 3,01, plasnd seciunea n clasa a IV-a de calitate;
Seciunea aval Tlmaciu de pe rul Cibin principalele surse de impurificare a apelor Cibinului
n acest sector sunt reprezentate de S.C. Carmolimp S.R.L. Vitea de Sus - Complex Zootehnic
Vetem (prin intermediului afluentului Hrtibaciu) i de evacurile necentralizate de ape uzate
provenite din activitile gospodreti din localitatea Tlmaciu. Clasa de calitate III este dat de
grupa regimului de oxigen i de cea a nutrienilor;
Seciunea amonte confluen Slite a prului Mag - seciunea monitorizat se afl n aval de 8
iazuri i 4 eletee, amplasate att pe prul Mag ct i pe afluentul acestuia, prul Cernavod.
In aceast seciune clasa de calitate este dat de indicatorii grupei regimului oxigenului;
Seciunea amonte confluen Cibin de pe rul Sadu - n aceasta seciune clasa de calitate este
dat de indicatorii grupei regimului oxigenului i de cei ai altor indicatori chimici relevani,
celelalte grupe ncadrndu-se n clasa I de calitate. Cu 2 km amonte de confluena cu rul Cibin,
Sadu primete efluentul insuficient epurat al ntreprinderii Romnofir S.A. Tlmaciu. Un rol
important n degradarea rului l au i apele uzate menajere provenite din gospodriile
populaiei localitilor riverane, Sadu i Tlmaciu.
Relief (forme, pondere suprafa etc.)
n partea central a culmilor principale din cele trei masive muntoase, la nlimi de peste 1900
mdM, au fost sculptate de gheari 15 circuri glaciare. Condiiile de relief i de altitudine au fost mai
puin favorabile dezvoltrii fenomenelor glaciare. Ca urmare, pe versantul nordic i estic al culmii
erbota Frumoasa Cindrel s-au format patru circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare i
Iujblea, dintre care dou adpostesc lacuri glaciare, de la care le provine i numele.
n Munii Lotrului exist opt circuri glaciare, dintre care trei sunt pe latura nordic sub vrful
tefleti i cinci pe latura sudic sub vrfurile Piatra Alb, Cristeti i Conu Mare. n Munii ureanu
se afl doar trei circuri i anume Auelu, ureanu i Crpa, ultimele dou avnd i lacuri glaciare de
dimensiuni restrnse.
n partea de nord a Munilor ureanu i Cindrel, ntre vile Pianului i Grbovei, la sud de
localitatile Loman, Cplna i Crpini, apare n masa isturilor cristaline un strat ngust de calcare i
dolomite calcaroase. Acest strat este difereniat n peisaj sub forme de eroziune, stnci solitare i
ruiniforme numite sugestiv Masa Jidovului (cu semnificaia de Masa Uriaului) i La Grumaji
(cu sensul de stnci nguste i proieminente).
Forma de relief predominant n cuprinsul celor trei masive muntoase o constituie ns vile,
care sunt foarte numeroase i ale cror versani prezint o gam variat de nclinri i de expoziii. La
nlimi de peste 1750 m se ntlnesc vi glaciare, cu profil transversal n form de U, ce coboar n
prelungirea circurilor glaciare Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare, Iujblea, Auelu, ureanu i Crpa,
precum i a celor de sub vrfurile tefleti, Cristeti, Piatra Alb, Balindru i Conu Mare.

n contrast cu acestea, vile fluviatile au profilul n form de V, foarte pronunat la izvoare i la


ieirea rurilor din munte. Fiind adnc sculptate n masa isturilor cristaline, multe din ele au caracterul
unor defilee i chiar de chei nsoite de versani abrupi i de stnci golae. Unele poriuni au de-a
dreptul forme curioase i atrag atenia, aa cum este masa Jidovului, La Grumaji, Pintenii din Coasta
Jinei, acestea fiind totodat declarate monumente ale naturii.

n acelai timp vile principale cum sunt Sebeul, Frumoasa, Bistra, Dobra, Prigoana,
Cugirul, Miraul, Mrtinia i Pianul prezint numeroase lrgiri, adevrate bazinete intramontane,
alternnd cu defileuri datorit eroziunii.
Tot n cuprinsul spaiului montan, ntre localitile Dobra i Cplna, Valea Sebeului se
lrgete puin prsind aspectul de defileu, crend un numr de 25 de terase. Pe acestea sunt raspndite
gospodriile izolate ale localitilor ugag, Mrtinie i Cplna, nconjurate de grdini sau semnturi
de porumb ori livezi i fnee.
Valea Sebeului, cunoscut i sub numele de Valea Frumoasei este situat n partea central a
Carpailor Meridionali, n poriunea unde acetia prezint cea mai mare lime (grupa munilor
Parng). Este ncadrat la Vest de Munii urianu i culuarul Mureului, de munii Lotrului la Sud, de
munii Cindrel i de depresiunea Apoldului n Est, iar la Nord de podiul Secaelor .
Vile principale, cum sunt Frumoasa, Dobra, Bistra, Prigoana Mirosul i Mrtinia prezint
numeroase lrgiri adecvate bazinete intramontane alternnd cu defileuri.
n ceea ce privete lacurile, o importan deosebit prezint acumularea Gura Rului, care
asigur apa potabil pentru oraul Sibiu. n urma analizelor fcute, apa acestui ru se ncadreaz sub
aspect trofic n stadiul oligo-mezotrof, situaie datorat att condiiilor meteorologice ct i reducerii
concentraiei de nutrieni provenii din rul de alimentare, iar sub aspect chimic n limitele clasei I de
calitate n toate seciunile monitorizate, starea chimic fiind bun.
Pentru asigurarea apei potabile necesare unei populaii nsemnate (peste 50.000 locuitori) se
folosesc att captri de suprafa (Slite, Cisndie), ct i foraje subterane (Tlmaciu).
Localitile au parial sisteme centralizate de alimentare cu ap, multe necesitnd ns reabilitri
i extinderi, localitile care nu au sisteme centralizate avnd proiecte privind introducerea reelelor de
ap i canalizare. n cazul sistemelor centralizate de alimentare cu ap potabil, apa distribuit este
corespunztoare sub aspect chimic i bacteriologic. n localitile rurale unde apa este distribuit prin
instalaii mici (microcentrale) sau surse locale (fntni, izvoare captate), indicele de nepotabilitate este
mare att din punct de vedere chimic, ct i bacteriologic (pentru c apa nu este tratat i dezinfectat).
Apele uzate ajunse n emisari sunt generate n principal de activitile de gospodrie comunal (SC
Ap-Canal SA Sibiu, SC Prescom SA Cisndie, Primria Slite) precum i de micile activitile

manufacturiere, poluanii specifici fiind constituii din substane organice, suspensii, amoniu,
sulfuri, fosfor, detergeni, cadmiu. Principala cauz a polurii cursurilor de ap prin aceste activiti
este insuficienta epurare a apelor (la nivelul judeului Sibiu peste 90% din apele uzate evacuate).
Apele subterane care n funcie de natura lor hidraulic se divizeaz n dou categorii:
descendente (apele freatice, suprafreatice sau epidermice i captive descendente) ascendente (arteziene
sau subarteziene). Formaiunile geologice existente sunt reprezentate prin depozite cuaternare
(aluviuni, deluviuni, conuri de dejecie) i roci metamorfice. Conurile de dejecie formeaz acumulri
de fragmente ntr-o mas nisipoas argiloas la baza vilor cu caracter torenial i sunt prezente pe
ambii versani ai rului Sebe precum i a afuierilor acestuia.
Apele freatice Din punct de vedere hidrogeologic apa freatic se gsete n stratul cuaternar,
rocile metamorfice fiind practic impermeabile i nu prezint o circulatie acvifer. Din regiunea
muntoas sunt cantonate ndeosebi n scoara de alterare, ceea ce nu poate asigura rezerve momentane
mari, dei umiditatea este ridicat precipitaiile depind valoarea evaporabilitii de 1,5 5,0 ori.
Precipitaiile bogate i frecvente completeaz rapid rezervele scurse, determinnd o circulaie intens a
apelor freatice. Apele freatice aparin n cea mai mare parte subregiunii corespunztoare isturilor
cristaline. Circulaia apelor freatice este intens, iar debitele specifice subterane variaz ntre 3 i 11 l/s.
km2. Mineralizarea apelor freatice este, n general redus (sub 200 mg/l), dominnd apele carbontate.
n regiunea submontan cantiti nsemnate de ape freatice sunt cantonate la adncimi mai mari n
depozitele piemontane. Bogia lor este pus n eviden prin linia de izvoare ce apar la contactul cu
depresiunile submontane. Apele de adncime cu caracter ascensional lipsesc aproape cu totul n zonele
cu roci compacte. n regiunile isturilor cristaline ele pot aprea izolat pe unele falii. Ape de adncime
sunt prezente n regiunea submontan, unde predomin depozite sedimentare friabile.
Reeaua de ruri sau reeaua hidrografic este structurat pe dou bazine hidrografice: Olt i
Mure. n funcie de distribuia spaial, de dispunerea sistemelor hidrografice n raport cu principalii
colectori i cu influena maselor de aer care determin unele caracteristici ale regimului de scurgere,
rurile din teritoriul studiat au fost grupate n mai multe sisteme hidrografice. Cumpna de ape dintre
cele dou bazine urmrete numai n parte linia celor mai mari nlimi ceea ce ce trdeaz schimbrile
recente dintre cele dou bazine. Trebuie menionat faptul c pe linia imaginar a cumpenei apelor se
situeaz satul Rod comuna Tilica, biserica din localitate fiind singura construcie din Romnia care
este situat pe aceast cumpn: o parte din apele din precipitaii curg n Olt iar pe planul acoperiului
opus ploile se vars n bazinul Secaelor i apoi n cel al Mureului.
Organizarea reelei de ruri i caracteristicile morfometrice.
Oltul prin intermediul afluenilor si (Cibin, Lungoara, Megie, Lotrioara i Vad) dreneaz
mai bine de dou treimi din suprafaa teritoriului corespunztoare prii centrale i estice a regiunii.

Cibinul este cel mai important afluent al Oltului din cursul su mijlociu, avnd o suprafa de
2237 km 2 i o lungime de 80,3 km, din care majoritatea se desfoar n cuprinsul regiunii cercetate.
Cibinul are rolul unui colector submontan al praielor ce coboar dinspre Munii Cindrel i nordul
Munilor Lotru. Cibinul se formeaz din unirea a dou praie izvorte din nordul vrfului Cindrel
(2244 m) i anume Rul Mare (S=95 km2; L= 20 km) i din Rul Mic (S = 46 km2; L= 12 km). Ca
origine a sistemului este socotit Rul Mare, care izvorte de la altitudinea de 1920 m din lacul glaciar
Iezerul Mare. Rul Mic izvorte tot dintr-un lac glaciar Iezerul Mic, dar colecteaz excedentul de
ap a nc dou lacuri mici glaciare: Iezerul Nardin i Iezerul Mriucii. n regiunea cercetat Cibinul
primete majoritatea afluenilor din dreapta. Apele din stnga bazinului sunt colectate de prul
Slitei, care are un bazin asimetric, primind majoritatea afluenilor din dreapta: V.Drojdiei, Tilica,
Sibiel i Orlat, cu suprafee bazinale maici, sub 40 km2 (tabelul 16 ). Din stnga primete doar un
afluent mai mic (Magul), care se vars n amonte de confluena cu Slite. Din dreapta, dinspre Munii
Cindrelului, sosesc n Cibin mai muli aflueni: Sebe, Cisndie, V.Tocilelor, V.Srii i Sadu. Prin
lungimea cursului i mrimea bazinului de recepie, cei mai importani sunt: Sadu i Sebe, a cror
bazine hidrografice depesc 100 km2).
Sadul i are izvoarele n circurile glaciare din nordul Culmii tefletilor (2244 m), de la o
altitudine de 1940. Valea sadului desparte dou dintre culmile principale ale munilor de la vest de Olt:
la nord culmea Cindrelului, iar la sud cea a Lotrului sau a tefletilor. Pantele longitudinale i cderile
mari au favorizat construirea primelor hidrocentrale (Sadu I i II) pe Sadu nc la sfritul secolului al
XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea (1896-1905). Pe la mijlocul secolului trecut (1960) s-a
realizat complexul hidroenergetic Sadu V. Exploatnd o cdere de 396 m, hidrocentrala are o putere
instalat de 22,5 MW. Din debitul folosit (2,2 m3/s), aproape o treime (0,6 m3/s) este obinut prin
captri secundare dinspre afluentul din dreapta Sdurelul i afluenii acestuia (iganul i Porcul).

Fig. 6. Mrginimea Sibiului. Reeaua hidrografic.

n sectorul nordic al defileului Turnu Rou-Cozia, Oltul primete dinspre Munii Lotrului pe Lungoara
, Megie, Lotrioara i Vad. Cel mai important este Lotrioara cu o lungime de 25 km i o suprafaa
bazinal de 120 km2. Avnd pante foarte mari (n medie 55 m/km) se preteaz la amenajri
hidroenergetice. Restul afluenilor menionai au dimensiuni reduse.
Sebeul este principalul colector al apelor drenate spre Mure prin intermediul mai mult
aflueni din care unii i dezvolt integral bazinele de recepie n regiunea studiat (Frumoasa, Curpr,
Ciban, Bistra, Dobra, Nedeiu), iar altele doar parial (Seca). Sebeul i are obria prin valea
Frumoasei, n culoarul mrginit n sud de masivul tefleti, iar n nord de Cindrel. Din regiunea mai
nalt a Munilor Cindrel primete pe Curpr, Ciban, Bistra i Dobra, cel mai important sub aspectul
suprafeei bazinale. Secaul este ultimul afluent al Sebeului, dar care i dezvolt doar parial bazinul
hidrografic n regiunea cercetat, colectnd apele din regiunea submontan prin intermediul ctorva
aflueni: Apold, Amna, Dobrca i Pustia. Pe un traseu de numai 93 km, Sebeul parcurge o diferen
de nivel de 2000 m, ceea ce imprim albiei o pant medie de 30 m/km. Valea Sebeului, cnd foarte
larg cum este la Oaa, la Tu sau ugag, cnd foarte ngust sub form de defileu. Raul Sebes ocupa
un bazin hidrografic de 1289 kmp. Din bilanul statistic privind fondul funciar, suprafaa ocupat de
ape a comunei Sugag este de 613 ha, reprezentnd cca. 2,5 % din suprafaa comunei (25 311 ha).
Teritoriul comunei se mparte n dou bazine hidrografice: bazinul hidrografic al rului Sebe si
bazinul hidrografic al rului Mare (afluent al rului Cugir).
Densitatea reelei de ruri este un indicator al bogiei resurselor de ap care s-a calculat
numai pentru rurile cu scurgere permanent. Repartiia teritorial a acestui indicator pune n eviden
o zonalitate vertical. Astfel, n regiune nalt, unde precipitaiile depesc evaporaia potenial, iar
rocile au o permeabilitate mic sau sunt impermeabile i relieful este mai fragmentat, procesul
scurgerii superficiale este foarte activ, iar densitatea reelei de ruri este ridicat. n spaiul montan
valorile densitii reelei de ruri sunt cuprinse ntre 0,7 i 1,0 m/km2, mai mari la altitudinile de 12001400 m (8-1,0 m/km2 ) i mai sczute la peste 1800 m (0,4- 0,7 m/km2). n regiunea submontan
densitatea reelei de ruri scade la valori sub 4 m/km2.

Caracteristicile morfometrice ale cursurilor de ap i a bazinelor de recepie. Lungimea


cursurilor de ap se menine ntre 4 km (Izvorul de la Degneza) i 60 km (Sadu). Dup Sadu urmeaz
n ordine Slite (32 km), Sebe (30 km), Lotrioara (25 km) i Dobra (22 km). Restul rurilor au
lungimi sub 20 km. Coeficientul de sinuozitate are valori foarte ridicate pe Rul Mic (2,81), ridicate pe
Sadu (1,56), Dobra (1,49) i Amna (1,47), medii i reduse pe celelalte cursuri de ap.
Pantele medii ale rurilor au valori foarte diferite n funcie de numeroi factori. Corelnd
pantele medii ale cursurilor de ap cu suprafaa bazinelor de recepie se remarc un raport invers: cu
ct suprafaa bazinului este mai mare, cu att panta medie este mai mic. De exemplu Sadu cu o
suprafa bazinal de 278 km 2 are o pant medie de 22 m/km, n timp ce Lungoara cu un bazin de
recepie de 28 km 2 are o pant de 92 m/km. Suprafaa nu este singurul element care determin

distribuia pantelor. Un rol de seam l are debitul i structura geologic. n regiunile de munte,
aproape de obrie, pantele, n profilul longitudinal al cursurilor de ap ating, pe sectoare restrnse,
valori de pn la 200 m/km i scad treptat spre vrsare. Pentru cursurile mai mici este frecvent profilul
longitudinal n trepte. De exemplu Cibinului n regiunea montan are un profil n trepte, cu numeroase
praguri n dreptul Cheilor Cibinului, Gura Sdurelului, Gtu Berbecului, Tilica etc. n cazul rurile
amenajate hidrotehnic profilul longitudinal este influenat de prezena lacurilor de acumulare (Cibin,
Sadu).
n ce privete mrimea bazinelor hidrografice predomin
2
prurile cu suprafee sub 50 km . Dintre rurile de ordinul II pe primul loc se situeaz Cibinul
(parial), urmat de Lotrioara (120 km2) i Sebe (parial). Dintre rurile de ordinul III pe primul loc se
situeaz Sadu (278 km 2), Slite (220 km 2), Sebe (107 km 2) i Dobra (85 km 2).
Altitudinea medie a bazinelor de recepie este un indicator sintetic al condiiilor de formare ale
scurgerii rurilor. Cu ct valoarea acestui parametru este mai mare cu att valorile scurgerii de
suprafa sunt mai ridicate. Valorile altitudinilor medii ale bazinelor de recepie oscileaz ntre 410 m
(Valea Srii) i 1615 m (Ciban).
Lacurile din Mrginimea Sibiului au fost mprite n dou categorii: naturale i antropice.
Lacurile naturale sunt puine ca numr i nu sunt diversificate ca tipuri genetice. Astfel, se
ntlnesc doar cteva lacuri glaciare situate n vile glaciare de pe versantul nordic al Munilor
Cindrel. Elementele morfometrice ale acestui tip genetic de lacuri sunt trecute n tabelul 9.
Tabelul 8. Elementele morfometrice ale lacurilor glaciare din Munii Cindrel

Lacul

Iezerul
Mare
Iezerul
Mic
Iezerul
Nardin
Iezerul
Mriucii

Max.

Min.

(m)

Max.

Min.

Coef.
Perimetrul sin.
(m)
(Ks)

1998 34100 13,30

3,47

320

189

106

848

1,2

118293

1955 2520

1,70

0,87

80

58

31

295

1,65

2185

1985 1832

0,65

0,61

72

53

25,4

250

1,64

568

1966 521

0,46

0,22

37

20

12

143

1,41

106

Altit. Supr.
(m)

(m )

Adncimea
(m)

LungiLaimea (m)
mea

Volum
(m3)

Sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef


proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea
Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008
Iezerul Mare ocup o cuvet glaciar de origine mixt, adic de subspare i de baraj glaciar,
desprit n dou bazine difereniate sub aspect morfometric i morfologic. Oglinda apei se situeaz la
o altitudine de circa 1998 m i se ntinde pe o suprafa de peste 3 ha. Adncimea maxim depete 13
m, iar limea maxim ajunge la 189 m. Iezerul Mic este cantonat pe spinarea unui val morenic, la
altitudinea de 1955 m, sub Vrful Frumoasa. Suprafaa lui este mult mai redus dect a Iezerului Mare,
de 0,2 ha, iar adncimea maxim de 1,7 m. n afar de lacurile menionate, n Munii Cindrel se mai
gsesc cteva lacuri glaciare de dimensiuni mici (Iezerul Nardin i Iezerul Mriucii).
n categoria lacuri artificiale se includ acumulrile de pe rurile Cibin (Gura Rului) i Sadu
(Negovanu i Sadu II), care au diferite funcii (tabelul 9) .
Tabelul 9. Acumulrile de pe Cibin i Sadu

Cursul de ap

Denumirea
acumulrii

Volumul
(mil.m3)
Total

acumulrii Suprafaa
Categoria de
(ha)
la
folosin
NNR
NNR

Cibin

Gura Rului

15,50

15,50

65,00

Alimentare

Sadu

Negovanu

6,40

6,40

50,00

Energie

Sadu

Sadu II

0,40

0,40

35

Energie

Sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef proiect prof.univ.dr.
Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008

Lacul de acumulare Gura Rului este situat la poalele Munilor Cindrel, n aval de confluena
Rului Mare cu Rul Mic, la 2 km n amonte de localitatea Gura Rului. Funcia principal a
acumulrii este cea de alimentare cu ap potabil i industrial a municipiului Sibiu i a localitilor din
aceast zon. Funcia secundar const n producerea energiei electrice n uzina hidroelectric (3,5
MW), amplasat la piciorul barajului.Elementele principale ale amenajrii hidrotehnice sunt: un baraj
de retenie, un bazin compensator, un bazin disipator cu dou trepte i aduciunea de ap Gura Rului Sibiu. Lacul de acumulare, la nivelul maxim de umplere a amenajrii, are o lungime de 2,8 km,
suprafaa luciului apei de 65 ha, iar volumul maxim atins la deversorul de creast este de 15,5 milioane
m3, din care 14,5 milioane m3 reprezint volumul utilizabil de ap. Conducta de alimentare cu ap a
municipiului Sibiu a devenit funcional la sfritul anului 1975, avnd un debit de 1000 l/s. Debitul
asigurat n vederea alimentrii cu ap potabil i industrial a municipiului Sibiu, conform autorizaiei
de exploatare a amenajrii hidrotehnice Gura Rului, este de 1,44 m3/s.

n condiii de exploatare normal a lacului de acumulare de la Gura Rului, pe un sector de un


kilometru n aval de acest baraj exist un debit lichid de maxim 0,515 m3/s. n perioadele de ape mari,
debitele evacuate n albie variaz ntre 32 m3/s i 40 m3/s (capacitatea maxim de transport a Cibinului
la Gura Rului).
n bazinul superior al rului Sadu (afluent de stnga al Cibinului), se afl o succesiune de
amenajri hidrotehnice, care i modific n mod drastic regimul natural de scurgere. La o distan de 10
km n amonte de localitatea Ru Sadului, ntr-o zon de defileu, cunoscut sub numele de Gtu
Berbecului, n masivul erbnei, la o altitudine de 1050 m, se afl lacul de acumulare Negovanu. Aceast
acumulare a fost construit n principal n scopul producerii de energie electric. Suprafaa lacului de
acumulare Negovanu este de 50,0 ha la NNR, iar volumul maxim de ap al lacului este de 6,4 milioane
m3 din care volumul util este de 5,8 milioane m3. Centrala electric este situat la o distan de
aproximativ 6 km n aval de baraj, apa din lac la central fiind transportat prin intermediul unei
conducte de for. Aceast construcie hidroenergetic este n funciune din anul 1955. Tot pe rul Sadu,
la o distan de aproximativ 7 km n amonte de localitatea Sadu, se afl acumularea Sadu II, prima
acumulare din Romnia construit n scopuri hidroenergetice. Centrala electric se afl cu 300 m n
aval de lac i este alimentat prin intermediul unui canal de fug care este deschis la nivelul solului.
Regimul natural de scurgere al rului este influenat, n special la debite mari, atunci cnd sistemul de
evacuare a surplusului de ap din lac nu se face dirijat, ci automat, prin sifonare. n prezent,
acumularea este utilizat i pentru alimentarea cu ap potabil a oraului Cisndie i a municipiului
Sibiu (ca surs complementar celei de la Gura Rului). Pe rul Sadu mai exist dou
microhidrocentrale de mai mic capacitate, folosite pentru producerea energiei electrice consumate de
localitile de pe aceast vale.
n bazinul hidrografic Cibin se mai gsesc alte 24 de acumulri de capacitate medie sau mic
construite n scopul alimentrii cu ap, pentru piscicultur sau agrement, care ocup n totalitate o
suprafa de 402,48 ha. Dintre acestea cele mai importante sunt urmtoarele:
iazul piscicol situat pe malul drept al rului Cibin, format n escavaiile balastierei localizate la
2 km aval de localitatea Orlat. Iazul are o suprafa de 13 ha i este exploatat din anul 1986;
complexul de 8 iazuri piscicole: patru situate pe prul Mag n amonte de confluena cu
prul Cernavoda, dou situate pe prul Cernavoda i alte dou situate aval de confluena Magului cu
Cernavoda, cu o suprafa total de 202 ha i un volum de ap util de 7,06 milioane m 3 .Complexul de
iazuri funcioneaz din anul 1985.
pe valea Slciilor, afluent al prului Ruscior s-a amenajat n anul 1970 un iaz pentru irigaii,
suprafaa luciului de ap, la nivel maxim este de 7 ha, cu un volum de 0,15 milioane m3 ap;

pe rul Cisndie, la 1 km amonte de localitatea cu acelai nume s-a amenajat un lac de


agrement cu o suprafa de 2 ha. n aval pe un afluent mic al rului Cisndie se afl dou iazuri
piscicole, amenajate n anul 1972, care au o suprafa total de 9,4 ha, acumulnd un volum de ap de
0,42 milioane m3;
pe Valea Tocilelor, la aproximativ 4 km amonte de confluena cu Cibinul, au fost construite
n 1970 dou iazuri piscicole cu suprafaa total de 3,75 ha i un volum util de 0,065 milioane m3 ap.
Rul Sebe, reprezint cea mai important ap de suprafa, face parte din bazinul hidrografic al
Mureului, cu care conflueaz n depresiunea Transilvaniei, la S-V de oraul Alba-Iulia. Izvoarele
rului sunt la cca. 2000 m altitudine pe versantul sudic al Munilor Cindrel (culmea CindrelFrumoasa), el separ Munii Cindrel n dreapta de Munii Sureanu n stnga, ocupnd un bazin
hidrografic de 1289 kmp.
Evaluarea i variaia temporo-spaial a resurselor de ap ale rurilor din Mrginimea
Sibiului. Principalele resurse de ap utilizabile sunt constituite din ruri, ape subterane, la care se mai
adaug acumulrile artificiale. Scurgerea medie este cel mai general indice al resurselor de ap din
ruri. Ea ofer msura potenialului de ap al rurilor dintr-un spaiu geografic dat, fiind deosebit de
util n activitatea de dimensionare a planurilor de gospodrire a apelor. Pentru caracterizarea
resurselor de ap de pe un teritoriu i compararea lor cu alte uniti de relief se folosete scurgerea
medie specific (l/s.km2), care reprezint cantitatea de ap scurs pe unitatea de suprafa (km2) n timp
de o secund (s). Analiznd situaia resurselor de ap din ruri pe bazine hidrografice se constat o
inegalitate din punct de vedere cantitativ, condiionat de mai muli factori dintre care suprafaa i
gradul de umiditate au un rol important. Valoarea medie a scurgerii lichide exprimat prin modulul
scurgerii (l/s.km2) mai depinde i de expunerea bazinelor fa de advecia maselor de aer umede din
vest. Valori scurgerii medii specifice cresc cu altitudinea de la 4-6 l/s.km2 n regiunea submontan
pn la peste 20 1 l/s.km2 pe culmile nalte ale munilor Cindrel i Lotru. Gradienii ridicai ai
scurgerii revin bazinelor hidrografice dezvoltate pe versantul nord-vestic al Munilor Cindrel cu
expunere prielnic fa de advecia maselor de aer umede din vest. Ca urmare n regiunile situate la
peste 1650 m valorii scurgerii medii specifice ajung la 25 l/s.km2 . Scurgerea medie global (R) crete
de la 150 mm la periferia regiuni muntoase la 1600-1800 mm pe culmile nalte ale Munilor Cindrel.
Repartiia scurgerii este neuniform att n profil multianual, ct i n timpul anului, depinznd de
modul cum se combin principalele surse de alimentare. Variaia scurgerii anuale s-a pus n eviden
cu ajutorul coeficienilor modului i de variaie. Valorile coeficientului de variaie sunt influenate de
suprafaa bazinului i de gradul de umiditate. Cele mai maici variaii se remarc pe afluenii montani ai
Sebeului, iar cle mai mari pe afluenii submontani ai Cibinului. Repartiia scurgerii n timpul anului
determin n mare msur valoarea economic a resurselor de ap. Cu ct regimul de scurgere este mai
echilibrat, cu att ele pot fi utilizate mai eficient.

n ce privete regimul scurgerii anotimpuale nu se observ diferene prea mari ceea ce se explic
prin condiii relativ uniforme de alimentare. Iarna, pe toate rurile se semnaleaz cea mai sczut
scurgere, reprezentnd ntre 12,5 %i 14 % din volumul mediu anual. Pe majoritatea rurilor, primvara
reprezint anotimpul cu cea mai bogat scurgere condiionat de topirea zpezii, de cantitile relativ
ridicate de precipitaii i valorile reduse ale evapotranspiraiei. n acest anotimp se scurg ntre 33 % i
38 % din volumele anuale. Vara se realizeaz ntre 34 % i 36 % din scurgerea anual medie, dei
aportul din precipitaii este maxim. La majoritatea rurilor valorile procentuale sunt apropiate sau egale
cu cele corespunztoare sezonului de primvar.
%
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
I

II

III

Gura Rului

IV

VI

Rinari

VII

VIII

Sadu II

IX

XI

XII

Oaa-Bolovani

Fig.7. Repartiia scurgerii medii lunare n timpul anului

Debitele cele mai sczute se formeaz iarna, dar i n perioada cu scurgere sczut de vartoamn. Toamna valorile procentuale ale scurgerii se reduc foarte mult fa de anotimpul precedent,
datorit diminurii cantitilor de precipitaii i rezervelor subterane. Se semnaleaz contraste destul de
pronunate ntre ce dreneaz regiunea submontan din nord-estul regiunii (14 %-15 % din volumul
anual mediu) i cele din nord vestul Munilor Cindrel (17% - 18 % din volumul anual mediu).
Repartiia scurgerii medii lunare n timpul anului pune n eviden pe toate rurile un maxim n mai i
un minim n februarie (fig.7). Regimul rurilor din Mrginime se include tipului carpatic transilvan
caracterizat prin dominarea n timpul iernii a apelor mici, cu viituri foarte rare, i prin ape mari n
lunile mai i iunie de origine pluvio nival i pluvial. La rurile cu obri la peste 1600 m se pune n
eviden subtipul de regim alpin inferior cu alimentare nival foarte bogat, cu dominan apelor mari
de primvar-var. Viiturile de iarn lipsesc.

F) Vegetaia (peisajul natural i cultivat etc) constituie elementul cel mai reprezentativ al nveliului
pedogeografic, condiionat nemijlocit de clim. Este o component foarte sensibil a mediului
geografic, reacionnd la cele mai nensemnate variaii ale factorilor de care depinde direct i n primul
rnd ale climei.
Peisajul natural al Mrginimii Sibiului se caracterizeaz printr-o zonalitate vertical, n dou
trepte majore ale reliefului ce atrage dup sine pe cea climatic i, n consecin, componenta
fitogeografic, conturndu-se mai multe zone: zona forestier i zona alpin (puternic modificat
antropic).
Zona alpin este localizat n golurile de munte, deasupra limitei superioare a vegetaiei
arborescente. Din cauza condiiilor de mediu relativ diferite ntre partea superioar i cea inferioar
(din apropierea zonei forestiere) a zonei alpine, de obicei, vegetaia culmilor alpine se submparte n
dou etaje de vegetaie:
a) etajul alpin reprezentat prin pajiti alpine, se ntlnete la altitudinile cele mai mari, la
peste 2200m, n Munii Cndrel. Se caracterizeaz prin asociaii de ierburi scunde, adaptate la frig,
uscciune i vnturi puternice. Principalele componente ale vegetaiei alpine sunt ierburile: Carvex
curvula, Juncus trifidus, Festuca supina, Agrostis rupestris. Pe lng acestea mai apar frecvent Primula
minima, Soldanella pusila, Ranunculus alpestris, Geunm montanum, Campanula alpina. Plantele
lemnoase sunt reprezentate prin arbuti trtori: Loiseleuria procumbens, Dryas octopetala, Salix
herbacea, Salix retusa;
b) etajul subalpin este mult mai bine reprezentat, fiind mult mai extins, la altitudini cuprinse
ntre 1600 (1700) i 2000-2200 m, n acelai spaiu montan. Caracteristica principal o constituie
prezena ntinselor suprafee de tufriuri (Pinus montana, Juniperus sibirica, Alinus viridis,
Rhododendron Kotschyi la care se adaug subarbuti Vaccinium myrtillus, V. vitis idae) singure sau
n alternan cu pajitile.
Zona forestiera este bine reprezentat fiind reprezentate prin dou etaje: a) etajul boreal (al
molidiurilor) i b) etajul nemoral (al pdurilor de foioase):
a) etajul boreal al molidiurilor pdurile de molid se localizeaz exclusiv n regiunea
muntoas, formnd partea superioar a domeniului forestier. Constituie formaiune zonal a etajului
boreal, la altitudini medii de 1000-1600 m (n Munii Cndrel). Vegetaia este dominat de vastele
pduri de molid, fiind srac n specii. Pe lng molid (Picea excelsa), specie absolut dominant n
toate ecositemele formaiunii, mai pot aprea sporadic paltinul de munte (Acer pseudoplatanus),
scoruul (Sorbus aucuparia), bradul (Abies alba)i fagul (Fagus sylvatica). Arbutii sunt foarte slab
reprezentai (Sambucus racemosa, Lonicera nigra, Ribes alpinum i Vaccinium myrtillius dintre
subarbuti), iar pajitile secundare, instalate pe locul pdurilor de molid, sunt dominate de piuul rou
(Festuca rubra var. fallax), poic (Nardus stricta) i trsa (Deschampsia caespitosa);

b) etajul nemoral se caracterizeaz prin pduri de foioase mezofile de tip central-european,


fiind situat ntre limite foarte variabile limita superioar fiind de 800-1200(1300m), iar cea inferioar
de 400 (300)-500m. n cadrul etajului nemoral se disting dou subetaje: subetajul pdurilor amestecate
de rinoase i fag i subetajul pdurilor de fag (al fgete). Pdurile amestecate de rinoase i fag au n
componen trei specii principale: fagul, bradul, molidul. Alturi de ele se ntlnesc, n exemplare rare,
paltinul i alunul de munte, scoruul, frasinul, teiul pucios. Pajitile secundare sunt dominate de
speciile mezofile (Festuca rubra, Agrostis tennis) i o serie de alte graminee (Cynosurus cristatus, Poa
pratensis). Fgetele sunt mult mai larg rspndite n cadrul spaiului montan al Cndrelului. Fagul,
specia principal, este specia dominant cruia i se adaug specii de amestec diseminate, paltinul,
ulmul de munte, teii, gorunul, carpenul. Dintre arbuti sunt puin frecveni alunul, pducelul, slaba
moale, socul. Pajitile secundare ce se gsesc pe locul fostelor pduri de fag defriate sunt de foarte
bun calitate fiind compuse din piuc (Agrostis tennis), piptnri, piuul de livad, tremurtoarea,
trifoi (Trifolium pratense) etc.
Peisajul cultivat n Marginimea Sibiului agricultura reprezint o activitate al crui obiectiv
principal este de a asigura produsele agricole necesare ntreinerii gospodriei, produsele destinate
pieei fiind un obiectiv secundar.Structura fondului funciar i suprafaa ce revine unei gospodrii a
reprezentat pentru populaia din zon o provocare pentru diversificarea activitilor din care sunt
asigurate veniturile pentru un trai decent. Totalul suprafetei arabile este 7759 ha din care majoritatea
sunt cultivate cu porumb si cartofi.
Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Strategia de Dezvoltarea a Judetului
Sibiu, Strategiile de Dezvoltare a Localitatilor cuprinse in teritoriu, Plan de Amenajare a Teritoriului
Zonal PATZ Mrginimea Sibiului, Marginenii Sibiului Civilizatie si cultura populara romaneasca,
coord. Cornel Irimie, Nicolae Dunare, Paul Petrescu, Ed. Stiintifica si enciclopedica.

Observaii notaii
Hri planuri de localizare a teritoriului G.A.L. Mrginimea Sibiului
Harta 1 a teritoriului GAL Mrginimea Sibiului care cuprinde delimitarea comunelor (suprafeele verzi de
limitate de un contur negru ), reteaua principalelor ci de comunicaie, eventual fluvii-ruri, localitile
principale,punctele de concentrare economic i turistic etc)
Harta 2- a localizrii teritoriului n cadrul judeului Sibiu i n cadrul judeului Alba, n raport cu marile
orae din apropiere (din judeele Sibiu si Alba) i cu ali vecini importani din punct de vedere geografic
,economic,socila etc.
Teritoriu GAL Mrginimea Sibiului este format din 11 uniti teritorial administrative din sud vestul judeului
Sibiu (Cristian,Gura Rului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului ,Poplaca,Rinari , Ru Sadului ,Sadu, Slite ,Tilica) i
comuna ugag situat n sud-estul judeului Alba.
Vecini:
Nord:comuna Ssciori-judetul Alba ,oraul Miercurea Sibiului, comuna Apoldu de Jos, oraul Ocna
Sibiului,comuna ura Mic;
Vest : judeul Alba cu comuna Ssciori i oraul Cugir
Sud: judeul Vlcea i Hunedoara,
Est: judeul Sibiu, cu localitile comuna Boia, oraul Tlmaciu, comuna elimbr, oraul Cisndie,municipiul
Sibiu
Oraele i vecinii importani (puncte de concentrare economic):
-Oraul Tlmaciu ,punct de atracie economic pentru localitile Sadu i Ru Sadului
-Oraul Cisndie ,punct de atracie economic pentru localitile Sadu, Ru Sadului
-Municipiul Sibiu ,principalul pol de concentrare economico-social din judeul Sibiu ,determinant pentru
localitaile Rinari , Cristian, Orlat ,Gura Rului , etc.
-Oraul Miercurea Sibiului, punct de atracie i dezvoltare economic pentru Tilica, Poiana Sibiului i Jina
-Municipiul Sebe pol de atracie economico- social pentru localitatea ugag
-Municipiul Alba Iulia-principalul pol de deyvoltare economico+social din judeul Alba.
Puncte de concentrare turistic:
Localitile Sibiel,Rinari, Gura Rului ,Slite ,Ru Sadului, Sadu i Sugag reprezint, m prezent,
principalele puncte de concentrare turistic;n perspectiv sunt localitile Poplaca, Orlat, Cristian, Tilica, Jina,
toate localitile din Mrginimea Sibiului avnd un potenial turistic insuficient valorificat .A se vedea sistemul
ierarhic de aezri i relaiile polarizate n Mrginimea Sibiului (figura)
Coordonate geografice, teritoriu GAL Mrginimea Sibiului, localizare n Romnia:
Coordonate vest:45 44 '50,54 N 23 30' 51 36 E ( vestul comunei Sugag-judetul Alba)
Coordonate sud :45 28'56,03 N 23 36'41,13 E (judul judeului Alba, cel mai sudic punct din comuna
ugag)
Coordonate est: 4541'06,51 N 24 13'15,69 E (estul comunei Sadu judeul Sibiu)
Coordonate nord: 4551'24,57 N 23 53'47,00 E (NORDUL ORAULUI Slite, localitatea Amna)
Accesul locuitorilor Mrginimii Sibiului la infrastructura edilitar comunitar este asigurat de reeaua
rutier existent : drumul european E 81, Drumurile judeene 105 G Tlmaciu-Sadu- Ru Sadului (un drum
modernizat, n stare satisfctoare ), DJ 106 A Sibiu-Rinari-Pltini (stare buna, satisfctoare) DJ 106D
Rinari- Poplaca-Orlat-Scel (stare satisfctoare), DJ 106 E Cristian-Orlat-Sibiel- Vale-Slite-Gale-TilicaRod-Poiana Sibiului-Jina-Dobra-ugag (judeul Alba) un drum modernizat ce se afl ntr+o stare bun de
exploatare (pe poriunea Jina-Dobra-ugag executndu-se ample lucrri de modernizare, lucrare finanat cu
fonduri europene ADR Centru)

II. 2.1.3 Populaie - demografie


n tabelul de mai jos se vor completa datele absolute i relative (%) ale principalilor indicatori pentru a
scoate n eviden unele aspecte privind evoluia populaiei din teritoriul respectiv.

Populatie/Locali
1992
tate

2002

Sub 20 Peste 60 Popula


Soldul
Soldul ani
ani
Evoluie
ia
omaj
migrrii natural
activ
2002
2002

Cristian

3097

3536

439

273

166

1094

388

1502

165

Gura Raului

3643

3621

-22

-16

-6

1044

660

1328

167

Jina

4348

4073

-275

-726

451

1603

578

1765

Orlat

3363

3271

-92

-130

-38

958

547

1273

183

Poiana Sibiului

3178

2799

-379

-401

-22

725

662

1491

10

Poplaca

1734

1779

45

14

-31

473

334

783

44

Rasinari

5645

5529

-166

-204

-38

1554

893

2166

269

Rau Sadului

736

636

-100

-100

164

133

206

Sadu

2561

2472

-89

-193

-104

668

488

1002

164

Saliste

6103

5795

-308

-195

-187

1526

1321

1898

179

Tilisca

1899

1662

-237

-292

-55

417

395

680

16

Sugag

4258

3239

-1019

-1040

21

493

493

1570

91

Total

38855

35892 -2963

-3010

157

10713

6889

15664

1302

100 %

100 % -8,25 %

7,32

0,04 %

29,85 % 19,19 %

43,64 % 3,63%

Prezentarea principalelor caracteristici demografice se vor referi la urmtoarele aspecte:


- informaii privind comunitile prezente (denumire, pondere etc.);
- tendinele demografice : mbtrnire-ntinerire, exod rural, etc.).

Ponderea populatiei stabile, din teritoriul Marginimea Sibiului, pe localitati reflecta (in 2002) urmatoarea
situatie in oredine descrescatoare :1) Saliste (cu o populatie de 5795 locuitori); 2) Rasinari (5529); 3) Jina
(4073), 4) Gura Raului (3621) pe ultimele locuri situandu-se: 9) Sadu (2472); 10) Poplaca (1779); Tilisca
(1662); 12) Riu Sadului (636).
Populatia stabila a teritoriului GAL Marginimea Sibiului (avand in componenta unitatile teritorial
administrative prezentate in tabel) a cunoscut in perioada 1992-2002 o scadere in termeni absoluti de 8,25 %,
reprezentand 2.963 de persoane. Astfel daca in 1992 totalul populatiei era de 38.855 locuitori, in 2002 a scazut
la 35.892 locuitori, singurele localitati care nu au urmarit trendul negativ fiind Crisdtianul (+ 439) si Poplaca
(+45 locuitori). Cele mai mari scaderi de populatie s-au inregistrat in localitatile Sugag (judetul Alba) cu o
scadere de 1019 locuitori, Poiana Sibiului (-379), Saliste (- 308), Jina (-275), Tilisca (-237), Rasinari (-166), etc.
Scaderea populatiei din judetul nostru a fost mai pregnanta decat la nivelul tarii, aceasta situatie creandu-se
atat datorita sporului natural negativ inregistrat, cat, mai ales , datorita migrarii masive a populatiei de etnie
germana.Perioada dintre recensamintele din 1992 si 2002 evidentiaza mutatii semnificative in numarul si
structura populatiei, scaderea fiind datorata atat sporului natural negativ cat si sporului migratoriu.Astfel se
poate obesrva (din analiza tabelului) ca localitatea Cristian a devenit un mic pol de concentrare al
populatiei,fenomen datorat apropierii fata de municipiul Sibiu ,deteminand cresterea populatiei cu 273 de
persoane ,soldul natural pozitiv (+166) asigurandu-se o crestere notabila de populatie.Localitatile din care au
migrat cei mai multi locuitori: Sugag (-1040, soldul natural pozitiv de 21 de locuitori necompensand exodul
populatiei), Jina ( cu un sold migratoriu de 726 , dar un spor natural pozitiv de 451 a compensat o parte din
pierderea de populatie).Se poate consemna exodul rural din localitatile din Marginimea de Sus (Sugag, Jina,
Poiana Sibiului, Tilisca, Saliste) un proces ce trebuie analizat din punct de vedere demografic astfel incat sa fie
evaluate toate consecintele economice si sociale ale fenomenului. Miscarea naturala a populatiei este de
evidentiat prin sporul natural pozitiv al localitatilor Jina, Cristian , Sugag aceste trei localitati compensand
sopurile naturale negative si determinand ca la nivelul teritoriului acest indicator sa fie pozitiv ( +157 de
persoane).
Structura populatiei teritoriului pe grupe de varsta ( la Recensamantul din 2002), ne ofera o imagine clara
a populatiei sub 20 de ani (10.713 locuitori reprezentand aproape o treime din populatie)cu o puternica
stabilitate a piramidei varstelor, in timp ce populatia de peste 60 de ani 9 din varful piramidei ) este 6889
locuitori (sub 20 % din populatie).Tendinta de diminuare a bazei piramidei varstelor se observa in localitatile
Poiana Sibiului, Riu Sadului, Poplaca, Tilisca, Sadu, un fenomen ingrijorator din perspectiva 2002-2010, atat din
punct de vedere demografic cat si al populatiei in varsta de munca.
Analiza indicatorilor populatia activa si somaj indica structura populatiei ocupate, somajul maxim
fiind inregistrat ( in 2002) la Rasinari (269, o localitate devenita dependenta de piata muncii din Sibiu) dar si la
O rlat (183), Saliste (179), Gura Raului (167).
In concluzie trebuie remarcata ponderea mare a populatiei active in totalul populatiei stabile, de 43,63 %,
ceea ce ofera o perspectiva optimista privind viitorul acestei microregiuni, din punct de vedere al resurselor
umane.
Sursa informatiilor din acest subcapitol este Studiu privind evolutia populatiei intre 1992- 2002, in baza
indicatorilor specifici DJS SIBIU Recensamantul populatiei 1992, Recensamantul populatiei 18 martie 2002 si
Strategiile de Dezvoltare Locala a unitatilor administrative din teritoriu GAL Marginimea Sibiului.

II.2.1.4. Patrimoniu de mediu patrimoniu natural - biodiversitatea


Patrimoniul natural Relieful:
Munii Lotrului sau tefletilor reprezint unitatea montan situat la sud de Valea Sadului i Valea
Frumoasei, ce aliniaz nlimi de peste 1900 m, cum ar fi: Vrful Mare (2065 m); Vf.tefleti (2258
m); Vf. Largu, (1926 m). Prezint o orientare general a culmii principale vest-est, iar din dreptul
muntelui Voineagul Ctnesii, trimite o singur ramificaie, n direcie nord-est, printre vile Lotrioarei
i Sadului, ce aliniaz vrfurile: Prejba (1 744 m) i Pleia (1 514 m). Spaiile interfluviale sunt largi
de tipul podurilor structurale, cu pante cuprinse ntre
15,1 - 30 %0, cu aspect rotunjit i nivelat. Prin asociere, ele creeaz imaginea unor ntinse suprafee de
netezire, care coboar asemenea unor trepte uriae ctre periferia munilor, deasupra spaiului
depresionar al Mrginimii.
Munii Cindrelului sau Cibinului se desfoar la nord de vile Sadului i Frumoasei i aliniaz cele
mai mari nlimi n Culmea Onceti (1 717 m), Beineul (1 962 m), Rozdeti (1 954 m), Niculeti (2
036 m), Cndrel (2 244 m), erbota Mare (2 009 m) i Oaa Mare (1 734 m). Nu prezint abrupturi ori
denivelri accentuate n spaiul interfluvial. Interfluviile largi, cu aspect de platouri uor rotunjite,
coboar cu unele inflexiuni de la peste 2000 m pn sub 900 m, nivelul treptei deluroase i
depresiunilor premontane. Caracterul rotunjit al formelor de relief (cupolare, netezite, neuri sau
curmturi largi) este o consecin direct a litologiei i micrilor tectonice ce au stimulat eroziunea
fluvial i crio-nival. Modelarea glaciar cuaternar nu a fost suficient de puternic, datorit altitudinii
mai coborte, astfel c singurele circuri, mai mult cu caracter nival ori nivo-glaciar sunt cele cteva cldri
suspendate de sub Vf. Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic i Iujbea), care adpostesc lacuri nivo-glaciare, cu
denumiri identice cu circul sau cldarea n care s-au format.
Munii ureanu este al treilea masiv muntos care se regaseste n teritoriul GAL Marginimea Sibiului
cu nltimi ce ajung la 2059 m altitudine n vf. ureanu. n acest spaiu larg, relieful este reprezentat
printr-o succesiune de culmi prelungi ce coboar treptat din vrfurile situate la peste 2000 m altitudine
pn la aproximativ 650 700 m. Acestea sunt separate de o reea numeroas de vi, ce au dat natere
unor versani slab ori puternic nclinai. Marea majoritate a culmilor fac parte dintr-o serie de trepte
largi, ce coboar lin de la sud spre nord, reprezentnd resturi din cele trei platforme de eroziune bine
conservate n tot lanul carpatic: Borscu, Gornovia i Rul es.
Treapta deluroas piemontan este reprezentat de Piemontul Sadului, Piemontul Cibinului i
Piemontul Sibielului sau Piemontul Brcu Rou.
Dealurile piemontane ale Cisndiei se desfoar ntre Valea Seviului, n vest i Prul Tocilelor, n
est. Altitudinea lor absolut variaz ntre 580-600 m, scznd spre nord, vest i est la 550 m, unde vine
n contact cu cmpia aluvio-proluvial terasat i lunca Cibinului. Aspectele morfografice
(fiziografice) i morfometrice (dimensiunile) definesc n cadrul acestei uniti morfogenetice dou
tipuri de interfluvii: sub form de culmi nguste (0,2-0,5 km) pe care se nscriu ei largi, situate la 560 570 m altitudine i interfluvii cu aspect de poduri, cu limi de 0,6 - 0,7 km, care se desfoar pe o

lungime de 3 - 3,5 km, ntre vile Seviului i Cisndiei i pe o lungime de 5 - 6 km ntre vile
Cisndiei i Prul Tocilelor.
Piemontul Sadului se desfoar ntre vile Sadului i Prul Tocilelor, fiind un piemont bine
conservat. Suprafaa piemontan atinge altitudinea de 520 m, la contactul cu muntele, i coboar la
450 m n nord-est, deasupra localitii Vetem. Caracteristicile morfometrice confirm forma de poduri
largi ale interfluviilor (0,5 -1 km), spre nord-est deschiderea fiind mult mai larg (1,5-2 km) i se
termin printr-un abrupt deasupra terasei a-II-a a Cibinului. Adncimea fragmentrii atinge 30 m n
cazul afluenilor Sadului i Vii Srii.
Piemontul Cibinului (piemont de acumulare) se desfoar ntre Valea Seviului i Valea Lupului.
Suprafaa piemontan se desprinde de munte la altitudinea de 590 m i coboar spre nord-est pn la
470 m, rmnnd suspendat deasupra albiei Cibinului la 120 m. Limea suprafeei interfluviale
Sevi-Valea Lupului este de 0,5-2,2 km i este puternic fragmentat de afluenii secundari (Racovia),
de dreapta, ai vii Poplcii i cei de stnga ai vii Seviului. Contactul morfologic al piemontului cu
treapta de vale se realizeaz printr-o suprafa continu, de glacis, cu o pant medie de 2-50/00.
grosimea depozitelor piemontane variaz ntre 5-30 m.
Piemontul Sibielului sau Piemontul Brcu Rou se desfoar ntre valea Sibielului la est i Vale n
vest. La contactul cu Munii Cindrelului are 590 m altitudine i se termin printr-un abrupt de 3 m
deasupra terasei superioare a Slitei.
Pe teritoriul Sugagului la nord de localitatile Pianu de Sus, Sebeel, Ssciori, Deal i Crpini, situate
la contactul dintre Muntii ureanu i Cindrel i culoarele depresionare al Ortiei la Vest si al
Apoldului la Est, se desfsoar o treapt de tranzitie constituit din dealuri piemontane. Acestea sunt
cuprinse ntre aproximativ 650 m si 400 m si nainteaz ctre Valea Muresului si cea a Secasului Mare
sub forma unor promontorii, fragmentate de o serie de vi relativ largi.
Depresiunea Sibiului (333 km2) drenat de Cibin i afluenii si (de unde i denumirea mai veche de
depresiunea Cibinului) dezvoltat asimetric, fiind mai extins spre culoarul Visei, n detrimentul
Podiului Hrtibaciu i contureaz morfologia n raport cu colectorul principal Oltul, sub al crui
control (nivel de baz regional) a evoluat n cuaternar. Extensiunea suprafeelor de acumulare fluvial
sub forma unor cmpii piemontane ori a teraselor confirm afirmaia anterioar. Racordarea vetrei
depresiunii cu structurile montane se realizeaz treptat prin intermediul teraselor, glacisurilor i
suprafeelor piemontane. ntreaga arie depresionar apare dominat dinspre sud i sud-vest de un
adevrat abrupt (structural), modelat i fragmentat de numeroase vi nguste, accesibile i nu
neospitaliere, care dau nota de specificitate sau originalitate a Mrginimii Sibiului. Glacisurile de
bordur din Depresiunea Sibiului ocup spaiile dintre Cisndioara i Cisndie, i cele dintre Poplaca i
Orlat. Ele sunt prezente ca suprafee de racord, slab nclinate, ntre munte i cmpia piemontan. La
baza abruptului Hrtibaciului, ce nchide Depresiunea Sibiului spre est, apar glacisurile deluviocoluviale, cu limi de 50-180 m i pant ntre 9 0/00 i 2 0/00 , la contactul cu lunca Cibinului. Terasele
Cibinului, n numr de trei (t1 de 5-10 m, cu altitudine absolut de 405-415 m; t2 de 15-25 m, cu o
altitudine absolut de 420 - 430 m; t3 de 40-50 m sau 70 m, cu o altitudine absolut de 450 - 475 m),
nsoesc rul pe partea dreapt i domin lunca joas, extrem de neuniform. Amonte de oraul Sibiu,

Cibinul a prelucrat conurile de dejecie ale afluenilor si montani (Sevi, Cisndie, Poplaca, Mrjdia)
conferindu-le aspectul unor trepte de teras netede, cu limi de 2-2,5 km, fragmentate, care corespund
terasei de 40-60 m, ce apare foarte clar ntre Sibiu i Vetem i ntre Orlat i Cristian (unde altitudinea
ei relativ este mai mic, de 35-40 m).
Depresiunea Slitei (40 km2) se remarc printr-o relativ planitate sau nivelare, cu o uoar
declivitate spre nord-vest, fiind suspendat cu circa 200 m fa de cea a Apoldului. Similitudini
morfologice prezint cu Depresiunea Sibiului prin tipul de racord cu treapta montan i desfurarea
treptelor de teras, dar i tipurilor regionale de glacisuri. La contactul cu Munii Cindrelului se
poziioneaz glacisul i Piemontul Sibielului (Brcu Rou) i aezrile agropastorale Fntnele, Sibiel,
Vale i Slite. Terasele i luncile Slitei i Magului, precum i interfluviul nivelat dintre Slite i
CernaVod se nscriu n ansamblul depresiunii prin aspectele morfografice, ct i prin folosina
acestora predominant agricol.
Patrimoniul natural Geologie:
n partea central a culmilor principale din cele trei masive muntoase Lotru,Cindrel i Sureanu, la
nlimi de peste 1900 m, au fost sculptate de gheari 15 circuri glaciare. Condiiile de relief i de
altitudine au fost mai puin favorabile dezvoltrii fenomenelor glaciare. Ca urmare, pe versantul nordic
i estic al culmii erbota Frumoasa Cindrel s-au format patru circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mic,
Iezerul Mare i Iujblea, dintre care dou adpostesc lacuri glaciare, de la care le provine i numele. n
Munii Lotrului exist opt circuri glaciare, dintre care trei sunt pe latura nordic sub vrful tefleti i
cinci pe latura sudic sub vrfurile Piatra Alb, Cristeti i Conu Mare. n Munii ureanu se afl doar
trei circuri i anume Auelu, ureanu i Crpa, ultimele dou avnd i lacuri glaciare de dimensiuni
restrnse.
n partea de nord a Munilor ureanu i Cindrel, ntre vile Pianului i Grbovei, la sud de localitatile
Loman, Cplna i Crpini, apare n masa isturilor cristaline un strat ngust de calcare i dolomite
calcaroase. Acest strat este difereniat n peisaj sub forme de eroziune, stnci solitare i ruiniforme
numite sugestiv Masa Jidovului (cu semnificaia de Masa Uriaului) i La Grumaji (cu sensul de
stnci nguste i proieminente).
Forma de relief predominant n cuprinsul celor trei masive muntoase o constituie ns vile, care sunt
foarte numeroase i ale cror versani prezint o gam variat de nclinri i de expoziii. La nlimi de
peste 1750 m se ntlnesc vi glaciare, cu profil transversal n form de U, ce coboar n prelungirea
circurilor glaciare Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare, Iujblea, Auelu, ureanu i Crpa, precum i a
celor de sub vrfurile tefleti, Cristeti, Piatra Alb, Balindru i Conu Mare. n contrast cu acestea,
vile fluviatile au profilul n form de V, foarte pronunat la izvoare i la ieirea rurilor din munte.
Fiind adnc sculptate n masa isturilor cristaline, multe din ele au caracterul unor defilee i chiar de
chei nsoite de versani abrupi i de stnci golae.
n acelai timp vile principale cum sunt Sebeul, Frumoasa, Bistra, Dobra, Prigoana, Cugirul,
Miraul, Mrtinia i Pianul prezint numeroase lrgiri, adevrate bazinete intramontane, alternnd cu
defileuri datorit eroziunii.

Patrimoniul natural- Biodiversitate:


Peisajul natural al Mrginimii Sibiului se caracterizeaz printr-o zonalitate vertical, n dou trepte
majore ale reliefului ce atrage dup sine pe cea climatic i, n consecin, componenta fitogeografic,
conturndu-se mai multe zone: zona forestier i zona alpin (puternic modificat antropic).
Zona alpin este localizat n golurile de munte, deasupra limitei superioare a vegetaiei
arborescente. Din cauza condiiilor de mediu relativ diferite ntre partea superioar i cea inferioar
(din apropierea zonei forestiere) a zonei alpine, de obicei, vegetaia culmilor alpine se submparte n
dou etaje de vegetaie:
a) etajul alpin reprezentat prin pajiti alpine, se ntlnete la altitudinile cele mai mari, la peste
2200m, n Munii Cndrel. Se caracterizeaz prin asociaii de ierburi scunde, adaptate la frig, uscciune
i vnturi puternice. Principalele componente ale vegetaiei alpine sunt ierburile: Carvex curvula,
Juncus trifidus, Festuca supina, Agrostis rupestris. Pe lng acestea mai apar frecvent Primula
minima, Soldanella pusila, Ranunculus alpestris, Geunm montanum, Campanula alpina. Plantele
lemnoase sunt reprezentate prin arbuti trtori: Loiseleuria procumbens, Dryas octopetala, Salix
herbacea, Salix retusa;
b) etajul subalpin este mult mai bine reprezentat, fiind mult mai extins, la altitudini cuprinse ntre
1600 (1700) i 2000-2200 m, n acelai spaiu montan. Caracteristica principal o constituie prezena
ntinselor suprafee de tufriuri (Pinus montana, Juniperus sibirica, Alinus viridis, Rhododendron
Kotschyi la care se adaug subarbuti Vaccinium myrtillus, V. vitis idae) singure sau n alternan cu
pajitile.
Zona pdurilor de munte este bine reprezentat fiind reprezentate prin dou etaje: a) etajul boreal
(al molidiurilor) i b) etajul nemoral (al pdurilor de foioase):
a) etajul boreal al molidiurilor pdurile de molid se localizeaz exclusiv n regiunea muntoas,
formnd partea superioar a domeniului forestier. Constituie formaiune zonal a etajului boreal, la
altitudini medii de 1000-1600 m (n Munii Cindrel). Vegetaia este dominat de vastele pduri de
molid, fiind srac n specii. Pe lng molid (Picea excelsa), specie absolut dominant n toate
ecositemele formaiunii, mai pot aprea sporadic paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), scoruul
(Sorbus aucuparia), bradul (Abies alba)i fagul (Fagus sylvatica). Arbutii sunt foarte slab reprezentai
(Sambucus racemosa, Lonicera nigra, Ribes alpinum i Vaccinium myrtillius dintre subarbuti), iar
pajitile secundare, instalate pe locul pdurilor de molid, sunt dominate de piuul rou (Festuca rubra
var. fallax), poic (Nardus stricta) i trsa (Deschampsia caespitosa);
b) etajul nemoral se caracterizeaz prin pduri de foioase mezofile de tip central-european, fiind
situat ntre limite foarte variabile limita superioar fiind de 800-1200(1300m), iar cea inferioar de
400 (300)-500m. n cadrul etajului nemoral se disting dou subetaje: subetajul pdurilor amestecate de
rinoase i fag i subetajul pdurilor de fag (al fgete). Pdurile amestecate de rinoase i fag au n
componen trei specii principale: fagul, bradul, molidul.

Alturi de ele se ntlnesc, n exemplare rare, paltinul i alunul de munte, scoruul, frasinul, teiul
pucios. Pajitile secundare sunt dominate de speciile mezofile (Festuca rubra, Agrostis tennis) i o
serie de alte graminee (Cynosurus cristatus, Poa pratensis). Fgetele sunt mult mai larg rspndite n
cadrul spaiului montan al Cindrelului. Fagul, specia principal, este specia dominant cruia i se
adaug specii de amestec diseminate, paltinul, ulmul de munte, teii, gorunul, carpenul. Dintre arbuti
sunt puin frecveni alunul, pducelul, slaba moale, socul. Pajitile secundare ce se gsesc pe locul
fostelor pduri de fag defriate sunt de foarte bun calitate fiind compuse din piuc (Agrostis tennis),
piptnri, piuul de livad, tremurtoarea, trifoi (Trifolium pratense) etc.
Vegetaia dealurilor i podiurilor include: subetajul gorunetelor, zona nemoral, avnd o
rspndire restrns n Podiul Secaelor i depresiunile submontane. Subetajul gorunetelor cuprinde,
aproape peste tot, dou fii zonale: a alternanei de fag i gorun i a gorunetelor. Prima este format n
zona de interferen a fgetelor i a gorunetelor (caracterizat prin alternana, relativ regulat, a celor dou
formaii), iar cea de-a doua, ntlnit la altitudinile cele mai joase ale etajului nemoral, este caracterizat
prin dominarea exclusiv a gorunetelor. Zona nemoral (stejretele), ca i etajul nemoral, se caracterizeaz
prin pduri de foioase caducifoliate, fiind alctuit predominant din specii de stejar la care se adaug, n
proporie redus, gorunii (la limita superioar), carpenul, teii, frasinii, ulmii, paltinii, plopul tremurtor, mrul
i prul pdure.
Fauna ca specificitate biogeografic se supune aceleai zonaliti ca i vegetaia dar, datorit variatelor
forme de adaptabilitate la condiiile de mediu i a marii sale mobiliti, nu mai respect, precum
vegetaia, limitele diferitelor zone, chiar i n situaiile n care este strns legat de condiiile mediului
natural. Fauna munilor se individualizeaz destul de evident n ansamblul faunistic al teritoriului,
att ca origine ct i ca distribuie n formaiuni faunistice altitudinale: etajul alpin, etajul subalpin,
etajul boreal i etajul nemoral. Etajul alpin se caracterizeaz puin diversificat, aceasta ca o
reflectare a condiiilor speciale de mediu. Este un domeniu mai mult al psrilor: prundraul de munte
(Eutromias morinellus), fsa de munte (Anthus spinoletta), brumria de stnc (Prunella collaris) etc.
Etajul subalpin mult mai diversificat alturi de unele elemente din etajul alpin, se remarc: oprla de
munte (Lacerta vivipara), vipera comun (Vipera berus), cocoul de munte (Tetrao urogallus) i
cocoul de mesteacn (Lyrurus tetrix). Etajul boreal corespunde biotopurilor formate de pdurile de
conifere prezentnd o varietate i complexitate mult mai mare. Este bine reprezentat n cadrul spaiului
montan. Dintre mamifere se impun: ursul (Ursus arctos), i rsul (Lynix linix) care sunt frecvente i n
etajul inferior (nemoral). Roztoarele specifice sunt reprezentate prin: oarecele vrgat (Sicista
betulina) i oarecele scurmtor (Clethrionomis glareorus); psrile sunt destul de numeroase: cocoul
de munte, cocoul de mesteacn, piigoiul de munte (Parus montanus), mierla gulerat (Turdus
torquatus), ciocnitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), gaia de munte (Nucifraga
caryocatactes) etc; fauna de reptile i amfibieni este dominat de oprla de munte (Lacerta vivipara),
vipera comun (Vipera berus), tritonul de munte (Triturus alpestris) i slmzdra (Triturus
montandon). Etajul nemoral ocup cele mai ntinse suprafee din ntreg spaiul montan al Cindrelului

acoperind jumtatea inferioar precum i culmile dealurilor mai nalte, fiind cea mai bogat i
diversificat formaiune faunistic a regiunilor montane din teritoriu. Foarte bine sunt reprezentate:
cprioare (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elephus), veveria (Sciurus vulgaris), jderul de copac
(Martes martes); dintre psri: cinteza (Firingilla coelebs), sturzul de vsc (Turdus viscivorus),
museanul mic (Muscicapa striata), piigoiul de munte (Parus palustris), uliul psrar (Accipiter nisus)
etc. reptile i amfibieni: salamandra (Salamandra salamandra), tritonul carpatic (Triturus
montandoni), broasca roie de munte (Rana temporaria), vipera (Vipera berus). De remarcat, n
context faunistic, prezena unor specii de real interes cinegetic (urs, cerb, cprior, mistre, jder, lup,
vulpe) sau piscicol (pstrv), ceea ce se constituie ntr-o resurs complementar de tip turistic a
regiunii.
Patrimoniul natural - Ruri si lacuri:
Reeaua de ruri sau reeaua hidrografic este structurat pe dou bazine hidrografice: Olt i Mure.
n funcie de distribuia spaial, de dispunerea sistemelor hidrografice n raport cu principalii colectori
i cu influena maselor de aer care determin unele caracteristici ale regimului de scurgere, rurile din
teritoriul studiat au fost grupate n mai multe sisteme hidrografice. Cumpna de ape dintre cele dou
bazine urmrete numai n parte linia celor mai mari nlimi ceea ce ce trdeaz schimbrile recente
dintre cele dou bazine. Trebuie menionat faptul c pe linia imaginar a cumpenei apelor se
situeaz satul Rod comuna Tilica, biserica din localitate fiind singura construcie din Romnia
care este situat pe aceast cumpn: o parte din apele din precipitaii curg n Olt iar pe planul
acoperiului opus ploile se vars n bazinul Secaelor i apoi n cel al Mureului.
Organizarea reelei de ruri i caracteristicile morfometrice.
Oltul prin intermediul celui mai mare dintre afluenii sai Cibinul dreneaz mai bine de dou treimi din
suprafaa teritoriului corespunztoare prii centrale i estice a regiunii. Cibinul este cel mai important
afluent al Oltului din cursul su mijlociu, avnd o suprafa de 2237 km 2 i o lungime de 80,3 km, din
care majoritatea se desfoar n cuprinsul regiunii cercetate. Cibinul are rolul unui colector submontan
al praielor ce coboar dinspre Munii Cindrel i nordul Munilor Lotru. Cibinul se formeaz din unirea
a dou praie izvorte din nordul vrfului Cindrel (2244 m) i anume Rul Mare (S=95 km2; L= 20
km) i din Rul Mic (S = 46 km2; L= 12 km). Ca origine a sistemului este socotit Rul Mare, care
izvorte de la altitudinea de 1920 m din lacul glaciar Iezerul Mare. Rul Mic izvorte tot dintr-un lac
glaciar Iezerul Mic, dar colecteaz excedentul de ap a nc dou lacuri mici glaciare: Iezerul Nardin
i Iezerul Mriucii. n regiunea cercetat Cibinul primete majoritatea afluenilor din dreapta. Apele
din stnga bazinului sunt colectate de prul Slitei, care are un bazin asimetric, primind majoritatea
afluenilor din dreapta: V.Drojdiei, Tilica, Sibiel i Orlat, cu suprafee bazinale maici, sub 40 km2
(tabelul 16 ). Din stnga primete doar un afluent mai mic (Magul), care se vars n amonte de
confluena cu Slite. Din dreapta, dinspre Munii Cindrelului, sosesc n Cibin mai muli aflueni:
Sebe, Cisndie, V.Tocilelor, V.Srii i Sadu. Prin lungimea cursului i mrimea bazinului de

recepie, cei mai importani sunt: Sadu i Sebe, a cror bazine hidrografice depesc 100 km2). Sadul
i are izvoarele n circurile glaciare din nordul Culmii tefletilor (2244 m), de la o altitudine de
1940. Valea sadului desparte dou dintre culmile principale ale munilor de la vest de Olt: la nord
culmea Cindrelului, iar la sud cea a Lotrului sau a tefletilor. Pantele longitudinale i cderile mari au
favorizat construirea primelor hidrocentrale (Sadu I i II) pe Sadu nc la sfritul secolului al XIX-lea
i nceputul secolului al XX-lea (1896-1905). Pe la mijlocul secolului trecut (1960) s-a realizat
complexul hidroenergetic Sadu V. Exploatnd o cdere de 396 m, hidrocentrala are o putere instalat
de 22,5 MW. Din debitul folosit (2,2 m3/s), aproape o treime (0,6 m3/s) este obinut prin captri
secundare dinspre afluentul din dreapta Sdurelul i afluenii acestuia (iganul i Porcul).
Sebeul este principalul colector al apelor drenate spre Mure prin intermediul mai mult aflueni din
care unii i dezvolt integral bazinele de recepie n regiunea studiat (Frumoasa, Curpr, Ciban,
Bistra, Dobra, Nedeiu), iar altele doar parial (Seca). Sebeul i are obria prin valea Frumoasei, n
culoarul mrginit n sud de masivul tefleti, iar n nord de Cindrel. Izvoarele rului sunt la cca. 2000
m altitudine pe versantul sudic al Munilor Cindrel (culmea Cindrel- Frumoasa), el separ Munii
Cindrel n dreapta de Munii Sureanu n stnga, ocupnd un bazin hidrografic de 1289 kmp.Din
regiunea mai nalt a Munilor Cindrel primete pe Curpr, Ciban, Bistra i Dobra, cel mai important
sub aspectul suprafeei bazinale. Secaul este ultimul afluent al Sebeului, dar care i dezvolt doar
parial bazinul hidrografic n regiunea cercetat, colectnd apele din regiunea submontan prin
intermediul ctorva aflueni: Apold, Amna, Dobrca i Pustia.
Lacurile naturale sunt puine ca numr i nu sunt diversificate ca tipuri genetice. Astfel, se ntlnesc
doar cteva lacuri glaciare situate n vile glaciare de pe versantul nordic al Munilor Cindrel.
Elementele morfometrice ale acestui tip genetic de lacuri sunt trecute n tabelul 10.
Tabelul 10. Elementele morfometrice ale lacurilor glaciare din Munii Cindrel

Lacul

Iezerul

Altit.

Supr.

Adncimea

(m)

(m2)

(m)
Max.

Min.

1998 34100

13,30

3,47

1955

2520

1,70

1985

1832

0,65

Lungimea
(m)

Laimea (m)

Perimetrul
(m)

Coef.

Volum

sin.

(m3)

(Ks)

Max.

Min.

320

189

106

848

1,2

118293

0,87

80

58

31

295

1,65

2185

0,61

72

53

25,4

250

1,64

568

Mare
Iezerul
Mic

Iezerul
Nardin

Iezerul

1966

521

0,46

0,22

37

20

12

143

1,41

106

Mriucii
Sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef proiect prof.univ.dr.
Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008

Lacul glaciar Iezerul Mare ocup o cuvet glaciar de origine mixt, adic de subspare i de baraj
glaciar, desprit n dou bazine difereniate sub aspect morfometric i morfologic. Oglinda apei se
situeaz la o altitudine de circa 1998 m i se ntinde pe o suprafa de peste 3 ha. Adncimea maxim
depete 13 m, iar limea maxim ajunge la 189 m.
Lacul glaciar Iezerul Mic este cantonat pe spinarea unui val morenic, la altitudinea de 1955 m, sub
Vrful Frumoasa. Suprafaa lui este mult mai redus dect a Iezerului Mare, de 0,2 ha, iar adncimea
maxim de 1,7 m. n afar de lacurile menionate, n Munii Cindrel se mai gsesc cteva lacuri
glaciare de dimensiuni mici (Iezerul Nardin i Iezerul Mriucii).
Lacul glaciar ureanu, de form aproape circular, este orientat pe direcia de curgere a Rului Mare,
are o lungime de 94 m i o lime maxim de 91 m, totaliznd o suprafa de 0,59 ha.
Patrimoniul natural - Arii naturale protejate:

Prin diversitatea biologica foarte mare, prin ecosistemele variate i bogate n habitate i specii,
aproximativ 42% din teritoriul judeului Sibiu este ncadrat n areale protejate, situndu-se pe unul
dintre primele locuri la nivel naional n aceast privin.

Urmtoarele areale protejate conform Legii 5/2000 sunt localizate in teritoriul Mrginimea Sibiului:
Tabel 11. Areale protejate in Marginimea Sibiului

Numele zonei

Parcul Natural Cindrel

Rezervaia Natural
Iezerele Cindrelului

Suprafaa n ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor


privind Habitatele, Psri, Habitate i Psri)

9873,9 ha

Zon complex de flor, faun, geomorfologic i


hidrografic. Localizare: Munii Cindrelului. Etajul
alpin i subalpin al vrfurilor Cindrelul (2244 m),
Stefleti (2285 m) i Contu Mare. Este situat n arealul
comunelor. Gura Rului, Rainari, Tilica i Jina.

609,6 ha

Rezervaie mixt, geomorfologic, hidrografic de


flor i faun. Arealul comunei Gura Rului, pe
versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de
vrful
Cindrel
(2244m).
Cuprinde doua vi glaciare, cu lacurile Iezerul Mare

(1999 m alt., 3 ha i 13,30 m adncime) i Iezerul Mic


(1946 m alt., 1,7 m adncime). Reliefului alpin i se
adaug elemente floristice i faunistice interesante:
salcia pitic, degitaret, ridichioasa, capra neagr,
prundraul de munte pasre alpina.Se ntinde ntre
1750 2205 m si 2205 m altitudine.

Luncile Prigoanei

Lunca Trtrului
Masa Jidovului La
Grumaji comuna Jina

15,00 ha

Rezervaia botanic reprezint apte areale de mlatini


oligotrofe, dispuse pe o distan de 2,4 km, ce
totalizeaz 6,5 ha. n cuprinsul ei sunt conservate
relicve glaciare specifice Vii Sebeului

6,00 ha

Rezervaia botanic constituie un areal ce conserv o


vegetaie de mlatin oligotrof specific Carpailor
Meridionali, foarte puin modificat de viaa antropic.

0,5 ha

Monument natural cu valoare geologic. Localizare: Pe


raza comunei Jina, la cca 10 km sud de ugag, pe
malul drept al rului Sebe

1 ha

Monument al naturii cu valoare geologic. Localizare:


Pe raza comunei Jina, pe malul prului Lihoi, afluent
al Sebeului, n amonte de localitatea Dobra

0,20 ha

Monument al naturii cu valoare geologic. Localizare:


Pe raza comunei Sugag, pe malul prului Lihoi,
afluent al Sebeului, n amonte de localitatea Dobra

Pintenii din Coasta Jinei

Stnca Grunzii Sugag

Sursa: Raportul anual privind starea mediului n judetul Sibiu, 2009, APM Sibiu

Parcul Natural Cindrel este un areal protejat reprezentat de o zon complex de flor, faun,
geomorfologic i hidrografic cuprinznd culmi netede i circuri glaciare. Parcul se afl la limita sudvestic a teritoriului administrativ al judeului Sibiu, avnd o suprafa de 9.043 ha. Arealul conferit
acestei zone este delimitat de Vf. Piatra Alb (2178 m) n sud, Vf. Iujbia (1989 m) n est, Vf. Rozdeti
(1954 m) n nord-est pn n Vf. Foltea (1963 m) continund cu Vf. erbota Mare (2016 m) nspre
vest. Parcul este ncadrat administrativ comunelor Gura Rului, Rinari, Tilica i Jina. Accesul se
face din Sibiu DJ 106A - Rinari - Pltini - Poiana Gujoara - aua Btrna - Cindrel (traseu marcat).

Munii Cindrel sunt formai din isturi cristaline, predominante fiind micaisturile i
paragnaisele, amfibolitele, migmatitele i pegmatitele. Parcului natural atrage atenia prin existena
unui relief glaciar compus din cldri i lacuri glaciare, morene i vi glaciare. Pe isturile cristaline
constitutive s-au format podzoluri primare i soluri humico-feriiluviale si humico-silicatice superficiale
pn la scheletice, oligotrofe, cu sau fr pseudogleizare la baz. Acestora li se adaug litosolurile i
solurile turboase. Parcul adpostete lacurile glaciare Iezerul Mare i Iezerul Mic n vile glaciare cu
acelai nume.
n perimetrul parcului au fost identificate n jur de 500 de specii de plante aparinnd tuturor
ncrengturilor regnului vegetal (alge, ciuperci, muchi, licheni, ferigi, gimnosperme i angiosperme).
Asociaiile caracteristice sunt formate din: jneapn cu afin (Vaccinio-Pinetum mugi), ienupr cu afin
(Vaccinio-Juniperetum nanae), bujor de munte (Rhododenronetum kotschyi), arin de munte cu slcii
pitice (Saliceto silesiacae-Alnetum viridis), steregoaie (Veratretum albi), brnc cu scaiete (Cardueto
personatae-Heracleetum palmai). Pajitile alpine sunt dominate de asociaii de coarn (Caricetum
curvulae) i de pi cu sclipei de munte (Potentilloternatae-Festucetum sudeticae). Printre raritile
floristice se pot enumera: muchiul (Aulacomnium turgidum), lichenul (Cladonia spumosa), zmbrul
(Pinus cembra), cldrua
(Aquilegia vulgaris), bulbucii (Trollius europaeus), angelica (Angelica archangelica), zmeoaia
(Laserpitium krapfii), bujorul de munte (Rhododendrum kotschyi), genienele (Gentiana kochiana i G.
punctata), volovaticul (Sweria punctata), oprliele (Veronica bellidioides i V. baumgartenii),
clopoeii (Campanula transsilvanica i C. cochlearifolia), capul clugrului (Leontodon croceus), etc.
Din punct de vedere faunistic, mai studiate au fost psrile i mamiferele. Cea mai important specie
de mamifer prezent n parc este capra neagr (Rupicapra rupicapra), iar dintre psri interesante de
amintit sunt: prundraul de munte (Eudromias morinellus) - relict glaciar aflat la marginea sudic a
arealului su, acvila de stnc (Aquila chrysetos), cocoul de munte (Tetrao
urogallus), pasrea omtului (Plectrophenax nivalis) - pasre foarte rar pentru ornitofauna Romniei
i ciocrlia urechiat balcanic (Eremophila alpestris balcanica) - gsit clocind pentru prima dat pe
teritoriul Romniei aici, pe platoul Frumoasei.
Starea de conservare este bun, turismul neecologic i punatul adesea excesiv reprezentnd surse de
presiune antropic asupra ariei protejate.
Parcul Natural Cindrel nu este marcat cu borne, nu are table inicatoare i nici paz, doar pdurile care
fac parte din parc sunt supravegheate de catre silvici. Existenta Parcului natural Cindrel nu este
cunoscuta n zon i cu att mai putin sunt cunoscute regurile care trebuie respectate pe teritoriul
parcului. De asemenea nu este valorificat potentialul turistic dat de valoarea ariei protejate, neexistand
material de informare, trasee tematice, .a. i exist n ultimii ani turiti care parcurg teritoriul
rezervatiei cu motoare.
Rezervaia Natural Iezerele Cindrelului deine dou ample i spectaculoase circuri i vi glaciare,
cu toate atributele caracteristice acestui tip de relief: cldri cu perei abrupi i stncoi, vi n form
de U, morene, panta ampl a scurgerii ghearului, etc. ntregul ansamblu se desfoar din marginea
platoului, dintre vrfurile Cindrel-Frumoasa, sub care se dezvolt perei

abrupi de peste 2200 m spre nord, gzduind la baza pereilor Iezerul Mare (cot absolut 1999 m) i
Iezerul Mic (1946 m) . Suprafaa Iezerului Mare este de 3 ha, iar adncimea maxima 13,3 m. Forma
aproape oval a lacului msoar 320 m n lungime i 189 n lime, fiind desfurat sub abruptul
peretelui sud-vestic al cldrii. Zona n care se scurge apa lacului-orientat nord-est-mult ngustat,
este acoperit de un masiv de jneapn de 360 ha din suprafaa rezervaiei. Iezerul Mic, cu forma sa
aproape dreptunghiular, msoar doar 80 m lungime, 58 m lime i are doar 1,7 m adncime maxim.
i n cldarea acestuia, masivul abundent de jneapn acoper zona de vrsare, pn la limita superioar
a pdurii de conifere. Cele dou iezere sunt singurele lacuri glaciare din masivul Cindrel. Numeroasele
plante i asociaii vegetale tapeteaz pereii abrupi i stncoi ai celor dou cldri glaciare, fiind
ntlnite peste 40 de specii briofite, talofite i muchi. Vegetaia lemnoas este dominat de jneapn,
ienupr, bujor de munte, iar flora ierboas de graminee i sporadic zmbru. Lumea animal este i ea
bine reprezentat fiind prezente n perimetrul rezervaiei 29 de specii de psri (ntre care prundraul
de munte) i animale precum capra neagr, ursul, lupul, vulpea, jderul.
n anul 2000 au fost executate lucrri complexe de marcare a limitelor arealului protejat Rezervaia
Natural Iezerele Cindrelului, n scopul informrii i educrii celor care parcurg sau frecventeaz zona.
Este singura rezervaie din teritoriul Marginimea Sibiului marcat i dotat cu nscrisuri conform
normelor europene, prin piloni, borne, tabele toponimice, hri si indicatoare. Rezervatia este bine
protejate,dar exista n ultimii ani turiti care parcurg teritoriul rezervaiei cu motoare. De asemenea
exista necesitatea de a nfiina un Centru de Informare i Cercetarea pentru Rezervaia Natural
Iezerele Cindrelului.

Tinoavele din Valea Trtrului


Rezervaie botanic, constituie un areal ce conserv o vegetaie de mlatin oligotrof specific
Carpailor Meridionali, foarte puin modificat de viaa antropic. Se afl la 35 km de ugag, n
extremitatea sudic a judeului Alba, n partea de S-E a Munilor ureanu, la limita cu Munii Lotrului
i cu Munii Cindrelului, n sectorul inferior al rului Trtru, la altitudinea max. de 1350 m. i
minim de 1320 m.

Tinoavele din Valea Trtrului nu sunt marcate cu borne, nu au table indicatoare i nici paz. De
asemenea nu este valorificat potentialul turistic dat de valoarea ariei protejate, neexistand material de
informare, trasee tematice, .a.
Tinoavele din Luncile Prigoanei
Reprezint o rezervaie botanic, situat pe cursul superior al prului Prigoana, la altitudinea de 1380
- 1540 m. Reprezint apte areale de mlatini oligotrofe, dispuse pe o distan de 2,4 km, ce totalizeaz
6,5 ha. n cuprinsul ei sunt conservate relicve glaciare specifice Vii Sebeului, care au existat pe
areale mult mai ntinse, dar care au fost inundate , prin construirea lacului de acumulare de la Oaa.
Tinoavele din Luncile Prigoanei nu este marcat cu borne, nu are table indicatoare i nici paz. De
asemenea nu este valorificat potentialul turistic dat de valoarea ariei protejate, neexistand material de
informare, trasee tematice, s.a

Masa Jidovului

Reprezint un bloc izolat de isturi cristaline, alctuite predominant din micaisuri i paragnaise, ce fac
parte din pnza getic a Carpailor Meridionali. Vegetaia de pe versantul stncos de pe dreapta
Sebeului unde se afl stnca, este acoperit pe cca. 2 ha cu pin silvestru, alturi de care apar exemplare
rare de larice , fixate pe locuri inaccesibile i contrastnd cu pdurile masive de fag ce predomin n
jur. Aceste pinete naturale, instalate n mod excepional la 650 750 m altitudine, constituie resturi ale

vegetaiei dominante din perioadele reci ale cuaternarului, care nu au putut fi nlocuite mai trziu de
alte specii lemnoase.
Rezervaia nu este marcat cu borne, nu are table inicatoare i nici paz, doar pdurea este
supravegheat de brigadierul silvic din comuna ugag. Starea actual a rezervaiei este bun, ca urmare
a faptului c n jurul ei predomin pereii stncoi i abrupi, astfel c nu este accesibil nici pentru
oameni nici pentru animale.
Stnca Grunzii sau La Grumaji, cum i spun localnicii, este situat pe acelai versant, la cca 200 m
de Masa Jidovului, n amonte, este alctuit din isturi cristaline ce se nal pe versantul puternic
nclinat al vii. n acest loc valea se ngusteaz foarte mult, avnd aspectul unui defileu slbatic, iar
rul este nevoit sfac o serie de cotituri.
Pinetele relictare cu larice de la Masa Jidovului formeaz o asociaie caracteristic, care a fost numit
de marele botanst Alexandru Borza asociaia Poaetum - Pinetum sylvestris din aliana PinetoEricion i constituie o curiozitate de mare interes fitoistoric i fitogeografic (zmbrul relicv teriar
din familia pinului care nsoete jnepeniurile de la 1550 m pana la peste 2000m)
Stnca Grunzii nu este marcat cu borne, nu are table indicatoare i nici paz. De asemenea nu este
valorificat potentialul turistic dat de valoarea ariei protejate, neexistand material de informare, trasee
tematice, s.a
Pintenii din coasta Jinei
Aria protejat, n suprafa de 2 ha, se afl pe teritoriul administrativ al comunei Jina, n apropiere de
localitatea Dobra, i este administrat de Consiliul Local al comunei Jina.
Pintenii din Coasta Jinei sunt un grup de stnci izolate, constituite din isturi cristaline (micaisturi i
paragnaise). Stncile se afl ntr-o pdure de fag, la o altitudine de aproximativ 900 m. Acestea se
remarc prin spectaculozitate i pot reprezenta un punct de atracie turistic.
Starea de conservare a monumentului este foarte bun, presiunea antropic fiind limitat datorit
dificultii de a ajunge n apropierea stncilor. Ar fi indicat amplasare unui panou de informare pe
marginea drumului din apropierea acestora.
Tabel 12. Prezentarea siturilor din reeaua Natura 2000

Numele zonei

Situl
de
Comunitar
Frumoasa

Suprafaa n ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor


privind Habitatele, Psri, Habitate i Psri)

131.164 ha

n cadrul acestui sit, au fost identificate 10 tipuri de


habitate de interes comunitar ce acoper peste 80% din
suprafaa total, din care cele mai reprezentative sunt
pdurile de molid perialpine, jnepeniurile i punile
alpine i subalpine. O parte din pduri sunt virgine

Importan
(SCI)
Pe teritoriul
Regiunii 7

Centru (judeele sau cvasivirgine, acestea polariznd o mare diversitate


Sibiu-Alba) biologic terestr, constituind o avuie naional
inestimabil. Multe dintre pdurile existente, pure sau
i regiunii 4 n amestec, au vrste medii de peste 120 i chiar 160 de
Sud-vest (jud. ani, fiind excelente habitate pentru populaii viabile de
urs, lup i rs.
Vlcea)
Aria Special de Protecie
Avifaunistic
(SPA)
Frumoasa

inclus n SCI
Frumoasa

Situl corespunde unei regiuni de munte cu pduri de


conifere, mai puin mixte i cu zone descoperite-alpine.
Este o zon valoroas din punct de vedere peisagistic.

Pe teritoriul Mrginimii Sibiului, suprafee din cadrul


2054 ha, pe
teritoriului administrativ al localitilor Tlmaciu,
bazinul
Cisndie i Sadu, mai exact valea Oltului i a Cibinului
Situl
de
importan
comunitar (SCI) Oltul hidrografic Olt de pe teritoriul localitii Tlmaciu, Valea Tocilelor i
Valea Srii, precum i un areal cuprinznd
Mijlociu-Cibin-Hrtibaciu (pe teritoriul
administrativ al
interfluviul dintre cele dou vi pe teritoriul
jud. Sibiulocalitilor Sadu i Cisndie. Speciile de interes
Vlcea)
comunitar pentru care a fost declarat acest sit de
importan comunitar sunt petii.
Sursa: Raportul anual privind starea mediului n judetul Sibiu, 2009, APM Sibiu
Situl de Importan Comunitar (SCI) Frumoasa. n cadrul acestui sit, au fost identificate 10

tipuri de habitate de interes comunitar ce acoper peste 80% din suprafaa total, din care cele mai
reprezentative sunt pdurile de molid perialpine, jnepeniurile i punile alpine i subalpine. O parte
din pduri sunt virgine sau cvasivirgine, acestea polariznd o mare diversitate biologic terestr,

constituind o avuie naional inestimabil. Multe dintre pdurile existente, pure sau n amestec, au
vrste medii de peste 120 i chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru populaii viabile de urs,
lup i rs. Vulnerabilitatea arealului este dat de presiunea semnificativ datorat exploatrilor
forestiere care nu respect ntocmai normele silvice n vigoare. Punile alpine sunt afectate de
punatul excesiv i de turismul necontrolat. Jnepeniurile au fost i mai sunt (n prezent mai rar)
incendiate n vederea creterii suprafeelor de pune alpin. Populaiile de carnivore mari de
importan comunitar (urs, rs, lup) i populaia de capr neagr sunt vulnerabile datorit vntorii,
braconajului, deteriorrii habitatelor i disturbrii linitii. Pe lng cele amintite anterior, o presiune
semnificativ asupra populaiei de capr neagr este exercitat i de punatul excesiv n zona alpin
(degradarea punilor alpine, gonirea i atacarea de ctre cini i epizotiile transmise de animalele
domestice. 69% din suprafaa sitului propus se afl n proprietatea statului romn i 31% n proprietate
privat.

Practic, n ntregul areal este vorba de dou zone, clasificate diferit n funcie de specificitatea lor.
Denumite generic Frumoasa, ROSCI0085 Frumoasa este sit de importan comunitar (sit Natura
2000) ce face parte din categoria ariilor naturale protejate, iar ROSPA0043 Frumoasa este arie de
protecie special avifaunistic ce face parte din categoria ariilor naturale protejate. Reeaua Natura
2000 este compus din mai multe SCI-uri i SPA-uri.
Teritoriile administrative incluse n Situl de Importan Comunitar (SCI) Frumoasa sunt: Judeul
Vlcea Brezoi (5%), Cinenii Mari (6%), Malaia (4%), Voineasa (48%); Judeul Sibiu Boia

(88%), Cisndie (52%), Cristian (78%), Gura Rului (54%), Jina (84%), Orlat (29%), Poplaca
(30%),Rainari (42%), Ru Sadului (44%), Sadu (19%), Slite (22%), Tlmaciu (85%), Tilica (15%);
Judeul Alba Cugir (22%), Pianu de Sus (1%), ugag (72%) i Judeul Hunedoara Beriu (<1%),
Ortioara de Sus (10%), Petrila (<1%), Petroani (<1%). Procentul prezentat indic suprafaa ocupat
din totalul suprafeei administrative.
SCI Frumoasa este compus din 11 tipuri de habitate de interes comunitar dintre care 3
prioritare cu o acoperire estimat la 68,31% din suprafaa SCI Frumoasa; 25 de specii de interes
comunitar dintre care 4 specii de mamifere (urs, lup, rs i vidr), 2 specii de amfibieni, 3 specii de
peti, 11 specii de nevertebrate i 5 specii de plante (3 specii de muchi i 2 specii de plante
superioare).
Situl de Protecie Avifaunistic (SPA) Frumoasa include urmtoarele suprafee administrative:
Judeul Vlcea Brezoi (5%), Cinenii Mari (5%), Malaia (4%), Voineasa (48%), Judeul Sibiu
Boia (88%), Cisndie (52%), Cristian (78%), Gura Rului (55%), Jina (84%), Orlat (29%), Poplaca
(55%), Ru Sadului (44%), Rinari (42%), Sadu (16%), Slite (>99%), Tlmaciu (78%), Tilica
((>99%) i Judeul Alba Cugir (16%), Pianu de Sus (1%), ugag (72%). Aceast arie este compus
din: 11 specii de psri de interes comunitar (iernuca, cocoul de munte, 3 specii de ciocnitori, 3
specii de rpitoare de noapte, caprimurgul i dou specii de paseriforme).
Aria Special de Protecie Avifaunistic (SPA) Frumoasa corespunde unei regiuni de munte

cu pduri de conifere, mai puin mixte i cu zone descoperite-alpine. Este o zon valoroas din punct
de vedere peisagistic, cu un impact antropic nesemnificativ. n pdurile ntinse de conifere se gsesc
efective importante la cocoul de munte i la ciocnitoarea de munte. n numr mai mic se ntlnesc i
specii ca ierunca (Bonasa bonasia), minunia (Aegolius funereus) i ciuvica (Glaucidium passerinum).
Vulnerabilitatea sitului este reprezentat de defriri i lucrri silvice, turismul necontrolat, vntoarea
n timpul cuibritului, practicarea sporturilor extreme etc. Aproximativ 45% din suprafaa SPA-ului se
afl n proprietate privat, iar restul n proprietatea statului .

Situl de importan comunitar (SCI) Oltul Mijlociu-Cibin-Hrtibaciu cuprinde, pe teritoriul


Mrginimii Sibiului, suprafee din cadrul teritoriului administrativ al localitilor Tlmaciu, Cisndie i
Sadu, mai exact valea Oltului i a Cibinului de pe teritoriul localitii Tlmaciu, Valea Tocilelor i
Valea Srii, precum i un areal cuprinznd interfluviul dintre cele dou vi pe teritoriul localitilor
Sadu i Cisndie. Speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat acest sit de importan
comunitar sunt: peti - Barbus meridionalis (Moioag), Cobitis taenia (Zvrlug), Gobio kessleri
(Petroc), Pelecus cultratus (Sabi), Rhodeus sericeus amarus (Boare), Sabanejewia aurata (Dunari),
Zingel streber (Fusar), Zingel zingel (Pietrar); nevertebrate - Chilostoma banaticum, Unio crassus
(Scoica de ru).
Potenial turistic

La poalele Muntilor Carpati, n centrul Romniei, se afla Judeul Sibiu, una din cele mai frumoase
regiuni ale rii, ale crei numeroase comori se vor dezvlui att vizitatorilor aflai n cutatrea
frumuseilor naturale, ct i celor atrai de bijuteriile patrimoniului cultural transilvan. Atraciile sunt
diverse.Peisajul este marcat de crestele slbatice i mpdurite ale munilor, cu cascade i lacuri
glaciare, ori de podiurile nverzite din nord, iar de podiurile nverzite din nord, iar posibilitile de
petrecere a timpului liber sunt multiple-plaja pe malul lacurilor srate de la Ocna Sibiului, schi la
Paltini, ori sporturi extreme la Blea.Tuturor acestora li se adaug irul de biserici-cetate specifice
Transilvaniei i bogiile arhitectonice i culturale ale oraelor medievale, dintre care probabil cel mai
cunoscut este Sibiul, ncununat cu titlul de Capital European n 2007. Specificul peisajului cultural
al judeului este dat de bisericile fortificate(construite ntre secolele XIII i XVII), numeroase i n
general bine pstrate, cu aspecte extreme de diverse-de la simplele biserici dotate cu creneluri i guri de
tragere, pn la cele nconjurate cu multiple incinte de fortificaii care le dau aspectul unor adevarate
ceti.

O astfel de atractie a judeului este i zona Mrginimii Sibiului, format din irul de sate romneti
aflate la poalele munilor Cibin, care triesc din agricultur, meteuguri i creterea
animalelor, n principal a oilor. ntr-o accepiune mai larg, Mrginimea Sibiului reprezint o entitate
geografic, istoric i etnografic cuprinznd salba de sate romneti aezate la poalele Munilor
Sibiului. Limita de rsrit este satul Boia, aezat pe malul drept al Oltului, la intrarea n defileul cu
acelai nume, iar limita de vest este comuna Jina, avnd drept hotar rul Sebe. Aparin Mrginimii
Sibiului localitile Boia, Ru Sadului, Tlmaciu, Tlmcel, Rinari, Poplaca, Gura Rului, Orlat,
Fntnele, Sibiel, Vale, Slite, Gale,Tilica, Rod, Poiana Sibiului i Jina. ntr-o accepiune mai
restrns, Mrginimea Sibiului este teritoriul din fostul Ducat al Amlaului, avnd drept nucleu satele
din jurul cetii Salgo, dintre care cel mai reprezentativ era Slitea (Magna Villa Valachicalis), fost
sediul scaunului cu acelai nume. Poziia geopolitica a zonei, situat la grania de sud a Transilvaniei
cu Tara Romneasca i n proximitatea Sibiului, puternic centru meteugresc i comercial, au oferit
Mrginimii Sibiului cteva trsturi definitorii. Astfel, localitile i-au dezvoltat o economie mixta,
bazat pe agricultur, creterea
animalelor i meteuguri tradiionale, cu pondere deosebit pe oierit. Unele dintre ele (Slite,
Rinari, Vale, Poiana Sibiului) au practicat oieritul transhumant, pstorii mrgineni conducnd

turmele de oi la Dunre, n Dobrogea, pn n Caucaz i Peninsula Balcanic. Mrginenii au contribuit


la dezvoltarea contiinei unitii de neam i de limba a romnilor de pe ambele versante ale Carpailor.
Ei se caracterizeaz prin dinamism neobinuit, sunt fiine ntreprinztoare, lupttoare, oameni cu simt
practic, buni gospodari, sobri i de ndejde. Cea mai mare parte a satelor din zona au pstrat puternice
tradiii spirituale i etno-folclorice, dnd acestor comuniti o fizionomie aparte. Cadrul geografic
ncnttor, puritatea naturii i a oamenilor, accesibilitatea locurilor, bogia i diversitatea
patrimoniului cultural, fac din Mrginimea Sibiului o zona cu un mare potenial turistic.

GURA RULUI: La doar 17 km de Sibiu, Gura Rului, strveche aezare romneasc, este situat
pe Valea Cibinului, la poalele Munilor Cindrel, in inima cunoscutului inut al Mrginimii Sibiului, la o
altitudine de aproximativ 600m. Satul este de tip compact, cu vatra amplasat pe valea rului Cibin, la
gura de ieire a acestuia dintre muni. Teritoriul comunei Gura Rului se bucura de existenta ctorva
lacuri a cror frumusee si importanta economica vin in completarea locurilor pitoreti ale
aezrii.Lacul de acumulare Gura Rului s-a format in urma construirii barajului finalizat n anul
1981. Barajul are o nlime de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m.Muzeul stesc - nfiinat n
1969. Din 1976 este reorganizat n localul Cminului cultural. Deine piese de arta populara (textile,
mobilier, lemn etnografic, pictura) Biserica ortodoxa cu hramul Cuvioasa Paraschiva.
BOIA: Prezint o importan turistic deosebit prin Castelul Turnul Rou (denumirea vine de la
faptul c zidurile au fost vopsite n rou cu sngele turcilor nvini ntr-o btlie din apropiere) dateaz
din sec. XIV i n prezent este nchis circuitului turistic. Tot n jurul Boiei se gsesc urmele unei ceti
romane din sec. II, Cimitirul eroilor din primul rzboi mondial, Turnul Spart i Cetatea Lotrioara.
JINA: Comuna este aezat n extremitatea sud - vestica a judeului, la 49 km de Sibiu, la 800 - 1000
m altitudine, pe dealurile ce premerg Munii Cindrel. Accesul n localitate se face pe DJ Slite Tilica - Poiana Sibiului - Jina sau pe DJ. Miercurea - Dobrca - Poiana Sibiului - Jina, ambele derivate
din E 15 A Sibiu - Sebe Alba. Arii naturale protejate n hotarul comunei: Masa Jidovului - La
Grumaji i Pintenii din Coasta Jinei. Localitatea este o adevrata placa turnant pentru drumeii n
munii Cindrelului. Gzduiete anual, ncepnd din 1971, Festivalul folcloric "Sus pe muntele
Din Jina

ORLAT: Este situat la 17 km vest de Sibiu, la poalele munilor Cindrel, pe valea Cibinului. Din DN.
1. (E 15 A) Sibiu - Sebeul de Jos, din Cristian, un drum modernizat conduce la Orlat (6 km).Staie de
cale ferata pe tronsonul Sibiu - Vinu de Jos. Cetatea scurt - Este o cetate de pmnt cu urme din

neolitic, a fost atribuit, la nceputul evului mediu, populaiei autohtone romneti. Cetatea Salgo - este
situat pe dealul 'La zid' n imediata apropiere a haltei CFR - Sibiel. Pomenit documentar n 1322, a
fost construita n timpul domniei regelui Bela al IV-lea (1235 - 1270). n apropiere, la poalele dealului
Teis, s-a construit dup 1990 o mnstire. Sediul comandamentului Regimentului 1 grniceresc
construit n 1763, cu transformri mari n secolul XX. Alte puncte de atracie turistic: biserica
ortodox cu hramul Sfntul Nicolae, troia eroilor neamului ridicat pe dealul La cetate - n memoria
eroilor czui n luptele din primul rzboi mondial.
POIANA SIBIULUI: Comuna este situat la 35 km. de Sibiu, pe un platou submontan (900 m
altitudine).Accesul se face pe drumurile judeene Slite - Jina sau Dobrca - Poiana Sibiului, ambele
derivnd din DN Sibiu - Sebe. Atracii turistice: - biserica ortodox din lemn cu hramul Adormirea
Maicii Domnului (Biserica din Deal)Biserica din Vadu, Muzeul stesc cu profil
etnografic pastoral, a fost organizat n sediul Cminului Cultural n 1958, avnd la baza colecia
etnografica a nvtorului Ioan Georgescu.
RINARI: Este situat la 12 km de Sibiu, n sud - estul judeului. Accesul n localitatese face pe
oseaua modernizata Sibiu - Pltini sau cu tramvaiul, din Pdurea Dumbrava Aici gsim:
- Biserica ortodox cu hramul Cuvioasa Paraschiva;
- Casa episcopilor - este construit din lemn n 1710. A fost sediul episcopilor ortodoci ai
Transilvaniei: Ghedeon Nichitici i Gherasim Adamovici ntre 1761 i pn la mutarea sediului
episcopiei la Sibiu (1795). Din 1772 a fost i sediu al protopopiatului. Astzi este muzeul parohiei
ortodoxe. (Rinari, nr. 1515);
- Biserica ortodox cu hramul Sfnta Treime;
- Muzeul etnografic - organizat n 1952, etaleaz n apte sli colecia de etnografie i art popular,
ilustrnd elemente de cultur i civilizaie specifice Mrginimii Sibiului. Cldirea este monument
istoric;
- Cetatea feudal de pmnt (sec. XIII - XIV) - situat lng Valea tezei;
- Mausoleul mitropolitului Andrei aguna (1808 - 1873), este situat lng biserica ortodoxa Sfnta
Treime. A fost ridicat n 1877;
- Casa memorial Octavian Goga. Amenajat n casa printeasc a poetului, construcie din sec. al
XIX-lea, monument istoric. (Rinari, nr. 880) ;
- pe Valea tezei, la 3 - 5 km de Rinari spre Pltini sunt situate numeroase cabane cu restaurant i
camere de cazare.
SADU: Localitatea este situat la 27 km sud de Sibiu, ntr-o vale pitoreasc (Valea Sadului) pe care au
fost construite primele hidrocentrale din tara. Se ajunge la Sadu prin Cisndie pe un drum judeean (7
km) sau din Tlmaciu (9 km). Puncte de atracie: - biserica parohial cu hramul Adormirea Maicii
Domnului, biserica din lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului, muzeul
Sigmund Dachler deschis la uzina electric Sadu I n 1996, cu ocazia centenarului, muzeul conine, pe
lng uzina propriu zis, aflat i astzi n funciune, echipamente electrice i documente
originale,muzeul poart numele unuia dintre pionierii electricitii din Romnia, Sigmund Dachler.
SLITE: Oraul este situat n Depresiunea Slitei, la vestul judeului la 21 Km distanta de Sibiu.
Accesul n comuna se face prin DN 1(E 15A) Sibiu Sebe Alba, pe traseul CFR Sibiu - Vinu de Jos
cu gara la Slite i halte n Sibiel, Scel, Aciliu. Staiunea Crin situat la 18 Km de Slite. Accesibil
prin Slite sau pe Valea Sibielului (3 - 4ore de mers), 1391 m altitudine. Loc de odihna i de plecare
n trasee montane spre cabana Fntnele (50 locuri de cazare), spre Iezerele Cindrelului, Pltini, Valea
Sadului sau Valea Frumoasei. Muzeul personalitilor slitene, nfiinat n 1978.

Cuprinde cri, documente, lucrri de arta referitoare la personalitile proeminente ale Slitei.
(Adresa Piaa Eroilor, nr. 8) Muzeul Protopopiatului Slite. Conine cri i documente referitoare la
istoria protopopiatului precum i miniaturi ale lui Picu Ptru. Parcul de sculptura n lemn din Poiana
Soarelui. Sunt expuse n aer liber opere de arta contemporana realizate, ncepnd din 1981, n apte
ediii ale Taberei naionale de sculptura n lemn. Biserica ortodox cu hramul nlarea Domnului i Sf.
Oprea (Biserica Mare). Biserica ortodoxa cu hramul Sf. Ioan Boteztorul din Gruiu. Muzeul stesc din
Gale ( sat aparintor comunei Slite situat n continuarea acesteia pe drumul spre Tilica. Atestat
documentar la 1383; 347 locuitori) Muzeul, organizat n 1968, are o expoziie de etnografie i arta
populara din zona precum i un sector n aer liber. Biserica ortodoxa cu hramul Intrarea n biserica din
Gale.
SIBIEL: Sat aparintor al oraului Slite situat pe Valea Sibielului i pe vechiul drum ce venea de la
Sibiu prin Cristian - Orlat, pe lng cetatea Salgo, trecnd prin Sibiel - Vale - Slite. Halta de cale
ferata pe tronsonul Sibiu - Vinu de Jos. Muzeul de icoane. ntemeiat n 1969. n anii '80 a fost
reorganizat ntr-o cldire noua. Cuprinde o valoroasa colecie de icoane pe sticla, icoane pe lemn, cri
vechi romnetiBiserica ortodoxa Sfnta Treime. Construit ntre 1765 - 1767. Pictura murala
executata n fresca de Stan Zugravu ntre 1774 - 1775. Troiele pictate n fresca, ridicate la 1803, 1817
i 1819. Cetatea feudala de pe dealul Cetate ce domina localitatea. Menionat documentar la 1383,
fcea parte din sistemul de aprare a graniei de sud - est a Transilvaniei.

TILICA: Este situata la 26 km vest de Sibiu, pe drumul judeean ce pleac din DN 1 (E15A) prin
Slite, Tilica, Poiana, Jina i coboar la ugag, n Valea Sebeului Cetatea dacica ridicat pe dealul
Catanas (sec. II .Chr. - sec. I. d. Chr.). n timpul lui Burebista i Decebal a fost ntrita i nglobata n
sistemul de fortificaii ce flanca cetile din Munii Ortiei. Cetatea feudala construita n sec. al XIIIlea. Din zidurile i turnurile de odinioar se pstreaz urme firave. Biserica ortodox cu hramul Sfinii
Arhangheli Mihail i Gavril.

Produsele care provin din aceste situri


Specii din flora i fauna slbatic valorificate economic,inclusiv ca resurse genetice
Numeroase specii de flor i faun slbatic de pe teritoriul zonei studiate prezint o importan
economic i social deosebit, avnd multiple utilizri n diverse sectoare, fiind foarte solicitate att
pe piaa intern, ct i pe piaa extern. Activitile de exploatare a acestor resurse sunt reglementate
prin Ordin nr. 410/2008, privind aprobarea Procedurii de autorizare a activitilor de recoltare,
capturare i/sau achiziie i/sau comercializare, pe teritoriul naional sau la export, a florilor de min, a
fosilelor de plante i fosilelor de animale vertebrate i nevertebrate, precum i a plantelor i animalelor
din flora i, respectiv, fauna slbatice i a importului acestora. Pe parcursul anului 2009 au fost
autorizate pentru recoltare urmtoarele resurse naturale:
Ciuperci: Glbiori (Cantharellus cibarius); Hribi (Boletus sp.); Ghebe (Armillaria mellea); Rcovi
(Lactarius deliciosus); Trmbia piticului (Craterellus cornucopioides); Zbrciogi (Morchella
esculenta);
Fructe de pdure: Afine (Vaccinium myrtillus); Merioare (Vaccinium vitis-idaea); Zmeur (Rubus
idaeus); Mure (Rubus fruticosus); Mcee (Rosa canina); Porumbele (Prunus spinosa);
Fragi (Fragaria vesca); Coacz negru (Ribes nigrum); Ctin (Hippophae rhamnoides); Soc (Sambucus
nigra); Scoru (Sorbus aucuparia); Mr slbatic (Malus sylvestris);
Plante medicinale: Suntoare (Hyperium perforatum); Salcie (Salix alba); Clin (Viburnum opulum);
Salcm (Robinia pseudacacia); Macri (Rumex acetosa); Ptlagina mare (Plantago major); Mueel
(Matricaria chamomilla); Pducel (Crategus monogyna);
Nevertebrate: Melci de livad (Helix pomatia);
Pomi de crciun: Brad (Abies alba); Molid (Picea abies);
Vnat: Urs (Ursus arctos); Lup (Canis lupus); Rs (Lynx lynx); Pisic slbatic (Felix silvestris); Cerb
comun (Cervus elaphus); Cprior (Capreolus capreolus); Mistre (Sus scrofa); Cocos de munte (Tetrao
urogallus); Iepure (Lepus europeus); Fazan (Phasianus colchicus)
Potenialul de promovare a agroturismului
Promovarea agroturismului din teritoriul Marginimea Sibiului se realizeaza prin participarea la targuri
nationale/ internationale cat si prin Reteaua Europeana a Destinatiilor Europene de Excelenta in
Rurism ,retea din care face parte zona.
Participarea la Trguri internaionale i naionale pentru promovarea regiunii Marginimea Sibiului
Pentru o mai buna cunoatere a destinaiei turistice Sibiu pe piaa internaional, precum i
pentru a atrage un numr ct mai mare de turisti, Asociatia Judeean de Turism a participat la 32
trguri naionale i internaionale n cursul perioada 2007-2010. n cadrul acestor trguri, AJTS a
promovat atraciile i ofertele turistice ale judeului Sibiu printre care se numr i teritoriul
Mrginimea Sibiului.
Aceste trguri sunt urmatoarele:Trgul de turism Ferienmesse din Viena Austria, Trgul de turism
Vakanz din Luxembourg, Salonul de turism din Rennes Frana, Trgul de turism EMIF din
Bruxelles, Trgul de turism ITB din Berlin Germania, Trgul de turism SMT din Paris, Trgul
de turism TNT din Bucuresti, Trgul de turism TTF din Braov, Trgul de turism ITF din
Bucuresti

Trgul de bunuri i servicii din Bergamo, Trgul de turism Spa&Wellness din Budapesta, Trgul de
turism WTM din Londra
Proiect pentru informarea turitilor din Mrginimea Sibiului. Reeaua de Centre de Informare
Turistic din Judeul Sibiu
Prin prisma unei ample campanii de promovare datorat programului Sibiu Capital Cultural
European 2007, Sibiul a devenit o destinaie turistic de renume internaional. Afluxul mare de turisti
a determinat o preocupare sporit pentru asigurarea de servicii turistice de calitate, ntr-un cadru
profesionist i organizat. Consiliul Judeean Sibiu i Asociaia Judeean de Turism Sibiu au rspuns
acestei provocri prin crearea unei reele de Centre de Informare Turistic n Judeul Sibiu. Misiunea
acestora este aceea de a informa turitii cu privire la atraciile turistice judeene, infrastructura de
cazare i posibilitile de petrecere a timpului liber. Personalul Centrelor de Informare acorda sprijin n
gsirea locurilor de cazare, promovarea i vnzarea de programe, organizarea de evenimente etc.
In zona Marginimea Sibiului exista 3 Centre de Informare Turistic ce ofer informaii turitilor cu
privire la ofertele i resursele turistice ale zonei, aceste centre functioneaza n localitile Slite, Sibiel
i Rinari. Reteaua de Centre de Informare din teritoriul Marginimea Sibiului a colaborat cu Asociaia
Judeean de Turism Sibiu pentru promovarea zonei la targurile nationale si internationale.
Zona montan i dezvoltarea durabil aspecte specifice ruralului montan
Specificul montan al microregiunii Mrginimii Sibiului asigur un potenial de excepie pentru
zootehnie i, n general, pentru dezvoltarea agriculturii ecologice i a agroturismului n spaiul rural,
valorificnd urmtoarele puncte tari:
- suprafee ntinse de puni i fnee favorabile creterii animalelor o activitate tradiional a
locuitorilor din zon;
- o calitate foarte bun a mediului, fiind conservate practice agricole blnde, fr chimizare sau
cu o chimizare redus ce permit obinerea unor produse ecologice cu valoare biologic ridicat;
- conservarea biodiversitii (flora furajer natural, flora spontan, speciile de animale slbatice)
- peisajele naturale valoroase cu un patrimoniu istoric i cultural bogat;
- facilitile i interesul n cretere pentru agroturism;
- capitalul uman, nc existnd tezaurele umane vii btrnii pstrtori de tradiie, tinerii putnd
moteni o zestre tradiional;
- experiena i iniiativele unor organizaii active la nivel judeean i zonal.
Exist probleme specifice ruralului montan cu consecine grave pe termen mediu:
a) declinul efectivelor de animale (ovine i bovine) ce a condos la scderea major a volumului
ngrmintelor organice (indispensabile pentru aportul de alcalinitate, azot biologic, etc) cu
impact grav asupra regenerrii naturale a pajitilor. Se constat n consecin c asistm la

degradarea florei naturale furajere un fenomen de reslbticire prin acidifierea solului


fragil muntos, ceea ce conduce la apariia plantelor nedorite;
b) existena tendinei de abandonare a bunelor practice din experiena tradiional, n paralel cu
consevarea unora nvechite i/sau adoptarea unor practice neadaptate specificului montan;
c) aplicarea pe scar redus a nsmnrii artificiale i n consecin conducnd la o zestre
genetic modest a animalelor din multe gospodrii rurale montane;
d) adposturile nvechite pentru animale, necorespunztoare igienico-sanitar, lipsite de faciliti
necesare;
e) lipsa echipamentelor agricole moderne (v. mulsul manual) i a mecanizrii necesare lucrrilor
n specific montan;
f) greeli n depozitarea i utilizarea ngrmintelor naturale (lipsa sau starea necorespunztoare a
platformelor de blegar, absena bazinelor pentru colectarea purinului pierderi mari de azot
biologic, blegar diseminat iarna, nefermentat, acid) afectnd calitatea pajitilor, la care se
adaug poluarea cu rumegu (pericol acidifierea fneelor), practici ineficiente de colectare i
depozitare a fnului (stocat n cli cu pericol de mucegire), etc.
g) infrastructur deficitar (drumuri, utiliti, comunicaii)
h) investiii reduse pentru crearea de locuri de munc alternative de ocupare n spaiul rural
montan;
i) mbtrnirea populaiei, exodul tinerilor (spre orae/UE);
j) iniiative reduse, lipsa suportului i a cunotinelor necesare fermierilor pentru promovarea de
branduri specifice (produse cu marc local/regional), promovarea produselor de ni, etc.
k) consultan agricol calificat n zona montan, neacoperitoare cantitativ i calitativ.
Consecinele prognozate sunt foarte grave:
- degradarea terenurilor agricole montane, slbticirea pajitilor i a fnaelor riscnd s
devin ireversibile: fragilitatea muntelui;
- condiii socio-economice precare: omaj, combinat cu calitate redus a ocuprii (agricultur
de subzisten) cu tendin de agravare;
- depopularea munilor prin exodul tinerilor spre orae sau n afara rii,
- imens potenial economic nevalorificat/ sau valorificat insuficient cu potenialul pieei (n
cretere) pentru produse ecologice i biologice, agroturism, etc.
Dezvoltarea economic n spaiul rural montan, iar n zonele isolate supravieuirea civilizaiei rurale
depind de dezvoltarea i valorificarea superioar a resurselor oferite de agricultura montan i a altor
resurse specifice zonei, ntr-un concept de pluriactivitate. Aici trebuie incluse activitile de
modernizare a activitilor agricole cu conservarea bunelor practice n raport cu mediul, relansarea
creterii animalelor i a ocupaiilor tradiionale, promovarea unei agriculturi ecologice i a produselor
ecologice, diversificarea activitilor economice n spaiul rural fr afectarea patrimoniului natural,
istoric i cultural.
Conceptul de pluriactivitate include diversitatea activitilor ce valorific resursele locale, acoper
nevoi specifice gospodriilor rurale, ofer alternative de ocupare total sau parial: procesarea primar
i mica industrializare a produselor agro-alimentare, meteuguri i artizanat

(lemn, metal, confecii, ceramic, etc), mica industrie local, turism i agroturism, activiti de
ntreinere i mecanizare i alte servicii auxiliare agriculturii, etc.
Avnd n vedere problematica de mai sus se pot constata o serie de neajunsuri n cadrul sistemului de
educaie i formare profesional zonal:
1. Interesul general sczut al tinerilor pentru formarea profesional i carier n agricultur;
2. Gradul redus de acoperire teritorial a ofertei de educaie i formare (iniial i continu) n ruralul
montan;
3. Coninutul pregtirii insufficient adaptat specificului local, n mod deosebit n ceea ce privete
componenta practic a programelor de formare n agricultur (n particular n domeniul
agromontan/agroturism) furnizate de colile din sistemul nvmntului etnic i profesional;
4. Absena unei pregtiri generale privind economia ruralului montan ce ar fi necesar nc din
gimnaziu att ca baz de pregtire pre-vocaional, ct i din perspective celor care nu continu
studiile i rmn n gospodrii;
5. Baza material deficitar a colilor din domeniu (ferme didactice, echipamente, etc)
6. Formarea profesional a cadrelor didactice marcat preponderant de cunotine pentru agricultura
de camp deficitar n privina competenelor specifice agriculturii montane.
n concluzie agricultura prezint nevoia urgent a dezvoltrii n zonele montane, existnd condiii
favorabile creterii animalelor i un potenial ridicat de dezvoltare pentru agricultura ecologic i
agroturism, problematica fiind complex i stringent.
n domeniul silviculturii Mrginimea Sibiului dispune de resurse naturale importante.
n domeniul proteciei mediului trebuie remarcat nevoia de adaptare la standardele UE pentru
protecia mediului.
Exist nevoia unui program coerent de msuri n educaie i formare profesional pe urmtoarele
direcii prioritare:
A)

B)

C)
D)
E)
F)

Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea n procesul decisional i de planificare


strategic n nvmntul profesional i etnic, a reprezentanilor instituiilor i organizaiilor
relevante pentru ruralul montan;
Iniierea/ dezvoltarea unor coli pilot cu profil agromontan, nzestrate cu o baz material
adecvat: ferm didactic, ateliere coal i laboratoare organizate i dotate corespunztor, din
perspectiva agriculturii montane i pluriactivitii (cu o component de agroturism inclus);
faciliti de tip campus. n Mrginimea Sibiului campusul de la Cristian este n curs de
construcie inaugurarea acestuia ntr-un orizont de timp apropiat putnd contribui la soluionarea
problemelor remarcate n ruralul montan;
Adecvarea sporit a coninutului calificrilor la specificul agromontan local;
Completarea/adaptarea pregtirii la nivel gimnazial n toate localitile prin introducerea de
noiuni generale privind economia ruralului montan;
Programe de formare continu a cadrelor didactice de specialitate (cu privire la competenele
specifice agriculturii montane)
Iniierea i susinerea de programe de orientare i consiliere adaptate grupurilor int din ruralul
montan;

Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Raportul anual privind starea mediului n
judetul Sibiu, 2009, APM Sibiu, Masterplan Turism judetul Sibiu

II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural i cultural n Mrginimea Sibiului


n acest capitol s-au identificat edificiile principale, monumentele arhitecturale remarcabile,
cunotinele i competenele specifice teritoriului, elementele de identitate local:
-

ceti i castele
biserici (bisericile parohiale ale fiecrei localiti o parte fiind monumente istorice) i castre
(roman, dacic etc.); casa muzeu cu specific ssesc din Cristian, etc
- meteuguri specifice (pictur pe sticl, cojocrit, port specific etc.);
- herghelii de cai relevante (specifice) nu exist herghelii de cai
- tipuri de turism practicate (turism de agrement i odihn, alpinism, turism cultural i religios,
turism piscicol, turism ecvestru, cicloturism, agroturism etc.).
- obiceiuri locale etc.
Mrginimea Sibiului este un inut recunoscut prin specificul unei activiti economice
reprezentative mai ales pentru trecut (pstoritul) i include aezri care trimit fie la o Mrginime
clasic (Slite cu Sibiel i Vale, Tilica i Jina), fie la o creionare regional care s permit utilizarea
unor resurse diversificate, ce pot determina i asigura sustenabilitatea dezvoltrii activitii turistice n
prezent i viitor.
O parte a resurselor turistice ale acestei regiuni este reprezentat de patrimoniul antropic, care
include patrimoniul construit i unul spiritual sau etnografic (incluznd ocupaiile, meteugurile,
obiceiurile, portul popular, jocul etc.). Patrimoniul construit este prezentat n conformitate cu lista
monumentelor istorice (2004), ncheind cu cteva propuneri viznd valorificarea turistic a acestui
patrimoniu cu valoare cultural local, naional i universal.
Ceti i castele
- ceti i incinte fortificate: Cetatea Salgo (ruine) - sat Sibiel, pe vrful dealului, la 1099 m
altitudine, sec. XII-XIII, ora Slite; Cetate - sat Sibiel, Epoca medieval timpurie, ora Slite; Turnul
Spart (fragmente) - sat Boia, D.N. 7-E 81, sec. XIV, comuna Boia; Ruinele Turnului Spart - sat
Boia; sec. XII, Epoca Medieval, comuna Boia; Zid de incint i poart - sat Boia, Str. Bisericii 243,
sec. XIX, comuna Boia; Fortificaie - sat Orlat, punct Cetatea Scurt, Epoca medieval timpurie,
comuna Orlat; Fortificaie cu val - sat Orlat, punct La Zidu, Epoca medieval, comuna Orlat;
Incint fortificat interioar (fragmente) - sat Cristian, cca.1500, comuna Cristian; Turnul Octogonal sat Cristian, cca.1580, comuna Cristian; Incint fortificat exterioar, cu trei turnuri - sat Cristian, cca.
1500, comuna Cristian; Cetate rneasc, sec. XIV-XV; Aezare rural - sat Cristian, sec. II-III,
comuna Cristian; Zid de incint - sat Poplaca, Str. Principal 341, 1818, comuna Poplaca;
- castele: Castelul Turnu Rou, azi Centrul de plasament - Boia, 1533-1930, comuna Boia;
Biserici i mnstiri

- biserici i ansambluri cu funcie ecleziastic: Biserica Naterea Sf. Ioan BoteztorulSlite, 1742, turn 1816, ora Slite; Biserica nlarea Domnului - Slite, 1761-1785, ora Slite;
Biserica Sf. Treime, cu turnul-clopotni - sat Sibiel, 1776, ora Slite; Biserica Sf. NicolaeCacova, cu turnul-clopotni - sat Fntnele, 1771-1774 (biserica), 1794 (turn), ora Slite; Biserica
Intrarea n Biseric - sat Gale, nc. sec. XVIII, 1809, ora Slite; Biserica Sf. Treime - sat Vale,
ante 1780, ora Slite; Ansamblul bisericii Adormirea Maicii Domnului - sat Boia, sec. XIX,
comuna Boia; Biserica Adormirea Maicii Domnului - sat Boia, 1812-1822, comuna Boia; Biserica
Sf. Arhangheli Mihail i Gavril - sat Tilica, 1782, comuna Tilica; Biserica Sf. Nicolae - sat
Orlat, 1794, comuna Orlat; Biserica evanghelic - sat Cristian, sec. XIII; 1480-1495-transf., sec.
XVIII, comuna Cristian; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Cristian, sec. XIII-XVIII
comuna Cristian; Biserica Buna Vestire - sat Cristian, 1790, comuna Cristian, Biserica Cuvioasa
Paraschiva- Biserica Mic - sat Gura Rului, sec. XVIII-XIX, comuna Gura Rului; Ansamblul
bisericii Naterea Sf. Ioan Boteztorul - sat Poplaca, sf. sec. XVIII-nc. sec. XIX, comuna Poplaca;
Biserica Naterea Sf. Ioan Boteztorul - sat Poplaca, 1793, comuna Poplaca; Ansamblul bisericii
Adormirea Maicii Domnului - sat Sadu, sec. XVII-XVIII, comuna Sadu; Biserica Adormirea
Maicii Domnului - sat Sadu, sec. XVIII, comuna Sadu; Biserica de lemn Adormirea Maicii
Domnului - sat Sadu, sf. sec. XVIII, comuna Sadu;
-

mnstiri-schiturile (Mnstirile Orlat i Rinari, schitul Foltea Slite i Schitul Sibiel)


- troie: Troi - Slite, sec. XIX, ora Slite; Troi - sat Sibiel, 1803, ora Slite; Troi - sat
Sibiel, 1814, ora Slite; Troi de lemn - sat Fntnele, sec. XIX, ora Slite; Troi - sat Rod, 1871,
comuna Tilica; Troi - sat Rod, 1877, comuna Tilica; Troi - sat Tilica, sec. XIX, comuna Tilica;
Troi - sat Rinari, 1883, comuna Rinari;
- case parohiale: Zwingerele cu casa parohial evanghelic - sat Cristian, cca.1550, comuna
Cristian
- cimitire i monumente funerare: Osuar - pictur pe pnz - sat Jina, n cimitirul stesc,
comuna Jina; Mormntul mitropolitului Andrei aguna - sat Rinari, 1904, comuna Rinari;
Monumentul funerar al lui Ioan Bil - sat Vale, sec. XIX, ora Slite.

Case memoriale
-

case memoriale :Octavian Goga, Emil Cioran, Ilarie Mitrea i Sava Popovici Barcianu n
Rinari, Aurel Decei n Gura Rului, Inochentie Micu Klein n Sadu i casele academicienilor
Slitei: Ioan Lupa, Onisifor Ghibu, DD Roca , Picu Ptru i Andrei Oetea la Sibiel, Tilica
Rod casa Vasile Dobrian)
busturi: Bustul lui Nicolae Heniu - Slite, 1934, ora Slite;

Castre romane, ceti dacice etc.


- cetatea dacic i medieval de la Tilica, cetatea Salgo de la Sibiel, castrul roman de pe Vrful
lui Ptru (n comuna ugag)
- situri arheologice: Aezare - Epoca roman, comuna Orlat; Aezare - sat Orlat, punct Cetatea
Scurt, Epoca bronzului, comuna Orlat; Situl arheologic de la Orlat, punct Cetatea Scurt, comuna
Orlat; Aezare - sat Orlat, punct La Zidu, Epoca bronzului, comuna Orlat; Situl arheologic de la
Orlat, punct La Zidu, comuna Orlat; n aceiai categorie intr i siturile arheologice de la Tilica
(cetatea dacic i cea medieval)
- monumentele istorice din Mrginimea Sibiului se pot ncadra n urmtoarea tipologie:
a) ansambluri rurale: Ansamblul rural Centrul istoric - Slite, sec. XVIII-XIX, ora
Slite; Ansamblul rural Centrul istoric al localitii - sat Vale, sec. XVII-XIX, ora Slite; Situl
rural Sibiel - sat Sibiel, ntreaga localitate, sec. XVIII-XIX, ora Slite; Ansamblul rural Centrul
localitii - sat Boia, sec. XVIII-XIX, comuna Boia;
b) cultur i civilizaie rneasc, case de lemn: Gospodrie rneasc - sat Poiana
Sibiului, Str. Valea Radei 115, 1869, comuna Poiana Sibiului; Ansamblu textil hidraulic - sat Gura
Rului, Str. Principal 1074, sec. XIX, comuna Gura Rului; Pod de lemn acoperit - sat Gura Rului,
f.n. sf. sec. XIX, comuna Gura Rului; Poart - sat Sadu, Str. Principal 486, 1795, comuna Sadu;
Cas de lemn - sat Mag, nr. 127, sec. XIX, ora Slite; Cas - Slite, nr. 481, 1885, ora Slite;
Cas - Slite, nr. 953, 1881, ora Slite; Cas de lemn - sat Sibiel, nr. 31, sf. sec. XVIII, ora Slite;
Cas de lemn - sat Sibiel, nr. 151, sf. sec. XIX, ora Slite; Cas - sat Sibiel, nr. 152, sec. XIX, ora
Slite; Cas de lemn - sat Sibiel, nr. 322, sec. XIX, ora Slite; Cas de lemn - sat Poiana Sibiului,
nr. 947, 1888, comuna Poiana Sibiului; Cas de lemn - sat Poiana Sibiului, nr. 1440, 1879, comuna
Poiana Sibiului; Cas - sat Rod, nr. 30, 1890, comuna Tilica; Cas de lemn - sat Rod, nr. 287, 1825,
comuna Tilica; Cas - sat Rod, nr. 387, sec. XIX, comuna Tilica; Cas de lemn - sat Orlat, nr. 422,
1852, comuna Orlat; Cas de lemn - sat Orlat, nr. 472, sec. XIX, comuna Orlat; Cas de lemn - sat
Gura Rului; nr. 507, sf. sec. XIX, comuna Gura Rului; Cas de lemn - sat Gura Rului, nr. 936, sec.
XIX, comuna Gura Rului; Cas de lemn - sat Poplaca, nr. 69, sec. XIX, comuna Poplaca; Cas de
lemn - sat Sadu, nr. 105, 1866, comuna Sadu;
c) muzee: in Marginimea Sibiului exista o serie de muzee dupa cum se ilustreaza in
tabelul de mai jos

Tabelul 13. Muzeele i coleciile muzeale din Mrginimea Sibiului (2008)


Nr.
crt.

Oraul/Comuna

Slite

Muzeul/Colecia muzeal

Domeniul

Muzeul de Etnografie i Art


Bisericeasc Dr. Ioan Stroia

etnografie i art
bisericeasc

Muzeul Stesc Gale

etnografie i istorie
local

Muzeul Parohial de icoane pe sticl


Pr. Zosim Oancea Sibiel

etnografie i folclor

Muzeul Culturii Slitene

istorie local

Cristian

Casa Muzeu Etnografie i Istorie


local

etnografie, folclor
i istorie

Gura Rului

Colecia Steasc de Etnografie i


Istorie local

etnografie, istorie i
etnografie local

Jina

Muzeul Pastoral primul muzeu


privat din judeul Sibiu

etnografie local

Orlat

Muzeul landlerilor

etnografie local

Poplaca

- nu este cazul (exist o colecie


local la coal)

Poiana Sibiului

Colecia Etnografic Local n


cminul cultural

etnografie local i
folclor

Rinari

Muzeul Etnografic

etnografie local i
folclor

Ru Sadului

Nu exist

10

Sadu

Muzeul Sigmund Dachler


muzeul energetic

tiin i tehnic

11

Tilica

Casa muzeu

etnografie local

12

ugag

Colecia muzeal de artizanat


Nicolae Cernat

etnografie local

Sursa: Masterplan de Cultura al judetului Sibiu, Strategia de Dezvoltare a Comunei Sugag.


Per total in Marginimea Sibiului exista 96 de monumente istorice.
MONUMENTELE ISTORICE DIN MRGINIMEA SIBIULUI - tabelul 14
Nr.
crt.

Localitatea

Situri
arheologice
- Gr. I

Monumente
istorice gr.
II

Monumente
gr. IV

Total
monumente

Cristian

11

Gura Rului

Jina

Orlat

11

Poiana Sibiului

Poplaca

Rinari

13

17

Ru Sadului

Sadu

10

Slite

19

24

11

Tilica

12

12

Sugag

15

69

12

96

TOTAL
MONUMENTE

Sursa: Masterplan de Cultura al judetului Sibiu, Strategia de Dezvoltare a Comunei Sugag.


Meteuguri specifice (pictur pe sticl, cojocrit, port specific etc.)
Pictura bisericeasc. n camera ,,curat din locuina tradiional a ranului romn, pe peretele
dinspre rsrit, la loc de cinste i ocrotite de tergare, meteugit esute, erau aezate icoanele.
Zugrvite de meteri populari, pe lemn i mai adesea pe sticl, icoanele fceau parte din zestrea de pre,
motenit din strbuni. n secolele XVII-XVIII, sub influena meterilor venii din ara Romneasc s
zugrveasc bisericile construite n acea perioad, apar centre locale de zugrvire, ntre care i cel de la
Rinari. La nceputul secolului al XIX-lea se stabilete n satul Vale, venit din Vinerea (Alba) Nicolae
Oancea, zugrav pe sticl i lemn care folosete n icoanele sale o cromatic cald i o reprezentare ce

respecta prescripiile erminiilor. Chenare care nconjoar scenele, un cer continuu de albastru-cobalt i
conturarea graioas a personajelor confer icoanelor sale valoare de opere de art.
La Slite a lucrat iconarul Ion Morar (1815-1890), venit din Laz (Alba) unde zugrvise tmpla
bisericii (1856). Ca elev al lui Toma Poienaru, pentru pictura pe sticl, el pstreaz tradiia bizantin a
compoziiei, a desenului i cromaticii, peste care suprapune influene baroce, urmare a studiilor sale
fcute la Viena. Fiicele sale, Emilia i Elisabeta au continuat meteugul tatlui lor, pictnd icoane i
troie ce s-au rspndit n toat Mrginimea.
Tot n satul Vale a pictat i Matei Popa, n spiritul manierei miniaturale a colii din Laz. n
Poiana Sibiului se stabilete Ioan din Hendorf, zis Hndoreanu, nscut n Valea Hrtibaciului. Acesta
picteaz ntr-o manier mai apropiat de arta cult; compoziiile sale conin elemente din natur i
vestimentaie, redate cu mult realism. Alturi de ei, sunt cunoscui ca maitri-iconari i Stan i Iacob, fiii
lui Radu Popa, care au participat i la zugrvirea bisericii din Arge, precum i Ioan Zugravul din Boia,
care picteaz biserica din Sadu.
Tabra de pictur pe sticl din Sibiel
Tabra naional de sculptur n lemn de la Slite expoziia permanent de sculptur de la
Poiana Soarelui", un spaiu public insuficient valorificat din punct de vedere cultural i turistic.
coala de pictura i expoziia de icoane pe sticl a copiilor iconari de la Biserica
Cuvioasa Paraschiva Rinari
n cadrul preocuprilor artistice ale mrginenilor, un rol important l are pictura religioas.
Astfel, cea mai veche biseric pictat n 1674 de Nicolae Poloni se ntlnete la Slite. Urmeaz apoi,
n ordine cronologic, biserica de lemn din Poiana Sibiului, pictat n 1771 de Simion Zugravul,
biserica din Tlmcel decorat n 1776 de zugravii Oprea din Poplaca i Pantelimon i cea din
Rinari.
n prezent n zona Mrginimii Sibiului i desfoar activitatea urmtoarele coli de pictur pe
sticl:
coala de pictura i expoziia de icoane pe sticl a copiilor iconari de la Biserica Cuvioasa
Paraschiva Rinari An de an, la 14 octombrie n biserica Cuvioasa Paraschiva are loc vernisarea
unei expoziii de icoane pe sticl. Cei care expun sunt iconari ai Cercului de pictur pe sticl
Cuvioasa Paraschiva Rinari. Ei ne aduc aminte de vechii iconari i zugravi de biserici din secolul
al-XVIII-lea. Rinrenii colii prin mnstirile din ara Romneasc au fot iniiai n tainele
picturii. ntori pe locurile natale au creat o adevrat coal de zugravi bisericeti ce a funcionat
sub streaina bisericii. Aa sunt
cunoscui Popa Ivan, Iacob i
Stan Man, Ivan Zugravul,
Aleman i Bucur Man,
Gheorghe i Oprea Zugravul.
Ei aveau s picteze biserici n
Mrginimea Sibiului i vom
aminti: Sibiel, Slite, Cristian,
Ocna Sibiului i Rinari. Au

mai pictat n judeele Braov, Alba, Mure, Hunedoara.Trecnd munii aveau s picteze i la biserica
mnstirii Curtea de Arge.
Un domeniu interesant al vechii picturi l constituie i pictura pe sticl. Dei nu avem nume de
zugravi care au pictat pe sticl, n muzeele din Rinari ct i n casele rinrenilor se pstreaza cu
mare sfinenie icoane de mare valoare artistic, dintre care multe pot fi identificate ca produse n
Rinari.
De-a lungul anilor s-a stins aceast art i pentru a renvia aceast ndeletnicire ct i pentru
formarea spirituial a celor tineri, la 6 august 1996, tot sub streaina Bisericii Cuvioasa Paraschiva s-a
nfiinat un Cerc de pictur pe sticl ce funcioneaz pe perioada vacanelor colare. Cursanii, copii de
vrst colar i chiar precolar, tineri de toate vrstele din localitate i copii din ar care i petrec
vacanele la Rinari sunt iniiai n arta picturii pe sticl de ctre printele Nicolae Jianu, pictoria
Viorica Creu i foti ucenici ai cercului de pictur.
Cercul de pictur este susinut din contribuia benevol a credincioilor rinreni i a
sponsorilor sub conducerea preotului paroh Nicolae Jianu. La ncheierea cursului, n fiecare an, se
organizeaz n Biserica Veche o expoziie de icoane cu cele mai reuite lucrri.Au avut loc expoziii i
la Sala Thalia, Biblioteca Astra Sibiu. La ediia 2007 a concursului judeean Icoan din sufletul
copilului s-a obinut dou premii: premiul al-II-lea i premiul al-III-lea. Pentru concursul naional de
la Patriarhia Romn au fost selecionate 15 icoane pe sticl.
Tabra de pictur pe sticl din Sibiel
Colecia de icoane din Sibiel a nceput n anul 1969. Existau atunci la parohie, 9 icoane pe
sticl. S-a fcut apel, la spiritul de jertf al stenilor i astfel prin donaiile stenilor colecia a crescut
pn n jur de 150 de icoane. S-a lrgit aria de colectare, nti n satele din jur, apoi pe toate ariile de
creaie, ajungnd n prezent s fie expuse 600 de icoane. Multe dintre ele au o vechime de peste 200 de
ani, iar valoarea lor este inestimabil. Este cel mai important muzeu de acest fel din Europa. Mai poi
vedea acolo i icoane pe lemn, ceramic, piese de mobilier, precum i o serie de cri vechi romneti.
De asemenea n fiecare var la Sibiel are loc tabra de pictur pe sticl n care tinerii iconari sunt
iniiai n tainele picturii pe sticl.
-

Tabra naional de sculptur n lemn de la Slite

Un obiectiv turistic important al Mrginimii Sibiuluiu il constituie expoziia permanent de


sculptur de la Poiana Soarelui" (locul numit Santa Crucii) sunt expuse opere de art contemporan
realizate de artiti din ntreaga ar, participani la ediiile Taberei naionale de sculptur n lemn,
organizate de forurile culturale sibiene cu sprijinul primriei din Slite cu ncepere din anul 1981.
Meteugurile i industriile populare. ndeletnicirile meteugreti au prezentat n timp un
caracter casnic-gospodresc, de tip nchis. n cadrul lor, exist o anume diviziune a muncii pe sexe,
brbaii ocupndu-se de lucrrile de construcii, prelucrarea lemnului i a pielii, mpletirea fibrelor
vegetale ori animale (pentru frie, funii, saci din piei etc). Femeile se ocupau cu esutul, mpletitul,
confecionarea articolelor de mbrcminte. n aceste activiti i au obria tradiiile privind cioplitul
btelor ciobneti, ncrustatul furcilor, cusutul pungilor din piele tbcite n zer, confecionarea
opincilor i cojoacelor din piele sau mpletirea artistic a frielor, cpestrelor, curelelor (de ctre
brbai) i a industriei casnice textile (de ctre femei). Un domeniu aparte l formeaz prelucrarea
laptelui i a derivatelor din lapte, preparate dup reete neschimbate pn astzi.

Industriile populare sunt atestate nc din perioada antichitii daco-romane: morile de ap,
pivele, ciocanele i fierstraiele hidraulice, uleiniele i teampurile, pivele sunt prezente n
Mrginime. Denumirea dacic de teaz s-a pstrat fiind utilizat ca hidronim sau toponim, instalaia
pstrnd pn astzi denumirea de vltoare (de la latinescul vultor).
Cucerirea Transilvaniei i ncorporarea sa n sistemul feudal maghiar, colonizarea unor grupuri de
rani-militari din Germania la graniele de rsrit, marcheaz o schimbare a direciei evoluiei culturii
materiale n aceast zon, datorit influenelor Europei Centrale, cultur care tinde n sec. XII-XIII s o
nlocuiasc pe cea sudic, tipologic de influen bizantin.
Comuna ugag, cu satele componente, constituie o zon de mare interes din punct de vedere
economic, geografic, etnografic i folcloric. Se remarc prin interioarele rneti, tradiionale, prin
gospodriile i slaele rsfirate pe culmile i versanii munilor pn aproape de 1400 metrii altitudine.
Este cunoscut ca o localitate ce ofer imagini autentice ale ndeletnicirii de baz, pstoritul, dar i prin
sculptura n lemn (furci de tors cu aripi, linguri cu lan, fuse, tipare de ca, bte ciobneti, fluiere)
casa meterului Nicolae Cernat. n casa acestui meter se poate urmrii procesul de sculptur n lemn
fiind expuse furci de tors, linguri cu lan, tipare de ca, bte ciobneti, fluiere.
Produsele meteugreti i de artizanat din Mrginime, nregistrate sub o marc comun pot
readuce Mrginimii o identitate specific, pstrat de secole, respectiv de inut al oamenilor gospodari,
iscusii i pricepui n meseriile tradiionale, un loc n care calitatea fiecrui produs are amprenta
tradiiei istorice.
Portul popular. Portul tradiional al mrginenilor, n alb i negru, de o remarcabil elegan, s-a
rspndit pe o suprafa mare, inclusiv la ora. Femeia a reprezentat dintotdeauna, o autoritate casnic
incontestabil formnd un adevrat matriarhat. De aici dou psihologii diferite, una a brbailor,
maleabil, mobil, deschis spre toate orizonturile i nnoirile, alta a femeilor, statornic, autoritar,
conservatoare. Pe ct sunt slitenii de dibaci la nego i oierit, pe att sunt slitencele de istee la
esut i gteli. Ele pregtesc nu numai pnza de cas, ci es din ln oale, straie, glugi, brne etc.
Portul slitencelor este cel mai frumos port romnesc... scria n 1922 I. Georgescu, secretar literar al
AASTRA.
Portul popular din Mrginimea Sibiului, prin sobrietatea cromaticii, fineea pieselor
vestimentare i prin ornamentaie, se situeaz printre cele mai reprezentative din Transilvania.
Cmile femeieti sunt cele de tip carpatic, cu mnecile prinse sub guler i ornamente cu
broderie lucioas n lungul mnecilor i a pieptului, numit ciocnele. Piesele sunt ncheiate ntr-o
tehnic ornamental numit chei. Peste cma se poart un pieptar deschis n fa, cu custuri
foarte fine, din lnic sau mtase neagr punctate cu rou, verde, galben, albastru. Broboada este alb,
din bumbac. Pahiolul cu care se acoper capul este din mtase. Ctrinele negre, din ln fin cu 2-3
vrste discrete n partea inferioar. Cojoacele purtate iarna au custuri decorative, minuios realizate,
cu garnituri din blan de vidr la femei i din blan de miel la brbai.
Costumul brbtesc tradiional este de o remarcabil sobrietate i de o rar distincie. Cmaa
alb este mpodobit cu custuri discrete n negru, pe marginea mnecii largi, n jurul gurii i n josul ei.
Cioarecii, din pnur fin, erau strni pe picior. n portul obinuit se folosea pnur mai groas.

La bru btrnii purtau curele late, decorate prin tanare, iar tinerii le-au nlocuit cu cele bogat decorate
cu custuri din fii nguste de piele viu colorate (irh). n portul ciobanilor piesa de baz este cojocul cu
mneci lungi, adaptat gerurilor i viscolelor din timpul iernii cnd coborau oile n Blile i Cmpia
Dunrii.
Herghelii de cai relevante (specifice)
In teritoriul Marginimea Sibiului nu exista herghelii de cai relevante (specifice) .
Tipuri de turism practicate (turism de agrement i odihn, alpinism, turism cultural i
religios, turism piscicol, turism ecvestru, cicloturism, agroturism etc.).
Turismul n Mrginimea Sibiului. Dezvoltarea turismului n zona Mrginimea Sibiului determin
n timp dezvoltarea socio-economic a zonei, astfel prin creterea numrului unitilor de cazare n
zon, n special creterea numrului de pensiuni agroturistice se va ajunge la creterea numrului
locurilor de munc n domeniul turistic i domenii adiacente (recepioneri, personal de ntreinere,
cameriste, ghid, vnztori, etc.) i locuri de munc sezoniere (muncitori n construcii, electricieni,
etc.) fapt care va conduce la colectarea unui venit mai mare la bugetul local, fapt care va conduce la
creterea nivelului investiiilor locale n zon, i n final la creterea calitii vieii i a nivelului de trai
pentru toi locuitorii zonei, deci i pentru grupurile sociale dezavantajate, persoane cu handicap,
persoane foarte srace, fr venituri sau cu venituri reduse,
persoane vrstnice, fr aparintori legali, persoane fr
studii, etc. 3
a. Turism de agrement i odihn
- Turism: existena n zon a staiunii turistice
Pltini cu rol mportant n tratarea diferitelor
afeciuni i un potenial de dezvoltare a mai
multor mici staiuni turistice i agro-turistice
(Crin, Trainei). relief (de o mare diversitate
peisagistic, foarte variat, att din punct de
vedere morfologic ct i genetic):
Munii
Cindrel delimitai de Valea Sadului i Valea
Frumoasei (cu altitudini de peste 2000 m) sunt
masivi cu structuri geologice uniforme, urme glaciare i vi cu versani abrupi ce separ
interfluvii prelungi, lacuri glaciare (Iezerul Mare i Iezerul Mic), suprafee de nivelare plane i
uor accesibile drumeilor. Munii Lotrului sau tefleti (delimitai de valea Oltului i Valea
Sadului) au vile adnci i sunt bine mpdurii aun adevrat plmn verde al inutului.
Depresiunea de contact dintre masivele muntoase i podi este reprezentat de Culoarul
depresionar Sibiu Apold (la vest de Olt) i este alctuit din Depresiunile Sibiului, Slite i
Apoldului asigur locuirea de milenii datorat n mod special teraselor netede i a luncilor
numeroaselor ruri din zon;
- clim o clim temperat continental moderat cu influene oceanice specific pe zone de
relief: la munte clima favorizeaz activitile turistice (n ambele sezoane dar i extrasezon)

prin caracteristicile specifice refacerii sntii, premis ambiental pentru odihn i relaxarea
turitilor, o bioclim tonic-stimulent (temperaturi relativ sczute cu amplitudini mici) cu o
intensificare a radiaiei globale i a radiaiei ultraviolete (mai ales n sezonul de iarn).
Bioclimatul montan este recomandat pentru: stimularea i echilibrarea activitii sistemului
nervos central i a celui vegetativ, scderea activitii glandei tiroide, pentru bolnavii cu
hipertiroida n stadiu incipient, stimularea rezistenei organismului la infecii i agresiuni ale
mediului, creterea numrului globulelor roii, stimularea proceselor de termoreglare a
organismului, etc.
turismul montan bisezonal (de odihn, sporturi de iarn i var, drumeii, alpinism, agrement
montan, cunoatere tiinific i educaie, vntoare i pescuit, etc), munii din Mrginimea
Sibiului oferind un cadru natural propice dezvoltrii aceste forme de turism;
turismul balnear (cur balnear, odihn, de agrement, etc) att n inima Mrginimii Sibiului,
n staiunea Pltini (unitate administrativ ce aparine administrativ de municipiul Sibiu) dar
care s-a dezvoltat, n timp, pe teritoriul comunei Cristian extinzndu-se treptat pe teritoriul
comunelor Rinari, Poplaca, etc; la limita Mrginimii este n reabilitare i relansare a
activitilor turistice oraul-staiune balneo-climateric Ocna Sibiului (marea sibienilor) o
destinaie de agrement i de tratament pentru majoritatea populaiei din jude (i nu numai);
nceputul amenajrii turistice a Mrginimii Sibiului a nceput la sfritul secolului XIX, cu
deosebire n spaiul montan i mai ales n Munii Cibinului, ca urmare a dezvoltrii turismului
montan, de drumeie i pentru sporturi de iarn. .
Principalul impact al activitii membrilor acestei asociaii turistice a fost nfiinarea,
amenajarea i impunerea celei de a doua staiuni montane din Carpai (dup Sinaia), Pltini,
nfiinat n 1896, care este totodat i cea mai nalt staiune climateric montan din Romnia,
dezvoltat ntre 1400 i 1450 m.
Pltiniul a aparinut pn n 1940 Asociaiei turistice S.K.V., ntre 1941-1945 a fost
administrat de Universitatea Ferdinand I din Cluj, refugiat la Sibiu. Dup 1948 a fost prin
naionalizare trecut sub tutela Oficiului Naional de Turism, din 1968 a aparinut O.J.T. Sibiu
i apoi Ministerului Turismului. Staiunea Pltini este i astzi cea mai complex amenajare
turistic din zona Mrginimii, cu 20 de construcii, respectiv dou hoteluri, cinci vile, o caban,
trei dotri de tip caban pentru elevi (formnd o tabr). Capacitatea total a staiunii depete
600 de locuri, dup 1990 nregistrndu-se o puternic ofensiv a amenajrilor turistice de tip
cas de vacan reedine secundare.
Staiunea Pltini staiune climateric montan i pentru sporturi de iarn are i un domeniu
schiabil amenajat, cuprinznd mijloace de transport pe cablu (telescaunul Pltini-Onceti, cu o
diferen de nivel de 240 m, ntre 1422 m 1662 m altitudine, o lungime de 1052 m, cu peste
50 de scaune duble i un debit de 360 persoane pe or; teleschiul Dneasa, lung de 409 m, cu o
diferen de nivel de 142 m i un debit orar de 350 schiori). Prtiile amenajate cele mai
reprezentative sunt Onceti 1 i 2 i Dealul Poplcii, cu o lungime total de peste 3000 de m.
Mai exist i prtii neamenajate, Onceti 3, Guoara 1, Btrna 1, 2 i 3.
Dup 1900, continund cu perioada interbelic, au fost construite i cteva cabane, ntre care se
remarc cabanele Fntnele, Gtul Berbecului, Curmtura. Dup 1950, au mai fost realizate alte
cteva cabane, refugii montane i cteva case de vntoare (cu circuit nchis).

Dup 1990, n condiiile promulgrii unei legislaii favorabile iniiativei turistice private n
spaiul rural, i cu deosebire n zona montan, se remarc apariia etapic a unor pensiuni rurale
care treptat se nmulesc ca numr, se difereniaz ca i capacitate de primire i grad de confort
(numr de margarete), precum i ca ofert de servicii.
- Relaxarea intr-un cadru natural pitoresc: Interesele i consumul turistic generat de nevoia de
relaxare mbrac urmtoarele forme:
- Evadarea romnilor din cotidian ctre un mediu curat, cu peisaj natural pitoresc i linite, fie pentru
un sejur de odihn (concediu, vacan), fie pentru un weekend sau mini-vacan. intele principale sunt
zonele mai mult sau mai puin consacrate n turism rural sau agroturism, respectiv staiunile sau satele
montane. Turitii sunt de asemenea atrai de aerul curat din pduri, ceea ce favorizeaz mbinarea
odihnei cu micile drumeii n aer liber (component a turismului activ)
- Pentru strini, atractivitatea acestor zone se leag de peisajele naturale virgine, puin sau deloc
alterate de intervenia omului (pe care acetia nu le ntlnesc prea des n ara de origine)
- n ultima perioad, cltoriile turistice interne pentru relaxare se identific tot mai mult cu zonele
agroturistice, acestea fiind cutate de turiti pentru spaiile de cazare mai discrete, mai intime, dar i
pentru posibilitatea de a interaciona cu proprietarii de pensiuni i, n general, cu oamenii locului
pentru a afla lucruri despre specificul zonei (staiunile montane ofer i alte atracii, n general de
turism activ sau de aventur i genereaz aglomeraie)
Practic, fiecare din localitile Mrginimii dispune de un numr de la cteva uniti pensiuni
rurale, pn la cteva zeci de uniti, putnd adposti simultan mai multe zeci sau sute de persoane n
fiecare localitate.
Se remarc n acest sens Orlat, Rinari, Slite-Sibiel, Gura Rului, Cristian i mai nou, Jina
(2008).
Se remarc potenialul fiecrei localiti, reprezentat att de vatra istoric ct i de noile
dezvoltri orizontale reprezentate de cartiere de case de vacan dezvoltate n apropierea localitilor
(Tocile n Sadu, Crin pentru Slite i Tilica, etc)
b. Alpinism:
- Drumeii pe jos prin munii Cindrel, dar i pe vi sau prin pduri n funcie de pregtirea
fizic, turitii pot alege trasee diverse ca grad de dificultate, existnd inclusiv trasee pentru
profesioniti (alpinism) pe Valea Argintului si aici reprezentantii Salvamont Sibiu fac
antarenamente saptamanal.
c. Turism cultural i religios, turismul cultural (de cunoatere i educativ) beneficiaz n
Mrginimea Sibiului de un foarte valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat att de
monumente istorice, de arhitectur i art, edificii religioase, muzee i case memoriale,

arhitectur i creaie tehnic popular, manifestri populare tradiionale, etnografie i tradiii


orale, instituii culturale i de tiin, personaliti locale, tradiii culturale, o mulime de
activiti economice cu valene turistice, diverse posibiliti de agrement, etc turismul urban
dezvoltat dup evenimentele din 2007 n cadrul proiectului european Sibiu Capital
cultural european-2007 ce poate asigura un flux de turiti interesai de a evada din
spaiile urbane spre zone agroturistice autentice cu perspectiva odihnei i agrementului;
Evenimente cofinanate n Agenda Cultural a Consiliului Judeean Sibiu (2007-2010)
Evenimente Culturale Mrginimea Sibiului - tabelul 15

Nr. Eveniment

Perioada si
locatie

Organizator

1.

Urcatul oilor la munte

Mai, Rul
Sadului

Primria Rul Sadului

2.

Zilele culturale Octavian


Goga

Mai, Rinari

Consiliul Local Rinari

3.

Colocviile Internaionale
"Emil Cioran"

Mai,

Consiliul Local Rinari

Meseriile Tradiionale

Mai,

Primria Slite

Slite

Reuniunea Meseriailor Slite

4.

Rinari

Asociaia Ecomuzeul Regional Sibiu


5.

Festivalul Bujorului de munte Iulie, Gura Rului

Primria Gura Rului


Asociaia de nfrumuseare a comunei
Gura Rului

Civilizaia apei la Gura


Rului

Mai,

Primria Gura Rului

Gura Rului

Asociaia Ecomuzeul Regional Sibiu

7.

Sus pe muntele din Jina

26-27 iulie, Jina

Primria Jina

8.

Srbtoarea oierilor din


Tilica

15 august, Tilica Primria comunei Tilica,

6.

Reuniunea Oierilor Tilica


Asociaia Ecomuzeul Regional Sibiu

9.

Festivalul brnzei i al uicii

August-

Primria Comunei Rinari


Asociaia Turismului Sibian

septembrie,
Rinari
10. Expoziia Icoana copilului

14 octombrie,
Rinari

Parohia Ortodox Romn din


Rinari

11. Tabra artitilor plastici


independeni

Gura Rului

Cindrelul Junii

12. Srbtoarea flocloric Zi


Mai,
bade cu fluiera ce marcheaz
ugag
punatul alpin de var

Primria Sugag

Sursa: Agenda Culturala a Consiliului Judetean Sibiu (2007-2010)


Zilele culturale Octavian Goga
n cadrul Zilelor culturale Octavian Goga au loc n luna mai a fiecrui an manifestri pentru
comemorarea lui Octavian Goga, nscut n acest sat de la poalele Munilor Cindrel, o aezare
reprezentativ pentru portul i obiceiurile populare specifice Mrginimii. Organizatorul evenimentului
este Primria comunei Rinari n parteneriat cu Cminul Cultural Rinari,Universitatea Lucian Blaga
Sibiu i Fundaia Cultural Zilele Octavian Goga
Colocviile internaionale Emil Cioran
Manifestarea se afl deja la XII-a ediie i reunete personaliti ale vieii culturale romneti i
europene, iubitori i admiratori ai operei lui Cioran. Organizatorul evenimentului este Primria
comunei Rinari n parteneriat cu Cminul Cultural Rinari i Universitatea Lucian Blaga Sibiu.
Evenimente tradiionale dar i de promovare a zonei din punct de vedere turistic
-

Srbtoarea Oierilor de la Tilica


De Sfnta Maria, sute de oieri din trei judee se adun s petreac i s pun ara la cale, la
Tilica. Pentru tilicani, ziua de Sfnta Maria a devenit un prilej de a se bucura de tradiiile
locului i de a duce mai departe, din tat n fiu, ndeletnicirea celor peste 200 de ciobani,
oieritul. Cu o avere de peste 22.000 de mioare, cei din Tilica se mndresc c nu au uitat nici
cum se face brnza telemea, dar nici cum se joac i se cnt n costum naional, la zi de
srbtoare

Festivalul Sus pe Muntele din Jina


n comuna Jina, judeul Sibiu, n ultima
duminic a lunii iulie, are loc anual acest
festival. An de an, n locul numit esul

Jinarilor", are loc o manifestare cu ecouri naionale i internaionale, care reunete mii de
oameni. Manifestarea de la Jina este organizat de Prefectur, Consiliul Judeean, Centrul
Judeean pentru Promovarea, Conervarea si Valorificarea Creatiei Populare, "Cindrelul Junii" ,
Primria comunei Jina si Cminul cultural Jina.
n trecut, jinarii nu triau, n cea mai mare parte a anului, n sat, ci la colibele de pe plaiuri. De
aceea, nedeile, trgurile i toate ntmplrile de peste an, care nsemnau ntlnirea cu ceilali
oameni, erau clipe de srbtoare. La nedei, muntele care i desprea pe oameni n dou ri"
se fcea loc de ntlnire i nimeni nu mai tia care de unde vine. Nedeia era trg adevrat, unde
fiecare aducea ceva s vnd i venea s cumpere. Nedeia era i petrecere n munte i loc de
ntlnire. Ciobanii n vrst povestesc i astzi despre luatul n cstorie din nedeie.
n amintirea nedeilor de altdat, Festivalul Sus pe muntele din Jina" adun, de peste trei
decenii, oamenii la srbtoarea de pe munte. La festival vin artiti amatori din Sibiu si din alte
judete mai apropiate sau ndeprtate, dar ntotdeauna sunt nelipsiti artitii populari din satele de
peste muni, care si au obria n Jina: Corbii de Piatr, Bbeni, Oiesti, Vaideeni, Novaci i
Polovraci.
Festivalul uicii si al brnzei Rinari
Festivalul a ajuns la a patra ediie i i propune s promoveze produse i tradiii autentice
reunind pe Valea tezii cei mai pricepui productori de uic romneasc i brnz cum gseti
doar n Mrginimea Sibiului.
n plus, vizitatorii se pot delecta timp de dou zile cu frumoase momente folclorice semnate de
cele mai cunoscute ansambluri locale. n cele doua zile ale Festivalului vor urca pe scena
festivalului ansambluri din Gura Rului, Poplaca, Jina i Rinari, precum i nume mari ale
folclorului sibian: Jean Oprior, Doinia Smbotin, Ana Maria Telebu, Traian Stoia sau Ionic
Olteanu.Organizatorul principal al evenimetului este Asociatia Turismului Sibian . In cadrul
Festivalului uicii i al Branzei partenerii sunt : Consiliul Judeean Sibiu, Asociaia Judeean
de Turism Sibiu, Primria Rinari, Cminul Cultural Rinari, Fundaia Comunitii Sibiu.
Cu fiecare editie a festivalului pe Valea tezii a crescut numrul de turiti romni i strini
venii s guste din produsele tradiionale specifice Mrginimii. Sibiului. De asemenea i
numrul productorilor de brnz i uic a crescut de la an la an, trgul devenind i o pia de
desfacere pentru produse, foarte multi turiti cumprnd brnza i uica.

Festivalul Bujorului-Gura Raului

Festivalul Bujorului de Munte, manifestare organizat de Primria i Consiliul Local al


comunei Gura Rului, cu sprijinul locuitorilor acestei aezri sub egida Consiliului Judeean
Sibiu i a Centrului Judeean pentru Promovarea Tradiiei Populare Cindrelul Junii Sibiului.
Locuitorii comunei sibiene i-au fcut de mult o tradiie, srbtorind, n fiecare an, prin cntec,
dans i buctrie tradiional, bujorii de munte, care nfloresc n munii de la Gura Rului la
nceputul verii, la altitudini ce depesc 1800 de metri. Bujorul de munte, Rhododendron
Rotschy sau smrdarul este un arbore micu, nalt de cel mult 36 cm, puin ramificat, cu frunze
persistente, ca de piele, netede pe margini i cu flori micue, ca nite cupe de culoare roupurpuriu, care stau grmad pe vrful ramurilor, mprtiind un plcut miros, sntos i dttor
de via.

-n prima zi a festivalului, undeva n afara satului, spre munte, se srbtorete o Sear ca la


stn. Acolo, n armonia cntecelor strvechi, pot fi savurate mncruri din buctria stnii,
precum: cocolo cu brnz, ca, telemea, urd i tocan de miel cu mmligu. Noaptea trziu
se aprinde un foc mare, care s aminteasc de vechile obiceiuri ale satului. Totul este pregtit
de ciobani, care sunt i gazdele serii.A doua zi, srbtoarea continu. Dup slujba de la biserica
satului, stenii i primesc invitaii la poarta satului. Timp de cteva ceasuri se desfoar un
program folcloric, prilej pentru turitii strini care particip la festival de a cunoate farmecul
inedit al tradiiei romneti.
Motto-ul festivalului: Ar trebui s vezi cndva Gura Rului ca s nelegi ce-nseamn col de
rai cu strveche tradiie n cultura romneasc - cuvinte scrise de Lucian Blaga, ndeamn pe
oricine s viziteze acest inut mirific.
d.turism piscicol, resurselor de ap, zestrea natural a zonei fiind bogat att n ape
supbterane, ct i n reele hidrografice i lacuri; de remarcat lacurile de la Scel folosite
pentru piscicultur, dar i cele de pe Sadu sau Cibin folosite pentru hidroenergie, toate avnd
valene turistice neexploatate sau insuficient exploatate.

Biodiversitatea ecosistemelor, habitatelor i speciilor slbatice, ntreg centru si sudul


Transilvaniei prezentnd avantajul unicitii- sub acest aspect n Europa. Aceast
biodiversitate contribuie decisiv la definirea potenialului atractiv al Mrginimii Sibiului
vegaetaia natural cu funcii peisagistice i estetice bine definite pentru recreare i reconfortare
reprezentnd fundalul desfurrii tuturor activitilor turistice; nu trebuie omise resursele
cinegetice i piscicole, turismul de agrement prin vntoare i pescuit reprezentnd un alt factor
definitoriu al biodiversitii. Pdurea este cea care nregistreaz coeficientul de atractivitate
superior fiind factorul indispensabil vieii, echilibrnd natura i ozonificnd aerul ceea ce
contribuie decisiv la reducerea noxelor, a polurii sonore i a radiaiilor i mpiedic eroziunea
terenurilor, favoriznd turismul sportiv n aer liber.
e.turism ecvestru

Nu este foarte bine dezvoltat in zona Marginimii Sibiului, in Rasinari si Gura Raului se mai
organizeaza pentru grupuri de turisti, plimbari cu caruta sau cu sania trasa de cai.
f. Cicloturism rutier sau montan, sproturi motorizate

Cicloturismul rutier sau montan sunt activiti ce beneficiaz de un cadru natural i antropic
propice n Marginimea Sibiului (drumurile montane, oselele mai puin aglomerate ctre o serie
de atracii culturale); interesul turitilor pentru practicarea acestui tip de turism este strns legat
de existena unor trasee sau zone marcate pentru bicicliti, respectiv a unor hri elocvente
Sporturi motorizate (ATV, motociclism enduro) pe drumurile forestiere i sporturi
extreme (parapant, moto-deltaplan, tirolian); n cazul acestor activiti pentru pasionai,
componenta de turism (adic sosirea n zon a altor practicani dect cei localnici) este

influenat de proximitate (zona va atrage n primul rnd practicanii acestor sporturi din
oraele cele mai apropiate i care nu au zone propice), dar i de evenimentele de profil
organizate n zon, respectiv de importana comunitii de adepi ai sporturilor motorizate din
regiune.
g.Agroturism

Exist largi posibiliti de dezvoltare a agroturismului i turismului rural datorit peisajului,


datinilor, obiceiurilor, a monumentelor naturale i a specificului aparte a zonei Mrginimea
Sibiului. n zon exist o reea bine dezvoltat de pensiuni turistice (90 de pensiuni clasificate)
i au fost implementate proiecte finanate prin Programul SAPARD. turismul rural i
agroturismul bine reprezentat n satele din Mrginimea Sibiului, datorit ofertei de
cazare variate. n zon sunt peste 100 de pensiuni turistice, care ofer turitilor servicii i
condiii de cazare foarte bune. Turismul este n plin proces de dezvoltare n regiune.
Infrastructura turistic - Baza material a turismului amenajarea turistic.

Capacitatea total de cazare a zonei Mrginimii Sibiului, la nceputul anului 2008, depete
1800 de locuri, totaliznd peste 600 de camere, n cadrul a peste 180 de uniti. Dintre acestea, aproape
160 de uniti reprezint pensiunile din localitile Mrginimii, la care se adaug cteva din Staiunea
Pltini, cabanele i cele 6 tabere pentru elevi. Ponderea principalelor catede cazare la nivelul
Marginimii Sibiului este urmatoarea: pensiuni turistice 30,3%, hoteluri 21,3%, vile 10,7%, cabane
6,9% si tabere scolare 30,8%.
Turismul rural a cptat o accentuat tent asociativ, proprietari i grupuri de proprietari
aparinnd fie la asociaii naionale de tip ANTREC sau organizaii cu caracter local, regional. n
Mrginimea Sibiului exist dou centre de informare turistic, la Slite i Rinari.
Tabelul 16. Servicii turistice

N
r.

Unitate

U. Cristi
M. an

Gur
a
Rau
lui

Ji
na

Orl
at

Poia
na
Sibi
ului

Rasin Sa
ari
du

Sali
ste

Rau Popl
Sadu aca
lui

Sug
ag

Tili
sca

Total

Pensiun
e
turistica
si
agroturi
stica

Nr
.

22

27

46

121

Vila

Camere
de
inchiriat

Cabana

Hostel

Hotel

Sursa: Masterplan Turism judetul Sibiu


Factorii de impact negativ ale activitilor umane:
-

tierile masive de pduri ce conduc la degradarea terenurilor;


precipitaiile cu caracter acid, determinate n special de emisiile de SO2 de la Sometra Copa
Mic (nu se resimte n zon)
activitatea unitilor industriale (din municipiul Sibiu) la care se adaug transportul rutier,
centralele termice, etc
emisiilor de gaze cu efect de ser,
poluarea istoric a reelelor hidrografice, prin lipsa reelelor de canalizare (de tip fecaloidmenajer) i deversrilor necontrolate dar i datorat activitilor agricole intensive ceea ce a
condus la creterea concentraiei de compui ai azotului i n special de nitrai,
nclcarea frecvent a normelor ecologice de ctre turiti n zonele de agrement situate pe
malurile apelor curgtoare, o adevrat lips de respect fa de natur datorat, n special
educaiei deficitare a tineretului;
lipsa de respect fa de protecia naturii cauzat de fenomenul braconajului (fcndu-se frecvent
presiuni pentru mrirea fondului cinegetic vnat sau asupra fondului piscicol) dar i al culegerii
plantelor din zonele protejate i camprii n zone interzise ceea ce conduce la degradarea i
distrugerea unor ecosisteme unice, fiind ameninate cu dispariia specii de plante (21% din flora
judeului)
punatul excesiv amplific i favorizeaz procesele superficiale de eroziune, rezervaia
natural Iezerele Cindrelului fiind confruntat att cu turism neecologic dar i de braconaj, toi
aceti factori periclitnd calitatea atmosferei i poluarea cu pulberi n suspensie, caracteristic a
localitilor din zona depresionar
f. Turism de bussiness: seminarii, conferinte, training, team building

Ipostaza turismului de business care include n procesul decizional de alegere a destinaiei i


raiuni sau interese turistice este organizarea de seminarii, conferine, training-uri sau team
building-uri. Marginimea Sibiului este o zon atractiv pentru acest segment, ntruct reunete mai
multe categorii de destinaii consacrate pentru astfel de evenimente: staiuni montane, zone
agroturistice

Dezvoltarea turismului n zon va aduce urmtoarele beneficii care se vor rasfrnge asupra tuturor
locuitorilor din zon, inclusiv asupra categoriilor sociale dezavantajate:
- reinvestirea n infrastructura zonei a veniturilor cumulate din impozite i taxe locale
- beneficii propagate prin creterea confortului vieii n general
- crearea de noi locuri de munca;
- asigurarea distributiei uniforme in comunitate a efectelor pozitive generate de proiect
- perspective imediate de diversificare a activitilor economice dezvoltarea unor activiti
conexe turismului (ateliere de confecionare a costumelor populare, a cojoacelor, a esturilor,
centrelor de prelucrarea artistic a lemnului .a.) prin care s se valorifice multiplele resurse
locale, fapt care va stimula pstrarea i dezvoltarea meteugurilor, a micii industrii i
transmiterea ctre generaia tnr a acestor tradiii n prezent funcioneaz n comuna Jina: 4
ateliere pentru prelucrarea pieilor (cojocrit), 10 ateliere pentru prelucrarea artistic a lemnului,
12 ateliere pentru mpletituri, i mai multe ateliere familiale pentru esturi i esturi artizanale;
meterii i valorific produsele artizanale i alimentare tradiionale, de regul, prin magazinele
i pieele din municipiul Sibiu sau la Bucureti; anticipm ca prin implementarea proiectului va
crete numrul atelierelor de producere a obiectelor de artizanat cu cel cu cel puin 25 %;
- apariia unor noi societi comerciale cu profil turistic (structuri turistice de cazare i
alimentaie) de-a lungul DJ 106E care se va amenaja a n cel puin dou puncte care permit
amplasarea acestora: la confluena cu Valea Dobrii i la cota de cea mai mare altitudine a
drumului un excepional punct de belvedere asupra Vii Sebeului, unde primria
intenioneaz s concesioneze teren pentru un sat de vacan de 3 stele; aceste societi vor oferi
servicii turistice, dar n acelai timp vor crea locuri de munc i vor genera taxe i impozite
ctre bugetul local;
- mbuntirea serviciilor oferite turitilor care vor veni n zon, dar de care va beneficia i
populaia local;
- creterea veniturilor ncasate de agenii economici locali, prin creterea cheltuielilor realizate de
turiti, vor atrage dup sine creterea ncasrilor ctre bugetele locale, sume care vor fi
redistribuite spre investiii de interes public;
- oferirea unor motivaii atractive pentru rmnerea tinerilor n zon; n acelai timp se creeaz
perspectiva egalitii de anse a tinerei generaii locale cu cea a tinerilor din mediile urbane;
Obiceiuri locale
Alturi de Srbtorile ,,nsemnate cu rou n calendarul cretin-ortodox i de Srbtorile
Naionale, n fiecare an, n a treia duminic a lunii aprilie, n Rinari, in vechea aezare a oierilor de la
poalele Cindrelului are loc un original eveniment artistic popular care reunete obiceiurile din
Mrginimea Sibiului i din judeele limitrofe: Hunedoara, Alba, Vlcea. Sunt evocate cu aceast ocazie
obiceiurile legate de oierit: ntocmirea inventarului pentru stn, pregtirea cmii ciobanului,
nsemnatul oilor, numrtoarea caurilor. Se desfoar apoi jocuri cu strigturi specifice acestei zone
folclorice i rsun cntecele Mrginimii: ,,Ca la Rinari, ,,Jieneasca, ,,Hora miresei bcie, Cine
m-o dat dorului.

n ultima sptmn a lunii decembrie, la Slite se adun cetele de tineri din satele nvecinate:
Tilica, Gale, Amna, Aciliu, n frunte cu ,,junii lor, nsoite de cetele de aduli care i-au ndrumat.
Manifestarea se deschide cu o cuvntare de bun venit rostit de ,,judele din Slite, la care rspund
ceilali ,,juzi , se nchin plotile cu ,,ginars, apoi se ncinge o hor mare urmat de cntecele i
dansurile tradiionale.
Componenta cultural-popular constituie un element de mare importan n definirea etos-ului
personal regional.
Toate aceste elemente ale modului de via tradiional, ale civilizaiei tradiionale existente pot
i trebuiesc valorificate i conservate n dezvoltarea durabil a inutului, prin valorificarea tradiiilor
istorice.
Srbtorile de iarn n Mrginimea Sibiului
-

Colindatul
Cele mai importante obiceiuri ale mrginenilor se redescoper cu prilejul srbtorilor de iarn.
Sunt unice Colindatul feciorilor i Ceata junilor. ntre dansuri, cele brbteti precum
Cluarii, Brul i Srba, nu au nici ele pereche. Srbtorile in 12 zile, din Ajunul Crciunului
pn la celebrarea Sfntului Ion, pe 7 ianuarie. Colindul, obicei din cele mai vechi la toi
romnii, se pornete n Mrginimea Sibiului cu copii i ii desfoar spectacolul mai departe
cu cetele de flci, care nfieaz craii n toate zilele. n a patra zi de Crciun, are loc o mare
adunare: tinerii din aezrile Mrginimii, ba hiar din judeele apropiate, precum Alba, Braov,
Vlcea, se ntlnesc n piaa din Slite i se prind n hora unirii.

Cetele de juni din Mrginimea Sibiului

ntlnirea Junilor de la Slite 28 decembrie


An de an n localitile din Mrginimea Sibiului are loc obiceiul Cetele de juni, care
reprezint craii n toate zilele de Crciun. Manifestarea local ncepe n 6 decembrie i se
finalizeaz n 7 ianuarie. Junii sunt cei care conduc toate srbtorile, care organizeaz baluri i
jocuri n aceste zile, mai puin n ziua de Boboteaz (6 ianuarie). Obiceiul ncepe cu alegerea
tinerilor juni dup care se pregtete costumul popular cu podoabele specifice (pan cu mrgele
i pene de pun, batiste
cu
monograme,
opinci). Junii nva
jocurile
specifice
zonei:
Cluul,
Fecioreasca,
Critereana,
Trnveana,
Balul
Mrcinii (joc specific
feciorilor),
Romna,
jocuri

care sunt transmise din generaie n generaie i colinda: Naterea Ta Hristoase. n fiecare an se
stabileste cte o gazd iar apoi se mpart funciile din cadrul Cetei: jude jedeceas, prgar
mare prgreas mare, prgar mic prgreas mic, crmar crmri iar restul junilor
sunt juni simpli care nu au nicio funcie. Urmeaza obiceiul Cerutului n cadrul cruia feciorii
pleac n sat s cear fetele care i vor nsoi pe toat perioada Srbtorilor. Colindatul ncepe
n prina zi de Crciun cu Biserica i Primria, de unde junii se ntorc la gazd. Din a doua zi de
Crciun ncepe colindatul prin sat. Oamenii i cinstesc cu butur i mncare. Fetele nu nsoesc
junii la colindat, ele rmn la gazd. Acetia colind n mod special pe primar i preot, pentru
care rostesc urri i colinde dedicate, dar au versuri speciale i pentru fete, feciori i pentru
restul gazdelor. n 28 decembrie la Slite se face ntrunirea Cetelor de juni din Mrginimea
Sibiului, cnd junii din toate satele Slitei, din comunele din zona Mrginimii Sibiului: Jina,
Rod, Tilica, Orlat, Gura Rului, Loamne, Almor, Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, Sadu ,
Ru Sadului sau chiar din judee apropiate: Alba, Braov, Gorj, Vlcea, se ntlnesc mbrcai
n port popular, n piaa din Slite. Aici, judele din Slite l ntmpin pe fiecare jude din
celelalte sate i comune i nchin din plosca tradiional; fiecare jude ine un discurs i dup ce
copiii interpreteaz pluguorul, junii i junele din toate satele joac Hora Unirii.
-

Boboteaza n Mrginimea Sibiului 6 ianuarie


n ajunul Bobotezii preoii umbl cu crucea din cas n cas i stropesc cu ap sfinit oameni i
animale.
Fetele de mritat ascund sub pragul uii busuioc, ca s treac preotul peste el, ori smulg, pe
furi, un fir, dou, din smocul de busuioc al preotului. Firele acestea le pun apoi sub pern, ca
s viseze noaptea cine le e ursitul.
n ziua de Boboteaz, poporul, strns la biserici, pleac n procesiune la ru sau la fntni, unde
se sfinete apa. n fruntea cortegiului merg copii mbrcai n stihare, purtnd cruci, sfenice i
serafimi; urmeaz corul colarilor cntnd Aghios, fruntaii cu sfenice, icoane i prapore, n
urm vin preoii i poporul, cei dinti sub ceriu, o pnztur frumoas, prins la coluri de patru
prjini pe care le duc feciori mbrcai, de sus pn jos, n haine albe. n momentul, n care
preotul bag crucea n apa rului, rostind de trei ori cuvintele: Mare eti Doamne i minunate
sunt lucrurile Tale oameni din popor dau salvele obinuite cu puti i revolvere.
Sfrindu-se sfinirea apei, oamenii se duc pe la casele lor i stropesc cu aghiasm cldirile i
toate dobitoacele, pe care le scot spre scopul acesta afar din grajd. Apoi bea fiecare cte o
leac, ca s se cureasc i sfineasc, iar restul l pstreaz ntrun ipuor, creznd c apa
sfinit, cu putere tmduitoare de orice boli, nu se stric nicicnd. Sarea sfinit o duc s o
ling oile i vitele, creznd c n chipul acesta vor fi scutite de spurcciuni.
n ziua de Boboteaz se taie rmurele din pomi i se in pn ce nfloresc ntro cup cu ap
sfinit. Aceasta pentru ca s se vad, care dintre pomii din grdin vor nflori mai curnd i vor
rodi mai bogat.
Alii aduc ap de la ru i o vars la rdcina pomilor ca s dea road bogat.

Ansambluri folclorice:
-

n zon exist numeroase grupuri


folclorice: formaiile de fluierai
din Tilica, Rinari, Sadu, Sugag
i Jina, formaiile de dansuri
populare: Formaia de dansuri
populare Marginea a Cminului
Cultural Jina, Formaia de dansuri
Cluerul a Cminului
Cultural Rinari, Formaia de
dansuri
populare
Cluari
Cminului Cultural din Poplaca,
Ceata de cluari din Cristian,
Ansamblul de copii Ardealul,
din Slite i grupurile de cntrei:
Grupul
vocal
instrumental
Cluerul Orlat, Ansamblul
Folcloric Ciobnaul, Tilica, Corul Reuniunea Romn de Cntri din Slite, Corul
mixt Rinari, Grup vocal Gura Rului al Cminului Cultural, Grup vocal al Cminului
Cultural Jina, Ansamblul vocal de copii Mrgineni din Slite, Grup vocal Tilicua din
Tilica.
Din aceast zon folcloric s-au remarcat i afirmat n ultimii ani interpreii: Camelia Cosma
Stoi i Maria Lepindea (Gura Rului) dar i taragotistul Muntean Nicolae (Jina).

Evenimente culturale:
-

Zilele culturale Octavian Goga


Colocviile internaionale Emil Cioran

Ziare locale i zonale pentru promovarea zonei Mrginimea Sibiului


Ziare locale
-

ncepnd cu anul 2003, se public Rinreanul ziarul este realizat de Fundaia Comunitii
Sibiu, apare trimestrial la Rinari
- ncepnd cu anul 2007 apare lunar la Sadu ziarul localitii Info Sadu. Este realizat de
Primria Sadu
din august 2006 apare lunar la Slite ziarul Vatra Mrginimii. Este realizat de Primria
Slite

Ziare zonale
- ziarul Mrgimea Sibiului , decembrie 2007 apare trimestrial i este realizat de Fundaia
Comunitii Sibiu
Comentarii privind patrimoniul arhitectural i cultural local:
In tabloul general al arhitecturii populare romanesti, constructiile romanesti din Marginimea
Sibiului ocupa un loc bine definit, odata prin apartenenta lor la sistemul constructiv al cununilor
orizontale pe barne si a doua oara prin caracterul lor reprezentativ pentru modul de viata a unei
populatii pastorale, practicand si azi o straveche indeletnicire, cresterea oilorasociata cu cultura
pamantului in conditiile de mediu specifice zonei.
In ce priveste prima circumstanta, trebuie sa remarcam pozitia geografica a zonei, anume
sprijinirea ei pe versantii nordici ai Carpatilor Meridionali si odata cu aceasta, inscrierea in marele inel
al constructiilor de tip Blockbau adica al cununilor orizontale pe barne, inel care acopera versantii
interiori si exteriori ai arcului carpatic. Din acest punct de vedere Marginimea Sibiului constituie una
din cele mai unitare zone etnografice romanesti, constructiile de acest tip, pastrate pana azi, fiind
deosebit de numeroase, unele exemplare datand din prima jumatate al secolului al XX lea: casa lui
Ion Popa din satul Rod, casa lui Vasile Lupas din satul Fantanele, casa lui Gheorghe Lintu din satul
Talmacel. Aceste case se leaga de stratul arhaic al constructiilor din lemn romanesti, fiind
asemanatoare din punct de vedere constructiv cu adaposturile ridicate in cuprinsul stanelor.
In ceea ce priveste cea de a doua circumstanta, arhitectura populara din Marginimea Sibiului
exprima prin functionalitatea diferitelor constructii, alcatuind gospodaria tipica locala, realitatea socialeconomica a modului de viata, intemeiat in primul rand pe cresterea animalelor, a oilor indeosebi. Cele
doua tipuri fundamentale de gospodarie romaneasca, de regim deschis si de regim inchis, sunt prezente
in zona, urmand organizarea general romaneasca a alcatuirii gospodariei taranesti in cadrul careia
fiecarei functiuni ii corespunde o constructie separata; De pilda, planul gospodariei lui Ion Florea din
satul Fantanele (Cacova) in care se observa limpede structurarea functional-spatiala a mai mult de 15
constructii, denotand o mare stiinta a dispunerii ambientale odata cu supunera la normele eficientei
economice, dublu reultat al unei stravechi locuiri intr-un spatiu dat: casa (A), spatiu functional
complex, destinat prepararii si consumarii mancarurilor, odihnei si relaxarii, depozitarii echipamentelor
casnice, inclusiv al instalatiei de foc incalzire, pregatire alimente , lumina; casa frumoasa (B), casa
de afirmare a statutului social, a reprezentativitatii, a selectiei valorilor estetice traditionale si
novatoare, cu privariul-prispa (spatiu semideschis de mare semnificatie in structura arhitectonicfunctionala a casei si a gospodariei romanesti, mijlocind fertila relatie intre interior si exterior, loc de
meditaie si odihna; bucataria de vara (C), spatiu prin excelenta utilitar, dubland functia incaperii A,
din ratiuni practice ce implica apararea valorilor complexe continute in A si B; sub soppentru lemne
(D), care ada[posteste combustibilul ce asigura functionarea complexelor tehnice A si B pregatire

mancare, incalzire, luminare, care impreuna cu sub sopul cu gratar pentru oi (E) urmeaza desfasurarea
acelui al doilea bloc component al gospodariei (primul destinat adapostirii omului), pantru adapostirea
vitelor, cu acces direct la grajul pentru vite (F) si despartitm de celalalt grajd pentru vite (H), prin sura
(G)pentru car, unelte si accesul in fanaria-pod, nenominalizata pe plan, si pe care o nimim fanarie; din
sura se trece prin usa din spate in spatiul livezii si gradinii furnizoare de fructe si fan, de unde se intra
in chimnicar (I) cu paturi pentru poame-fructe; urmeaza apoi cotetele de porci (J). Toate adaposturile
de vite E, F, H si J se afla in imediata apropiere de groapa de gunoi (L) langa care se gaseste si
closetul. Tot aici este situata si trecerea (K), care serveste si ca spatiu de stationare si tranzitionare a
vitelor si vehiculelor precum si petru imprastierea gunoiului spre livada si ogoare. Casa (M) si
bucataria (N), puse la dispozitia batranilor curtii isi pastreaza o pozitie autonoma, inchizand circular
dispunerea constructiilor prin revenirea spatiului care serveste la adapostirea oamenilor exact in fata
casei mari detinuta de menajul tanar dirigent al unitatii denumite gospodarie. La indemana ambelor
case se afla fantana (O). Intregul dreptunghi, acoperind cca. 600 mp, constituie o incinta delimitata
aproape total de spatele constructiilor pe care le-am insiruit; doar o portiune de cca. 20 m este
completata, ca inchidere, de catre un gard inalt in care este taiata si poarta mare si portita. Suprafata
astfel inchisa are trei iesiri catre exterior, determinate de nevoile economice. Spatiul liber dintre
constructii reprezinta curtea, alcatuid spatiul de legatura, cu minime distante de parcurs intre
numeroasele unitati constitutive.
Exemplul ales de noi reprezinta o unitate de tip intermediar intre gospodaria de regim deschis si
cea de regim inchis, ultima fiind caracteristica tocmai zonelor de intensa vietuire personala din spatiul
carpato-pontic-danubian. Zone cu astfel de constructii, numite in literatura de specialitate gospodarii cu
oocol intarit sau cu curte deschisa si intarita sunt: Bran, Banat, Bucovina, Tara Vrancei, Muntii
Apuseni, Valea Jiului, Marginimea Sibiului. Pentru zona cercetata trebuie sa notam nu numai ampla
dezvoltare a acestor tipuri de gospodarii, mai ales a celor in care tendinta de inchidere si fostificare este
lesne sesizabila, ci si viabilitatea lor, numeroase fiind cazurile in care (mai ales la Poiana Sibiului si
Rasinari) asemenea impresionante constructii sunt edificate din piatra, caramida, beton, cu fatade de
mari suprafete transpuse adecvat in tencuieli de ciment colorat. Este si aceasta o expresie a unei
economii puternice si flexibile totodata, adaptabila la diverse conditionari social-economice, pe baza
traditionala a economiei pastorale.
Prezentarea arhitecturii populare din Marginimea Sibiului o vom face pe temeiul schemei
clasice: materiale si tehnici de constructie (temelii, pereti, acoperisuri), elemente de plan caracteristice,
organizare plan, decor.
Stna i staulul reprezint o permanen a arhitecturii pastorale funcionale, specific zonei
premontane de pe ntreg versantul nordic al Carpailor Meridionali i caracterizeaz situaia specific
din zon, unde paralel cu forma transhumant a pstoritului s-a pstrat i forma anterioar a creterii
vitelor pe hotarul satului pn n punea alpin, form caracteristic comunitilor sedentare.

Fenomenul nu are un caracter izolat, zonal, ci are dimensiuni continentale, n Munii Carpai, n
Alpi, n Dinari.
Fondul de cldiri construit.
La nivelul judeului, recensmntul din 2002 a scos n eviden existena a 88290 de cldiri cu
locuine, mai mare cu 2,7% (2375 cldiri) dect la recensmntul din 1992. Creterea n ritm mai lent a
construciilor de locuine n jude, este un fenomen relativ normal, avnd n vedere fondul locativ
deosebit de mare de care a dispus Sibiul n comparaie cu celelalte judee din ar.
Construcia celor 2375 cldiri n perioada 1992-2002 a avut o repartiie aproximativ egal pe cele
dou medii.
Nu acelai lucru este valabil pentru creterea numrului de cldiri cu locuine la nivelul rii, unde
mai mult de 76,6% s-au construit n mediul rural.
Cldirile si locuinele, la nivel de sat, n Mrginimea Sibiului 2002 tabelul 17
Cldiri total

Gospodrii

Locuine

Camere

Suprafaa
camerelor

Cristian

1139

1017

1175

3022

52.612

Gura Rului

1241

1125

1289

3080

46.927

Jina

1351

1112

1344

3454

53487

Orlat

872

938

958

2479

38873

Poiana
Sibiului

1142

912

1142

3592

58049

Poplaca

712

593

713

1772

25529

Rinari

1903

1729

1922

4789

75.271

Ru Sadului

276

215

280

947

14582

Sadu

950

761

970

2580

40647

Slite

2863

1968

2921

7339

111.665

Tilica

781

599

782

2335

36.074

Sugag

1170

1205

1450

3625

50750

14.400

12.174

14.946

39.014

604.466

Localitate

TOTAL

Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor 2002

Numrul total de gospodrii este de 12.174, cele mai multe remarcndu-se n Slite i Rinari,
statistica consemnnd aceiai ierarhie i la locuine.
Un indicator sintetic, demn de urmrit este numrul de cldiri/gospodrii/ locuine raportat la
populaia stabil pe fiecare localitate din Mrginimea Sibiului.
Comuna Ru Sadului are cel mai mic numr de cldiri construite, cel mai mare fond de cldiri
fiind n oraul Slite, urmat de comuna Rinari. Trebuie remarcat dispersia cldirilor din Slite (n
cele 9 localiti componente), Rinariul concentrnd fondul de cldiri n intravilanul existent.
Numrul de cldiri construite n Mrginimea Sibiului, dup 1990, este de 1238 de imobile,
reprezentnd cca. 9% din totalul cldirilor existente. Fondul de cldiri mai vechi de 1900 este de 1974,
reprezentnd 14% din totalul existent. Perioada de timp n care n Mrginimea Sibiului s-a construit
mult este 1945-1960, 2124 cldiri din aceast perioad (16%).

Legtura dintre elementele acestora i influena asupra comunitilor zonei


Infrastructura cultural din Mrginimea Sibiului
Aprecierea calitativ a nivelului cultural al unei regiuni reprezint un deziderat destul de dificil
datorit gradului ridicat de subiectivism pe care o astfel de analiz l poate induce. Plecnd de la aceast
premis, nu tocmai facil, la nivelul Directoratului de Cultur al Comisiei Europene s-au stabilit o serie
de indicatori culturali (cu valene predominant cantitative) care relev gradul de cultur al unei
comuniti umane (locale, regionale, naionale etc) fr a atenta sau califica n vreun fel, specificul
cultural propriu acelei comuniti.
Prin integrarea Romniei n Uniunea European, indicatorii de cuantificare ai gradului de
cultur au fost adoptai ntocmai, fiind utilizai n analize la diferite paliere teritoriale. Surprinderea
componentei culturale din regiunea Mrginimea Sibiului se va baza ntocmai pe indicatorii recunoscui
n acest sens de ctre Comisia European.
Indicatorii culturali de care trebuie s se ine obligatoriu cont n relevarea aspectelor culturale
ale regiunii Mrginimea Sibiului, pot fi grupai n trei categorii:
1. Personalitile culturale marcante care provin din regiune;
2. Valenele culturii populare ale comunitilor de mrgineni;
3. Indicatorii culturali recunoscui n prezent de ctre Directoratul de Cultur al Comisiei
Europene.
1.Personaliti marcante ale Mrginimii Sibiului. n lumea spiritual romneasc, alturi de
Biserica Ortodox, o instituie fundamental a naiunii a fost i este Academia Romn. Aceasta a fost
creat pentru a studia limba romn, pentru a dezvolta tiinele exacte i pentru a stimula creaia
cultural naional. Din anul 1866 i pn astzi, n acest nalt for de cultur au fost chemai peste

1500 de intelectuali emineni. Trebuie remarcat faptul c cel mai important academician din
Transilvania a fost i este August Treboniu Laurian, primul preedinte de pe meleaguri sibiene.
n anii care au urmat, n acest corp de elit al tiinei i inteligenei romne, au fost cooptai n
calitate de membri de onoare, membri titulari, membri corespondeni sau le-au fost recunoscute meritele
post-mortem, 24 de personaliti care provin din Mrginimea Sibiului.
Pentru a percepe importana i amplitudinea acestui fenomen, ncercm s prezentm sintetic
diversitatea domeniilor de activitate i contribuiile aduse de aceste personaliti la dezvoltarea culturii
naionale i europene. Din simpla enumerare a lor i a domeniilor n care au excelat profesional,
tiinific i moral se desprinde ideea c Mrginimea Sibiului a contribuit masiv la valenele culturale
naionale i internaionale. n rndurile acestora amintim pe prof. Axente Banciu (Slite), prof. pr.
Sava Popovici Barcianu(Rinari), dr n filozofie i pedagogie Onisifor Ghibu (Slite), poetul i omul
politic Octavian Goga (Rinari), episcopii Nicolae Ivan i Dionisie Romano (Aciliu i Slite),
istoricul Ioan Lupa (Slite), prof. istoric Andrei Oetea (Slite-Sibiel), filozoful D.D. Roca
(Slite). Slitea a remarcat o serie mare de academicieni originari din localitate astfel nct localitatea
are o reputaie naional n domeniu.
Prin numrul mare de personaliti culturale marcante, oferite culturii naionale i mondiale,
Mrginimea Sibiului se nscrie (alturi de altele, precum ara Nsudului) pe coordonatele unei regiuni
culturale de elit ale crei reverberaii sunt incontestabile i greu de egalat, din acest punct de vedere inutul
nevalorificnd potenialul patrimoniului imaterial consacrat (circuitele descoperirii personalitilor Mrginimii
Sibiului, etc)
2.Valenele culturii populare din Mrginimea Sibiului. Cultura popular a Mrginimii
Sibiului, prin numeroasele valene autentice pe care le deine i diversele formele de manifestare
contribuie masiv i ireversibil la conturarea i identitatea regional. Alturi de marile personaliti ale
regiunii, cultura popular aeaz la loc de cinste, n cadrul naional i universal regiunea.
3.Interpretarea gradului cultural al regiunii Mrginimea Sibiului din perspectiva
indicatorilor culturali recunoscui n prezent de ctre Directoratul de Cultur al Comisiei
Europene. Dac, din perspectiva primelor dou forme de interpretare a caracterului i complexitii
culturale a Mrginimii Sibiului, se poate identifica o regiune deosebit de valoroas, n context naional
i internaional, cuantificarea gradului de cultur prin prisma indicatorilor culturali actuali, este
necesar o strategie coerent, pentru a putea vorbi de o regiune cultural similar altora din Uniunea
European.
Radiografiindu-se numrul mare de indicatori de apreciere ai gradului de cultur regiune i
diversitatea lor se constat c singurele date instituionale (Institutul Naional de Statistic) referitoare la
indicatorul cultur din Mrginimea Sibiului sunt cele referitoare la situaia numrului de biblioteci
(oreneti i comunale), numrului de muzee i numrului de vizitatori n muzee.

Tabelul 18. Indicatori ai gradului de cultur n Mrginimea Sibiului (2008)


Nr.
crt.

Numrul
Oraul/Comuna
de
locuitori

Biblioteci

Muzee i
expoziii
muzeale

Numrul de
vizitatori n
muzee

Slite

5795

26441

Cristian

3536

290

Gura Rului

3892

302

Jina

4233

Orlat

3271

10

Poiana Sibiului

3556

38

Poplaca

1779

Rinari

5600

250

Ru Sadului

622

10

Sadu

2492

29

11

Tilica

1662

18

12

ugag

3239

Total

38.412

23

13

27.378

Sursa: PTAZ Mrginimea Sibiului - 2008


Analiza valorilor celor trei indicatori culturali, pune n eviden cteva aprecieri calitative i
cantitative la nivelul regiunii Mrginimea Sibiului:

n fiecare unitate administrativ-teritorial din Mrginimea Sibiului exist cte cel puin 2
biblioteci (comunale i colare), numrul total la nivel regional fiind de 22 instituii publice de
acest fel;
urbanul regiunii totalizeaz 2 biblioteci oreneti n timp ce comunele (11) dein un numr de
21 biblioteci;
numrul mediu regional de locuitori ce revin unei biblioteci n Mrginimea Sibiului este de
1670 locuitori/bibliotec;
Mrginimea Sibiului deine un numr de 13 muzee i expoziii muzeale permanente, 4 fiind
prezente n mediul urban, iar 7 n comunele regiunii; aici a fost inclus i colecia muzeal de
artizanat din ugag

oraul Slite deine 4 muzee, restul localitilor dein cte un muzeu local (Boia, Cristian,
Gura Rului, Orlat, Poiana Sibiului, Rinari, Sadu i Tilica);
n comunele Jina, Poplaca i Ru Sadului lipsesc instituiile muzeale sau coleciile muzeale
permanente;
numrul mediu regional de locuitori ce revine unui muzeu sau colecie muzeal n Mrginimea
Sibiului este de 3197,54 locuitori/muzeu;
numrul mediu anual de vizitatori cuantificat de ctre muzeele sau coleciile muzeale ale
Mrginimii Sibiului este de 27.378, cei mai muli fiind deinut de ctre cele 6 muzee sau coleciile
muzeale din oraul Slite.
Ca s putem aprecia pozitiv sau negativ situaia cultural a Mrginimii Sibiului din perspectiva
indicatorilor culturali analizai n tabelul de mai sus, trebuie s inem cont de ecarturile de valori da
calitate cu care se uziteaz la nivelul Directoratului de Cultur al Comisiei Europene: valoarea ideal a
numrului de locuitori dintr-o regiune, raportat la instituiile de cultur din regiunea respectiv este de
100 persoane.
Comparaiile ntre numrul ideal, acceptat la nivelul instituiilor de resort din Uniunea
European i valorile existente n Mrginimea Sibiului nu suport comparaii, sau ele trdeaz o
realitate care este departe de o situaie ideal.
Practic, din punct de vedere cultural, mai precis, din punctul de vedere al presiunii locuitorilor dintro regiune asupra instituiilor culturale din regiunea respectiv, Mrginimea Sibiului este departe de situaia
regiunilor cu grad de culturalizare accentuat din Uniunea European.
La aceast situaie negativ (prin precaritatea ei) se adaug un alt element negativ, respectiv
faptul c, din numrul foarte mare de instituii culturale cuantificate valoric i recunoscute n Uniunea
European, Mrginimea Sibiului deine parial doar dou categorii: biblioteci oreneti i comunale,
precum i muzee i colecii muzeale. Restul instituiilor regionale cu impact cultural major lipsesc sau
nu exist n datele statistice ale structurilor de resort judeene i naionale: cinematografe, teatre,
oper, filarmonic etc, neexistnd nici instituii zonale care s dezvolte activiti culturale n zon
(instituiile culturale judeene sunt preponderent angrenate n activitile municipiului Sibiu)
Orice strategie care o vizeze dezvoltarea cultural a Mrginimii Sibiului va trebui s ating 2
obiective precise i majore: (1) implementarea tuturor categoriilor de cultur n regiune i (2)
creterea numrului instituiilor culturale existente i a calitii lor, precum i apariia lor n fiecare
unitate administrativ-teritorial din regiune.
Totui, componenta cultural informal a Mrginimii Sibiului deine i cteva atribute pozitive,
interesante, cel puin pe seciunea cultural tradiionalist sau etnografic. Argumentul principal n
acest sens l constituie faptul c majoritatea muzeelor din regiune au fost concepute i structurate pe
acest principiu (al valenelor etnografice regionale certe), n timp ce, numrul mare de vizitatori anuali
justific pe deplin eficiena lor.

Mrginimea Sibiului deine urmtoarele muzee i colecii muzeale, predominnd net muzeele i
coleciile muzeale cu specific etnografic i folcloric local, situaie fireasc, avnd n vedere faptul c
este o regiune cu valene extraordinare n acest sens.
Valenele folclorice i etnografice regionale au generat o pleiad divers de forme de
manifestare arhaice, tradiionaliste legate n primul rnd de specificul economic regional (pstorit,
exploatarea lemnului, modurile de prelucrare ale produselor animaliere etc) sau de cutumele vechi
(obiceiuri legate de principalele momente ale vieii: natere, moarte, botez, nunt, principalele srbtori
religioase sau laice etc).
Complexitatea valenelor etnografice i diversitatea lor au generat o serie de subzone
etnografice n cadrul regiunii Mrginimea Sibiului:

zona Boia, Tlmcel, Sadu, Ru Sadului;


zona Rinari, Poplaca, Orlat, Gura Rului;
zona Fntnele, Sibiel, Vale, Slite, Gale;
zona Tilica, Rod, Poiana Sibiului, Jina;
zona Tlmaciu, Cisndie, Cisndioara, Mohu, Vetem, Bungard, elimbr, Cristian,
Scel.

Din punct de vedere al infrastructurii culturale a Mrginimii Sibiului (sursa: Masterplan


pentru judeul Sibiu n domeniul culturii) se pot trage urmtoarele concluzii:
- toate localitile susin apartenena la microregiunea Mrginimea Sibiului, marea majoritate a
factorilor de conducere locali neidentificnd existena i necesitatea unui factor de tip Leader
- percepia administraiei publice locale referitoare la potenialul natural al inutului este la un nivel
foarte ridicat, avnd n vedere toate elementele prezentate. Astfel sunt subliniate resursele naturale din
localitile Jina (Masa Jidovului, Pintenii din Coasta Jinei, La Grumaji, Trnoavele Trtru
Frumoasa i Circul Glaciar Gropata) i Parcul Natural Cindrel cu Iezerele Cindrelului i situl Natura
2000 n care aproape toate localitile din micro-regiune au suprafee n proprietate.
- la ntrebarea dac exist tradiii pe cale de dispariie rspunsurile consemneaz c sunt n curs de
dispariie aspecte din obiceiul nuniolor, dar i meseria de covcie ;
- la ntrebarea dac au disprut obiceiuri? se consemneaz c au disprut Pupza Miresei ,
Cratul lzii de zestre, eztorile, estoria i cusutul costumelor tradiionale, rotria etc.
- aezmintele culturale (cminele culturale) nu au consilii de conducere, toate fiind proprietatea
consiliilor locale i n general n acestea desfurndu-se activiti de agrement sau sociale (nuni,
botezuri i parastase); marea majoritatea cminelor sunt reabilitate neputndu-se preciza situaia
autorizrilor de funcionare (n mod special al buctriilor i grupurilor sociale)

- n Mrginimea Sibiului exist 6 ansambluri locale (Jina, Tilica-2, Slite, Rinari i Rul Sadului) ,
n cele 6 ansambluri fiind nscrii peste 220 de membrii, localitile Orlat, Gura Rului, Poiana
Sibiului specificnd lipsa unui ansamblu local
- exist o singur colecie muzeal privat ( Colecia Morariu n Jina autorizat CIMEC ), restul
coleciilor fiind colecii muzeale de stat n marea lor majoritate necesitnd intervenii urgente pentru
conservarea i/sau restaurarea patrimoniului mobil
- cel mai vizitat muzeu este Muzeul de icoane pe sticl Zosim Oancea din Sibiel n proprietatea
Mitropoliei Ardealului
- marea majoritate a coleciilor muzeale au profilul etnografic local existnd un singur muzeu cu profil
tehnic, industrial Muzeul Sigmund Dachler. Patrimoniu industrial Hidrocentrala Sadu I. n
proprietatea SC RENEL SA
- n Slite-Gale i Gura Rului este, n curs de implementare proiectul Ecomuzeului Regional Sibiu
Meseriile tradiionale i Civilizaia Apei n gospodrii proprietate privat proiectul putnd s se
dezvolte corespunztor n condiiile bunei organizri i funcionri a Centrelor de Informaii Turistice
i implicrii autoritii locale i a cetenilor n dezvoltarea conceptului.
- din totalul de 11 localiti numai Rul Sadului nu are muzee, majoritatea localitilor nelegnd, n
perioada anilor 1960-1980, s salveze prin donaiile locuitorilor, patrimoniul mobil reprezentativ local,
oraul Slite are cele mai multe uniti muzeale, urmat fiind de comuna Rinari cu dou colecii
(etnografic i bisericeasc)
- bibliotecile comunale exist n toate localitile fiind mai puin cercetate, odat cu deschiderea
Centrelor de Documentare Informare n coli (prin transformarea bibliotecilor colare) ;
- majoritatea bibliotecilor comunale i/sau a cldirilor unde sunt amenajate nu posed autorizaie
sanitar veterinar ;
- fondurile de carte sunt neactualizate i n general mai puin cercetate, motivele fiind diverse legate n
special de lipsa animaiei culturale i conectrii gospodriilor la mass-media vizual ;
- exist un colecionar de carte, vederi la Orlat Reu Ovidiu Ioan Orlat str. Victoriei 632,
- exist un cerc literar literar fondat n 2000 la Jina, responsabil Prodea Maria
- nu exist o agend cultural i/sau cultural-sportiv a Mrginimii Sibiului unitar, cele mai
mediatizate activiti desfurate fiind cele cofinanate prin agenda Consiliului Judeean Sibiu

Modul n care agricultura, zootehnia, industria de prelucrarea a produselor zootehnice,


exploatarea i prelucrarea lemnului , industria alimentar etc., sprijin sau pot sprijini
dezvoltarea zonei.
Specificul agricol. Economia pastoral-agricol se leag de munca n comun a obtii, cadrul
social de desfurare a ntregii viei social-economice i politice. Au existat n timp, puternice uniuni
ale obtilor, care asigurau stabilitatea membrilor obtii. Agricultura a reprezentat o activitate
nentrerupt, prezent din cele mai vechi timpuri.
Agricultura s-a rezumat dintotdeauna n Mrginimea Sibiului, strict la necesitile stricte de
existen. Iniial, meiul ocupa locul principal, alturi de alte culturi: de gru, orez, secar, pn la
rspndirea culturii porumbului. Dintre culturile legumicole: mazrea, varza, lintea, ceapa i napul, iar
dintre plantele textile: cnepa. Culturile agricole se practicau pn la 1200-1400 m altitudine pe terasele
deselenite prin efortul obtei, azi reacoperite de pduri seculare.
Pstoritul i transhumana. Mrginenii sunt vestii pentru creterea vitelor, dar mai ales pentru
oierit. Satele nirate pe marginea munilor sibieni nconjoar spre sud i vest Cetatea Sibiului,
constituind o veritabil regiune agro-pastoral.
Caracterul regional este dat de activitile agro-pastorale ale populaiei autohtone. Mrginenii
au fost cltori prin rile romne i prin rile nvecinate, lsnd peste tot urme durabile ale trecerii lor.
Faimoasele drumuri ale oierilor strbat regiunile Carpato- Dunrene i mai departe, duc spre
Constantinopol i Adriatica, la Tisa i apoi spre Panonia, Moravia, Galiia, Polonia, pn la Marea
Neagr i Ucraina de Sud, n Crimeea, n Caucaz. (harta drumurilor de transhuman ntocmit de
Emil Petrovici).
Nicolae Iorga consider fenomenul transhumanei ca unul din factorii de baz ai unitii
neamului, limbii i culturii poporane romneti. Mergeau cu turmele de oi n ara Romneasc
pstorii din satele: Boia, Gale, Gura Rului, Poplaca i Slite, iar n Dobrogea cei din Fntnele,
Jina, Poiana Sibiului, Rinari, Rod, Sadu, Sibiel, Tlmcel, Tilica i Vale.
Dintre satele Mrginimii, Slite, Rinari i Poiana Sibiului, specializate n activitile pastoralagricole, devin adevrate centre de convergen pentru satele mai mici din mprejurimi.
Satul Poiana Sibiului, a fost sediu al primei ,,Reuniuni a Economilor de oi, din care se dezvolt
,,Uniunea Oierilor din ntreaga ar, cu publicaii proprii ca revista Stna, Biblioteca oierului,
Calendarul oierului. Poiana Sibiului devine o veritabil capital oiereasc.
Mrginenii au fost descrii ca oameni ntreprinztori, activi, lupttori, fiine sobre, tcute i
grave, oameni ntregi, serioi i de ndejde.
n scrierile sale despre mocanii din Dobrogea (mocanii denumire dat tuturor oierilor din
Transilvania), Ion Ionescu de la Brad explica transhumana prin avantajul economic de a ierna oile
aproape numai pe puni naturale, fr necesitatea de a strnge i pstra nutreul, deci

cu cheltuieli minime. n Dobrogea, iarna dureaz adeseori numai 5-6 sptmni i vitele, chiar n
aceste sptmni de iarn gsesc iarb uscat pentru hran. Muli oieri mocani s-au stabilit n
Dobrogea pentru totdeauna, dovedind i aici o mare putere de munc, ndrzneal i spirit gospodresc,
pstrndu-i ospitalitatea, ndrzneala i seriozitatea.
Prin transhuman, mrginenii au dobndit spiritul neatrnrii i al demnitii umane. Ducndui turmele pe drumuri nesfrite, veghind adesea sub bolta nstelat i-au format asupra lumii o viziune,
n special, astronomic.
Pstorul transhumant i mprea viaa ntre asprimea muncii i cutrile unor locuri de
punat, cu linitea i echilibrul ce caracterizau existena din locurile natale, unde rmneau soiile,
copii i btrnii. Viaa sa se desfura pe dou planuri diferite - unul orizontal (de suprafa i
ntindere) i altul vertical, ce transmitea tradiiile, intacte i mbogite, din generaie n generaie.
Planul orizontal i lrgea mrgineanului orizontul cunoaterii spre alte locuri i oameni, pe cnd planul
vertical, l lega indisolubil de locurile natale, l regenera, mpiedicnd dezrdcinarea.
n cumpna dintre lumea de acas i cea de dinafar, un rol deosebit l-au avut mrginencele
care duceau o via de sat. Participau cel mult, ca cele din Jina, Sadu i Poiana, la activitile din stn,
dar numai n timpul verii. Iarna, se ocupau de gospodria din sat, de industria casnic, cu o miestrie
remarcabil.
Tipul primitiv de via economic carpato-balcanic se regsete la nceputul mileniului al II-lea
i n Mrginime. Date fiind condiiile geografice i climaterice favorabile, pstoritul se caracterizeaz
n aceast perioad de nceput printr-o micare pendular simpl ntre aezarea din zona colinar i
punea alpin cu vratul la munte i iernatul la sat, fiind definit ca cel mai arhaic i cel mai curat
pstorit romnesc (I. Donat). Dovad este i pstrarea a numeroi termeni de strveche origine tracodac (stn, baci, fluier, brnz, zer, strung, arc) i de origine latin (stabulum-staul, staor).
Majoritatea activitilor culturale ale mrginenilor sunt legate de activitile ancestrale oieritul i
meseriile tradiionale care s-au dezvoltat pentru valorificarea materii prime existente - activiti ce ar
trebui s-i stimuleze i s-i motiveze pe participani s nu renune la punatul alpin i la avantajele
acestor ocupaii milenare. Problematica acestor activiti culturale este desosebit de complex:
implicarea activ a membrilor comunitii profesionale n dezbaterea i soluionarea problemelor cu
care se confrunt n contextul fenomenului de globalizare economic, dar i iniierea unui eveniment
cultural-artistic i de agrement pentru toi participanii (indiferent dac sunt localnici sau turiti
interesai de acest tip de eveniment). Partea economic, legat de desfacerea produselor locale,
tradiionale i de modul de prezentare a acestora sub forma unor mici trguri locale sau chiar prin
prepararea lor ine de viziunea organizatorilor i modul n care acetia i planific activitile n
cadrul evenimentului. Acest aspect nu este de neglijat n condiiile n care producia de bunuri
materiale (alimentare sau nealimentare) a cunoscut n ultimul deceniu un regres continuu, ncurajarea

continurii activitilor meteugreti i de artizanat reprezentnd asigurarea unor locuri de


munc, a unor venituri i implicit o integrare social-economic activ. Definirea scopului, a
obiectivelor generale sau specifice a manifestrilor, a activitilor efective ce se ntreprind n
spaiul evenimentului reprezint, n general, o misiune extrem de complex ce depete
competenele locale. Aceste problematici ar trebui s fie atribuiile (asumate i implicite, fr s
minimalizeze eforturile i orgoliile locale) i rolul instituiilor culturale judeene, direct i indirect,
prezena lor la acest gen de manifestri fiind necesar i oportun. Sunt puine instituii culturale ce se
implic direct/indirect, majoritatea nelegnd implicarea funcie de interesul personal al factorului
politic i/sau economic (au afiniti i cunosc mediul local, sau chiar sunt originari din zon).
Specificm c nu trebuie s se neleag implicarea personal a celor originari din zon ca un aspect
negativ sau condamnabil, genul acesta de interpretri putnd fi uor constestat prin prezena n toate
localitile n care se susin acest tip de manifestri i prin implicarea n toate tipurile de manifestri
nu doar selectiv.
Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Strategia de Dezvoltarea a Judetului
Sibiu, Strategiile de Dezvoltare a Localitatilor cuprinse in teritoriu, Plan de Amenajare a Teritoriului
Zonal PATZ Mrginimea Sibiului, 2008, Marginenii Sibiului Civilizatie si cultura populara
romaneasca, coord. Cornel Irimie, Nicolae Dunare, Paul Petrescu, Ed. Stiintifica si enciclopedica,
Agenda culturala a consiliului judetean Sibiu (2007-2010), Masterplan de cultura a judetului Sibiu,
Masterplan turism judetul Sibiu, Recensamantul populatiei si locuintelor 2002.

II.2.1.6 Economia local


II.2.1.6.1 Repartizarea populaiei active
Populatia activ, analizat din punct de vedere economic (cuprinznd toate persoanele care
furnizeaz fora de munc disponibil pentru producia de bunuri i servicii n timpul perioadei de
referin 2005-2009, incluznd populaia ocupat i omerii) se ridic la nivelul de 16.000 de oameni,
cunoscnd o evoluie oscilant, punctul de maxim fiind nregistrat n anul 2007. Se cunoate c resursa
uman a microregiunii este o categorie a resurselor economice care sintetizeaz ntregul potenial de
munc al zonei (indiferent de proprietate i sector de activitate).
Structura repartizrii personalului salariat (populaiei active) pe principalele domenii de
activitate a fost realizat pe perioada 2005-2009, urmrindu-se indicatorul raportat Numrul mediu de
salariai i tipul de activitate (conform clasificrii CAEN) din bilanul scurt depus de agenii
economici (n conformitate cu Ordinul 1752/2005)

Anul 2005

Nr.
crt.

Localitate
Populaia
activ

Sector agricol

Sector
industrial i
de
artizanat

Sector
privind
serviciile

Sector de
comer

Cristian

1750

320

771

139

342

Gura Rului

1330

315

538

68

256

Jina

1752

1612

31

32

153

Orlat

1262

190

587

49

252

Poiana
Sibiului

1401

1200

41

69

91

Poplaca

762

145

379

58

152

Rinari

2186

355

867

211

428

Ru Sadului

183

102

86

32

Sadu

964

235

356

52

159

10

Slite

1896

372

686

186

458

11

Tilica

645

383

82

67

93

12

ugag

1568

988

251

71

512

15699

6217

4675

1007

2928

TOTAL
%

100

39,60

29,77

6,41

18,65

Anul 2006
Nr. Localitate
crt.

Populaia
activ

Sector agricol

Sector
industrial i Sector de
de
comer
artizanat

Sector
privind
serviciile

Cristian

1774

318

782

144

352

Gura Rului

1363

304

551

76

258

Jina

1787

1585

36

36

157

Orlat

1288

175

602

53

255

Poiana
Sibiului

1438

1187

45

73

95

Poplaca

798

143

391

63

158

Rinari

2249

353

891

216

429

Ru Sadului

215

102

96

35

Sadu

994

233

381

58

162

10

Slite

1938

372

702

197

470

11

Tilica

676

381

93

73

100

12

ugag

1586

998

274

75

505

16106

6151

4844

1072

2976

TOTAL
%

100

38,19

30,07

6,65

18,47

Anul 2007
Nr. Localitate
crt.

Populaia
activ

Sector agricol

Sector
industrial i Sector de
de
comer
artizanat

Sector
privind
serviciile

Cristian

1790

322

792

149

361

Gura Rului

1380

308

564

83

259

Jina

1795

1594

42

42

158

Orlat

1293

182

614

58

256

Poiana
Sibiului

1445

1203

55

79

96

Poplaca

805

152

402

69

159

Rinari

2256

364

904

225

430

Ru Sadului

224

109

104

12

36

Sadu

1012

239

408

65

163

10

Slite

1958

382

715

203

471

11

Tilica

689

395

108

79

101

12

ugag

1590

1033

295

98

514

16237

6283

5003

1162

3004

TOTAL
%

100

38,69

30,81

7,15

18,50

Anul 2008
Nr. Localitate
crt.

Populaia
activ

Sector agricol

Sector
industrial i Sector de
de
comer
artizanat

Sector
privind
serviciile

Cristian

1775

320

785

145

360

Gura Rului

1365

305

558

79

258

Jina

1789

1589

38

37

157

Orlat

1287

178

606

54

255

Poiana
Sibiului

1435

1199

48

74

95

Poplaca

797

147

397

63

158

Rinari

2248

359

892

218

429

Ru Sadului

214

107

98

35

Sadu

996

236

387

59

162

10

Slite

1945

376

704

198

469

11

Tilica

687

387

96

74

99

12

ugag

1580

1015

286

95

502

16118

6218

4895

1105

2979

TOTAL
%

100

38,57

30,36

6,85

18,48

Anul 2009
Nr. Localitate
crt.

Populaia
activ

Sector agricol

Sector
Sector de
industrial i
comer
de artizanat

Sector
privind
serviciile

Cristian

1767

316

775

142

335

Gura Rului

1341

294

552

71

257

Jina

1763

1581

35

35

156

Orlat

1267

163

596

52

254

Poiana
Sibiului

1411

1191

42

70

95

Poplaca

770

138

382

61

157

Rinari

2230

352

879

214

428

Ru Sadului

198

97

95

35

Sadu

978

222

368

57

161

10

Slite

1918

365

696

191

468

11

Tilica

656

385

89

70

98

12

ugag

1550

930

230

62

497

15.849

6034

4739

1031

2941

TOTAL
%

100

38,07

29,90

6,5

18,55

Sursa: Studiu privind evoluia populaiei active n Mrginimea Sibiului (surse directe: bazele de
date din Primrii, www.mfinanate.ro, www.insee.ro)
Structurile de mai sus permit o analiz cantitativ a repartiiei populaiei active (calculat n
mrimi absolute i relative) nepermind o evaluare calitativ din lipsa indicatorilor specifici (nivelul
de instruire, categoria de vrst, starea de sntate, ponderile diferitelor categorii profesionale n total,
etc).
Gruparea populaiei active pe cele trei sectoare s-a fcut sintetiznd astfel:
-n sectorul primar a fost inclus personalul angajat din agricultura i servicii anexe,
silvicultura, exploatare forestier, economia vnatului, pescuitul i piscicultura;

-n sectorul secundar s-a inclus industria (extractiv i prelucrtoare), energia electric i


termic, gaze i ap, construciile;
- sectorul de comer (comerul cu amnuntul i cu ridicata);
-n sectorul serviciilor (sectorul teriar) s-au inclus serviciile de turism (hoteluri, moteluri,
pensiuni i restaurante), serviciile de transport i depozitare, pota i telecomunicaiile,
activitile financiare, bancare i de asigurri, tranzaciile imobiliare, serviciile administrative
(ale administraiei publice locale, nvmnt, sntate i asisten social), alte activiti de
servicii colective, sociale i personale i activiti ale personalului angajat n gospodrii
personale, etc.
Se constat astfel c sectorul primar (agricultura) deine o pondere mare n structura populaiei
active de aproape 40% (cu o evident tendin de scdere spre sfritul perioadei), iar ponderea
sectorului industrial i cel de artizanat este la nivelul de 30% din totalul populaiei active. Sectorul
comercial i al serviciilor este pe ultimul loc deinnd, mpreun, aprox. 25% din ponderea populaiei
active, o pondere relativ redus, ce indic o dezvoltare insuficient a acestor sectoare de activitate n
Mrginimea Sibiului.
Comparativ cu microregiuni din rile dezvoltate, n Mrginime se pstreaz aceast repartiie
preponderent a populaiei active n agricultur, o caracteristic evideniat i la nivel naional,
constatndu-se c exist o capacitate a economiei locale i-n general a societiilor din Mrginime de a
genera oportuniti de munc i remuneraii corespunztoare care nu au ncurajat exodul de for de
munc calificat din localiti.
Sectorul activitilor hoteliere este n plin expansiune n Mrginime, numrul unitilor de turism
nregistrnd o cretere semnificativ n ultimii ani (i implicit a personalului salariat n domeniu),
existnd un potenial nevalorificat n dezvoltarea serviciilor conexe turismului (culturale, agrement i
loisir, comerciale n domeniul artizanatului, etc).
Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Baze date Primarii din teritoriu,
www.mfinante.ro, www.insee.ro

II.2.1.6.2 Agricultur

ntruct majoritatea actorilor rurali au legtur (n diferite proporii) cu sectorul agricol se va evidenia
structura acestui domeniu conform tabelului de mai jos.

Zon de cultur de
cereale i de cretere
a animalelor

Terenuri
agricole

din care
neproductive

Pduri

Puni, fnee

Vi de vie i
livezi

1.Cristian

3117 ha

1646 ha

1344 ha

3492 ha

1387 ha

84 ha

2.Gura
Rului

3882 ha

924 ha

164 ha

6217 ha

2958 ha

7988 ha

232 ha

40 ha

24032 ha

7756 ha

695 ha

155 ha

3591 ha

1349 ha

1 ha

23 ha

808 ha

1406 ha

414 ha

100 ha

1871 ha

874 ha

310 ha

61 ha

8558 ha

3725 ha

2 ha

2 ha

2008 ha

1019 ha

548 ha

332 ha

2487 ha

1515 ha

2 ha

2675 ha

1420 ha

7483 ha

9429 ha

323 ha

147 ha

93 ha

1658 ha

3347 ha

143 ha

64 ha

17874 ha

5489 ha

7759 ha

3775 ha

80079
ha

40254 ha

410 ha

3.Jina

4.Orlat

2045 ha

5.Poiana
Sibiului

1429 ha

6.Poplaca

1288 ha

7.Rinari

4035 ha

8.Ru
Sadului

1021 ha

9.Sadu

2065 ha

10.Slite

11.Tilica

12.ugag

TOTAL

12427 ha

3494 ha

5632 ha
48423 ha

% total
fomd
funciar

35.77

5.73

7.80

59.16

29.74

0.30

Nota! Totalul fondului funciar din acest teritoriu este de 135364 ha.
Total zona de cultura de cereale si crestere a animalelor si paduri este 128502 ha (94.96%), restul de
6862 ha (5.04%) reprezinta suprafetele de rauri si lacuri.
Sursa: - Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu
- Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba
Agricultura, respectiv cresterea animalelor reprezint principala preocupare pentru majoritatea
unitile administrativ teritoriale din teritoriul Marginimea Sibiului, mentionand localitatiile n care
este dezvoltat activitatea de cretere a ovinelor Jina, Poiana Sibiului, Tilica, Rasinari, Sadu,Riu,
Sadului si Sugag. Un caz particular l reprezint Poiana Sibiului, unitate administrativ - teritorial n
care, datorit unui fond funciar foarte limitata locuitorii acestei aezri practic activitatea de cretere a
ovinelor n alte localiti din ar. Scderea efectivelor animaliere, n timpul celor apte decenii (19412010) reprezint o tendin ngrijortoare ce necesit o analiz distinct i luate msurile necesare
pentru a oferi populaiei locale o continuitate n dezvoltarea microregional.
n restul unitilor administrativ teritoriale agricultura reprezint o activitate al crui obiectiv
principal este de a asigura produsele agricole necesare ntreinerii gospodriei, produsele destinate
pieei fiind un obiectiv secundar.Structura fondului funciar i suprafaa ce revine unei gospodrii a
reprezentat pentru populaia din zon o provocare pentru diversificarea activitilor din care sunt
asigurate veniturile pentru un trai decent. Structura populaiei, pe vrste preocupri i pregtire
profesional, se constituie ca o premis de favorabilitate demografic prin existena unei resurse umane
superioare din punct de vedere calitativ, instruite i foarte preocupate pentru diversificarea activitilor
i surselor de asigurare a celor necesare existenei .
Se poate constata c cele mai mari suprafee din totalul suprafeelor o reprezint pdurile (59.16%),
urmat de puni i fnee (29.74%) Economia lemnului dar i a creterii animalelor s-au dezvoltat
armonios de-a lungul vremurilor, condiiile pedoclimatice fiind mai mult dect favorabile. Aceasta
explic i suprafeele mici rmase pentru creterea cerealelor (5.73%) i/sau suprafeele mai mult dect
infime destinate viei de vie si livezilor (0,30%).

Prezentare economia local


Se va prezenta o analiz sintetic privind economia agricol (structura mrimea exploataiilor, modul
de exploatare arendare, privat, asociaii n scopul practicrii agriculturii, agricultura ecologic,
culturile dominante, evoluie etc.), procesarea produselor agricole, mrcile locale etc.

Teritoriul Marginimea Sibiului a fost necooperativizat inainte de anul 1989 , terenurile


agricole au fost proprietate privat a cetenilor, iar actualmente prin aplicarea Legilor nr. 18/1991 i 1/
2000 au fost restituite i terenurile cu vegetaie forestier.

Structura mrimea exploataiilor


Tabel 19.Structura culturilor agricole n cadrul localitilor din zona montan
Nr.

Localiti

Crt

Sup. Arabil

Secar

Ovz

(ha)

(ha)

(ha)

Triticale de
primvar

Porumb
(ha)

Legume

Cartofi

(ha)

(ha)

(ha)

1.

Cristian

1646

2.

Gura
Rului

924

3.

Jina

4.

Alte
culturi

Total

d.c.
leguminoase

(ha)
(ha)

(ha)

30

50

57

10

65

90

302

70

90

20

170

410

760

232

16

160

16

192

Orlat

695

20

80

30

60

350

540

40

5.

Poiana
Sibiului

23

10

13

23

6.

Poplaca

414

20

40

95

15

75

69

314

7.

Ru
Sadului

8.

Rinari

310

95

64

90

249

40

9.

Sadu

548

50

60

100

216

10.

Slite

2675

50

62

125

25

468

525

1255

25

11.

Tilica

147

11

42

54

12.

Sugag

143

45

10

22

79

TOTAL

7759

190

152

637

217

1225

1563

3984

105

Sursa: - Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu


- Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba

Tabel 20.Situaia gospodriilor din zona montana


Nr.
crt.

Unitatea administrativ
teritoriala

Total
gospodarii

( comune , orae ,
municipii )

d.c
detinator de
teren agricol

detinator de
bovine

detinator de
ovine
Familii de albine

(nr.)

( nr./ ha.)

( nr./cap. )

( nr./cap.)
( nr./familii de albine )

1.

Cristian

1230

94/660

85/299

57/4273

8/320

2.

Gura Rului

1312

233/1634

131/455

53/3670

9/350

3.

Jina

1711

1520/7988

247/1431

172/35000

2/101

4.

Orlat

1364

284/1988

72/252

61/4445

2/50

5.

Poiana Sibiului

1223

803/1370

12/34

33/17500

3/130

6.

Poplaca

652

99/650

58/200

6/460

2/60

7.

Ru Sadului

273

263/315

73/200

32/5115

1/30

8.

Rinari

1765

614/4048

76/265

240/18000

4/150

9.

Sadu

924

908/1578

360/413

90/7200

1/20

10.

Slite

4992

2911/23739

318/1431

207/15517

73/3244

11.

Tilica

937

522/3494

103/358

269/20170

3/106

12

Sugag

1170

795/4628

65/238

185/15678

2/75

TOTAL

17553

9046/52092

1600/5576

1405/147028

110/4636

Sursa: - Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu


- Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba

Modul de exploatare arendare, privat


n teritoriul Marginimea Sibiului ,la nivelul unitilor administrativ exista mai multe tipuri de
exploatare in functie de natura terenului .Astfel putem identifica mai multe situatii:

pe terenurile agicole private proprietarii isi cultiva produsele agricole necesare ntreinerii
gospodriei, produsele destinate pieei fiind un obiectiv secundar si destul de putin rentabil

proprietarii care sunt in varsta recurg si la arendarea terenurilor ,dar aceasta se face pe termen
scurt-1 an si in aceste cazuri de obicei terenul este vandut in scurt timp
terenul forestier este exploatat de catre regii, societati infiintate de Consililiile Locale ale
unitatiile administrative-in cazul localitatiilor Riu Sadului, Sadu, Cristian, Rasinari, Saliste,
Sugag, Tilisca, sau de catre RA Romsilva Sibiu in cazul localitatiilor Gura Riului, Poplaca,
Saliste , Jina, Poiana Sibiului, Orlat
terenul privat forestier este administrat de Codominii in localitatiile Jina, Sadu.
unitatiile administratative anual arendeaza pasunile alpine crescatoriilor de oi pentru o taxa /cap
de oaie

Asociaii n scopul practicrii agriculturii


In Marginimea Sibiului sunt infiintate
aiculturii.Acestea sunt urmatoarele:

10 numar de asociatii in scopul practicarii

Societatea Progresul Silvic filiala Sibiu Scopul organizatiei este s militeze i s activeze,
prin mijloacele tiinei i tehnicii moderne, pentru progresul silviculturii romneti. Activitatile
organizatiei: elaborarea unor strategii i tactici de dezvoltare durabil; organizarea de conferine,
sesiuni tiinifice, simpozioane, dezbateri i mese rotunde pe teme profesionale, cursuri manageriale,
excursii i cltorii de studii, implementarea unor proiecte n domeniul silviculturii, proteciei
mediului, conservrii biodiversitii, silvoturismului i ecoturismului; realizarea de activiti care s
permit monitorizarea i conservarea biodiversitii n ariile protejate
Reuniunea Oierilor Tilisca - Scopul Asociaiei este sprijinirea activitii de aprovizionare,
producie, industrializare, desfacere agricol precum i promovarea oieritului i pstrarea tradiiilor
strmoeti. Activitatie organizatiei: curarea punatului, are n grij i se ocup de ntreinerea
drumurilor de hotar, organizarea manifestarii Sarbatoarea Oierilor din Tilisca.
Asociatia Proprietarilor de terenuri si animale Rasinari Scopul organizatiei este de a apra i
de a promova interesele proprietarilor de terenuri si animale din Rinari. Activitatile organizatiei:
nchirierea de terenuri n vederea organizrii punatului comunal, curarea punatului, are n grij i
se ocup de ntreinerea drumurilor de hotar, organizarea de cursuri de pregtire, seminarii, conferinte,
dezbateri publice, pe teme de interes pentru membrii asociaiei
Asociatia Administratorilor de Paduri, Saliste Scopul organizatiei este gospodarirea durabila
a padurii in interesul comunitatilor si reprezentarea personalului silvic din structurile de administrare
silvica in relatiile cu factorii interesati. Activitatile organizatiei: promovarea la nivel naional i
internaional a intereselor administratorilor de pduri, crearea unui cadru juridic si institutional modern
pentru administrarea si gospodarirea padurilor, nfiinarea Colegiului Corpului Silvic.

Asociatia Cinegetica Cindrelul Scopul organizatiei este alegarea si propunerea gestionarului


fondurilor de vanatoare. Activitatile organizatiei: identificarea suprafetelor detinute de membrii pe
fondurile de vanatoare, alegarea si propunerea gestionarii fondurilor, reprezentarea intereselor
membrilor asociatiei in relatia cu gestionarii fondurilor de vanatoare si institutiile cu atributii in
domeniul cinegetic, atragerea de fonduri si investitii in vederea imbunatatirii si dezvoltarii potentialului
cinegetic al fondurilor de vanatoare.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Jina Scopul organizatiei este cresterea animalelor si
comercializarea produselor zootehnice. Activitatile asociatiei: sustinerea crescatorilor de ovine din
Jina in depunerea documentelor pentru obtinerea suventiilor, sustinerea crescatorilor de ovine in
gasirea de piete de desfacere pentru produsele zootehnice.
Asociatia Crescatorilor de Taurine Jina - Scopul organizatiei este cresterea animalelor si
comercializarea produselor zootehnice. Activitatile asociatiei: sustinerea crescatorilor de taurine in
gasirea de piete de desfacere pentru produsele zootehnice.
Asociatia Padurile Jinei Scopul asociatiei este administrarea fondului forestier de pe raza
comunei Jina.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Valea Frumoasei Scopul organizatiei este practicarea
unei agriculturi ecologice. Activitatile organizatiei: initiative de asociere a gospodariilor in ferme cu
practici moderne in cresterea si ingrijirea animalelor.

Asociatia Crescatorilor de Ovine Sibiu Marginea Scopul organizatiei este apararea


drepturilor si promovarea intereselor membrilor sai. Activitatile organizatiei: organizarea de actiuni de
promovare a activitatilor organizatiei, activitati de ajutorare a membrilor sai, sprijinirea crescatorilor de
ovine din judetul Sibiu, editare de publicatii, brosuri si reviste.
Agricultura ecologic
Potenialul ridicat de practicare a agriculturii ecologice trebuie consemnat atunci cand
discutam despre agricultura practicata in teritoriul Marginimea Sibiului n contextul existenei unei
nie pe piaa judeean, regional, dar i pe piaa european, unde se nregistreaz o cerere
crescnd de produse agricole ecologice. Astfel, pot fi ncurajate acele forme de producie agricol care
s se adapteze standardelor specifice, putnd astfel transforma dezavantajul unei chimizri precare a
agriculturii din unele areale, n avantaj. Astfel de specializri pot fi realizate att n domeniul agricol
vegetal (legumicultur, pomicultur), ct i n domeniul agricol animalier (carne i preparate din carne,
ou, lactate, apicultur).
n plus, trebuie luat n considerare i posibilitatea diversificrii produciei agricole, cu ramuri
care s valorifice fie condiiile pedo-climatice de favorabilitate fie existena oportunitilor oferite de
evoluia cererii pe piaa produselor agro-alimentare.

n acest sens, ar fi de menionat cultivarea ciupercilor, care poate fi realizat practic n toate unitile
administrativ teritoriale ale Mrginimii Sibiului i apicultura, care poate valorifica elementele
favorabile legate de flora spontan divers, dar i de suprafeele de terenuri agricole cultivate cu plante
melifere i polenifere: trifoi, pomi fructiferi, etc.
Orice analiz a valorificrii potenialului economic al zonei trebuie s i aib originea n
factorii naturali corelai cu nivelul actual al dezvoltrii antropice, soluia corect pentru valorificarea
potenialului economic al zonei constnd n valorificarea potenialului turistic al acesteia, n
condiiile n care activitatea turistic s devin consumator al materiilor prime produse i prelucrate n
zon (produse alimentare vegetale i animaliere -, obiecte de artizanat, etc.). Astfel se poate asigura o
piaa de desfacere, relativ sigur, pentru valorificarea fondului funciar al zonei.
Sintetic datele statistice necesare sunt prezentate mai jos (sursa: PTAZ Mrginimea Sibiului):

Tabelul 21. Repartiia potenial a produselor agricole ecologice n domeniul turistic rural

Repartiia potenial a resurselor alimentare n domeniul turistic

Unitatea
administrativ

Carne

Ou

Lapte

Cereale Legume

Cartofi Fructe

teritorial
nr/an

nr/an

nr/an

nr/an

nr/an

nr/an

nr/an

Media
Anual

Zilnic

nr/an

nr/zi

1. Cristian

1572

370

6136

3650

29673

5504

6708

18

2. Gura Rului

2128

729

813

10898

1899

2352

3. Jina

3207

4396

6380

- 21783

6109

14

8745

504

1321

423

216

163

748

626

- 14160

2112

74

365

4. Orlat
5. Poplaca

215

6. Poiana
Sibiului
7. Rinari
8. Rau Sadului

145

50

9. Sadu

1544

93

630

87

28776

3178

4901

13

10. Slite

9307

3917

5764

88

5483

27969

6886

8488

23

11. Sugag
12. Tilica

765
3839

231

1874

2761

147

42
-

3652

4986

2635

129

1229

sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef


proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea
Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)

Culturile dominante in teritoriul Marginimea Sibiului


Potenialul economic al suprafeelor agricole
A)Cultura plantelor
Cunoaterea potenialului economic al terenului agricol a fost prezentat n PTAZ Mrginimea
Sibiului prin simularea folosirii integrale a fondului funciar agricol pe trei nivele:
-

Potenialul de producie al terenurilor agricole a fost determinat la nivelul parametrilor


medii realizai la nivelul judeului Sibiu i anume: ponderea suprafeei de teren agricol cultivat
cu un anumit tip de cultur, structura culturilor practicate n zona deluroas a judeului Sibiu i
productivitatea medie realizat n judeul Sibiu.
- Consumul propriu din gospodrie a fost determinat utiliznd datele statistice privitor la
consumul mediu pentru o persoan, populaia stabil respectiv consumul pentru animalele existente n
unitile administrativ teritoriale componente ale zonei Mrginimea Sibiului.
- Determinarea cantitii de produse destinate pieei a reprezentat-o diferena dintre producie i
consum.

Tabel 22 - Potenialul agricol al unitilor administrativ teritoriale din Mrginimea Sibiului

Unitatea

Palierele
analizate

U.M.

Administrativ

Cultura
Gru

Porumb

Cartofi

Legume

Furaje
perene

Furaje
verzi

Fructe

Struguri

1835

1882

4556

1317

12220

411

5,845

1648

648

teritorial
1. Cristian

Potenialul

terenurilor
agricole
Consumul
propriu din
gospodrie

2409

274

2. Gura
Rului

Produc.
destinat
pieei

Potenialul

1318

685

821

2908

669

426

2980

862

942

35240

1912

713

301

1068

149

147

1495

216

591

71610

terenurilor
agricole

3. Jina

Consumul
propriu din
gospodrie

2658

Produc.
destinat
pieei

Potenialul

171

terenurilor
agricole

4. Orlat

Consumul
propriu din
gospodrie

4971

2258

776

328

Produc.
destinat
pieei

1686

Potenialul

2000

578

632

17430

460

551

0,835

terenurilor
agricole

5. Poiana
Sibiului

Consumul
propriu din
gospodrie

1681

1143

600

-.

253

Produc.
destinat
pieei

857

39

Potenialul

362

52

143

11940

terenurilor
agricole

53

6. Poplaca

7. Rinari

Consumul
propriu din
gospodrie

1452

926

652

275

Produc.
destinat
pieei

Potenialul
terenurilor
agricole
Consumul
propriu din
gospodrie

478

321

7890

1458

1063

358

17520

145

Produc.
destinat
pieei

Potenialul

1786

258

282

35

256

246

55

30460 854

terenurilor
agricole

8. Rau
Sadului

Consumul
propriu din
gospodrie

3085

2130

1026

433

Produc.
destinat
pieei

1096

Potenialul
terenurilor
agricole
Consumul
propriu din
gospodrie

25420

1247

1365

452

105

Produc.
destinat
pieei

120

9. Sadu

Potenialul

563

4090

473

647

16530

107

3,34

terenurilor
agricole

10. Slite

Consumul
propriu din
gospodrie

1758

1270

457

193

Produc.
destinat
pieei

2820

16

246

Potenialul

7149

2067

80980

2880

2953

331

79,33

terenurilor
agricole

11.Sugag

12. Tilica

Consumul
propriu din
gospodrie

5814

4407

1062

449

Produc.
destinat
pieei

19

2741

1005

533

Potenialul
terenurilor
agricole
Consumul
propriu din
gospodrie

1985

523

2610

2056

620

526

Produc.
destinat
pieei

156

Potenialul
terenurilor
agricole
Consumul
propriu din
gospodrie

951

136

150

28940

1559

305

365

854

131

2019

45981 120

865

129

Produc.
destinat
pieei

10

sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef


proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea
Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)
Datele din tabel au condus la urmtoarele concluzii:

n Mrginimea Sibiului se realizeaz un surplus de produse ce pot fi destinate pieei la


cartofi, legume i fructe ;
Unitatea administrativ teritorial Poiana Sibiului este n imposibilitatea de a-i asigura din
resurse proprii produsele vegetale necesare, iar unitile teritorial administrative Jina,
Rinari i Tilica au surplus de produse ce pot fi destinate pieei numai la un produs
(cartofi, respectiv fructe) ;
Unitile administrativ teritoriale Cristian i Slite dispun de surplus de produse ce pot fi
destinate pieei la toate categoriile de produse analizate.

B). Creterea animalelor


n Mrginimea Sibiului creterea animalelor a fost favorizat, dea lungul timpului, de condiiile
pedoclimatice i de relief concretizate prin extinderea pajitilor naturale (puni i fnee). Lund n
considerare structura fondului funciar potenialul de producie al zootehniei, posibil de obinut, s-a
determinat utiliznd valorile medii realizate la nivelul judeului Sibiu privitor la efectivele de animale
ce revin la unitatea de suprafa agricol i produciile medii de lapte, carne, ln, ou.
Oferta de produse animaliere (carne, lapte, ou, miere de albine i ln) ce pot fi destinate
pieei sunt prezentate tabelul de mai jos
Structura produciei animaliere n Mrginimea Sibiului tabel 23
Unitatea
adminis. teritorial

1. Cristian

Elementele
de analiz

Animale

Fondul zootehnic

Produsul

Bovin
e

Porcin
e

Ovin
e

Psri

Fam.
de
albin
e

Carn
e

Lapte

Ou

Mier
e de
albin
e

Ln

Cap

Cap

cap

1000
cap

Fam

1000
hl

Mil.

2,643

240

299

445

4273

buc

2. Gura
Rului

3. Jina

4. Orlat

Potenialul
zootehniei

368

16,1

1,17

3,9

8,2

Consumul
propriu din
gospodrie

255

16,72
8

1,065

Producia
destinat
pieei

113

0,105

3,9

8,2

Animale

455

625

3670

3,500

320

Potenialul
zootehniei

433

18,94

1,38

4,6

9,6

Consumul
propriu din
gospodrie

280

19,04

1,173

Producia
destinat
pieei

153

0,207

4,6

9,6

Animale

1431

635

3500
0

6,800

65

Potenialul
zootehniei

966

42,34

3,08

10,1

21,4

Consumul
propriu din
gospodrie

304

31,83
8

1,268

Producia
destinat
pieei

662

10,50
2

1,812

10,1

21,4

Animale

252

500

4445

5,500

50

Potenialul
zootehniei

233

10,1

0,74

2,4

5,3

5. Poplaca

6. Poiana
Sibiului

7.
Rinari

Consumul
propriu din
gospodrie

235

13,04
3

0,976

Producia
destinat
pieei

2,4

5,3

Animale
Potenialul
zootehniei

200
-

50
-

460
-

2750
-

60
-

295

5,3

0,7

1,7

2,7

Consumul
propriu din
gospodrie

385

12,5

0,9

0,2

Producia
destinat
pieei

1,5

2,7

Animale

34

750

4,590

Potenialul
zootehniei

1750
0
-

164

7,1

0,52

1,7

3,6

Consumul
propriu din
gospodrie

256

12,17
7

1,117

Producia
destinat
pieei

1,7

3,6

Animale

265

800

7,500

73

Potenialul
zootehniei

1800
0
-

447

19,5

1,43

4,7

9,9

Consumul
propriu din
gospodrie

402

23,43
8

1,686

8. Rau
Sadului

9. Sadu

10. Slite

Producia
destinat
pieei

45

4,7

9,9

Animale
Potenialul
zootehniei

200
-

35
-

5115
-

894
-

30
-

164

7,5

0,5

1,7

3,6

Consumul
propriu din
gospodrie

280

12,7

0,9

Producia
destinat
pieei

1,7

3,6

Animale
Potenialul
zootehniei

413
-

860
-

7200
-

1,225
-

54
-

290

12,7

0,93

3,1

6,4

Consumul
propriu din
gospodrie

179

12,47
7

0,751

Producia
destinat
pieei

111

0,223

0,179

3,1

6,4

Animale

1431

822

9,413

1074

Potenialul
zootehniei
Consumul
propriu din
gospodrie
Producia
destinat
pieei

1551
7
-

1086

47,63

3,46

11,4

24,1

417

38,27
3

1,823

669

9,357

1,637

11,4

24,1

11. Sugag

Animale

238

95

12. Tilica

Potenialul
zootehniei
Consumul
propriu din
gospodrie
Producia
destinat
pieei
Animale
Potenialul
zootehniei
Consumul
propriu din
gospodrie
Producia
destinat
pieei

3650

30

1567
8
-

378

12,7

1,12

1,2

6,6

495

12,9

1,3

1,2

6,6

358

420

1,800

40

2017
0
-

396

17,33

1,26

4,1

8,8

120

12,85
3

0,512

276

4,477

0,784

4,1

8,8

sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional,


ef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ
Mrginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)
Analiza potenialului de pia al zootehniei, la nivelul de densitate al animalelor la unitatea
de suprafa agricol i al productivitii realizate n judeul Sibiu, permite prezentarea
urmtoarelor concluzii:

Producia animalier posibil de realizat este deficitar (nu acoper consumul propriu din
gospodrie) pentru urmtoarele produse i uniti administrativ teritoriale: carne
Orlat, Poiana Sibiului; lapte Cristian, Orlat, Poiana Sibiului, Rinari, i ou Orlat,
Poiana Sibiului, Rinari,
La nivelul arealului delimitat de Mrginimea Sibiului sunt asigurate surplus de produse
cu destinaia de a fi valorificate pe pia la toate sortimentele de produse ;
Surplusul de produse destinat pieei asigur materia prim pentru promovarea n zon a
micii industrii pentru prelucrarea crnii, laptelui i lnii; ultimul produs lna merit

subliniat, nu mai are asigurat o pia de desfacere/ prelucrare, n aceiai categorie


intrnd i pieile de animale.
C) Potenialul economic al fondului forestier este dat de valorificarea urmtoarelor materii
prime:

Masa lemnoas posibil a fi exploatat n condiiile de respectare a regimului de tiere


impus prin criteriile de regenerare a pdurilor;
Fructele de pdure: zmeur, afine, mure, fragi de pdure ;
Ciupercile.

Potenialului economic al fondului forestier n unitile administrativ teritoriale


din Mrginimea Sibiului - tabel 24
Materiile prime procurate din zona mpdurit
Unitatea teritorial
administrativ

Material

Fructe de pdure

lemnos

Afine Zmeur Mure Fragi de pdure

Ciuperci

1000 m3

1. Cristian

5,08

112

87

70

14

240

2. Gura Rului

8,04

177

138

111

22

221

3. Jina

33,12

728

569

455

91

911

4. Orlat

5,21

115

90

72

14

143

5. Poiana Sibiului

1,10

24

19

15

30

6. Poplaca

4,95

182

125

77

12

174

7. Rinari

12,12

265

208

167

33

333

8. Rau Sadului

7,9

230

174

122

20

215

9. Sadu

5,91

130

102

81

16

163

10. Slite

10,27

226

177

141

28

282

11. Sugag

9,13

194

169

172

17

238

12. Tilica

2,14

47

37

29

59

TOTAL

595,03

2430

1895

1623

276

3009

sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional,


ef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ
Mrginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)
Concluziile n urma analizei datelor statistice sunt urmtoarele:
Concluziile n urma analizei datelor statistice sunt urmtoarele:

Un studiu de caz exemplificat arat c 25 % din masa lemnoas procurat din zona mpdurit
prin prelucrare se transform n rumegu, rezultnd o cantitate de rumegu de 26.328 t, cantitate
care la o putere caloric medie de 2900 kcal / kg. reprezint 76351 Gcal. Soluia eficient este ca
concomitent cu construirea micii industrii pentru prelucrarea materialului lemnos s se amplaseze
i instalaii pentru brichetarea rumeguului n vederea utilizrii acestuia n calitate combustibil
uor de manipulat.
D) Potenialul economic al zonei alpine

Zona alpin cuprins n fondul forestier (golurile alpine), innd seama de configuraia
reliefului, poate fi valorificat n vederea unui de punat de calitate pentru animalele domestice i prin
valorificarea parial a plantelor medicinale din flora spontan.
Evoluie
Avand in vedere ca principala ramura a agiculturii bine dezvoltata in teritoriul Marginimea
Sibiului este cresterea animalelor, respective cresterea oilor se va analiza evolutia efectivelor de
animale in zona. Pentru o cunoatere exact a efectivelor de animale, n 2010, reproducem situaia n
conformitate cu evidenele Direciei Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Sibiu, n
paralel cu situaia din 1941.
Din datele comparative avute la dispoziie se poate constata evoluia negativ a efectivelor
animale n localiti, cele mai mari descreteri fiind la vaci + boi+ bivolie (n Poiana Sibiului cu 90%,
dar i n celelalte localiti), bivoliele fiind n curs de dispariie n Mrginimea Sibiului; la cai (ecvine)
cele mai mari scderi fiind la Jina i Poiana i n general n toate localitile. La ovine i porci se
constat o cretere pentru Jina, Rinari i Sadu (de mai mult de 300%) dar i reduceri mari la Poiana
Sibiului.
Procesarea produselor agricole in teritoriul Marginimea Sibiului
In teritoriul Marginimea Sibiului se impune a se meniona urmtoarele elemente legat de
procesarea
produselor
agricole
:
Sectorul economiei i industrializrii lemnului este relativ slab dezvoltat, la nivelul
localitatiilor din teritoriul Marginimea Sibiului desfurndu-se activitatea de exploatare propriu-zis i

debitare primar , n gatere cu acionare hidraulic i, n prezent, cu acionare electric,


materialul lemos recoltat fiind livrat n fabricile din Tlmaciu, Sibiu, Sebes, etc.
Economia oieritului care a fost i nc rmne la un nivel dezvoltat s-a fcut exclusiv pe baze
private, singurele produse care nu erau valorificate n gospodriile particulare fiind lna i pieile
animalelor, ambele find recoltate de ntreprinderile specializate de stat , pn n 1990; n perioada
1990-2010 sectorul lnii i al prelucrrii pieilor microregiunea a asistat la falimentul societilor
specializate , Covtex Cisndie vecehile fabrici de covoare, Fabrica de pturi Orlatex Orlat, Fabrica de
mochete i covoare Sitex Sibiu, Incov Alba Iulia, etc societi care preluau lna ca materie prim,
valorificnd-o superior prin procese industriale. n prezent colectarea lnei se face de ctre firme
specializate ce o i export pentru valorificare, preluarea de la productori fiind la un pre infim ,preul
nu acoper nici procesul de splare.
Prelucrarea artizanal sau industrial a pieilor animalelor cunoate de asemenea un abandon
total dup nchiderea sau privatizarea tututor tbcriilor existente (Sibiu, Slite, Agnita) situaie n
care piele animaliere sunt nevalorificate n prezent;
In Mrginime i desfoar activitatea n diferite domenii o serie de meseriai, meteugari
iscusii care au neles s-i conserve meseria n mici ateliere dezvoltate n spaiul propriu al
gospodriei, ateliere ce pstreaz atmosfera i farmecul tradiional al meseriilor medievale; un numr
de peste 55 de meseriai sunt reunii n singura asociaie de profil: Reuniunea Meseriailor din Slite
(fondat n 1872) care i-a reluat activitatea n 1990, graie rvnei preedintelui de onoare plrierul
Virgil Ilie. Meseriaii afiliai sau neafiliai la aceast asociaie desfoar o serie de activiti
manufacturiere, executnd produse, lucrri i servicii n satisfacerea nevoilor locuitorilor din
Mrginimea Sibiului.
Trebuie menionat faptul c n teritoriul G.A.L. Mrginimea Sibiului nu exist combinate i
fabrici de prelucrare a produselor, singurele uniti fiind cele de prelucrare a lemnului (productoare de
mobilier la Gura Rului) care sunt la nivelul unor ateliere mari ultraspecializate n mobilier artizanal.
De asemenea, n microregiune, nu exist depozite de materii prime (excepie fcnd lemnul n stare
debitat/cherestea sau lna) celelalte produse lactate sau brnzeturi fiind livrate n comer pentru
vnzare,
In Mrginimea Sibiului nu exist abatoare specializate n sacrificarea animalelor
(bovine/porcine/ovine), existnd numai puncte de sacrificare a ovinelor n cteva comune, puncte
autorizate, n perioada srbtorilor de Pati, pentru sacrificarea i livrarea mieilor; activitatea fiind
sezonier nu s-au gsit soluiile economice pentru fondarea unui abator specializat n ovine. Pentru
sacrificarea bovinelor sau pocinelor gospodarii din fermele din Mrginime apeleaz la abatoarele
specializate autorizate din vecintate (municipiul Sibiu)
Efectivele de animale i producia animal conform raportrii statistice pe anul 2004
(R.AGR.1) a fost dup cum urmeaz:

Specificaie
Bovine
Porcine
Ovine
Caprine

Producia animal obinut de gospodriile populaiei


Tabel 25.Producia de carne (sacrificri)
Numrul de animale
Greutatea medie la
Greutatea total a
sacrificate
sacrificare
animalelor sacrificate
-capeteKg.greutate vie
Tone.greutate vie
600
345
207
1400
128
180
4000
25
708
60
16
1

Tabel 26.Producia de lapte (fizic)


Specificaie
-Lapte de vac i bivoli
-Lapte de oaie
-Lapte de capr

Nr. Animale Producia medie de


lapte
l/ cap/an
800
4000
7000
43
80
250

Cantitate total
anual
Hl
32 000
3040
200

Tabel 27.Producia de ln (fizic)


U.M
Specificaie
Numr ovine tunse

capete

Producia medie de ln obinut de kg


la o ovin tuns
Producia total de ln

tone

8330
3,6

30

Tabel.28.Producia de ou
U.M
Specificaie

Numrul psrilor care au ouat n


cursul anului -total

capete

6500

Producia medie de ou obinut de buci


la o pasre care a ouat -total

215

Producia total de ou

Mii bucti

1400

Evolutia ovinelor din Mrginimea Sibiului, la finele sem. I. 2010 (comparativ s-au trecut
i efectivele animaliere din 1941 i 2002-2003)
Localitatea

Ovine

Nr.
crt.

1941

2002-

2010

2003
1.

Cristian

-?

4344

5400

2.

Gura Rului

3424

2446

4900

Jina

22.000

3406

70000

2952

5865

6767

30000

447

987

1354

30000

3.

5
4.

5.

Orlat

1177

Poiana Sibiului

80000
2

6.

Poplaca

426

7.

Rinari

8026
0

8.

Rul Sadului

-?

5480

8200

9.

Sadu

2500

5278

8400

10. 1

Slite

-?

7124

1637

11. 9

Tilica

18.980

1807

25.460

1278

9600

1742

200.449

0
ugag judeul

12

Alba

2
Total

136.53
3

00

Mrcile locale
Cele mai cunoscute marci locale din teritoriul Marginimea Sibiului sunt BRANZA DE
BURDUF, TELEMEA si de Sarbatoriile de Pasti se vand in piete MIEI de MARGINIME. Exista si
alte marci locale ,dar acestea sunt mai putin cunoscute ,astfel livezile dezvoltate pe pantele localitilor
Slite, Vale, Sibiel, Fntnele livezi care au creat i mrci de mere locale (merele cacoveneti) foarte
apreciate pentru gustul lor natural. Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt: Strategia
de Dezvoltarea a Judetului Sibiu, Strategiile de Dezvoltare a Localitatilor cuprinse in teritoriu, Plan de
Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea Sibiului, 2008, Bazele de date ale primariilor,
Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala Alba, Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor - Directia
Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Sibiu.

II.2.1.6.3 Industrie IMM Micro-ntreprinderi

Candidatul va scoate n eviden structura industriei (dac exist) din zona respectiv aa cum este
prezentat n tabelul de mai jos.
Micro Total
ntreprinder
ntreprinde
i cu 1-10
ri
salariai
Cristian

84

Gura
Raului

100

Jina

59

Orlat

54

Poiana
Sibiului

61

Poplaca

26

Rasinari

81

Rau
Sadului

23

Sadu

94

Saliste

72

ntreprinderi ntreprinderi
cu 10 - 50
cu 50 - 250
salariai
salariai

ntreprinderi cu
peste 250 salariai

59

54

25

78

91

285

271

Tilisca

35

35

Sugag

63

62

Numr

965

931

24

100

96.48

2.49

0.93

0.10

100

61

23

Sursa www.mfinante.ro

Comentarii privind industria local


n special, vor fi prezentate aspecte privind industriile i reeaua ntreprinderilor de producie
(combinate i fabrici de prelucrare a produselor, servicii pentru agricultur, depozite, sectoare

economice acoperite, evoluie etc.), precum i legturile acestora cu celelalte domenii economice ale
zonei sau cu zone externe.
Numrul total de ntreprinderi de producie este de 965, repartizate relativ uniform n teritoriu,
localizarea acestora urmrind att cererea, dar, n cele mai dese cazuri oportuniti locale, iniiativa
ntreprinztorilor i resursele locale. n topul localitilor ce dezvolt activiti industriale sunt
localitile Slite (285 de societi), Sadu (94), Cristian (84), Rinari (84), ugag (63), Poiana
Sibiului (61), etc.
Structura acestora dup numrul de salariai evideniaz gradul de mrime al ntreprinderilor,
mai prcis al numrului de locuri de munc create, un indicator important din punct de vedere
economic i social. Se constat c ponderea ntreprinderilor mici i mijlocii cu maxim 10 salariai este
majoritar, procentul de 96,48% la nivelul teritoriului, fiind edificator; trebuie remarcat faptul c n
localitile Gura Rului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Rul Sadului i Tilica, toate ntreprinderile se
ncadreaz n aceast categorie.
n categoria 10-50 salariai se situeaz 24 de societi (din care 9 n Slite, 8 n Cristian i cte
3 n Rinari i Sadu, 1 n ugag) pentru ca n categoria 50-250 de salariai numrul lor s fie de 9
uniti, repartizate astfel: 5 la Slite i 4 la Cristian. n categoria societilor cu personal ntre 10-50 de
angajai, regsim uniti din domenii diverse de activitate: A) Silvicultura si alte activitati forestiere
R.P.L.O.S. Valea Frumoasei Slite (23), M.B.I. Impex (20) i fabricarea lemnului Hera Cim Slite (10);
SC Simicom SRL Orlat (29), SC Ludfor Orlat (21), Sc Walmary Sadu (11). SC Foresta Prod Sadu (12), etc.
B) fabricarea de ui i ferestre din metal (Al Farm Slite-15); C) fabricarea altor elemente de beton,
ciment i gips SC Terra Building SRL Orlat (34 salariai); D) fabricarea de articole confecionate din
textile (exceptnd mbrcmintea i lenjeria de corp) SC Orlatex Orlat (11 salariai); E) fabricarea altor
articole de mbrcminte (exclusive lenjeria de corp) SC Marinest SRL Orlat (33 salariai); F) lucrri
de construcii SC Lupp Construction Romania Cristian (43); G) producia de buturi rcoritoare
nealcoolice, producia de ape minerale i alte ape mbuteliate SC Aquador Cristian, i altele.
n categoria ntreprinderilor de la 50 la 250 de angajai activeaz o serie mic de societi,
trebuind menionate societile comerciale: SC Marsal Slite (142 salariai), S.C.Kristin Slite (105
salariai), fiind specializate pe fabricarea nclmintei i-n general marochinrie. n acelai domeniu se
remarc i SC Valle Sport Cristian (fabricarea nclmintei cu 142 de salariai).
n categoria ntreprinderilor cu peste 250 de salariai se evidenieaz o singur societate
comercial, n Poplaca: SC Manzat SRL care prelucreaza mezeluri si a fost demarata printr-un program
SAPARD.
Istoria economic a Mrginimii Sibiului nu nregistreaz dezvoltarea unui sector industrial,
activitile putnd fi ncadrate n activiti cu caracter preindustrial - manufacturier fiind legate de
exploatarea i prelucrarea lemnului i a produselor derivate din creterea animalelor. Se impune a se
meniona urmtoarele:
a) sectorul economiei i industrializrii lemnului este relativ slab dezvoltat, la nivelul
comunelor desfurndu-se activitatea de exploatare forestier propriu-zis i debitare primar (n
gatere cu acionare hidraulic la nceput i, n prezent, cu acionare electric), materialul lemos recoltat
fiind livrat n fabricile din Tlmaciu, Sibiu, etc. Singurele spaii de depozitare sunt platformele de

depozitare i uscare a cherestelei amenajate lng spaiile de producie forestier. Exist un


potenial evident legat de prelucrarea superioar a materiei prime lemnoase n fabrici de mobilier, etc,
ceea ce ar putea conduce la creterea veniturilor obinute n acest domeniu, creterea numrului de
locuri de munc etc. n teritoriul G.A.L. Mrginimea Sibiului nu exist combinate i fabrici de
prelucrare a produselor singurele uniti fiind cele de prelucrare a lemnului (productoare de mobilier
la Gura Rului) la nivelul unor ateliere mari ultraspecializate n mobilier artizanal.
b) sectorul materialelor de construcii s-a dezvoltat prin exploatarea carierelor de piatr (Rod,
Rinari, etc) dar i a aluviunilor grosiere - pietriuri, nisipuri i bolovniuri cenuii, din lunca
Cibinului Prezena acestor depozite groase de aluviuni a fcut ca n zon s se exploateze material
aluvionar (balast) att de necesar n construcii sau ca material pentru lucrri de terasamente. (Cristian,
Orlat, Slite, Sadu, etc). Gropile formate n urma exploatrii balastului s-au transformat n mici lacuri
de agrement. Carierele de piatr (Tilica Rod, Rinari) sunt exploatate de societi specializate, n
concesiune aducnd anual venituri la bugetele locale, veniturile din concesionare sprijinind proiectele
de dezvoltare ale localitilor Trebuie menioonat faptul c prin grija autoritilor locale s-au soluionat
i problemele legate de traficul greu prin localiti, societile concesionare fiind obligate s plteasc
annual asigurarea caselor de pe drumurile judeene dar i tranzitarea localitiilor cu max. 30 km/or i
max. 40 tone / 3 osii.
b) economia creterii animalelor (n special a oieritului) a fost i nc rmne la un nivel dezvoltat;
fcndu-se exclusiv pe baze private, singurele produse care nu erau valorificate n gospodriile
particulare fiind lna i pieile animalelor, ambele find recoltate de ntreprinderile specializate de stat
(pn n 1990); n perioada 1990-2010, n sectorul lnii i al prelucrrii pieilor Mrginimea a asistat la
falimentul societilor specializate (Covtex Cisndie vechile fabrici de covoare, Fabrica de pturi
Orlatex Orlat, Fabrica de mochete i covoare Sitex Sibiu, Incov Alba Iulia, etc) societi care preluau
lna ca materie prim, valorificnd-o superior prin procese industriale. n prezent colectarea lnei se
face de ctre firme specializate ce o i export pentru valorificare, preluarea de la productori fiind la
un pre infim (preul nu acoper nici procesul de splare). Prelucrarea artizanal sau industrial a
pieilor animalelor cunoate de asemenea un abandon total dup nchiderea sau privatizarea tuturor
tbcriilor existente (Sibiu, Slite, Agnita) situaie n care pieile animaliere sunt nevalorificate n
prezent. n microregiune, nu exist depozite de produse lactate sau brnzeturi, acestea fiind livrate
direct n comer pentru vnzare sau utilizate pentru consumul propriu. n economia de vite trebuie
remarcat activitatea firmei SC Lactocrist SRL Cristian specializat n prelucrarea laptelui de vac
(colectat din Cristian i ura Mic), o investiie sprijinit cu fonduri Sapard (420.000 euro) ce livreaz
la standarde de calitate europene cinci tipuri de produse: telemea, cacaval, smntn, brnz de burduf
i brnz de vaci.
Evoluia oieritului a cunoscut, n timp, o dezvoltare continu. Tradiia transhumanei, veche de
mii de ani, a nsemnat pentru ntreaga Mrginime o ocupaie ce a asigurat att supravieuirea (n
anumite vremuri) dar mai ales progresul economic, social i, nu n ultimul rnd, cultural. Micarea
sezonier att a oamenilor ct i a eptelului animalier (turmelor de oi, nsoite de civa asini, capre,
cai i bovine) ntre vale (unde turmele stau iarna pe punile de cmpie i lunci) i munte (unde turmele
stau vara); aceast micare ca sistem de producie extensiv i foarte eficient economic a aprut i s-a
dezvoltat ca o necesitate economic, pentru cresctorii de oi, care nu au dispus de suficiente resurse

furajere necesare creterii i exploatrii efectivelor de ovine. Drumurile de transhuman, erau corect
marcate pe hri, n trecut, i depeau graniele Romniei. Evoluiile sociale i agricole ale secolului al
XXI-lea, au adus i fenomenul transhumanei ntr-un continuu declin. n prezent, este practicat
transhumana mic (n cadrul judeului Sibiu sau n judeele limitrofe), la nivel european
transhumana fiind recunoscut prin Carta european a transhumanei semnat, n 1997, la Cuenca,
Spania. Pstoritul a avut i continu s dein o importan remarcabil n economia agrar. Beneficiile
economice aduse proprietarului de oi sunt incontestabile, alturi de acestea trebuind s amintim
valorificarea potenialului alpin al munilor Mrginimii, configuraia terenului (golurile alpine)
permind practicarea unui punat de calitate pentru animalele domestice dar i valorificarea parial a
plantelor medicinale din flora spontan. Produsele economiei de oi i-au fcut, n timp, un binemeritat
renume, fiind cutate pe toate pieele din Romnia, brnzeturile din Mrginime fiind cunoscute pentru
calitate i gustul specific, calitativ net superior altor produse similare. Insuficienta promovare a unor
produse locale (prin mrci nregistrate) dar i a tradiiilor oieritului sunt cteva din problemele cu care
se confrunt oierii, piaa european putnd constitui o oportunitate a desfacerii produselor, ce nu poate
fi neglijat.
c) n Mrginime i desfoar activitatea, n diferite domenii, o serie de meseriai, meteugari iscusii
care au neles s-i conserve meseria n mici ateliere dezvoltate n spaiul propriu al gospodriei,
ateliere ce pstreaz atmosfera i farmecul tradiional al meseriilor medievale; un numr de peste 55 de
meseriai sunt reunii n singura asociaie de profil: Reuniunea Meseriailor din Slite (fondat n
1872), relundu-i activitatea n 1990. Meseriaii afiliai sau neafiliai la aceast asociaie desfoar o
serie de activiti manufacturiere, executnd produse, lucrri i servicii n satisfacerea nevoilor
locuitorilor din Mrginimea Sibiului. Problemele frecvente cu care se confrunt sunt dificultile legate
de aprovizionarea cu materii prime specifice, lipsa unor spaii de producie corespunztoare, lipsa unor
utilaje noi, mai performante, lipsa spaiilor de desfacere a produciei executate, etc. Reeaua de trguri
locale existent reprezint pentru toi meseriaii o bun pia de desfacere, o pia local n plin
transformare, modificrile cererilor cumprtorilor determinnd schimbri frecvente i n structura de
producie a micilor meseriai. n ultimul deceniu se poate constata evoluia pieelor locale din piee ale
productorilor n piee ale cumprtorilor, cererea evolund rapid i obligndfurnizorii s livreze
prompt mrfurile pentru a satisface nevoile clienilor i a rmne astfel competitive. De altfel,
fenomenul globalizrii a transformat i pieele locale acestea devenind mici piee de desfacere a
produselor manufacturate prin cooperare internaional.
d) n Mrginimea Sibiului nu exist abatoare specializate n sacrificarea animalelor
(bovine/porcine/ovine), existnd numai puncte de sacrificare a ovinelor n cteva comune, puncte
autorizate, n perioada srbtorilor de Pati, pentru sacrificarea i livrarea mieilor; activitatea fiind
sezonier nu s-au gsit soluiile economice pentru fondarea unui abator specializat n ovine. Pentru
sacrificarea bovinelor sau porcinelor gospodarii din fermele din Mrginime apeleaz la abatoarele
specializate autorizate din vecintate (municipiul Sibiu)
n ultima perioad (dup 1990) s-a avansat ideea c economia rural nu este indisolubil legat de
sectorul agricol, dar polarizeaz fora de munc, activitile economice, infrastructura i resursele
naturale din rural. Plecnd de la aceast idee, calitatea vieii n mediul rural apare ca fiind influenat
att de veniturile derivate din activiti strict agricole, ct i de cele generate din alte activiti (ex. mica
industrie casnic, turismul sau activitile conexe, de servicii prestate pentru turism). n principal se

identificau 5 categorii principale de activiti non-agricole generatoare de venituri: activiti nonagricole desfurate n cadrul gospodriilor, activiti ntreprinse n mici orae din mediul rural,
activiti desfurate n marile orae; venituri realizate de membrii ai gospodriei ce desfoar
activiti permanente n marile orae; venituri realizate din activiti desfurate n strintate. Riscul
major pentru spaiul sural este reprezentat prin transformarea satelor n dormitoarele oraelor - o
caracteristic a satelor ctunelor din vestul Europei, unde marea majoritate a caselor o reprezint
casele de vacan, sau de week-end. Dezvoltarea economiei non-agricole i diversificarea surselor de
venit pot reprezenta dou obiective pentru locuitorii spaiului rural, pentru mbuntirea nivelului de
trai i a standardelor de via. S-au dezvoltat concepte care surprind esena activitilor non-agricole ale
gospodriilor i care au condus la o serie de clasificri binare: gospodrii de tip full time i parttime, gospodrii pluriactive i cele nepluriactive, activiti diversificate i nediversificate. Diversele
studii ntreprinse au condus la necesitatea implementrii unor msuri ce pot conduce la ameliorarea
situaiei acestui sector: sprijinirea gospodriilor srace att n ceea ce privete educaia, ct i
infrastructura; eliminarea unor restricii de pe piaa funciar, mbuntirea accesului la credite pentru
activiti non-agricole (inclusive cele meteugreti sau n domeniul serviciilor pentru mica industrie).
Sursele formatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt:Baze date Primarii din teritoriu,
www.mfinante.ro , www.insee.ro

II. 2.1.6.4 Comer i sector de servicii

n tabelul de mai jos vor fi prezentate principalele tipuri de comer (industrial, agricol, piscicol etc.)
practicate n teritoriul respectiv. De asemenea, vor fi enunate principalele tipuri de ntreprinderi care
practic prelucrarea teriar (a treia faz stadiu de prelucrare) a produselor.
Centralizator intreg teritoriu
Tipuri de comer

Comert industrial

Numr
total

% din
numrul
total

137

14,23

ntreprinderi din
sectorul teriar

Numr total

Prelucrare lemn,
productie mustar,
panificatie, confectii
imbracaminte si
incaltaminte

15

% din
numrul
total

39,47

Comert agricol

63

6,54

Comert piscicol

0,21

254

10

Comert cu amanuntul
in magazine
Comert auto

17

26,37

Patiserie, croitorie

1,77

50,88

Reparatii auto,
constructii, articole
funerare, tamplarie,
amenajari interioare,

490

13

Servicii

TOTAL

26,32

963

34,21

38

100

100

Cristian

Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Comert industrial

10.72 %

Comert agricol

9.52 %

% din
Numr total numrul
total

Comert piscicol

Comert cu
amanuntul in
magazine

17

Comert auto

20.24 %

4.76 %

54.76 %

Panificatie, patiserie,
demolari auto si de
constructii

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

11.1 %

Panificatie,
prelucrare lemn,
productie mustar

46
Servicii

100

Rasinari
Tipuri de comer

Numr
total

Comert industrial

% din
Numr total numrul
total

40

Comert agricol

6.2 %

Comert piscicol

Comert cu
amanuntul in
magazine

30

Comert auto

Servicii

34

4
37 %

Patiserie, croitorie

40

3.7 %

42 %

Servicii de articole
funerare

20

Tilisca

Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Comert industrial

% din
Numr total numrul
total
-

Comert agricol

5.71 %

Comert piscicol

Comert cu
amanuntul in
magazine

Comert auto

25.71 %

2.86 %

65.72 %

Servicii de tamplarie
si amenajari
interioare

23
Servicii

100

Gura Raului
Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Numr total

% din
numrul
total

Comert industrial

12

12 %

Comert agricol

3%

Comert piscicol

27
Comert cu
amanuntul in
magazine

Comert auto
Servicii

58

27 %

58 %

Jina
Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Comert industrial

Comert agricol

6.78 %

Comert piscicol

Comert cu
amanuntul in
magazine

20

Comert auto

% din
Numr total numrul
total

33.90 %

Servicii

35

59.32 %

Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Comert industrial

16

29.63 %

Panificatie,
prelucrare lemn,
confectii
imbracaminte si
incaltaminte

Orlat
% din
Numr total numrul
total

100

Comert agricol

1.85 %

Comert piscicol

Comert cu
amanuntul in
magazine

10

Comert auto
Servicii

18.52 %

3.70 %

25

46.30 %

Poiana Sibiului
Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Comert industrial

3.28 %

Comert agricol

14

22.95 %

Comert piscicol

Comert cu
amanuntul in
magazine

24

Comert auto

% din
Numr total numrul
total

39.34 %

1.64 %

Servicii

20

32.79 %

Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Comert industrial

7,69 %

Comert agricol

11,54 %

Comert piscicol

Comert cu
amanuntul in
magazine

12

Comert auto
Servicii

Poplaca
% din
Numr total numrul
total

46,15 %

34,62 %

Raul Sadului
Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Comert industrial

14

60,87 %

Comert agricol

Comert piscicol

Comert cu
amanuntul in
magazine

Comert auto

% din
Numr total numrul
total

26,09 %

Servicii

13,04 %

Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Comert industrial

27

28.72 %

Panificatie,
prelucrarea lemnului,
confectii
imbracaminte`

Sadu
% din
Numr total numrul
total

100

Comert agricol

2.13 %

Comert piscicol

1.06 %

Comert cu
amanuntul in
magazine

16

Comert auto
Servicii

17.02 %

2.13 %

46

48.94 %

Saliste
Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Comert industrial

32

11.23 %

Comert agricol

20

7.02 %

Comert piscicol

0,35 %

Comert cu
amanuntul in
magazine

66

Comert auto

Servicii

160

% din
Numr total numrul
total

4
23,16 %

Patiserie

66,67 %

2,10 %

56.14 %

Servicii de articole
funerare

33,33 %

Sugag
Tipuri de comer

Numr
total

% din
numrul
total

ntreprinderi din
sectorul teriar

Comert industrial

14

22,22 %

Comert agricol

1,59 %

Comert piscicol

Comert cu
amanuntul in
magazine

17

Comert auto

Servicii

31

% din
Numr total numrul
total

2
26,98 %

Patiserie, croitorie

49,21 %

Servicii de articole
funerare

Surs.Baze date de Primarii din teritoriu, www.mfinante.ro

66,67 %

33,33 %

Se constat c n domeniul comerului industrial se remarc localitile Rul Sadului, Sadu,


Orlat, ugag, Slite, Rinari, Gura Rului, Cristian, o pondere nsemnat deinnd-o societile
comerciale din domeniul exploatrii forestiere i prelucrrii lemnului, o activitate ancestral a
microregiunii. n condiiile n care n majoritatea localitilor din Mrginime, agricultura nu a fost
cooperativizat, pdurea care acoper munii (proprietatea obteasc a comunelor) a reprezentat i
reprezint principala resurs economic a microregiunii. Pdurea a generat, n toate timpurile, locuri de
munc, att n silvicultur dar mai ales n exploatarea forestier, dezvoltndu-se, n toate localitile,
activiti economice strns de prelucrarea primar a lemnului dar i de comerul cu material lemnos
(ambele activiti fiind, n general, asumate de aceiai persoan juridic). Trebuie menionat
oportunitatea dezvoltrii sectorului prelucrrii superioare a lemnului, o materie prim valoroas,
insuficient valorificat prin produse finite specifice .(mobilier, sculptur, artizanat specific, etc).
Remarcm n domeniul comerului cu produse industriale SC Trans C.V.R. Emilianos SRL Tilica
specializat n domeniul comerului cu amnuntul al articolelor de fierrie, al articolelor din sticl i a
celor pentru vopsit, n magazine specializate (numr mediu de salariai n 2009 de 17 persoane).
Comerul agricol are o pondere mic n totalul ntreprinderilor, fiind situat sub 10% n fiecare
comun, singurele excepii fiind reprezentate de comunele Poiana Sibiului i Poplaca. Majoritatea
societilor nfiinate n acest sector comercial valorific producia de lactate i brnzeturi specific
microregiunii, o oportunitate valorificat de ntreprinztorii locali att pe piaa municipiului Sibiu dar
mai ales n marile municipii din ar. n localitile Mrginimii nu exist o pia local specific,
majoritatea gospodriilor asigurndu-i necesarul propriu. .

Comerul cu amnuntul n magazine deine cea mai mare pondere n activitile de comer, iar
n cadrul acestora numrul cel mai mare fiind reprezentat de societile specializate n comer cu
amnuntul n magazine nespecializate cu vnzarea predominant de produse alimentare, buturi si tutun.
Din acest sector aproape c a disprut comerul cu produsele industriei textile casnice, o industrie cu
un trecut milenar pe aceste meleaguri. Trebuie specificat c att producia ct i comerul cu produse
textile casnice a disprut odat cu instalaiile de piurit i vltorit existente pe toate vile din
Mrginimea Sibiului; prin intermediul acestor instalaii s-au valorificat apele repezi i curate din toate
satele de la poalele munilor, meteugurile fiind strns legate de portul popular din zon i
reprezentnd (alturi de agricultur i pstorit) o ocupaie de baz a mrginenilor. Descompunerea
economiei de tip feudal i creterea spectaculoas a industriei casnice textile (n sec. XVIII-lea i n
prima jumtate a sec. al XIX-lea) trebuie corelat cu eforturile breslelor estorilor din spaile urbane
din mprejurimi n direcia dezvoltrii i progresului, precum i perspectivele tot mai evidente privind
industrializarea acestui sector, concentrarea industrial i creterea productivitii prin noile tehnologii
i utilaje specifice. Comerul cu amnuntul actual nu reprezint dect ramificaiile n teritoriu ale
reelelor de comer naionale i multinaionalelor ce-i desfoar activitatea n Romnia. Din acest
punct de vedere i Mrginimea s-a integrat perfect n piaa de desfacere i consum a Uniunii Europene,
gama produselor autohtone fiind restrns sau lipsind cu desvrire n majoritatea localitilor. Pe
primul loc trebuie amintit comerul cu carburani (Euroil Slite cu 208 salariai), Aral Slite cu 148
salariai, Petroil SRL Poiana Sibiului cu 18 angajai, Petrotyl SRL Cristian cu 20 angajai) dar i cu
materiale de construcii, electrice, comerul n magazine alimentare (Vladexim Slite cu 32 de
angajai) i comerul cu produse farmaceutice (Serena Farm SRL Sadu cu 5 angajai). n sectorul
comerului cu amnuntul n magazine nespecializate, cu vnzare predominant de produse alimentare,

bauturi i tutun trebuie remarcate societile SC Sorimar Com SRL Sadu (15 angajai)
POLPLACA,RASINARI
n domeniul serviciilor activeaz majoritatea societilor comerciale din sectorul teriar,
remarcndu-se o mare varietate a serviciilor nfiinate dup 1990, activitatea acestora adaptndu-se
treptat nevoii sociale (s-a remarcat n ultimii ani modificarea obiectului de activitate al societilor
comerciale, identificndu-se capacitatea acestora de a veni n ntmpinarea cererii, majoritatea firmelor
dovedind elasticitatea i adaptabilitatea specific economiei de pia). O pondere nsemnat n acest
sector o dein serviciile de transport rutiere de mrfuri trebuind menionate societile Total NSA
Slite (cu 157 salariai), SC Universal Transport Schmitz SRL Cristian (cu 30 de angajai), SC Istrate Com
Jina (cu 14 angajai), SC Selcofan SRL ugag (13 angajai), SC Amgi Trans SRL Sadu (9 angajai), SC
tefan Impex SRL ugag dar i servicii publice locale privind captarea, tratarea si distribuia apei (SC
Servicii CL Slite SRL 26 ) sau servicii de cazare i turism ( SC Pelmod Slite cu 22 angajai).
Exist societi profilate pe servicii veterinare, activiti de asisten stomatologic (SC Dradent Serv
SRL Sadu), activiti de contabilitate, audit financiar (SC Onivet SRL Orlat cu 5 angajai) i
consultan n domeniul fiscal (SC Audit Verde Maria SRL Orlat cu 5 angajai), activiti de ntreinere
peisagistic (SC G.T.A- Garten SRL Orlat cu 3 angajai). O activitate care a cunoscut o mare
dezvoltare, n primul deceniu dup 1990, a reprezentat-o serviciul de ntreinere i reparare a
autovehiculelor n toate localitile existnd uniti (de diferite mrimi) specializate n diverse activiti
legate de acest domeniu; aici trebuie amintit societatea SC Albatros SRL Cristian (29 angajai). n
acelai domeniu al serviciilor s-au ncadrat i serviciile funerare deschise, prin uniti specializate n
toate localitile din Mrginime.
Domeniul serviciilor poate asigura ocuparea forei de munc disponibile din Mrginime,
existnd rezerve importante n domeniul amenajrii peisagistice, al nfrumuserii localitilor dar i al
prestrii de servicii ctre populaie. n acest domeniu trebuie avut n vedere att dezvoltarea exploziv
a turismului, dup 2000, dar i continua evoluie a necesitilor populaiei. De asemenea se cuvine
amintit rolul conexiunilor existente ntre comunitile emigrate din Mrginime (ncepnd de la finele
sec. XIX) att n ar (Dobrogea, Bucureti i-n general n toate marile orae) ct i n rile vecine,
strngerea relaiilor cu acestea putnd constitui un important capital de dezvoltare n domeniul
serviciilor. Sectorul serviciilor poate reprezenta un vector de dezvoltare al Mrginimii Sibiului,
celelalte sectoare (agricol i industrial) avnd numeroase restricii (condiionaliti) legate de specificul
natural al zonei dar i de nzestrarea tehnico-edilitar necesar.
Pe plan mondial, exist tendina dezvoltrii n ritm accelerat a sectorului serviciilor, acestea
impunndu-se ca principal motor al dezvoltrii economice a ultimelor decenii. n Mrginime s-au
dezvoltat prioritar serviciile turistice i de transport; aceasta n condiiile n care infrastructura de
transport nu se ridic, nc, la standardele europene n domeniu, existnd nevoia stringent a
modernizrii acesteia ( att cile de acces ct i reelele de comunicaii). Decisive n dezvoltarea
serviciilor de turism sunt percepia de securitate, ospitalitatea i calitatea serviciilor (n ultimul segment
existnd un grad mare de ateptare care nu este, nc, satisfcut).
Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt. Baze date de Primarii din teritoriu,
www.mfinante.ro

II.2.1.7 Servicii i infrastructuri medico-sociale


II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate (sursa: Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de
Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef proiect prof.univ.dr. Pompei Cocean - Plan de
Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea Sibiului, Proiect nr. 9495/10.09.2008)
n tabelul 30, s-au completat principalele servicii de sntate, educaie, recreere care funcioneaz
pentru populaia din Mrginimea Sibiului i infrastructura medico social existent.
Tabel 30
Existen
DA/NU
Comuna:

Cristian

nvmnt

Medical

Spital

Medic Dentist

la Sibiu, la
DA
10 km

Gura
Rului

la Sibiu, la
DA
20 km

Jina

la Slite
(urgene la
23
km) DA
sau Sibiu
(la 49 km)

Orlat

Poiana
Sibiului

La Sibiu,
DA
15 km

DA

DA

DA

Primar

Teren
Secun- Universit
de
dar
ate
fotbal

Sal de
sport

DA

La
Sibiu,
la Sibiu
la 10
km

DA,
la
coal

DA

La
DA n
Sibiu, la Sibiu, la
DA,
la
amenaja
la 20 20 km
coal
re
km

DA

km

la
la Sibiu
Slite

DA

NU,
exist
terenul
colii

DA,
veche la
coal

DA
3
DA
cabinete

la
DA i o
Sibiu, la Sibiu, la
echip
DA
la 15 15 km
de fotbal
km

DA

la
DA, pe
la Sibiu,
DA,
la
Slite,
lng
42 km
coal
20 km
coal

la Slite
(urgene
20 km), la
Sibiu 42
DA

Dotri sportive

DA

DA

la
Sibiu

la Sibiu

DA, mai
DA,
neamena mic la
jat
coal

DA

DA

la
Sibiu

la Sibiu

DA (la DA
(la
coli)
coli)

NU

DA

coal
la
cu
3 Sibiu,
imobile

la Sibiu

NU
(exist
un teren NU
n curtea
colii)

Poplaca

La Sibiu,
DA
12 km

NU

Rinari

la Sibiu,
DA
12 km

Ru
Sadului

la Sibiu

DA

Sadu

la
Cisndie
(7 km) la DA
Sibiu (la
15 km)

DA

DA

la
Cisnd
ie (7
km),
la Sibiu
Tlma (la 15 km)
ciu (7
km)
Sibiu

Slite

DA
DA
(urgene)

DA

DA

DA

la Sibiu

DA

DA

Nu

Da

Da

Nu

Nu

Da

Da

Da
la
coal.
n
DA,
la
constru
coal
cie
baz
sportiv

Sugag
Da

DA

Tilica

NU
la Slite DA
(urgene)
la
2
Slite
(4 km)
medici
(4km)

- elevii La
din Rod Slite la Slite
fac
(4 km)
naveta
(4 km)
la
Tilica

NU
NU
este
amenajat

Sursa: Situaie sintetic furnizat de primarii localitilor din Mrginimea Sibiului


Not: n condiiile n care n localitate nu era obiectivul menionat s-a indicat distana n km de
la centrul teritoriului pina la cel mai apropiat obiectiv menionat

Fata de tabelul prezentat se cuvine a se mentiona existenta a doua tabere de copii (si elevi) amenajat si autorizate
, la Riu Sadului si Saliste.
La nivelul structurilor unitatilor de sanatate in teritoriu se observa ca toate localitatile dispun de cabinete
medicale individuale, medicii desfasurandu-si profesia putand avea ca salariati ori colaboratorimedici sau orice
alta categorie de personal, cabinetele fiind avizate de Colegiul Medicilor din Sibiu, respective din judetul Alba (
pentru localitatea Sugag).Situatia accesibilitatilor unui spital ( in situatie de urgenta) este urmatoarea:
-Spitalul Orasenesc Cisnadie poate asigura urgentele pentru localitatile Sadu si Riu Sadului (fiind cel mai
apropiat).Spitalul Orasenesc Cisnadie a fost preluat, din 8 iulie 2010, de Consiliul Orasenesc Cisnadie.
- Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu este solutia optima pentru toate localitatile din Marginime (cea
mai mare distanta fiind la 30 km pentru localitatea Riu Sadului- cea mai indepartata) dar si pentru celelalalte (20
km la Gura Raului, etc) Spitalul are un total de 1160 de paturi repartizate in sectii clinice cu spitalizare continua
sau de zi.Spitalul are o unitate de primire urgente (UPU) dar si un am bulatoriu de specialitate al spitalului si
stomatologie, aici functionand si Centrul Judetean de Diabet Zaharat, Nutritie si Boli Metabolice.
-Caminul- Spital Saliste ,unitate medicala de ingrijire si asistenta subordonata Consiliului Judetean Sibiu este
cea mai apropiata unitate in sub-zona Marginimii de Sus (pentru localitatile Jina-23 km, Poiana Sibiului- 20 km
si Tilisca- 4 km). Aceasta unitate este cea mai solicitanta unitate din Judetul Sibiu de bolnavi de boli cronice si
incurabile, care sunt in imposibilitate sa se mai ingrijeasca.Caminul- spital de stat din orasul Saliste, una din
cele trei unitati de asistenta medico-sociala din judetul Sibiu ,va fi modernizat si extins in urmatorii doi ani cu
fonduri europene , valoarea totala a investitiei fiind de peste 3,5 milioane de lei (proiect finantat prin Agentia
pentru Dezvoltare Regionala Centru ). Caminul spital din Saliste este cotat ca fiind cel mai bun din cele trei
unitati cu acest profil finantate de Ministerul Sanatatii in judetul Sibiu, conditiile medicale si de ingrijire fiind in
prezent foarte bune.Cu ajutorul fondurilor europene, se va dubla numarul de paturi, ajungand astfel la 80 de
locuri.De asemenea, se vor face investitii in saloane si voi fi modernizate cabinetele medicale si sala de
tratament
-Spitalul Municipal Sebes (la 30 km de comuna Sugag )ce asigura servicii medicale si spitalizare continua in
specializari diverse (ATI, chirurgie generala, medicinainterna,obstetrica-ginecologie.neonatologie, pediatrie,
recuperare medicina fizica si balneologie), spitalizare de zi (in specializarile interne, chirurgie generala, pediatri
si obstretica-ginecologie), si investitii paraclinice efectuate in regim ambulatoriu.
Situatia cabinetelor medicale stomatologice este relativ buna: din cele 12 localitati doar trei nu detin cabinete
stomatologice: Poplaca (12 km fata de municipiul Sibiu). Riu Sadului (14 km fata de cea mai apropiata comuna,
Sadu) si Tilisca (cel mai apropiat cabinet stomatologic fiind la 4 km, in orasul Saliste).In majoritatea localitatilor
exista farmacii astfel incat accesul la medicamente este asigurat relativ usor.
Situatia invatamantului in Marginimea Sibiului este surprinsa sintetic in tabelul de mai sus.
Infrastructura ciclului prescolar o reprezinta gradinitele functionale- in toate localitatile functionand minim
o gradinita. O dubla apreciere calitativa a situatiei din acest punct de vedere: (1) Marginimea Sibiului detine un
numar insemnat de copii prescolari ceea ce reprezinta un aspect extrem de important in ecuatia grupelor de
varsta tinere ( in alte regiuni ale tarii situatia este inversa ) si- (2) este necesara cresterea numarului de locuri si a
gradinitelor de stat si private pentru a putea inregimenta intregul efectiv de copii prescolari existent (ex. comuna
Cristian, unde s-a deschis o gradinita privata).Calitatea infrastructurii si a materialului didactic nu se ridica insa,
in toate gradinitele la cerintele educationale actuale.

Fiecare unitate teritorial-administrativa are asigurat, in prezent, invatamantul primar (clasele I- VIII )in
localitatea resedinta de comuna sau oraseneasca (in orasul Saliste, se asigura invatamantul din localitatea Rod,
acestia frecventand scoala cu clasele I-VIII din Tilisca, avand la dispozitie un mijloc de transport aflat in dotarea
scolii. Invatamantul primar din comuna Sugag este asigurat de scoala cu clasele I-VIII din Sugag (cu 10 scoli si
3 gradinite in subordine ) ce functioneaza intr-un imobil cu dotari ce pot asigura functionarea, pe timpul vacantei
scolare, o tabara scolara de 150 de locuri .In incinta curtii se afla un internat (150 locuri) o cantina,o sala de
gimnastica,un teren de sport si o gradinita.Tot in Sugag s-a infiintat prin grija comunitatii ( a locuitorilor) o
Scoala de Arte si Meserii, unde se invata mestesugul prelucrarii lemnului ,confectionandu-se mobila rustica
autentica locala.Din 2005 s-a organizat si o clasa cu profil de <<lucrator in cresterea animalelor >> in
perspectiva infiintarii unei microferme pentru elevi astfel incat generatia tanara sa invete ocupatiile traditionale
dar si traditiile legate de munca. Ciclul educational gimnazial se caracterizeaza printr-o dinamica deosebita ,
situatie care se incadreaza in realitatea existenta la nivelul intregii tari.Scoli de arte si meseriio componenta
complemetara si de ucenici este relativ bine reprezentata, fapt argumentat de traditia pastorala si etnografica a
zonei.Economia etno-pastorala a Marginimii Sibiului implica existenta unor institutii scolare formatoare de forta
de munca necesara ,adecvata specificului zonal.Specializarile existente in institutiile scolare pana in 1990 au fost
sunt centrate pe ramurile economice bine reprezentata in Marginime: mestesuguri,pastorit,industrie
alimentara,prelucrarea lemnului,agroturism,turism rural si etnografic etc.Astfel functioneaza o Scoala de Arte si
Meserii ( Scoala de Arte si Meserii I. Pop Reteganul, din localitatea Orlat )si o sectie complementara prezenta
in cadrul Grupul Scolar Economic Ioan Lupas Saliste.Structura pe meserii a elevilor evidentiaza incercari de
adaptare concrete la piata muncii din judet si microregiunea Marginimii Sibiului impunandu-se o amplificare a
distribuirii in teritoriu a specializarilor , in conformitate cu specificul local.Existenta Scolii de Arte si Meserii
din localitatea Orlat, cu specializarile principale din domeniul etnografic ,mestesugaresc si agro-pastoral, trebuie
apreciata alaturi de viitorul campus scolar ce se construieste in comuna Cristian, campus ce vine sa completeze
oferta educationala existenta.Invatamantul universitar este bine reprezentat in Regiunea 7- Centru, cele mai
apropiate unitati de invatamant superior fiind la Sibiu:
1.Universitatea<<Lucian Blaga>> Sibiu cu facultati in domenii diverse (Teologie, Inginerie, Stiinte,
Medicina,Stiinte Agricole,Industrie Alimentara si Protectia Mediului, Stiinte Economice, Jurnalistica, Stiinte
Politice si Relatii Internatrionale
2. Universitatea Romana-Germana din Sibiu
3.Universitatea Alma Mater Sibiu
.
4.Universitatea << 1 Decembrie 1918 >> Alba Iulia- judetul Alba
Se
cunoaste
ca
invatamantul
national
se
afla
astazi
in
plin
proces
de
restructurare,reorganizare,modernizare etc, in contextul in care populatia scolara cunoaste un trend de evolutie
descendent ,sporul natural implicit natalitatea prezentand valori reduse.
Infrastructura sportiva din Marginimea Sibiului cuprinde dotari diverse:
-o parte din comunele din Marginime detin terenuri de fotbal amenajate sau provizorii (in curs de
amenajare din fonduri propii ) in localitatile situate in vaile montane nefiind posibile acest tip de investitii (Jina,
Poiana Sibiului, Riu Sadului, Tilisca,etc); in aceste localitati singurele dotari sportive sunt cele amenajate in
incinta scolilor, pentru uz scolar.
-Baza sportiva Sugag formata din sala de sport, teren de fotbal,teren de tenis, partie de schi (pentru
antrenamentul tinerilor ce participa la competitii sportive de amatori)
Sala de sport moderna a orasului Saliste
Arena de popice cu doua piste a Primariei Orasului Saliste (arena pe placisi cu aparatura de talie internationala
Vollmer )aici fiind gazduite competitii nationale de popice;
-exista o popicarie
amenajata in Tilisca si in Riu Sadului (ambele necesita investitii pentru modernizare)
Domeniul schiabil in Marginimea Sibiului s-a diversificat in ultimii ani, completand oferta primei statiuni de
schi din Romania (Paltinisul )iar, ulterior, Balea Lac:

in Sadu- Tocile a fost amenajata in 2008 o partie de schi in lungime de 400 metri, dotata cu instalatie noctura si
teleschi ; investitia a inclus si tunuri de zapada artificiala si alte utilaje specifice.
Partia de schi amenajata la Gura Raului, cu teleschiul- in zona << Poiana Sibiului>> cu o partie de
480 de metri; teleschiul are o capacitate de 450 schiori / ora si instalatie de nocturna ; se doreste extinderea la
2500 m (pentru semiprofesionism).Dispune si de un babylift
Centrul de Agrement pentru Tineret Saliste II este situat pentru nemodernizat ce duce in localitatea Amnas
(apartinatoare orasului Saliste). In incinta centrului exista doua terenuri de sport, unul cu iarba , iar celalalt
asfaltat ( pentru fotbal, handbal, volei, tenis de camp, baschet, pentru elevii din tabara).
Accesul locuitorilor Marginimii Sibiului la infrastructura medico-sociala( spitale),de invatamant superior
(universitar) dar si la infrastructura sportiva a microregiunii este asigurata de reteaua rutiera existenta : drumuri
europene E81, drumurile judetene 105G Talmaciu- Sadu-Riu Sadului ( un drum modernizat, in stare
satisfacatoare), DJ 106A Sibiu- Rasinari Paltinis ( stare buna, satisfacatoare),Dj 106 Rasinari- Poplaca- Orlat
Sacel ( stare satisfacatoare),DJ 106 E Cristian- Orlat-Sibiel-Vale Saliste- Gales-Tilisca Rod- Poiana Sibiului
Jina-Dobra-Sugag ( judetul Alba)un drum modernizat ce se afla intr-o stare buna de exploatare ( pe portiunea
Jina Dobra-Sugag executandu-se ample lucrari de modernizare, lucrare finantata cu fonduri europene ADR
Centru).

II.2.1.8 Activiti sociale i instituii locale


Instituiile locale (primrii, consilii etc.), asociaiile de comune, de consilii etc. din Mrginimea
Sibiului, precum i principalele activiti sociale n care acestea sunt implicate i de care beneficiaz
comunitile locale.
Tabel cu reprezentanii administraiei publice locale din Mrginimea Sibiului tabelul 31
Nr.
crt

Localitatea

Numr consilieri Primar,

viceprimar

Secretar

Oraul Slite

15

Banciu Teodor
Dumitru

Bordea Andrei
Aurel

Hristache
Carmen Livia

Cristian

13

Seuchea Ioan

Gligor Ioan

Brad Ilie

Gura Rului

13

Duu Ioan

Clin
Gheorghe

Gudac Durl
Daniela

Jina

13

Beschiu Iancu

Cunan
Gheorghe

Prodea Dumitru

Orlat

13

G Aurel

Milea Ioan

Luca Lucian

Poiana Sibiului

11

Lazr
Constantin

Dncil Ilie

ufan
Paraschiva

Poplaca

11

Surdu Cornel

Budin Vasile

Lomnar
Constantin

Rinari

15

Bogdan Bucur

Danoiu Alin

Dragoe Sorin

Ru Sadului

Bogdan Petru

Tara Floarian
Vasile

Bogdan Ioan

10

Sadu

11

Ivan Valentin
Dumitru Ioan

David Dumitru

Lotrean Delia
Iulia

11

Sugag

13

Jinar
Constantin

12

Tilica

11

Rceu Dumitru

Petrea Ioan

Morar Maria

Total

148

n teritoriul Grupului de Aciune Local Mrginimea Sibiului i desfoar activitatea 148 de


consilieri locali, 12 primari, 12 viceprimari i 12 secretari.

Principalele activiti sociale n care acestea sunt implicate i de care beneficiaz comunitile
locale
1. SERVICII SOCIALE CU CARACTER PRIMAR:

activiti de identificare

In activitatile de identificare si evaluare a nevoii sociale definirea problemei nu se poate face


instantaneu ci reprezinta un proces in care fiecare problema este luata in considerare atat in plan
orizontal-in sensul ramificatiilor sale in prezent, cat si in plan vertical in sensul cauzalitatii din
trecut.Odata cu identificarea si preluarea cazurilor sociale angajatii compartimentului vor proceda la
evaluarea initiala stabilind totodata primele obiective pentru interventie.

Pentru fiecare caz asistenul social trebuie sa urmareasca :


evaluarea nevoilor persoanelor care solicita ajutor si stabilirea prioritatilor de interventie;
evaluarea resurselor disponibile;
evaluarea serviciilor care pot raspunde nevoilor persoanei asistate;
dezvoltarea planului individualizat de interventie;
crearea legaturilor persoanei asistate cu serviciile care pot raspunde nevoilor;
monitorizarea interventiei;
evaluarea rezultatelor interventiei atat pentru persoana asistata, cat si pentru serviciu;
In cazul in care nu este posibila efectuarea evaluarii initiale in momentul identificarii cazului , aceasta
se va efectua la o data ulterioara, de comun acord cu beneficiarul.

activiti de informare n domeniu

Activitatile de informare privind drepturile sociale si obligatiile beneficiarilor se realizeaza prin


comunicare ce presupune schimbul de mesaje intre doua sau mai multe persoane. Pentru optimizarea
comunicarii (informarii) verbale, pentru a nu lasa loc interpretarilor drepturile si obligatiile beneficiarilor
vor fi exprimate cat mai direct , mai precis , si mai simplu. Aceste activitati de informate mai pot fi
realizate si prin pliante care vor fi realizate cat mai simplu posibil, deoarece beneficiarii de servicii sociale
sunt o categorie defavorizata. Compartimentul ofera informare despre drepturi si obligatii, orice cetatean
avand dreptul de a se adresa direct compartimentului, de a fi ascultat, tratat cu demnitate si intelegere.

consiliere juridic i social

Consilierea reprezinta sprijinul acordat beneficiarilor care traverseaza o situatie de criza,


functionala sau nu ,situatie ce reclama mobilizarea resurselor individuale si sociale in scopul favorizarii
familiei la schimbare. Consilierea nu este preocupata de ajutorarea oamenilor ca ei sa ia decizii, ci de a-i
ajuta sa ia decizii intelepte. Asadar, o caracteristica esentiala a consilierii este cea de facilitare: a intelegerii,
a schimbarii, a acceptarii noilor situatii, a depasirii unor momente dramatice, a integrarii si dezvoltarii. Prin
consiliere o persoana va ajunge la un stadiu mai inalt al competentei personale implicand intotdeauna
schimbarea.

sprijin de urgen n vederea reducerii efectelor situailor de criz


Angajatii Compartimentului de Asisten Social Rinari trateaz orice problema din
familie, ca pe o problema ce afecteaza intreaga familie si nu ca pe o problema a unei parti, a unui membru
individual din familie. Procesul de acordare a suportului social este un proces de dezvoltare a relatiilor din
cadrul familiilor, ce se realizeaza in timp si pe actiuni sistematice bazate pe anumite tehnici care sa
garanteze in final depirea situaiilor de criz.

dinamizarea grupurilor i comunitilor


promovare i cooperare social
Scopul Compartimentului de Asistenta Sociala Rinari l constituie realizarea ansamblului de masuri,
programe, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor si comunitatilor cu
probleme speciale aflate n dificultate si cu grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin
mijloace si eforturi proprii un mod normal si decent de viata, cu scopul cresterii calitatii vietii.

servicii de sprijin pentru meninerea n comunitate a persoanelor aflate n dificultate


Compartimentul de asistenta sociala are rolul de a identifica si de a solutiona problemele
sociale ale comunitatii din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor
varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie.
2. SERVICII SOCIALE SPECIALIZATE:
- servicii de baz pentru activitile zilnice
Compartimentul de asistenta sociala are rolul de a identifica si de a solutiona problemele
sociale ale comunitatii din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor
varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie.

servicii de suport pentru activitile instrumentale de zi cu zi


Comunica Directiei de Munca i Protecie Social, D.G.A.S.P.C. Sibiu - numarul de beneficiari
de asistenta sociala si sumele cheltuite cu aceasta destinatie, potrivit prevederilor legislatiei in vigoare,
precum si altor autoritati centrale cu competente in implementarea strategiilor sectoriale din domeniul
asistentei sociale

suport i acompaniament

mbunatatirea conditiilor de viata a persoanelor si familiilor aflate ntr-un grad de risc social,
prevenirea institutionalizarii asistatilor, crendu-le conditiile necesare pentru a ramne n mediul
natural (asistenti personali).

alte servicii de suport pentru diferite situaii de dificultate.


n cazul persoanelor cu probleme care nu pot fi rezolvate n familie se va identifica un centru de
sprijin n funcie de nevoia beneficiarului. (ex. copii, mame i copii, persoane bolnave,
vrstnici,
In cadrul Serviciilor de Asistenta Sociala din cadrul primariilor din teritoriu GAL Marginimea
Sibiului lucreaza un numar de 11 angajati .

ONG-uri, asociaii locale, precum i domeniul de intervenie al acestora i influenele asupra


dezvoltrii zonei respective.
Importana fenomenului asociativ (numrul de asociaii locale, de ONG-uri.. etc..): n zona
Mrginimii Sibiului exista numeroase organizaii neguvernamentale, care acopera diverse domenii de
activitate. De asemenea, exista si o serie de organizatii neguvernamentale care isi au sediul in Sibiu,
dar deruleaza activitati, cu precadere in Marginimea Sibiului, care au impact major in dezvoltarea
acestei zone. Organizatiile cu o reala influenta in Marginimea Sibiului sunt:
I.

Domeniul agro-zootehnic si silvicultura

Societatea Progresul Silvic filiala Sibiu Scopul organizatiei este s militeze i s activeze,
prin mijloacele tiinei i tehnicii moderne, pentru progresul silviculturii romneti. Activitatile
organizatiei: elaborarea unor strategii i tactici de dezvoltare durabil; organizarea de conferine,
sesiuni tiinifice, simpozioane, dezbateri i mese rotunde pe teme profesionale, cursuri manageriale,
excursii i cltorii de studii, implementarea unor proiecte n domeniul silviculturii, proteciei
mediului, conservrii biodiversitii, silvoturismului i ecoturismului; realizarea de activiti care s
permit monitorizarea i conservarea biodiversitii n ariile protejate
Reuniunea Oierilor Tilisca - Scopul Asociaiei este sprijinirea activitii de aprovizionare,
producie, industrializare, desfacere agricol precum i promovarea oieritului i pstrarea tradiiilor
strmoeti. Activitatie organizatiei: curarea punatului, are n grij i se ocup de ntreinerea
drumurilor de hotar, organizarea manifestarii Sarbatoarea Oierilor din Tilisca.

Asociatia Proprietarilor de terenuri si animale Rasinari Scopul organizatiei este de a apra i


de a promova interesele proprietarilor de terenuri si animale din Rinari. Activitatile organizatiei::

nchirierea de terenuri n vederea organizrii punatului comunal, curarea punatului, are n


grij i se ocup de ntreinerea drumurilor de hotar, organizarea de cursuri de pregtire, seminarii,
conferinte, dezbateri publice, pe teme de interes pentru membrii asociaiei
Asociatia Administratorilor de Paduri, Saliste Scopul organizatiei este gospodarirea
durabila a padurii in interesul comunitatilor si reprezentarea personalului silvic din structurile de
administrare silvica in relatiile cu factorii interesati. Activitatile organizatiei: promovarea la nivel
naional i internaional a intereselor administratorilor de pduri, crearea unui cadru juridic si
institutional modern pentru administrarea si gospodarirea padurilor, nfiinarea Colegiului Corpului
Silvic.
Asociatia Cinegetica Cindrelul Scopul organizatiei este alegarea si propunerea gestionarului
fondurilor de vanatoare. Activitatile organizatiei: identificarea suprafetelor detinute de membrii pe
fondurile de vanatoare, alegarea si propunerea gestionarii fondurilor, reprezentarea intereselor
membrilor asociatiei in relatia cu gestionarii fondurilor de vanatoare si institutiile cu atributii in
domeniul cinegetic, atragerea de fonduri si investitii in vederea imbunatatirii si dezvoltarii potentialului
cinegetic al fondurilor de vanatoare.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Jina Scopul organizatiei este cresterea animalelor si
comercializarea produselor zootehnice. Activitatile asociatiei: sustinerea crescatorilor de ovine din
Jina in depunerea documentelor pentru obtinerea suventiilor, sustinerea crescatorilor de ovine in
gasirea de piete de desfacere pentru produsele zootehnice.
Asociatia Crescatorilor de Taurine Jina - Scopul organizatiei este cresterea animalelor si
comercializarea produselor zootehnice. Activitatile asociatiei: sustinerea crescatorilor de taurine in
gasirea de piete de desfacere pentru produsele zootehnice.
Asociatia Padurile Jinei Scopul asociatiei este administrarea fondului forestier de pe raza
comunei Jina.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Valea Frumoasei Scopul organizatiei este practicarea
unei agriculturi ecologice. Activitatile organizatiei: initiative de asociere a gospodariilor in ferme cu
practici moderne in cresterea si ingrijirea animalelor.
Asociatia Crescatorilor de Ovine Sibiu Marginea Scopul organizatiei este apararea
drepturilor si promovarea intereselor membrilor sai. Activitatile organizatiei: organizarea de actiuni de
promovare a activitatilor organizatiei, activitati de ajutorare a membrilor sai, sprijinirea crescatorilor de
ovine din judetul Sibiu, editare de publicatii, brosuri si reviste.

II.

Domeniul mediu si ecologie

Asociatia Prietenii Berzelor Cristian - Scopul organizatiei este protejarea mediului si ocrotirii
naturii. Activitatile asociatiei: protejarea berzelor de pe raza comunei Cristian, infiintarea unui adapost
pentru berzele bolnave care nu pot migra toamna, amenajarea cuiburilor de berze, proiectul SOS
Barza Alba, proiectul Aripi pentru Viitor.
Clubul Ecologic Bios Sibiu Scopul organizatiei este protejarea mediului si ocrotirii naturii,
educatia ecologica a populatiei. Activitatile organizatiei: infiintarea unui centru de cercetare si
informare ecologica, implicarea tinerilor in activitati de cunoastere si protectie a naturii, informarea
cetatenilor referitor la legistatia de mediu, protectia animalelor domestice si a celor tinute in captivitate,
actiuni de ecologizare in judetul Sibiu, proiectul Acoperisuri verzi.
III.

Domeniul minoritati etnice

Asociatia Romilor din Marginimea Sibiului Scopul organizatiei este apararea dreptului la
pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a minoritatii
rome. Activitatile organizatiei: programe de educare si calificare/recalificare a membrilor comunitatii
rome, acte de identitate si proprietate pentru romi, infiintarea unui atelier de confectionare de obiecte
artizanale.
Asociatia Romilor din Prislop Scopul organizatiei este este apararea dreptului la pastrarea,
dezvoltarea si exprimarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a minoritatii rome.
Activitatile organizatiei: identificarea problemelor cu care se confrunta comunitatea de romi din
Prislop, informarea comunitatii rome din Prislop cu privire la cursurile de calificare/recalificare si
locurile de munca vacante.
Fundatia Social Culturala a Romilor Ion Cioaba Scopul organizatiei este promovarea
identitatii culturale a romilor. Activitatile organizatiei: Universul Romano invatarea limbii romanes,
acte de identitate in comunitatile de romi din judetul Sibiu, programul Educatie pentru educatie

IV.

Domeniul cultural si turistic

Asociatia Reuniunea Marginenilor Scopul organizatiei este pastrarea si valorificarea


traditiilor locale, atragerea tineretului spre activitati culturale, dezvoltarea turismului, dezvoltarea
spiritului de viata asociativa. Activitatile organizatiei: participarea la Festivalul Traditiilor Populare,
constituirea grupului vocal Floare de Bujor, reconstituirea scenica a obiceiului de secerat Buzduganul,
participarea la emisiuni televizate in perioada Craciunului.

Ecomuzeul Regional Sibiu Scopul organizatiei este dezvoltarea unui Ecomuzeu, pe teritoriul
a ase localiti din judeul Sibiu: Slite, Gura Rului, Mona, Valea Viilor, Biertan i Chirpr

(Ssu). Activitatile organizatiei: Dezvoltarea unei oferte turistice de calitate pentru fiecare
localitate, infiinatarea circuitelor: Circuitul satelor romneti din Mrginimea Sibiului, Circuitul
satelor cu arhitectur saxon de pe Trnave i Patrimoniul construit n pericol pe Valea
Hrtibaciului!, Valorizarea specificului identitii locale i a relaiei dintre comunitatea local i
teritoriu.
Asociaia Sibiel 2000 Scopul organizatiei este: revitalizarea datinilor, obiceiurilor, traditiilor
si actiunilor cu character social si gospodaresc in folosul satului. Activitatile organizatiei: stabilirea
unei legaturi cu localitatea Corps Nuds din Franta in vederea unei posibile infratiri, renovarea casei de
cultura a satului, aniversarea Muzeului de picture pe sticla din Sibiel, organizarea unui centru de
documentare si a unei biblioteci impreuna cu tinerii din Corps Nuds, organizarea unor activitati de
curatire si infrumusetare a satului.
Asociaia Fiii Satului Rinari Scopul organizatiei este organizarea manifestarilor
ocazionale de Intalnirea Fii Satului.
Asociatia Pensiunilor Agroturistice Rasinari Scopul organizatiei este promovarea
turismului rural in comuna Rasinari. Activitatile organizatiei: organizarea de cursuri de limbi straine
pentru posesorii de pensiuni agroturistice din comuna Rasinari si Marginimea Sibiului.
Asociaia Judeean de Turism Sibiu Scopul organizatiei este implementarea politicii de
turism a Consiliului Judeean Sibiu, aprobat de acesta pe baza propunerilor Asociaiei. Activitatile
organizatiei: Crearea unui cadru de reflecie i de exprimare pentru structurile implicate n turism,
Sprijinirea instituiilor publice i private n domeniul turismului, Organizarea diferitelor forme de
turism (cultural, de agrement, balnear, de afaceri, agroturism .a), Creterea calitii serviciilor turistice
din jude prin formarea continu a cadrelor i agenilor din turism, in condiiile legii.
Fundatia Lobbyart Scopul organizatiei este promovarea democratiei in Romania prin
stimularea participarii civico-culturale. Activitatile organizatiei: implicarea cetatenilor in elaborarea
deciziilor si politicilor publice culturale, asigurarea transparentei in functionarea institutiilor publice
culturale, informarea cetatenilor privind problemele de interes public, organizarea de intalniri intre
cetateni si reprezentanti ai autoritatilor publice locale, organizarea de dezbateri si sondaje.
Asociatia Turismul Sibian Scopul organizatiei este promovarea si dezvoltarea turistica a
judetului Sibiu, consultanta de specialitate, reprezentarea membrilor in relatiile cu autoritatile.
Activitatile organizatiei: intocmirea catalogului de prezentare turistica a judetului Sibiu, participare la
targuri internationale de turism, participare la targuri nationale de turism, seminarii de perfectionare si
pregatire profesionala, sisteme moderne de rezervare (on line).

V.

Domeniul dezvoltare durabila, comunitara si educatie

Asociatia GAL Marginimea Sibiului are ca scop dezvoltarea durabila a teritoriului


Marginimea Sibiului si infiintarea ei are la baza un parteneriat public privat format din reprezentani
ai sectorului socio-economic,ONG-uri si autoritati publice locale. La nivel de decizie, partenerii sociali
i economici i reprezentanii societii civile, precum agricultorii, femeile, tinerii din spaiul rural i
asociaiile acestora trebuie s reprezinte mai mult de 50% din parteneriatul local.
Asociatia de Infrumusetare a comunei Gura Raului - Scopul Asociaiei este promovarea i
valorificarea patrimoniului local prin nfrumusearea localitii i susinerea i dezvoltarea relaiilor
interculturale i interetnice, n vederea promovrii valorilor etice i morale n societate. Activitatile
organizatiei: organizarea i desfurarea de activiti tiinifice, culturale, economice, artistice,
turistice, sportive, etnografice, de cercetare tiinific, organizarea Festivalului Bujorul de munte de
la Gura Raului.
Reuniunea Meseriasilor din Saliste Scopul organizatiei este promovarea relaiilor de
ntrajutorare, de sprijin i solidaritate ntre membrii reuniunii. Activitatile organizatiei: atragerea n
rndurile membrilor reuniunii a unui numr ct mai mare de meseriai, organizarea din fondurile
asociaiei de excursii, activiti sportive i de protocol, sponsorizarea anumitor evenimente, organizarea
cu sprijinul societilor specializate de cursuri de calificare pentru meseriai i comerciani.
ONG Orlat Saint Gregoire (Franta) Scopul organizatiei este sprijinirea dezvoltarii
economice, sociale si culturale a comunei. Activitatea organizatiei este realizarea unui atelier scoala de
ceramica traditionala.
Asociaia Mrginimea Sibiului n Dezvoltare, Slite Scopul organizatiei este sprijinirea
dezvoltarii economice, culturale si turistice a localitatilor precum si inatarirea solidaritatii si increderii
pe planul relatiilor interpersonale si intercomunale in vederea dezvoltarii durabile a Marginimii
Sibiului. Activitatile organizatiei: promovarea turismului prin realizarea de pliante, realizarea de
cursuri de limbi straine pentru femeile din mediul rural si cursuri de dansuri populare, infiintarea
Centrului de Informatii pentru Turisti Saliste si Muzeul Etnografic Tilisca.
Asociatia Vicentius Umanita, Saliste Scopul organizatiei este imbunatatirea calitatii vietii
populatiei prin promovarea egalitatii sanselor si facilitarea accesului la informatie. Activitatile
organizatiei: infiintarea Centrului de Tineret Saliste, programul Familie pentru familie, infiintarea
Centrului de zi Amnas, proiectul Clubul Femeilor.
Asociaia Un Sat pentru Un Sat Tilica-Aubais Scopul proiectului este dezvoltarea
legaturilor cu asociatia franceza cu denumirea Un village pour un village Aubais-Tilisca. Activitatile
organizatiei: organizarea de catre cele doua organizatii a unor manifestari pentru cunoastere reciproca,
spectacole, vizite turistice, vacante scolare, studiul limbii si al culturii franceze, dotarea cabinetului de
limbi moderne.

Fundaia Comunitii Sibiu(filial la Rinari): Scopul organizatiei este dezvoltarea


complexa a localitatilor prin participare civica si financiara. Activitatile organizatiei: programul
DIALOG Sibiu si Cisnadie care urmareste implicarea cetatenilor si a administratiei publice locale in
rezolvarea problemelor comunitatii, programul Dezvoltarea economica locala in Marginimea Sibiului,
Cisnadie si zona Selimbar, proiectul de dezvoltare comunitara a localitatii Rasinari in cadrul caruia sa deschis Centrul de Informare Turistica din Rasinari, programul PHARE Acte de identitate pentru
romii din judetul Sibiu, infiintarea de Comitete Consultative pentru Cetateni in Marginimea Sibiului,
realizarea de strategii de dezvoltare pentru zona Marginimea Sibiului si pentru localitatile: Rasinari,
Sadu, Rau Sadului, Saliste, Tilisca.

Asociaia de Prietenie Ille et Villaine Sibiu : Scopul organizatiei este cooperarea francoromana. Activitatile organizatiei : organizarea Universitatii de Vara, organizarea Forumului FrancoRoman, formare in domeniul turistic, formare valize pedagogice pentru profesorii de limba
franceza din mediul rural, formare de formatori DALF pentru profesori de limba franceza din judetul
Sibiu.
Asociatia Rasinari Confluente Europene Scopul organizatiei este dezvoltarea spiritului
civic in comunitatea locala spre o cetatenie europeana. Activitatile asociatiei: organizarea de
manifestari care vizeaza apropierea dintre oameni, promovarea activitatilor de tineret, schimburi de
experienta, stagii de pregatire profesionala, activitati educative si cultural sportive in colaborare cu
localitati din alte tari, organizarea de simpozioane colocvii si manifestari dedicate personalitatilor Emil
Cioran, Octavian Goga.

VI.

Domeniul democratie

Asociatia Pro Democratia club Sibiu Scopul organizatiei: promovarea democratiei in


Romania prin participare civica. Activitatile organizatiei: consultarea cetatenilor din Sibiu si din
localitatile din Marginimea Sibiului cu privire la proiectele de bugete locale, monitorizarea
transparentei decizionale in administratiile publice locale, infiintarea de comitete de cetateni in judetul
Sibiu, organizarea de dezbateri publice in judetul Sibiu, observarea alegerilor in judetul Sibiu.
VII.

Domeniul social

Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania Scopul organizatiei este prevenirea si
alinarea, in mod impartial a suferintei umane in orice imprejurare, fara nici o discriminare bazata pe
cetateni, nationalitate, rasa, sex, religie, varsta, apartenenta militara, sociala sau politica. Activitatile
organizatiei: servicii de ingrijiri comunitare, program de formare peer-educatori in domeniul educatiei
pentru sanatate, lideri pentru maine tabara nonformala pentru formarea liderilor de tineret.

Asociaia de Ajutor Familial ProVita Sibiu Scopul organizatiei : Apararea vietii si


educarea constiintei morale a cuplurilor familiale si a societatii privind dreptul fiintei umane de a se
naste, Activitatile organizatiei : seminarul de bioetica si ecoteologie, marsul vietii cu ocazia Zilei
Internationale a Copilului, Universitatea de Vara Episcop Martir Nicolae Popovici
Localitatile din Marginimea Sibiului fac parte din urmatoarele Asociatii de Dezvoltare
Intercomunitara:
-

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Asociatia de Apa Sibiu

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Eco Sibiu

De asemenea, in Marginimea Sibiului au fost infiintate si functioneaza o serie de Comitete


Consultative pentru Cetateni, neavand statut juridic. Acestea au fost infiintate prin hotarare de consiliu
local si functioneaza ca intermediari intre cetatenii comunelor si administratiile publice locale, in
urmatoarele localitati: Rasinari, Tilisca, Saliste si Orlat.
Sursele informatiilor cuprinse in prezentul subcapitol sunt. Strategia de Dezvoltare a Judetului Sibiu,
Strategiile de Dezvoltare a Localitatilor cuprinse in teritoriu, Ghidul ONG-urilor din judetul Sibiu.

II.2.1.9 Bilanul politicilor ntreprinse n teritoriu


Scurt prezentare a politicilor de dezvoltare local ntreprinse n Mrginimea Sibiului, i n special
a celor care au fost sprijinite prin diferite fonduri europene:fonduri SAPARD, fonduri PHARE, fonduri
ISPA,Banca Mondiala etc.
Politici de dezvoltare locala in teritoriu
Planul de dezvoltare economic i cultural a Mrginimii din 1941
Pentru buna nelegere a fenomenelor economice din zon s-a considerat necesar s se insereze un
subcapitol special dedicat istoriei economiei locale (Sursa: I Haeganu Mrginenii n viaa
economic a Transilvaniei i a Vechiului Regat, Braov, 1941, Tipografia Minerva, Braov)
n aceiai lucrare se constat c:
- dup o scurt perioad de scdere a populaiei lor i de depresiune economic, exist resurse pentru
relansare i dezvoltare economic;
- trebue reorganizat i stimulat viaa satelor din Mrginime i ncurajate toate iniiativele menite s
promoveze acest scop.
- mrginenii plecai din satele lor de 158labor, trebue s-i considere drept o datorie sfnt pstrarea
ntre ei a unei coeziuni, a unui sentiment de solidaritate, s nu-i uite locul de origine i s fac
toate sacrificiile pentru el.
Planul de activitate pentru ridicarea 158laborat i 158laborat a Mrginimei, 158laborate n
1941, preconiza urmtoarele:
1) Combaterea denatalitii prin ntrirea familiei,
mpotriva concubinajului i a luxului.

mbuntirea strii sanitare i lupta

2) Acolo unde terenul permite, se va face cultura intensiv i raional a pmntului, cu plante
rentabile.
3) Se va extinde pomicultura n aproape toate comunele mrgineneti i se vor introduce
procedeele i mainile necesare pentru industrializarea fructelor
4) Organizarea economiei de vite pe baze noui i ndeosebi reorganizarea complect a economiei
de oi.
5) Industrializarea produselor agricole i ale economiei de vite n genere, crearea unei industrii
alimentare importante, a unei industrii a tbcritului i a industriei textile.

6) Exploatarea raional a bogiilor forestiere i nfiinarea unei 159labor de tmplrie i a unor


ateliere pentru jucrii din lemn.
7) nfiinarea unei industrii hoteliere i ncurajarea turismului.

Strategia de Dezvoltare a zonei Mrginimea Sibiului

In perioada 2007-2008 Fundatia Comunitatii Sibiu a elaborat pentru zona Strategia de Dezvoltare a
zonei Mrginimea Sibiului n cadrul proiectului Dezvoltarea Zonei Mrginimea Sibiului finanat
prin programul PHARE/2005 Consolidarea Democraiei n Romnia .Zona analizata a fost diferita fata
de actualul teritoriu GAL avand in componenta si orasul Talmaciu comuna Boita (jud. Sibiu),dar
necuprinzand comuna Sugag(jud.Alba).
Obiectivul strategic
Avnd n vedere situaia socio-economic, disparitile existente la nivel zonei, obiectivele dezvoltrii
zonale, judeene i regionale, legislaia 159laborat i apropiata integrare n Uniunea European,
obiectivul strategic global este: utilizarea eficient a tuturor resurselor fizice i umane, pentru
realizarea unei dezvoltri economice i sociale durabile, care s duc pe termen lung la creterea
standardului de via al populaiei.
IV.2.1 Prioritile strategice de dezvoltare ale zonei :

1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, utiliti publice)


2. mbuntirea sistemelor de management sectorial de mediu
3. Sprijinirea afacerilor, creterea ocuprii, dezvoltarea resurse umane
4. Dezvoltare rural
5. Sntate i Asisten social
6. nvmnt i Cultur
7. Dezvoltarea turismului
Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea Sibiului
- Reuniunea Marginenilor in cadrul Proiect nr. 9495/10.09.2008 a contractat Universitatea BabeBolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, ef proiect prof.univ.dr. Pompei
Cocean care a realizat Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Mrginimea Sibiului .

Strategii de dezvoltare locale a unitatiilor administrative din teritoriul Marginimea Sibiului


La nivelul teritoriului Marginimea Sibiului majoritatea localitatiilor au elaborate Strategii de
Dezvoltare Locale sau planuri de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 .Astfel:
In zona Marginimii Sibiului au fost derulate numeroase proiecte in diferite domenii.Cele mai
importante programe si proiecte vor fi prezentate in acest subcapitol.
PROIECTE DIN FONDURI SAPARD
Tabel 32
N
r.
cr
t.

LOCALITATE

BENEFICIAR

1.

CRISTIAN

LACTOCRIST

2.

POPLACA

MANZAT

3.

GURA RAULUI

COMUNA GURA RIULUI

4.

ORLAT

COMUNA ORLAT

5.

SIBIEL,SALISTE

MEDIA TRADING

6.

RASINARI

AGROTOUR

7.

RASINARI

AF LUPU

8.

GURA RIULUI

SC NORICA SRL

9.

GURA RIULUI

SC AGROLITTA SRL

10

JINA

SC JINA COM SRL

11

ORLAT

POP PETRU PF

PROIECTE FINANAE PRIN PROGRAMUL PHARE IN ZONA MRGINIMEA SIBIUL


o Fundatia Comunitatii Sibiu

1. Dezvoltarea zonei Marginimea Sibiului finantat prin Programul PHARE 2005 Consolidarea
Democraiei n Romnia, derulat de Fundatia Comunitatii Sibiu in perioada 2007-2008. Scopul
proiectului a fost de a promova consultarea cetenilor n procesul de elaborare a Strategiei de
dezvoltare a zonei Mrginimea Sibiului i a planurilor de dezvoltare locale pentru Slite, Tilica,
Rinari, Sadu i Ru Sadului. Costul total eligibil al proiectului este de 28.250 EUR, iar Suma
solicitat de la Autoritatea Contractant este de 25.250 EUR.

2. Dreptul la identitate- romii din Judeul Sibiu finantat prin Programul PHARE 2005
Accelerarea implementrii Strategiei Naionale pentru mbuntirea situaiei Romilor si derulat de
Fundatia Comunitatii Sibiu in perioada ianuarie 2008- ianuarie 2009 Scopul proiectului a fost
mbuntirea situaiei romilor din judeul Sibiu n vederea promovrii incluziunii sociale a romilor
care nu au acees la serviciile publice sau pe piaa muncii. Bugetul proiectului: suma solicitat 42.890
euro ;contribuia partener 4.800 euro; buget total 47.690 euro.
Comuna Rasinari

Reabilitare drum Rasinari- Prislop- Finantat de Uniunea Europeana prin Programul PHARE
2006 Accelerarea Implementrii Strategiei Naionale de mbuntire a Situaiei Romilor, domeniul
-Locuire i mic infrastructur si implementat de Primaria Rasinari in parteneriat cu Asociaia Romilor
din Mrginimea Sibiului, Fundaia Comunitii Sibiu i Direcia de Munc i Protecie Social a
Judeului Sibiu. Perioada de implementare: decembrie 2008- octombrie 2009. Scopul proiectului:
este reabilitarea drumului comunal Rinari-Prislop.
Costul total eligibil al proiectului este de 201.415 Euro, iar finanarea nerambursabil din partea
Comisiei Europene i a Guvernului Romniei este de 180.816 Euro.
Saliste

Proiectul Colectarea i sortarea sortarea la surs a deeurilor n scopul ecologizrii zonei


Mrginimea Sibiului finantate prin Programul PHARE 2005 Investitii publice in sectoarele
de mediu si implementat de Consiliul Local Slite, Primria Slite, mpreun cu partenerii si,
Consiliul Judeean Sibiu i Consiliile locale Tilica, Poiana Sibiului, Jina, Apoldu de Jos, Ludo,
Miercurea Sibiului, proiect n valoare totala de 1.138.866 Eur din care cofinantare 988.866 Euro.

Proiecte derulate de alte ONG-uri in Zona Marginimea Sibiului:


Asociatia Pro Democratia Club Sibiu
In comunele Rasinari, Sadu si Riu Sadului- Mai aproape de cetateni- finantat de Uniunea
Europeana prin Programul Phare 2006, Programul Creterea rolului societii civile n procesul de
integrare al Romniei, Componenta 2 - Democraie, protecia mediului, protecia consumatorului,
dialog social, aspecte de gen i ocuparea forei de munca si implementat de Asociatia Pro Democratia
club Brasov in parteneriat cu Asociatia Pro Democratia club Sibiu.
Perioada de derulare: decembrie 2008- octombrie 2009
Scopul proiectului este reprezentarea eficient a intereselor cetenilor de ctre organismele elective
din unitile administrativ teritoriale din mediul rural din judeele Braov, Cluj, Sibiu.
Asociatia Romilor din Marginimea Sibiului
In comuna Rasinari- Facilitarea accesului pe piata muncii a romilor din localitatea Prislop
finanat de Uniunea Europeana prin programul PHARE 2006 Accelerarea Implementrii Strategiei
Naionale de mbuntire a Situaiei Romilor si implementat de Asociatia Romilor din Marginimea
Sibiului in parteneriat cu Primaria comunei Rasinari i Fundaia Comunitii Sibiu. Scopul proiectului a
fost mbuntirea calitii vieii membrilor comunitii rome prin pregtire profesional n scopul
dezvoltrii de activiti generatoare de venit pentru romii din comunitatea Prislop, judeul Sibiu.
Proiectul s-a derulat in perioada ianuarie 2009- decembrie 2009. Costul total eligibil al proiectului este
de 43.384 EUR, iar finanarea nerambursabil din partea Comisiei Europene i a Guvernului Romniei
este de 38.734EUR.
Asociatia de ajutor familial PRO VITA
1. In orasul Saliste- Extinderea serviciilor comunitare alternative pentru persoanele in varsta
defavorizate finantat de Uniunea Europeana in cadrul Programului PHARE Societate Civila 2001,
Componenta ACCESS Social. Proiectul s-a desfasurat in Avrig, Agnita si Saliste scopul fiind acela de
a preveni institutionalizarea persoanelor varstnice si mentinerea socializarii lor. Rezultatele
proiectului: Crearea a 3 Centre de zi si 3 Servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane in varsta in
localitatile Avrig, Agnita si Saliste pentru un numar total de 240 de beneficiari, 80 de beneficiari ai
centrelor de zi pentru persoanele in varsta si 160 de beneficiari de ingrijiri la domiciliu.Asociatia de
Ajutor Familial Pro Vita a fost solicitant in cadrul proiectului si a fost implicat in realizarea si
coordonarea tuturor activitatilor din cadrul proiectului.Costul total al proiectului a fost de 70 202 EUR
din care 60.199 EUR Contributia UE.
2. In Comunele Cristian, Gura Raului si Orlat- Europa la tine acas-echipa mobil finantat de
Uniunea Europeana prin programul Phare de Micro-Proiecte Fondul Europa 2005. Scopul proiectului a
fost acela de a spori accesibilitatea populatiei din mediul rural la informatiile privind integrarea
Romaniei in UE. Proiectul a fost implementat n 16 comune si sate arondate acestora din sudul si sudestul judetului Sibiu: Cristian, Vurpar, Selimbar, Sura Mica, Porumbacu de Jos, Gura Raului, Orlat,
Rosia, Nocrich, Marpod, Altana, Barghis, Racovita, Carta, Chirpar si Bruiu.Rezultatele proiectului:

- 5 metode de comunicare adaptate specificului rural: materiale informative, dezbateri publice,


caravane de informare, gazeta, festival
- 4568 de persoane informate prin intermediul activitilor derulate n cadrul proiectului
- Constientizarea valorilor europene care stau la baza schimbarilor
- Constientizarea importantei pastrarii traditiilor romanesti
- Implicarea activa in cadrul organizarii si desfasurarii caravanelor si festivalurilor
- Cunoasterea surselor de informare in domeniul integrarii europene
Asociaia de Ajutor Familial ProVita a fost solicitant n cadrul proiectului i a fost implicat n
realizarea i coordonarea activitilor incluse n proiect: Instruirea personalului si a echipei de voluntari
din cadrul proiectului, Realizarea monografiilor comunelor incluse in proiect, Elaborarea
instrumentelor de comunicare, Reuniune cu reprezentanti ai autoritatilor publice locale (ALP),
Caravana InfoEuropa, Ati intrebat, va raspundem, Dezbateri locale, Gazeta De prin sate adunate
elaborare si distribuire, Formarea liderilor locali, Festival european, Mediatizarea activitatilor si a
rezultatelor, Studiu de evaluare a impactului proiectului si Plasarea si monitorizarea voluntarilor.
Costul total al proiectului a fost de 50220 EUR din care 40140 EUR a reprezentat contributia
Uniunii Europene.
3. In orasul Saliste -Biroul de Consiliere pentru Cetateni Sibiu, un serviciu permanent in cadrul
comunitatii finantat de Uniunea Europeana prin Programul Consolidarea Societii Civile n
Romnia, Componenta 2: Birouri de Consiliere pentru Ceteni, 2.2. Consolidarea Birourilor de
Consiliere pentru Ceteni existente, Linia de buget: PHARE 2003/005-551.01.05/02.
Scopul proiectului a fost intarirea capacitatii de functionare a Biroului de Consiliere pentru Cetateni Sibiu
astfel incat acesta sa fie sustenabil si sa devina un serviciu permanent in cadrul comunitatii.
Rezultatele proiectului
- Cresterea cu 39,80% a numarului de cereri fata de media de 99 de cereri /luna inregistrata in perioada
anterioara proiectului
- 90% dintre beneficiari au fost foarte multumiti de serviciile oferite de BCC Sibiu
- 2571 de cetateni informati si/sau consiliati
- 7 dezbateri publice
- Plan de actiune la nivel local aprobat prin hotarare de Consiliul Local
- 2 campanii de strngere de fonduri
Asociaia de Ajutor Familial ProVita a fost solicitant n cadrul proiectului i a fost implicat n
realizarea i coordonarea activitilor incluse n proiect : Activitatea permanenta desfasurata de BCC
Sibiu , Promovarea BCC Sibiu in cadrul comunitatii, Formarea personalului, Program de voluntariat,
Evaluarea serviciilor oferite de BCC Sibiu, Participarea BCC Sibiu in cadrul Retelei Birourilor de
Consiliere pentru Cetateni, Advocacy si lobby in schimbarea politicii publice privind protectia
persoanelor in varsta, Dezbateri pe teme publice europene, O zi consilier in BCC, Strangere de
fonduri.
Costul total al proiectului a fost de 19660 EUR din care 15500 EUR a reprezentat contributia Uniunii
Europene.

In ceea ce priveste fondurile ISPA in teritoriul Marginimea Sibiului nu s-au derulat proiecte fiinantate
cu fonduri ISPA.
Proiecte finanate prin Banca Mondial folosite pentru reabilitarea infrastructurii (nvmnt,
cultur, formare profesional etc.).
In cadrul teritoriului Marginimea Sibiului nu au fost implementate proiecte fiinantate de Banca
Mondiala pentru invatamant ,cultura si formare profesionala , dar au fost implementate proiecte pentru
reabilitarea infrastructura scolara de catre Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu in localitatiile din
teritoriu ,cel mai important fiind proiectul de Reabilitarea a Scolii cu cls. I-VIII din orasul Saliste
,valoare 3.000.000 lei ,fiinantat de Banca europeana de Investitii si de asemenea in mai multe localitati
rurale au fost reabilitate scoli si gradinite cu fonduri de la Guvernul Romaniei.

ALTE FONDURI
PROIECTE IN DOMENIUL INFRASTUCTURII
Tabel 33
Nr.
crt.

Nume proiect

Iniiatorul

Beneficiarul

Perioada derulare

2.

Modernizarea DJ 106 E
Cristian-Orlat-Sibiel-ValeSlite-Tilica-Rod-Poiana
Sibiului- Jina, km 0+000- km
40+610

CJ Sibiu

CJ Sibiu

35 luni

Reabilitarea i dezvoltarea
infrastructurii generale i de
turism n arealul turistic
Mrginimea Sibiului Valea
Sebeului (judeele Sibiu i
Alba) - Modernizarea
drumului de interes turistic
DJ 106 E pe tronsonul JinaSugag/Valea
Sebeului/DN67C

CJ Sibiu

10.

proiect trecut pe lista de rezerva

CJ Sibiu

13.03.2009 13.07.2011

11.

Modernizarea DJ 105 G
Sadu - Ru Sadului Sdurel
km 21+250 41+425

CJ Sibiu

CJ Sibiu

04.02.2010 - 05.06.2012

12.

Modernizarea DJ 106 D
Rinari - Poplaca Orlat km
14+413 31+340

CJ Sibiu

CJ Sibiu

04.02.2010
05.08.2011

Proiecte n infrastructur, ap i canalizare


Tabel 34
Nr.
crt.

LOCALITATE

DENUMIRE PROIECT

VALOARE
TOTALA

COFINANTARE
lei

lei
1

Jina

Fonduri de Mediu- Statie de


epurare a apelor uzate

4.198,00 mii
lei

2847,00 mii lei

Sadu

HG577/1997- Alimentare cu
apa Sadu

3.020,73 mii
lei

20,73 mii lei

Cristian

OG 7/2006- Extindere retea de


canalizare in comuna Cristian

3.999,00 mii
lei

252,45 mii lei

Gura Raului

OG 7/2006- Construire retele de


apa potabila si statie de tratare

7.648,48 mii
lei

3.648,48 mii lei

Jina

OG 7/2006- Retele de apa


potabila si statie de tratare

11256,00 mii
lei

7.256,00 mii lei

Orlat

OG 7/2006- Alimentare cu apa si


statie de tratare in comuna Orlat

4.316,79 mii
lei

1.394,29 mii lei

Poplaca

OG 7/2006- Alimentare cu apa si


statie de tratare

5.424,29 mii
lei

1.425,54 mii lei

Sadu

OG 7/2006- Retele de canalizare


si statie de epurare in comuna
Sadu

4.766,50 mii
lei

1.179,50 mii lei

PROIECTE IN DOMENIUL SPORTULUI


BAZE SPORTIVE
Nr
.
crt
.

LOCALITATE

DENUMIRE PROIECT

VALOARE
TOTALA

COFINANTARE
lei

lei
1.

GURA RIULUI

Construire si dotare baza


sportiva multifunctionala in
comuna Gura Riului

551.250

55.125

797.159

299.159

663.100

192.100

847.000

447.000

2.
RASINARI

3.

Construire baza sportiva TIP 1


in comuna Rasinari,jud.Sibiu

SADU
Construire baza sportiva comuna
Sadu,jud. Sibiu

4.
SALISTE

Construire baza sportivaModel


TIP 2 pentru teren cu dimensiuni
reduse

PROIECTE IN DOMENIUL SANATATII


Tabel 36
Nr
.
crt
.

LOCALITATE

DENUMIRE PROIECT

VALOARE
TOTALA

COFINANTARE
lei

lei
1.

Extinderea si dotarea unitii de


asisten medico-social Slite

CJ Sibiu

UAMS Saliste

23 luni

PROIECTE IN DOMENIUL MEDIULUI


Tabel 37
Nr
.
crt
.

LOCALITATE

DENUMIRE PROIECT

VALOARE
TOTALA

COFINANTARE
lei

lei
1.
Orasul Saliste

Proiectul pilot Compostarea


individual a deeurilor
biodegradabile din zona Slite.

200.000 euro

15.000 euro

PROIECTE IN DOMENIUL EDUCATIEI- COMENIUS


Tabel 39
An

Actiune

Nr. Proiect

Titlu

20002001

Comenius
1

00-C1-PEE-MAR-10-SB-IT

Am I European?

2001-

Comenius
1

01-PS-348-SB-IT

Am I European?

Localitat
ea
Scoala
S.P.Bar
cianu
Rasinar
i
Scoala

2002

20022003

Comenius
1

01-PS-161-SB-NL

Friends@Europe

S.P.Bar
cianu
Rasinari

02-PS-405-SB-IT

Am I European?

Rasinari

02-PS-397-SB-NL
03-PS-328-SB-NL

Friends@Europe
Friends@Europe

20032004

Comenius
1

20042005

Comenius
1

04-PS-202-SB-FR

Mon pays lEurope

Scoala
S.P.Bar
cianu
Rasinari

20102011

Academy
of Central
European
Schools

114

BY FAIRY TALES
TO REALITY
CONFLICT
RESOLUTION

Scoala
S.P.Bar
cianu
Rasinari

15 2009-1-SE1-COM0601888 5 09-PM-708-SB-SE

Pupils Building
European Identity by
Creating a Pan-

Scoala
cu cls.IVIII
Cristian

20092011

Viena
Comenius

Scoala
S.P.Bar
cianu
Rasinari

European City

PROIECTE DIN FONDURI FEADR


Tabel 40
Nr
.
crt
.

LOCALITATE

DENUMIRE PROIECT

VALOARE
TOTALA

COFINANTARE
lei

lei

TILISCA

Masura 322- Dezvoltarea


infrastructurii locale in comuna
Tilisca- canalizare, ape uzate
menajere, imbunatatire retea
alimentare cu apa.

10.660,96 mii
lei

2.559,16 mii lei

GURA RAULUI

Masura 322- Reabilitare si


modernizare strazi comunale.
Amenajare si modernizare Camin
Cultural. Dotare Festival Bujorul
de munte Gura Raului. Dotare
Centru de ingrijire la domiciliu
pentru persoane varstnice sau cu
nevoi speciale UMANITA in
comuna Gura Raului

10.618,75 mii
lei

618,75 mii lei

Proiecte din fonduri FEADR contractate august 2010


Masura 313- Incurajarea activitatilor turistice
1

Rasinari
SC EFICI&CONSTRUCT SRL

Rasinari
CIUCIAN MARIOARA
STANA

Rasinari
Comuna Rasinari

Jina
BUDRALA DUMITRU- CASA
TRANSHUMANTEI II

Cristian
PILAT CLAUDIA ELENA

Constructie Pensiune turistica


rurala EFICI&CONSTRUCT in
Rasinari (platoul Valari) jud Sibiu
Modernizare si dotare pensiuni
turistice Curmatura Stezii II in
vederea cresterii calitatii
serviciilor turistice, amenajare
teren tenis, amplasare microstatie
de epurare, amplasare piscina
Marginimea Sibiului- Destinatie
Europeana de Excelenta

915.176.00
mii lei

Amenajare pensiune agroturistica,


com. Jina, sat Jina, jud. Sibiu

Amenajare imobil si schimbare


de destinatie din locuinta in
pensiune agroturistica.

Sursa baze de date primarii ,bazele de date cu proiecte finantate pentru fiecare fond

151.621,00 mii lei

PROIECTE IN DOMENIUL TURISMULUI


Proiect pentru informarea turitilor din Mrginimea Sibiului. Reeaua de Centre de Informare
Turistic din Judeul Sibiu
Prin prisma unei ample campanii de promovare datorat programului Sibiu Capital Cultural
European 2007, Sibiul a devinit o destinaie turistic de renume internaional. Afluxul mare de turisti
a determinat o preocupare sporit pentru asigurarea de servicii turistice de calitate, ntr-un cadru
profesionist i organizat. Consiliul Judeean Sibiu i Asociaia Judeean de Turism Sibiu au rspuns
acestei provocri prin crearea unei reele de Centre de Informare Turistic n Judeul Sibiu. Misiunea
acestora este aceea de a informa turitii cu privire la atraciile turistice judeene, infrastructura de
cazare i posibilitile de petrecere a timpului liber. Personalul Centrelor de Informare acorda sprijin n
gsirea locurilor de cazare, promovarea i vnzarea de programe, organizarea de evenimente etc.
In zona Marginimea Sibiului exista 3 Centre de Informare Turistic ce ofer informaii turitilor cu
privire la ofertele i resursele turistice ale zonei. Acestea se gsesc n localitile Slite, Sibiel i
Rinari.
Programe i proiecte implementate de parteneriate locale
n prezent sunt implementate n zon mai multe programe i proiecte, susinute prin parteneriate locale
si finantate de la ConsilulJudetean in cadrul Agendei Cultural0Sportive printre care amintim :
1

Zilele culturale Octavian


Goga

Mai Rinari

Consiliul Local Rinari

Colocviile Internaionale
"Emil Cioran"

Mai

Consiliul Local Rinari

Meseriile Tradiionale

Mai

Primria Slite

Slite

Reuniunea Meseriailor Slite

Rinari

Asociaia Ecomuzeul Regional Sibiu


4

Festivalul Bujorului de munte Gura Rului

Primria Gura Rului


Asociaia de nfrumuseare a comunei
Gura Rului

Civilizaia apei la Gura


Rului

Mai

Primria Gura Rului

Gura Rului

Asociaia Ecomuzeul Regional Sibiu

Primria Jina

Sus pe muntele din Jina

26-27 iulie Jina

Srbtoarea oierilor din


Tilica

15 august -Tilica Primria comunei Tilica,


Reuniunea Oierilor Tilica
Asociaia Ecomuzeul Regional Sibiu

Festivalul brnzei i al uicii

august septembrie Primria Comunei Rinari


Rinari
Asociaia Turismului Sibian

Expoziia Icoana copilului

14 octombrie
Rinari

Parohia Ortodox Romn din


Rinari

Gura Rului

Cindrelul Junii

10 Tabra artitilor plastici


independeni

11 Srbtoarea flocloric Zi
mai
bade cu fluiera ce marcheaz
ugag
punatul alpin de var

Primria Sugag

Sursa.Agenda culturala a consiliului judetean Sibiu (2007-2010)


Programe i proiecte implementate de parteneriate locale si externe
Parteneriate cu Franta
Parteneriate cu Ille et Vilaine(Frana)
Asociaia de prietenie Ille et Vilaine Sibiu a luat fiin n anul 1994 cu scopul principal de a
gestiona cooperarea dintre judeul Sibiu i departamentul Ille et Vilaine din Frana.
n prezent peste 5 comune din Mrginimea Sibiului (Rinari, Orlat, Gura Rului, Sibiel, Ru
Sadului) au parteneri n departamentul francez. Aceste relaii au evoluat spre ceea ce numim azi
cooperare descentralizat i au condus la semnarea, n 11 iunie 2003, a unui Acord Cadru de cooperare
ntre cele dou uniti administrative. Prin acest acord Consiliul General Ile et Vilaine a delegat
aciunile de cooperare Asociaiei Solidarit 35 Roumanie (S35R), cu sediul n Rennes, iar Consiliul
Judeean Sibiu a delegat aciunile sale de cooperare Asociaiei de Prietenie Ille et Vilaine Sibiu
(APIVS).
Domeniile de aciune pe care APIVS le gestioneaz, ndeplinind un rol de mediator de cooperare, sunt :
CDI educaie tineret; Dezvoltare rural turism; Copil familie cultur. n realitate o viziune

integrat a dezvoltrii teritoriale face ca cele trei axe de cooperare s se ntreptrund sau s fie legate
printr-o serie de pasarele.
Interpretarea patrimonului construit parteneri: Asociaia Judeean de Turism (AJTS)/ Consiliul
Judeean Sibiu i partener francez este Maison dIlle et Vilaine (APIVS).
COOPERARE -Proiect Interpretarea a patrimonului construit proiect de cooperare
interteritorial
Proiectul de cooperare interteritorial Leader, ce are ca tematic Interpretarea patrimoniului
construit. Acest proiect se desfaoar ntre dou regiuni omogene : Regiunea Redon n Estul Franei i
Mrginimea Sibiului n Sud-estul Transilvaniei. Cele dou organizaii care se ocup de derularea
acestuia sunt: Asociaia Turism Rural Transilvan (ATRT) i GAL Pays de Redon reprezentat de
Maison du Tourisme du Pays du Redon. ATRT este ajutat n derularea acestui proiect i de
colaboratori din Sibiu: Asociatia Judeean de Turism (AJTS)/ Consiliul Judeean Sibiu, Maison dIlle
et Vilaine (APIVS).
Obiectivele principale al acestui proiect sunt: punerea n valoare a patrimoniului construit n ochii
marelui public i prelungirea duratei sejurului turistic.Fondurile pentru derularea acestui proiect provin
pentru partenerii francezi din finanare european i surse proprii, iar pentru ATRT o parte finanare
european, din surse proprii i de la colaboratori: AJTS/CJS, APIVS i ASTRA.
Parteneriate cu Olanda
Parteneriate cu oraele Deventer i Overbetuwe (Olanda)
ncepnd cu anul 2001, a fost lansat Programul Dezvoltare Economic Local n Mrginimea
Sibiului i Cisndie prin semnarea unui Acord de colaborare ntre Consiliul Judeean Sibiu,
administraiile locale din localitile din Mrginimea Sibiului, ONG-uri i partenerii implicai din
oraele Deventer i Overbetuwe (Olanda). Scopul principal al programului este schimbul de experien
romno-olandez privind dezvoltarea durabil a zonei Mrginimea Sibiului i a zonei Deventer i
Overbetuwe. Programul a fost finanat n perioada 2002 2006 de ctre VNG International Uniunea
Municipalitilor din Olanda cu suma de 52.000 Euro, fiind derulate peste 20 de proiecte pilot n
domeniile turism rural, agricultur i dezvoltare mici ntreprinztori.Acesta este primul parteneriat
oficial semnat pentru dezvoltarea zonei de catre administratile locale si ONG-uri din zona Marginimii
Sibiului.
Sursele informatiilor
cuprinse in prezentul subcapitol sunt.Strategia de dezvoltare a Marginimii Sibiului, Strategiile de
Dezvoltare a Localitatilor cuprinse in teritoriu,baze date primarii,baze de date cu proiecte finantate
pentru fiecare finantator,Agenda culturala a consiliului judetean Sibiu( 2007-2010).
II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului
Unul dintre cele mai importante aspecte care prezinta importanta si care pot influenta
dezvoltarea rurala a teritoriului este turismul. In Marginimea Sibiului se pot practica diverse forme de
turism care se adreseaza tuturor categoriilor de varsta . Fiind un element foarte important acesta a fost
prezentat in cadrul analizei SWOT separat si detaliat in cazul subcapitolelor de patrimoniu cultural si
patrimoniu de mediu.
Un alt aspect important in dezvoltarea teritoriului este tendinta actuala a populatiei din orase de
a-si construi case de vacanta in zonele rurale din apropiere. In aceasta situatie fiind localitatile
Cristian,Orlat si Rasinari.

CAPITOLUL III- ANALIZA SWOT MARGINIMEA SIBIULUI

GRUPA I TERITORIUL
Amplasarea teritoriului
PUNCTE TARI
Poziia geografic a Mrginimii
Sibiului,in imediata apropiere a
municipiului Sibiu si a municipiului
Alba Iulia (Sugag) faciliteaz
conexiuni cu celelalte regiuni i
concentreaz fluxuri de bunuri i
informaii.
Situata n centrul Romaniei ,are cai
de acces bune si diversificate,
apropiere fa de municipiul Sibiu ii
confera acces la aeroportul Sibiu.
OPORTUNITATI
Apropierea zonei de municipiul
Sibiu si notorietatea data de Sibiu
Capitala Cultural Europeana 2007.
Pozitia avantajoasa a zonei in
raport cu proicetele europene.

PUNCTE SLABE
Larg suprafa din zona montan
fr acces la reele electrice.
Reeaua hidrografic, asimetric
fa de teritoriul judeean, a
facilitat dezvoltarea aezrilor de-a
lungul
cursurilor
principale,
preponderent n nordul i sudul
judeului.

RISCURI
Orientarea investitorilor spre alte
zone n funcie de facilitile
oferite.

Prezentarea geografica si fizica

PUNCTE TARI
Relieful muntos din sudul judeului
creeaz un important potenial
hidrotehnic, silvic i turistic cu
elemente valoroase de flora si
fauna specifice.

PUNCTE SLABE
Prezena unor areale cu riscuri
geomorfologice
(alunecri
de
teren, surpri, torenialitate).
Apariia, rar, a unor inversiuni
termice.

Climat de depresiune cu trsturi


Oscilaii climatice induse de
de adpost.
fenomenele nclzirii globale.
Climat
montan de expoziie
Datorit reliefului parial muntos,
nordic cu o durat i grosime
exist
zone
ntinse
unde
mare a stratului de zpad,
infrastructura fizic este slab
favorabil agrementului hivernal.
dezvoltat.
Resurse de ap de suprafa
bogate provenind din zona
montan.
Prezena
unor
resurse
ale
subsolului (piatr de construcie).
Faun cinegetic i piscicol
variat.
Temperaturi
propice
pentru
cresterea animalelor din toate
categoriile.
Temperaturi
care
permit
practicarea cu succes a culturilor
agricole atat a cerealierelor paioase
si nepaioase, cat si a legumelor si
plantelor tehnice
Climatul tonic de dealuri joase si
inalte favorizeaza drumetiile si
plimbarile in aer liber, mai ales vara
Nu exista suprafete de sol afectate
semnificativ de activitati antropice
OPORTUNITATI
RISCURI
Pozitia avantajoasa a zonei in
raport cu proicetele europene.
Posibilitatea
dezvoltarii
agrementului hivernal.

Posibilitatea
apariiei
unor
fenomene imprevizibile: inundaii,
cutremure, care pun n pericol
structuri antropice.
Fenomene de risc climatic cum ar
fi:grindina,descarcari elecxtrice si
ceata au un impact negativ asupra
activitailor socio-economice

Populatie-demografie
PUNCTE TARI
In zona exista orae mici, flexibile
la restructurare i adaptare
funcional si numeroase sate mari
cu potenial habitational ridicat cu
pretabiliti sporite de dotare i
organizare.
Zona Mrginimii Sibiului
este
locuita din vechi timpuri romni,
ortodoxi cu o omogenitate etnic
(peste 96 % romni) si o
omogenitate confesional (peste
96 % ortodoci) si de asemenea cu
o toleran etnic ridicata
Dezvoltarea multiculturalismului i
a dialogului intercultural n
instituiile educaionale si in zona
in general
Majoritatea populaiei e activ
avand un nivel de instuire mediu si
o fora de munc relativ bine
educat/instruit;
Rata brut de cuprindere n
nvmntul primar, gimnazial,
precum i n cel liceal este n
cretere si rata abandonului colar
i este n scdere (cel puin n
ultimii ani);
Existena in zona a principalelor
forme educaionale (de la ciclul
precolar la cel postliceal);

PUNCTE SLABE
Lipsa unei orientri clare n
sistematizarea rural i urban.
Migrarea populaiei active, in
special migraia n mediul urban a
tinerilor cu un grad nalt de
pregtire profesional n cutarea
unui loc de munc si de cativa ani
se constata migrarea acestora in
strainatate
Existena populaiei de etnie rom
n zon cu probleme sociale majore
ceea ce duce la creterea ratei
abandonului
colar
i
a
analfabetismului;
Mari dispariti n rspndirea
populaiei (115 loc/km n urban
fa de 13,3 loc/km n rural).
mbtrnirea populaiei in mediul
rural si o depopularea zonei
rurale,in
special
a
satelor
apartinatoare de orasul Saliste.
Existena n nvmntul rural a
unui numr de cadre didactice
nespecializate fapt ce se datoreaza
remuneraiei slabe a personalului
didactic, personalului didactic
auxiliar i a personalului nedidactic.

Nivel de trai peste media pe tara a


populatiei din zona;

OPORTUNITATI
Existenta si accesarea de fonduri
europene
pentru
reconversie
profesionala si nu numai, in general

RISCURI
Criza
economic
global
si
nationala care afecteaza nivelul de
trai al populatiei

fondurile pentru resurse umane


(POS DRU).
Existenta
unor
strategii
de
dezvoltare educaional autentice
i originale si a unor strategii care
se adreseaza dezvoltarii resurselor
umane.
Dezvoltarea unor parteneriate,
colaborri, schimb de experienta
pe plan judetean, regional,national
si extern.
Existena
unor
instituii
guvernamentale
si organizaii
neguvernamentale care se ocup
de pregtirea profesional i
reconversia forei de munc.
Colaborarea strns ntre populaia
zonei cu persoane emigrate n
strintate i nfiinarea de
societi cu capital mixt.

Patrimoniu de mediu

PUNCTE TARI
Existenta unor resurse naturale
variabile (pduri, parcuri, ape etc.)
face ca zona sa fie un important
potential
hidrotehnic,silvic
si
turistic.

Peisaj montan spectaculos, propice


amplificrii
i
diversificrii
turismului montan n
toate
formele lui.

PUNCTE SLABE
Defriri masive, fr aciuni de
reforestare.
Braconaj.
Lipsa resurselor energetice sau
miniere.

Varietatea
ecosistemelor,
habitatelor i speciilor de plante i
animale slbatice i punerea lor
sub regim de ocrotire de ex.
existena in zona a unor arii de
protecie a zonei-monumente i
rezervaii
naturale-Iezerele
Cindrelului,Site Natura 2000 Valea
Frumoasei.
Valoare crescanda a peisajului
datorate pasuniilor
alpine din
Muntii Cindrel si Muntii Lotrului.
Inexistena unor surse industriale
de poluare majore, face ca
teritoriul Mrginimii Sibiului, n
general, s fie slab sau deloc
poluat.
OPORTUNITATI
Existenta fonduri de mediu

RISCURI
Poluarea la nivel global

Patrimoniu arhitectural si cultural

PUNCTE TARI
Zona Marginimii Sibiului este
cunoscuta in taara si stainatate
datorita unor personaliti locale
renumite in zona , ca de ex, Emil
Cioran si Octavian Goga.
Srbtori tradiionale renumite se
organizeaza in zona, fiecare
localitate avand o manifestare
culturala bine promovata.
Exista elemente de patrimoniu
cultural material si imaterial bine
pastrat si valorificat datorat aezri
antice, dacice i daco-romane care
se gasesc in zona

PUNCTE SLABE
Neperpetuarea tuturor tradiiilor si
obiceiurilor din zona Marginimii
Sibiului ,in special cele legate de
oierit.
Reteaua culturala de camine
culturale, bibloteci si muzeee nu
este modernizata si valorificata.
Starea fizic a dotrilor culturale
produce disfuncionaliti.
Lipsa personalului specializat ce
deservete dotrile culturale.

Monumente, ansambluri
arhitecturale i situuri de valoare
naional numeroase (44).
Reeaua de dotri publice culturale
este prezenta in zona prin camine
culturale, bibloteci si muzee.
Zona etno-culturala cunoscuta cu
tradiii locale bine pstrate.

OPORTUNITATI
Existenta
cultural

RISCURI
fonduri

in

domeniul

Contextul european mondial duce


la
pierderea
traditiilor
si
obiceiurilor

Repartizarea populatiei active

PUNCTE TARI

Exista un echilibru al populaiei


ocupate ntre cele trei sectoare
primar ,secundar si tertiar.
Asezari de contact morfologic cu
polivalent aresurselor si profil
economic complex al oraselor si al
unor sate mari
Numar
mare
de
agenti
economici,in special in orasul
Saliste
Funcii
diversificate
ale
localitilor, o bun dezvoltare a
activitilor neagricole, n special
n sectorul secundar, cu tradiie n
jude.

PUNCTE SLABE

Pondere nc ridicat a populaiei


ocupate n sectorul primar
Potential nevalorificat dezvoltarea
serviciilor
conexe
turismului
(culturale,comerciale,etc.)

Exista o mare capacitate a


economiei si societatilor locale de
a genera oportunitati de munca cu
renumeratie corespunzatoare.
Expansiunea
activitatilor
serviciilor hoteliere

si

OPORTUNITATI
Existenta fonduri competitivitate
economica

RISCURI
Exodul personalului calificat in
strainatate

Agricultura

PUNCTE TARI
Mrginimea Sibiului este cunocut
ca o zon veche agro-pastoral cu
tradiie n oierit, n zon existnd
conform ultimului recensmnt un
numr de 145.664 ovine. La Poiana
Sibiului a fost nfiinat prima
Uniune a Oierilor din Romnia, n
perioada interbelic
.
Existena suprafeelor cu vii, livezi,
puni i fnee, n suprafaa
agricol
cu
posibiliti
de
dezvoltare a sectorului zootehnic.

Resurse forestiere bogate (54 % din


fondul funciar) cu o consisten i
conformaie favorabil a pdurilor.
Produse secundare abundente
(ciuperci, fructe de pdure, vnat).

PUNCTE SLABE

Creterea suprafeelor de teren


neexploatate.
Gestiunea deficitar a resurselor de
ap.
Mentinerea agriculturii in sfera
subzistentei
Productivitatea redusa a muncii in
agricultura
Scaderea numarului efectiv de
animale.
Gestiune deficitar a pdurilor
privatizate (defriri masive, lipsa
replantrilor).
Activitate
de
recoltare
neorganizat si terenuri cultivabile
puin extinse.
Fragmentarea
accentuat
a
proprietilor si un grad redus de
asociativitate.
Mecanizare
insuficient
a
agriculturii.
Insuficiena aciunii
de
nregistrare a
mrcilor
produselor locale si necertificarea

Existenta in zona a ocoalelor silvice


private ceea ce duce la o mai buna
administrare a fondului forestier.
Larga extensiune a punilor i
fneelor (76 % din suprafaa
terenurilor agricole).
Alaturi de pastorit si agricultura,
printre preocuparile traditionale
secundare, se numara culesul din
natura, albinaritul, vanatoarea,
pescuitul si paduraritul.
Medie bun a densitii agricole
(1,1 loc/ha agricol) si produse agroalimentare precum Branza de
Marginime cunoscuta in intraga
tara.
Surplus al unor produse vegetale
(cartofi,
legume,
fructe)
i
animaliere (carne, lapte, ou, ln).

produselor
Grad ridicat de frmiare a
terenurilor.
Valorificarea slaba a fructelor de
pdure, plante medicinale
Exista rezistenta datorata regimului
de dininte de 1989 la constituirea
grupurilor de productori (lemn i
animale)
Exploatarea vnatului existent n
fondul forestier peste efectivele
optime i practicarea braconajului.
Produse tradiionale ecologice
nevalorificate
(desfacere
inexistent
ca
i
produse
ecologice).

Fond funciar agricol valoros cu


pretabilitate mai ales pentru teren
arabil i puni.
Utilizarea pe scar redus a
ngrmintelor chimice i a
pesticidelor care contribuie la
obinerea unor produse agricole cu
grad redus de poluare.
Fond funciar variat compus din
soluri cu fertilitate mijlocie i
posibiliti de exploatare agricol i
forestier diversificate.

OPORTUNITATI

Cererea
crescanda
pentru
produsele alimentare ecologice pe
piata UE

RISCURI

Scaderea numarului efectiv de


animale.

Concurenta

neloiala

poate

.
Dezvoltarea turismului determina
cresterea cererii de produse
agricole si valorificarea lor eficienta
pe plan local.
Nevoia de produse cu marca zonei
(DOC).
Promovarea i susinerea unei
agriculturi
ecologice
prin
dezvoltarea
unor
tehnologii
concepute s protejeze mediul la
nivel UE.
Existenta
subveniilor pentru
creterea oilor.
Existenta fonduri externe, in special
FEADR.

determina disparitia
produselor
traditionale.
Legislatie incoerenta si prost
aplicata la nivel national.
Integrarea in Uniunea Europeana
implica respectarea unor termene
si obligatii in cadrul PAC ceea ce
afecteaza piata de desfacere a
produselor agricole romanesti
Exist riscul ca unii ntreprinztori
s dispara din piata datorita
dificultatiilor datorate globalizarii si
dificultatiilor de integrarea in piata
UE.

Industrie-IMM-micro-intreprinderi

PUNCTE TARI

Suprafaa forestier constituie un


important potenial economic i de
mediu.
n zona Mrginimii Sibiului exist o
bogat varietate de resurse
naturale.
Mestesugurile populare cele mai
bine reprezentate sunt fieraritul,
prelucrarea lemnului, prelucrarea
textilelor si prelucrarea pieii.
Forta de munca calificata si
specializata.
Valorificarea
superioar
a
resurselor naturale i antropice i
crearea unor produse competitive
(creterea calitii serviciilor).

PUNCTE SLABE

Infrastructura slab dezvoltat n


transporturi i comunicaii.
Aport redus de capital strin n
capitalul social al IMM-urilor.
Capacitatea lent de adaptare a
IMM-urilor
la
modificrile
intervenite n structura pieelor.
Lipsa unei strategii de dezvoltare
economic integrat a regiunii.
Locuri de munc insuficiente
pentru populaia activ in zona
Marginimii Sibiului .

OPORTUNITATI
Orientarea
europeana
spre
energiile regenerabile integreaz
deeurile lemnoase n materiile
prime ale acestora.
Existena fondurilor europene
pentru dezvoltarea competitivitatii
economice.
IMM-urile din zona se pot dezvolta
datorita colaborarii Camerei de
Comert cu partenerii din Statele
Membre ale UE.

RISCURI
Orientarea investitorilor spre alte
zone geografice.
Reducerea
si
deprecierea
potentialului forestier.
Scaderea eficientei valorificarii
produselor secundare.

Comert si sectorul de servicii


PUNCTE TARI
Organizarea
trgurilor
i
festivalurilor este o oportunitate
pentru prezentarea obiceiurilor i
ocupaiilor/vnzarea produselor
traditionale.
Retea de comert si servicii bine
dezvoltate
Padurea
a
reprezentat
si
reprezinta
principala
resursa
economica,
exploatarea
si
prelucrarea lemnului generand
locuri de munca pe tot parcursul
anului
Valorificarea productiei de lactate
si
branzeturi
atat
inafara
microregiunii in judet cat si in
marile municipii ale tarii.

Pe primulloc se situeaza sectorul


de comert cu carburanti mentiune
un numar de cca.400 de angajati
iar in sectorul serviciilor firmele
de transport rutier cu efectiv de
munca de cca. 230.

PUNCTE SLABE

Retea de comert cu amanuntul


prioritara in zona
Nedezvoltarea
sectorului
prelucrarii superiore a lemnului
Nu
exista
piata
locala
specifica,majoritate gospodariilor
asigurandu-si necesarul propriu
Din acest sector a disparut
aproape in totalitate produsele
industriei textile ,industrie cu
trecut milenar

OPORTUNITATI
Existenta fonduri pentru dezvoltare
comert si servicii

RISCURI
Exod de personal
strainatate

calificat

in

Servicii pentru populatie si infrastructuri medico-sociale

PUNCTE TARI

Reteaua de drumuri judetene si


comunale este bine dezvoltat in
zona.
Reeaua de distribuie a gazelor
naturale este destul de bine
dezvoltat
datorit
existenei
resurselor de gaz n jude.
Alimentarea cu energie electric
generalizat.
Majoritatea localitilor posed
alimentare cu ap i canalizare.
Modernizarea echipamentelor de
telecomunicaii,
extinderea
telefoniei mobile i a Internetului.
Reeaua de dotri publice pentru
nvmnt
este
dezvoltat,
cuprinznd toate treptele de
nvmnt: precolar, gimnazial,
liceal si profesional.
Reeaua de dotri publice pentru
ocrotirea
sntii
este
diversificat i relativ bine
distribuit teritorial, existand in
fiecare localitate dinspensare si
farmacii

PUNCTE SLABE

Centre de comun cu deficit de


dotare i servicii (Ru Sadului).
Sate mici, lipsite de servicii
elementare
(coal
primar,
puncte sanitare).
Necorelarea total a tipurilor de
nvmnt post-liceal public cu
cerinele pieei muncii;.
Asistena medical precar n
unele sate apartinatoare de
principalele localitati din zona.
Fonduri
reduse
destinate
asistenei sociale a copiilor i
btrnilor.

OPORTUNITATI

RISCURI

Existenta fonduri pentru reabilitare


infrastructurara
Existenta fonduri de formare
profesionala

Exod personal calificat din educatie


si sanatate in strainatate

Activitati sociale si institutii locale


PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Conexiuni strnse ONG care


activeaza in municipiul Sibiu.
Schimburi de experienta cu ONG
din tara si strainatate.
Personal instruit ong in scriere
proiecte,management proiect,s.a.
Proiecte de colaborare si cooperare
in zona ,mediul extern si in
localitati

OPORTUNITATI

Slaba comunicare intre ong in


general
Exista ong locale fara sedii
Slaba finantare pt ONG

RISCURI

Existena ONG-urilor care isi


desfasoara activitatea la nivel
zonal si local.
Importana crescnd a sectorului
neguvernamental in cadrul axei
Leader
Existenta fonduri europene pt ong

Legislatie deficitara pt mediul


asociativ.
Inexistenta fonduri nationale pt
ong
Mediu nepritenos pt functionare
ong
Lege a sponsorizarii si a
parteneriatului
publicprivat
ineficiente

Politici de dezvoltare locala intreprinse in teritoriu


PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Existenta strategii de dezvoltare


Experienta in
implementare
dezvoltare
Implementare
parteneriat

teritoriu pentru
proiecte
de
proiecte

in

Lipsa
iniiativelor
de
interrelaionare cu alte regiuni
nvecinate

OPORTUNITATI
Existena liniilor de finaare
europene si comunitare ,in special
a FEADR.
Dezvoltarea parteneriatelor cu
mediul extern ,in special cu Franta
,Olanda ,Belgia,Austria si Germania.

RISCURI
Legislaie naional incoerent si o
birocraie excesiva in ceea ce
priveste
absorbtia
fondurilor
europene.
Necunoaterea
suficient
a
implicaiilor i avantajelor aderrii
Romniei la UE.

Turism

PUNCTE TARI
Zona etno-folclorica recunoscuta la
nivel national si consacrata drept
pol agroturistic.
Zona face parte din reteaua de
Destinatii Europene de Excelenta
in Turism si exista proiecte in care
o sa se stabileasca
Brandul
Mrginimii Sibiului.
Potenial turistic natural i antropic
remarcabil cu pastrarea aspectului
traditional al satelor.
Existena
in
zona
a
pensiuni/ntreprinderi PF i AF in
domeniul turismului si a Centrelor
de Informare Turistica.
Numeroase festivaluri locale cu
specific
etno-folcloric
si
gastronomic.
Zone propice practicarii zborurilor
cu parapanta, ciclismului montan,
curselor ATV , motociclismului si
traseele specifice.

PUNCTE SLABE

Lipsa zonelor i activitilor de


agrement n afara pensiunilor.
Obiectivele turistice din zona nu
sunt
bine
valorificate
si
posibilitatiile de petrecera a
timpului liber in muntii Cindrel si
Lotru sunt relativ putin cunoscute.
Lipsa
unor
dotri
turistice
corespunztoare.
Fonduri
insuficiente
pentru
refacerea siturilor istorice si lipsa
de la siturile istorice a informaiilor
n
limbile
de
circulaie
international.
Exista o neincredere si o lipsa de
informatii in ceea ce priveste
accesarea programelor europene
de finanare (FEADR)
pentru
nfiinarea de pensiuni turistice.
Pondere nc redus a populaiei
ocupat n turism (3 %).
Valorificarea incipient a unor
resurse
turistice
(climaterice,
balneare, culturale).

Situri Natura 2000 cuprinzand


sudul muntilor Cindrel, Valea
Frumoasei, muntii Lotrului.
Exista programe pentru refacerea
Drumului Regelui, ce leaga zona
etnografica a Marginimii Sibiului cu
cea a Vaii Sebesului si pentru
reabilitarea statiunea montana
Paltinis (prima din tara).
Pozitionarea sa la intersectia
principalelor trasee din Muntii
Cindrel.
In zona exista o retea bine
dezvoltata de pensiuni turistice si
au fost implementate proiecte
finantate din programul Sapard.
Dezvoltarea
i
modernizarea
ntregii baze materiale turistice n
raport cu cerinele turismului
internaional competitiv.
Largi posibiliti de dezvoltare a
agroturismului si turismului rural
datorit
peisajului,
datinilor,
obiceiurilor,
a
monumentelor
naturale i a specificului aparte a
zonei Mrginimea Sibiului.

OPORTUNITATI

Disponibilti materiale i umane


pentru promovarea turismului.

Posibiliti de
dezvoltare
a
turismului prin existena unor
faciliti de scutire de impozite i
creditarea avantajoas a celor care
investesc n amenajri agroturistice

RISCURI

Afectarea patrimoniului turistic


prin degradare sau amenajare
neinspirata.
Practicarea unui turism necontrolat
duce la distrugerea florei si faunei
din zonele declarate monumente
ale naturii.

Domeniu schiabil important

Existenta fondurilor strucurale


FEADR
penrtu dezvoltarea
turismului rural.
Trendul ascendent al turismului
rural in UE.
Analiza diagnostic (SWOT) asupra Mrginimii Sibiului a reliefat cu pregnan existena n zon
a unor resurse de dezvoltare notabile aparinnd cadrului natural (forestiere, agricole, turistice) dar i
patrimoniului construit sau spiritual (biserici, muzee i colecii, valori etnografice, arhitectur
popular) a cror exploatare economic la cote superioare va constitui obiectul strategiei de fa. Nu
trebuie omis, ci dimpotriv, etalat la adevrata sa valoare, potenialul uman alctuit dintr-o populaie
contient de autohtonismul su, de trsturile pozitive ale unui popor neatrnat.
Mrginimea Sibiului posed un important potenial de poziie, datorit aezrii sale n centrul
Romniei, cu larg deschidere la unul dintre cele mai circulate culoare de transport ale rii (Sebe
Sibiu Fgra Braov), dar i la una dintre cele mai circulate axe de traversare carpatic, respectiv
cea a Vii Oltului. Nu lipsesc nici conexiunile transmontane spre judeele nvecinate (Vlcea Alba i
Gorj). Un alt aspect, i el favorabil, al localizrii geografice este desfurarea zonei, aa cum o arat
dealtfel i topicul pe care-l poart, n proximitatea unui mare centru urban, care este oraul Sibiu. Dei
n acest caz apare un fenomen de antinomie generat n timp istoric de relaiile, nu totdeauna
armonioase, dintre centru i periferia, mrginimea, sa (fapt care a condus de altfel la individualizarea
acesteia ca entitate teritorial i mental aparte) orientarea vectorilor de gravitaie, de polarizare,
trdeaz strnse relaii de conlucrare economice, sociale, infrastructurale. La nivel superior, politicoadministrativ n primul rnd, ntreaga zon a Mrginimii este polarizat de Sibiu, cu tot efortul de
sustragere sau limitare a influenei acestuia.
Analiza situaiei existente a pus n eviden, cu pregnan, mutaiile suferite de Mrginimea
Sibiului n ultimele decenii n plan economic i social. Astfel, economia sa bazat pe activitile
pastorale, fortificat secole la rnd prin obiceiuri i tradiii riguros practicate, se afl ntr-un puternic
declin, odat cu generalizarea procesului de privatizare a pmnturilor i aplicarea normelor Uniunii
Europene n domeniu, ce nu mai favorizeaz transhumana. In ceea ce priveste agricultura,cu referire
la cresterea oilor asistm practic la destructurarea unei ocupaii milenare prin sedentarizarea
cresctorilor de ovine n regiunile cu excedent de terenuri agricole ieftine (Banat, Dobrogea). n acest
context, principala surs de existen a unor aezri precum Poiana Sibiului, Tilica sau Jina i pierde
din relevan iar nevoia reconversiei economice a acestora apare ca imperioas.
Apare astfel sa si o a doua directie de dezvoltarea a teritoriului Marginimea Sibiului dezvoltarea
turismului in toate formele de organizare ,plecand de la turismul rural,agroturismul,turismul de
agrment.
Partea A III-A : PRIORITATI
Principalele prioritati in legatura cu proiectele de dezvoltare rurala a teritoriului au fost stabilite
prin consultari si intalniri intre toti partenerii (publici, private ,ONG-uri) pe baza analizei diagnostic
(prezentarea teritoriului ,analiza SWOT) si consultarea cetatenilor (intalniri,sondajul de opinie).

Astfel in perioada 6.04.2010 au fost organizate 3 intalniri cu grupul de lucru al GAL


Marginimea Sibiului; in perioada 03.2010-07.2010 a fost realiyat un sondaj de opinie in tot teritoriul
pentru cetateni , liderri ai comunitatilor , institutii si IMM-uri ; in perioada 07.07.2010-21.09.2010 au
fost organizate 3 consultari prin dezbatere publica pentru consultarea cetatenilor cu privire la Strategia
De Dezvoltare Locala a zonei Marginimea Sibiului, in perioada 03-04.07.2010 a fost organizata o
intalnire a grupurilor de oieri si a proprietarilor de pensiuni din teritoriu, in data de 15.08.2010 a fost
organizata o expozitie locala de prezentare a Strategiei De Dezvoltare a zonei Marginimea Sibiului. De
asemenea s-au folosit pentru stabilirea prioritatilor si datele din analiza SWOT realizata pentru zona
Marginimea Sibiului in cadrul proiectului ,,Dezvoltarea zonei Marginimea Sibiului, finantat prin
programul PHARE 2005
Astfel prioritatile stabilite sunt:
1.Dezvoltarea desctorului agricol si forestier
2.Dezvoltarea turismului si reabilitarea patrimoniului cultural material si imaterial
3.Protejarea mediului inconjurator
Conform schemei nr.1 au fost stabilite si obiectivele operationale ce se urmaresc a fi realizate in
cadrul fiecarei prioritati precum si masurile din PNDR 2007-2013 in care se gasesc actiunile
proiectului
Pe baza prioritatilor s-au stabilit 2 scenarii alternative:
Scenariul 1:Dezvoltarea cu precadere doar a sectorului agricol si forestier respectnduse standardele europene de protejare a mediului inconjurator.In cadrul acestui scenariu economia locala
va creste semnificativ in localitatile din teritoriu unde exista multe persoane care se ocupa de generatii
de aceste activitati .(Jina,Poiana Sibiului,Tilisca).In schimb,localitatile in care sunt majoritatea
populatiei este ocupata in alte sectoare iar agriculutura este tot mai putin proiectate sunt dezavantajate
(Cristian,Orlat si Rasinari),ceea ce va duce la dezvoltarea teritoriului cu discrepante.
Scenariu
2:Dezvoltarea simultana a sectorului agricol si forestier respectandu-se standardele europene de
protejare a mediului inconjurator, dezvoltarea turismului si reabilitarea patrimoniului cultural,material
si imaterial.In cadrul acestui scenariu economia locala va creste semnificativ si in localittile in care
predomina populatia ocupata in sectorul agricol si forestier si in localitatile in care populatia este
ocupata in alte sectoare ,dar au un potential turistic ridicat.
S-a preferat scenariul 2 deoarece
asigura pe dezvoltare economica simultana a intregului teritoriu raspunzand la nevoile tuturor
cetatenilor.
Rezultate
Nr. Crt.

Indicator

Valoare

1.

Tineri fermieri instalati

11

2.

Infiintare ferme de semi subzistenta

3.

Sprijinire microintreprinderi sector forestier si agricol

4.

Activitati turistice sprijinite

10

5.

Investitii in renovarea,dezvoltarea satelor,imbunatatirea 13


serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala.

6.

Investitii in protejarea mediului inconjurator

14

7.

Proiect de cooperare

Total

64

Anexa nr. 2
Masura 411-Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
Masura 411 corelata cu Axa 1 Masura 112
Masura 112 Instalare tineri fermieri
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectiv general este mbuntirea i creterea competitivitii sectorului agricol prin promovarea
instalrii tinerilor fermieri i sprijinirea procesului de modernizare i conformitate cu cerinele pentru
protecia mediului, igiena i bunstarea animalelor, sigurana la locul de munc i mbuntirea
managementului exploataiilor agricole prin rennoirea generaiei sefilor acestora, fr creterea
populaiei active ocupate n agricultur. Obiectivul se incadreaza in Strategia de Dezvoltare a zonei
Marginimea Sibiului.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Sprijinul acordat n cadrul msurii, are ca scop:
a) mbuntirea managementului exploataiei agricole;
b) mbuntirea performanelor generale ale exploataiei agricole;
c) Adaptarea produciei la cerinele pieei;
d) Respectarea normelor comunitare, n special, cerintele de eco-condiionalitate, de protecie a
muncii, protecia mediului i sanitar-veterinare.

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari:
o
o

persoana fizica
Persoana fizica nregistrata si autorizata n conformitate cu prevederile Ordonantei

de urgenta a Guvernului nr. 44/2008:


individual si independent, ca persoane fizice autorizate;
ca ntreprizatori titulari ai unei ntreprinderi individuale;
ca membri ai unei ntreprinderi familiale.

Societate cu raspundere limitata SRL, nfiintata n baza Legii 31/1990, republicata,

cu modificarile si completarile ulterioare.


Evaluarea numarului:
Numarul total de fermieri spijiniti: 7 fermieri
Volumul total al investitiilor: 275.000 euro

Actiuni materiale: Plan de afaceri


Tipuri de actiuni eligibile:

a) mbuntirea managementului exploataiei agricole;


b) mbuntirea performanelor generale ale exploataiei agricole;
c) Adaptarea produciei la cerinele pieei;
d) Respectarea normelor comunitare, n special, cerinele de eco-condiionalitate, de protecie a
muncii, protecia mediului si sanitar-veterinare.
Sinergia cu alte masuri : Masura este sinergica cu Masuriile 141 si 123 deoarece se acorda sprijin cu
prioritate tineriilor sub 40 de ani
Finanare :

Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :100 %

Nr. de
proiecte
prevzute
7

Cost total
mediu
40.000 Euro/
165.276 lei

Estimarea
Contribuia
costului total pe
FEADR
msur
msur
275.000 Euro/ 220.000 euro/
1.136.272,5 lei 909.018 lei

Contribuia
public
naional
55.000 euro/
227.254,5 lei

Contribuia
privat
0

Masura 411 corelata cu Axa 1 Masura 141


Msura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Cresterea competitivitii exploataiilor agricole n curs de restructurare pentru facilitarea rezolvrii
problemelor legate de tranziie, avnd n vedere faptul c sectorul agricol si economia rural sunt
expuse presiunii concureniale a pieei unice.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Sprijinul acordat prin aceast msur are scopul de a asigura veniturile necesare n perioada de
restructurare si transformarea fermelor de semi-subzisten n exploataii orientate ctre pia, prin
utilizarea durabil a factorilor de producie, mbuntirea managementului prin diversificarea
produciei agricole, precum si introducerea de tehnologii performante adaptate condiiilor locale. Ca
urmare, implementarea msurii va conduce la cresterea veniturilor acestor ferme concomitent cu
scderea costurilor de producie. Obiectivul se incadreaza in Strategia de dezvoltare a zonei
Marginimea Sibiului.

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari:Privati:
- Persoane fizice si persoane fizice autorizate n vrst de pn la 62 de ani, care prezint un
Plan de afaceri
pentru restructurarea exploataiei agricole..
Persoanele fizice neautorizate nc vor fi acceptate ca beneficiari poteniali dac se angajeaz s
se autorizeze pn la data ncheierii contractului de finanaare.
Evaluarea numarului:
Numarul total de ferme de semi-subzistenta spijinite: 5
Numar de ferme intrate pe piata: 4
Volumul total de investitii: 37.500 euro
Actiuni materiale: Plan de afaceri

Tipuri de actiuni eligibile:


a) Investitii in transformarea fermelor de semi-subzistenta in exploatatii orientate catre piata
b) Utilizarea durabila a factorilor de productie

c) Imbunatatirea managementului prin diversificarea productiei agricole


d) introducerea de tehnologii performante adaptate conditiilor locale.

Sinergia cu alte masuri : Masura este sinergica cu Masuriile 121 si 123 deoarece se acorda sprijin cu
prioritate tineriilor sub 40 de ani

Finanare :

Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :100%

Nr. de
proiecte
prevzute
5

Cost total
mediu
7.500 euro/
32.213 lei

Estimarea
Contribuia
costului total pe
FEADR
msur
msur
37.500 euro/
30.000 euro/
161.063 lei
128.850 lei

Contribuia
public
naional
7.500 euro/
32.213 lei

Contribuia
privat
0

Masura 411 corelata cu Axa 1 Masura 123

Msura 123- Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :

Cresterea competitivitii ntreprinderilor de procesare agro-alimentare si forestiere prin mbuntirea


performanei generale a ntreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor agricole si
forestiere, printr-o mai bun utilizare a resurselor umane si a altor factori de producie. Obiectivul se
incadreaza in Strategia de dezvoltare a zonei Marginimea Sibiului.

Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :

procesarea si marketingul produselor agricole prin:

a) Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii;


b) Promovarea investiiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
c) Adaptarea la cerinele pieei, n funcie de resursele locale precum si deschiderea de noi
oportuniti de pia;
d) Promovarea investiiilor pentru producerea biocombustibililor;
e) Promovarea de investiii pentru respectarea standardelor comunitare;
f) Cresterea productivitii muncii n sectorul agro-alimentar;
g) Aplicarea msurilor de protecia mediului, inclusiv msuri de eficien energetic;
h) Cresterea numrului de locuri de munc si a siguranei la locul de munc.
procesarea si marketingul produselor forestiere, prin:
a) Cresterea eficienei sectorului de procesare si marketing a produselor forestiere prin inovaii si
introducerea de noi tehnologii, masini si echipamente, cu respectarea standardelor de siguran n
munc si de protecie a mediului;
b) Adaptarea la cerinele pieei, a prelucrrii si comercializrii produselor forestiere, n funcie de
resursele locale, si explorarea de noi oportuniti de pia de desfacere;
c) mbuntirea competitivitii unitilor de prelucrare si comercializare a produselor forestiere
prin cresterea randamentului instalaiilor si proceselor de prelucrare si a calitii produselor;

d) Obinerea de surse de energie regenerabil din biomas forestier;


e) mbuntirea dotrilor microntreprinderilor prin achiziionarea de echipamente, utilaje si
masini complexe de recoltare, transport si prelucrare, n cadrul aceluiasi proces tehnologic, a
produselor forestiere, cum sunt masinile forestiere multifuncionale de recoltat cu impact redus
asupra mediului, precum si de masini si utilaje speciale pentru transportul produselor forestiere,
din pdure la unitile de procesare primar;
f) Cresterea numrului de locuri de munc n sectorul procesrii si valorificrii produselor
forestiere;
g) Cresterea productivitii muncii n sectorul forestier;

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari:
Pentru produsele agricole
- Micro-ntreprinderi si ntreprinderi Mici si Mijlocii - definite n conformitate cu Recomandarea
(CE) nr. 361/2003;
- Alte ntreprinderi care nu sunt micro-ntreprinderi, ntreprinderi mici si mijlocii, definite n
conformitate cu art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, care au mai puin de 750 angajai sau cu
o cifr de afaceri care nu depseste 200 milioane euro.
Pentru produsele forestiere
Micro-ntreprinderi - definite n conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003.
Evaluarea numarului:

Numarul total al intreprinderilor: 9


Volumul total al investitiilor: 881.250 euro
Numarul de intreprinderi care indeplinesc standardele comunitare ca urmare a spijinului: 9
Actiuni materiale: Studii de fezabilitate/ memorii justificative.
Tipuri de actiuni eligbile:
Activitati corporale:
Pentru produsele agricole

a) Construcii noi si/sau modernizarea cldirilor folosite pentru procesul de producie, inclusiv
construcii destinate proteciei mediului, infrastructur intern si utiliti, precum si bransamente si
racorduri necesare proiectelor;
b) Construcii noi si/sau modernizri pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice engross;
c) Achiziionarea sau achiziionarea n leasing de noi utilaje, instalaii, echipamente, aparate si costuri
de instalare;
d) Investiii pentru mbuntirea controlului intern al calitii materiei prime, semifabricatelor,
produselor si subproduselor obinute n cadrul unitilor de procesare si marketing
e) Investiii pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
f) Achiziionarea sau achiziionarea n leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare
activitii de producie si marketing, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul
justificativ.
Pentru produsele forestiere
a) Construcii noi si modernizarea tuturor categoriilor de spaii si ncperi pentru producerea si
stocarea produselor forestiere, necesare realizrii proiectului, inclusiv utiliti si bransamente care nu
depsesc 10% din valoarea eligibil a proiectului;
b) Achiziionarea sau achiziionarea n leasing de noi instalaii, masini si echipamente pentru
recoltarea (n cazul proceselor tehnologice complexe), transportul si procesarea primar a produselor
forestiere (lemnoase si nelemnoase), precum si investiii pentru
modernizarea si retehnologizarea capacitilor existente, asa cum sunt prevzute n studiile de
fezabilitate, cu respectarea standardelor de mediu si securitate a muncii.
Activitati necorporale:
produsele agricole si forestiere:
a) Organizarea si implementarea sistemelor de management al calitii si de siguran alimentar, dac
sunt n legtur cu investiiile corporale ale proiectului;
b) Cumprarea de tehnologii (know-how), achiziionarea de patente si licene pentru pregtirea
implementrii proiectului;
c) Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006,
cum ar fi: taxe pentru arhiteci, ingineri si consultani, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea
certificatelor, avizelor si autorizaiilor necesare implementrii
proiectelor, asa cum sunt ele menionate n legislaia naional, pentru pregtirea implementrii
proiectului (maxim 8% din valoarea total eligibil a proiectului, dac proiectul prevede si construcii
si maxim 3% n cazul n care proiectul nu prevede realizarea construciilor);
d) Achiziionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul
justificativ.

Sinergia cu alte masuri : Masura este sinergica cu Masuriile 121 si 141 deoarece se acorda prin
criteriile specifice Gal Marginimea Sibiului sprijin cu prioritate solicitantiilor care au sub 40 de ani
Finanare :

Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :50 % pentru beneficiari privati

Nr. de
proiecte
prevzute
9

Cost total
mediu
65.278 euro/
280.368 lei

Estimarea
Contribuia
costului total pe
FEADR
msur
msur
587.500 euro/
470.000 euro/
2.523.313 lei
2.018.650 lei

Contribuia
public
naional
117.500 euro/
504.663 lei

Contribuia
privat
293.750 euro/
1.261.656 lei

Masura 413- Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale


Masura 431 corelata cu Axa 3, Masura 322

Msura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru


economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale.
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectivul general al msurii vizeaz mbuntirea condiiilor de via pentru populaie, asigurarea
accesului la serviciile de baz si protejarea mostenirii culturale si naturale din spaiul rural n vederea
realizrii unei dezvoltri durabile. Obiectivul se incadreaza in Strategia de dezvoltare a zonei
Marginimea Sibiului.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Sprijinul pentru aceast msur vizeaz investiii n spaiul rural pentru:
a) Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baz;
b) Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baz pentru populaia rural;
c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spaiul rural.

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari

Publici Comunele prin reprezentanii lor legali conform legislaiei naionale n vigoare;

Autoritile locale (comune) sau asociaii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii


regionali pentru investiiile n infrastructura de ap/ap uzat;
Asociaiile de dezvoltare intercomunitare realizate ntre dou sau mai multe comune nfiinate
conform legislaiei naionale n vigoare;

Privati
o

Persoane fizice si juridice care dein n proprietate sau administreaz obiective de


patrimoniu cultural/natural de interes local si care aplic pentru componenta c sau in
parteneriat.
ONG-uri, asezminte culturale si instituii de cult definite conform legislaiei naionale

n vigoare;
Evaluarea numarului:
Numarul total de comune sprijinite: 13
Volumul total al investitiilor: 539.137 euro
Numarul de locuri de munca create: 15

Actiuni materiale:

Conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 vor fi susinute si costurile generale legate de
ntocmirea proiectului precum taxe pentru arhiteci, ingineri si consultani, studii de fezabilitate/
memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizaiilor necesare
implementrii proiectelor, asa cum sunt ele menionate n legislaia naional, achiziionarea de patente
si licene, n limita a 10% din valoarea total eligibil a proiectului iar pentru proiectele care nu prevd
construcii, n limita a 5%.

Tipuri de actiuni eligibile:

Pentru componenta a):

nfiinarea de drumuri noi, extinderea si mbuntirea reelei de drumuri de interes local


(drumuri comunale, vicinale si strzi din interiorul comunei) ce aparin proprietii publice a
unitii administrative (comuna) pe teritoriul creia se afl, asa cum sunt definite si clasificate
n conformitate cu legislaia naional n vigoare;
Prima nfiinare, extinderea si mbuntirea reelei publice de ap (captare, staii de tratare,
alimentare) pentru localitile rurale avnd sub 10.000 populaie echivalent.
Prima nfiinare, extinderea si mbuntirea reelei publice de ap uzat (canalizare, staii de
epurare) pentru localitile rurale avnd sub 10.000 populaie echivalent.
Prima nfiinare si extinderea reelei publice de joas tensiune si a reelei publice de iluminat
cu eficien energetic ridicat;
Prima nfiinare si extinderea reelei publice locale de alimentare cu gaz ctre alte localiti
rurale sau ctre zone rurale care nu sunt conectate la reea;
Investiii n staii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a
deseurilor.

Pentru componenta b):

nfiinarea, amenajarea spaiilor publice de recreere pentru populaia rural (parcuri, spaii de
joac pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
Renovarea cldirilor publice (ex.primrii) si amenajri de parcri, piee, spaii pentru
organizarea de trguri etc);
Investiii n sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (n situaia n
care este vorba de cldiri publice);
Spaiul rural cuprinde totalitatea comunelor ca uniti administrativ teritoriale, mpreun cu
satele componente.
Staie de transfer instalaie ce serveste la transferul sau depozitarea pe termen scurt a
deseurilor urmnd apoi s fie ncrcate prin presare n prescontainere si transportate pentru
reciclare, tratare sau eliminare.
Prima nfiinare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de
ngrijire copii, btrni si persoane cu nevoi speciale;

Investiii n construcia de grdinie noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;


Achiziionarea de microbuze care s asigure transportul public pentru comunitatea local n
zonele unde o astfel de investiie nu este atractiv pentru companiile private dar care este
indispensabil pentru comunitate si vine n sprijinul rezolvrii unei importante nevoi sociale
inclusiv construirea de staii de autobuz;
Achiziionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszpezire, ntreinere
spaii verzi etc.) dac fac parte din investiia iniial pentru nfiinarea serviciului;
Investiii de renovare, modernizarea si dotarea aferent a asezmintelor culturale inclusiv
prima achiziie de cri, materiale audio, achiziionarea de costume populare si instrumente
muzicale tradiionale n vederea promovrii patrimoniului cultural imaterial ca parte
component a proiectului. De asemenea vor fi susinute cheltuielile cu achiziionarea de
echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj.

Pentru componenta c):

Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B72 si


natural din spaiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.);
Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spaiul rural cu posibilitatea de
valorificare a acestora si punerea acestora la dispoziia comunitii;
Achiziionare de echipamente pentru expunerea si protecia patrimoniului cultural.

Sinergia cu alte masuri : Masura este sinergica cu Masura 313 deoarece sprijina dezvoltarea zonei din
punct de vedere cultural

Finanare :

Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :100% pentru beneficiari publici si
50% pentru beneficiari privati

Nr. de
proiecte
prevzute

Cost total
mediu

8
5

34.783 euro
34.783 euro

13

34.783 euro

Estimarea
Contribuia
costului total pe
FEADR
msur
msur
278.264 euro
222.611 euro
173.915 euro
139.132 euro
452.179 euro/ 361.743 euro/
1.942.109 lei
1.553.686 lei

Contribuia
public
naional
55.653 euro
34.783 euro
90.436 euro/
388.423 lei

Contribuia
privat
0 euro
86.958 euro
86.958 euro/
373.485 lei

Masura 412-Imbunatatirea mediului si a spatiului rural


Masura 412 corelata cu Axa1 ,Masura 125.
Msura 125 Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea
agriculturii si silviculturii

Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :

Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate aprute ca urmare a


procesului de restituire a proprietilor n vederea cresterii competitivitii sectorului agricol si
forestier. Obiectivul se incadreaza in Strategia de dezvoltare a zonei Marginimea Sibiului.

Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :

Submsura 125 a "mbuntirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea


agriculturii
Aciunile sprijinite n cadrul acestei sub-msuri sunt:
mbuntirea accesului la exploataiile agricole;
construirea si modernizarea drumurilor de exploataie care s asigure accesul public la exploataiile
agricole;
modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigaii;
modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de desecare si drenaj;
lucrri de corectare a torenilor situai n fondul agricol.
Submsura 125 b "mbuntirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea
silviculturii
Aciunile sprijinite n cadrul acestei sub-msuri sunt:
crearea accesului la pdurile din zone cu accesibilitate redus ;
modernizarea drumurilor forestiere si a cilor ferate forestiere;
lucrrile de corectarea torenilor din bazinele hidrografice toreniale situate n pdure.

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari:

Submsura 125 a "mbuntirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea


agriculturii

Publici:
a) Organizaii/federaii de utilitate public25 ale proprietarilor/deintorilor de terenuri agricole
constituite n conformitate cu legislaia n vigoare;
b) Consilii locale si asociaii ale acestora;

Submsura 125 a "mbuntirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea


agriculturii

Privati:
a) Proprietari/deintori privai de pdure si asociaiile acestora;
b) Administratorul fondului forestier de stat - Regia Naional a Pdurilor Romsilva, persoan
juridic care administreaz fondul forestier proprietate public a statului, ce funcioneaz pe
baz de gestiune economic si autonomie financiar;
Publici:

Consilii locale si asociaii ale acestora deintoare de pdure;


Evaluarea numarului:
Numarul de actiuni spijinite:3
Volumul total al investitiilor: 30.000 euro.

Actiuni materiale: Studii de fezabilitate/ memorii justificative

Tipuri de actiuni eligibile:

Submsura 125 a "mbuntirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si


adaptarea agriculturii

a) Infrastructur rutier agricol - construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si


podee, drumurilor agricole de exploataie;
b) Sisteme de irigaii - modernizare si/sau retehnologizare26 inclusiv lucrri pentru staiile de
pompare, de contorizare;
c) Sisteme de desecare si drenaj si alte lucrri de mbuntiri funciare modernizare si/sau
retehnologizare;
d) Lucrri de corectare a torenilor, situate n fond funciar agricol - constnd n construirea si/sau
modernizarea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrri.

Submsura 125 a "mbuntirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea


agriculturii

a) Infrastructur rutier forestier - construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si


podee, lucrri de aprare - consolidare, lucrri de sigurana circulaiei (parapei), semnalizare si
avertizare;
b) Infrastructur feroviar forestier construirea si modernizarea modernizarea terasamentelor si
calea de rulare, poduri si podee, lucrri de aprare consolidare, tunele, lucrri de semnalizare si
avertizare;
c) Instalaii de transport pe cablu (funiculare);
d) Lucrri de corectare a torenilor, situate n pdure - constnd n construirea barajelor, digurilor,
canalelor sau alte asemenea lucrri.
Sinergia cu alte masuri : Masura este sinergica cu Masura 322 deoarece prin aceasta masura se
sprijina protejarea mediului incojutor
Finanare :

Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :100% pentru beneficiari publici

Nr. de
proiecte
prevzute
3

Cost total
mediu
10.000
euro/42.950 lei

Estimarea
Contribuia
costului total pe
FEADR
msur
msur
30.000 euro/
24.000 euro/
128.850 lei
103.080 lei

Contribuia
public
naional
6.000 euro/
25.770 lei

Contribuia
privat
0 euro

Masura 412 corelata cu Axa 3, Masura 322

Msura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si po
valoare a mostenirii rurale.
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectivul general al msurii vizeaz mbuntirea condiiilor de via pentru populaie, asigurarea
accesului la serviciile de baz si protejarea mostenirii culturale si naturale din spaiul rural n vederea
realizrii unei dezvoltri durabile. Obiectivul se incadreaza in Strategia de dezvoltare a zonei
Marginimea Sibiului.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Sprijinul pentru aceast msur vizeaz investiii n spaiul rural pentru:
a) Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baz;
b) Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baz pentru populaia rural;
c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spaiul rural.

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari

Publici Comunele prin reprezentanii lor legali conform legislaiei naionale n vigoare;

Autoritile locale (comune) sau asociaii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii


regionali pentru investiiile n infrastructura de ap/ap uzat;
Asociaiile de dezvoltare intercomunitare realizate ntre dou sau mai multe comune nfiinate
conform legislaiei naionale n vigoare;

Privati
o

Persoane fizice si juridice care dein n proprietate sau administreaz obiective de


patrimoniu cultural/natural de interes local si care aplic pentru componenta c sau in
parteneriat.
ONG-uri, asezminte culturale si instituii de cult definite conform legislaiei naionale
n vigoare;

Evaluarea numarului:
Numarul total de comune sprijinite: 7
Volumul total al investitiilor: 224.644 euro

Numarul de locuri de munca create: 7

Actiuni materiale:

Conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 vor fi susinute si costurile generale legate de
ntocmirea proiectului precum taxe pentru arhiteci, ingineri si consultani, studii de fezabilitate/
memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizaiilor necesare
implementrii proiectelor, asa cum sunt ele menionate n legislaia naional, achiziionarea de patente
si licene, n limita a 10% din valoarea total eligibil a proiectului iar pentru proiectele care nu prevd
construcii, n limita a 5%.

Tipuri de actiuni eligibile:

Pentru componenta a):

nfiinarea de drumuri noi, extinderea si mbuntirea reelei de drumuri de interes local


(drumuri comunale, vicinale si strzi din interiorul comunei) ce aparin proprietii publice a
unitii administrative (comuna) pe teritoriul creia se afl, asa cum sunt definite si clasificate
n conformitate cu legislaia naional n vigoare;
Prima nfiinare, extinderea si mbuntirea reelei publice de ap (captare, staii de tratare,
alimentare) pentru localitile rurale avnd sub 10.000 populaie echivalent.
Prima nfiinare, extinderea si mbuntirea reelei publice de ap uzat (canalizare, staii de
epurare) pentru localitile rurale avnd sub 10.000 populaie echivalent.
Prima nfiinare si extinderea reelei publice de joas tensiune si a reelei publice de iluminat
cu eficien energetic ridicat;
Prima nfiinare si extinderea reelei publice locale de alimentare cu gaz ctre alte localiti
rurale sau ctre zone rurale care nu sunt conectate la reea;
Investiii n staii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a
deseurilor.

Pentru componenta b):

nfiinarea, amenajarea spaiilor publice de recreere pentru populaia rural (parcuri, spaii de
joac pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
Renovarea cldirilor publice (ex.primrii) si amenajri de parcri, piee, spaii pentru
organizarea de trguri etc);
Investiii n sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (n situaia n
care este vorba de cldiri publice);
Spaiul rural cuprinde totalitatea comunelor ca uniti administrativ teritoriale, mpreun cu
satele componente.
Staie de transfer instalaie ce serveste la transferul sau depozitarea pe termen scurt a
deseurilor urmnd apoi s fie ncrcate prin presare n prescontainere si transportate pentru
reciclare, tratare sau eliminare.
Prima nfiinare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de
ngrijire copii, btrni si persoane cu nevoi speciale;
Investiii n construcia de grdinie noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
Achiziionarea de microbuze care s asigure transportul public pentru comunitatea local n
zonele unde o astfel de investiie nu este atractiv pentru companiile private dar care este

indispensabil pentru comunitate si vine n sprijinul rezolvrii unei importante nevoi sociale
inclusiv construirea de staii de autobuz;
Achiziionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszpezire, ntreinere
spaii verzi etc.) dac fac parte din investiia iniial pentru nfiinarea serviciului;
Investiii de renovare, modernizarea si dotarea aferent a asezmintelor culturale inclusiv
prima achiziie de cri, materiale audio, achiziionarea de costume populare si instrumente
muzicale tradiionale n vederea promovrii patrimoniului cultural imaterial ca parte
component a proiectului. De asemenea vor fi susinute cheltuielile cu achiziionarea de
echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj.

Pentru componenta c):

Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B72 si


natural din spaiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.);
Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spaiul rural cu posibilitatea de
valorificare a acestora si punerea acestora la dispoziia comunitii;
Achiziionare de echipamente pentru expunerea si protecia patrimoniului cultural.

Sinergia cu alte masuri : Masura este sinergica cu Masura 313 deoarece prin aceasta masura se
sprijina protejarea mediului incojutor
Finanare :

Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :100% pentru beneficiari publici si
50% pentru beneficiari privati

Nr. de
proiecte
prevzute

Cost total
mediu

4
3

26.429 euro
26.429 euro

26.429 euro

Estimarea
Contribuia
costului total pe
FEADR
msur
msur
105.716 euro
84.573 euro
79.287 euro
63.430 euro
185.000 euro/ 148.000 euro/
794.575 lei
635.660 lei

Contribuia
public
naional
21.143 euro
15.857 euro
37.000 euro/
158.915 lei

Contribuia
privat
0%
39.644 euro
39.644 euro/
170.271 lei

Masura 412 corelata cu Axa 3, Masura 313


Msura 313 Incurajarea activitatii turistice
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectiv general dezvoltarea activitilor turistice n zonele rurale care s contribuie la creterea
numrului de locuri de munc i a veniturilor alternative, precum i la creterea atractivitii spaiului
rural. Obiectivul se incadreaza in Strategia de dezvoltare a zonei Marginimea Sibiului.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Sprijinul prin aceasta msur vizeaz investiii n spaiul rural:
a) Investiii n infrastructura de primire turistic;
b) Investiii n activiti recreaionale;
c) Investiii n infrastructur la scar mic precum centrele de informare, amenajarea de marcaje
turistice, etc.;
d) Dezvoltarea i/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Beneficiari :

Tipuri de beneficiari:

Publici: Comune prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale n vigoare ,
- Asociaii de dezvoltare intercomunitare realizate doar intre comune si infiintate conform legislatiei
nationale in vigoare
Privati: Micro-ntreprinderile
- Persoane fizice care se angajeaza sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica
autorizata pana la semnarea contractului de finantare
-ONG-uri, definite conform legislatiei nationale n vigoare
Evaluarea numarului:
Numarul de noi activitati turistice sprijinite: 17
Volumul total al investitiilor: 532.833 euro
Numarul brut de locuri de munca create: 22
Actiuni materiale: Plan de afaceri
Tipuri de actiuni eligibile:
a) Investitii n infrastructura de primire turistica
b) Investitii n activitati recreationale
c) Investitii n infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje
turistice, etc.
d) Dezvoltarea si/ sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural

Sinergia cu alte masuri : Masura este sinergica cu Masura 322 deoarece sprijina dezvoltarea zonei din
punct de vedere cultural
Finanare :

Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) : 100 % pentru beneficiari publici si
pentru beneficiari private, fiind diferentiate astfel : pentru Investitiile generatoare de venit ca
valoarea sprijinului nerambursabil pentru pensiuni agro-turistice si activitati recreationale sa fie
de 85% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Nr. de
proiecte
prevzute
10
7

31.343 euro
31.343 euro

17

31.343 euro

Cost total
mediu

Estimarea
Contribuia
Contribuia
costului total pe
FEADR
public
msur
msur
naional
313.430 euro
250.744 euro
62.686 euro
219.403 euro
175.522 euro
43.881 euro
532.833 euro/ 426.266 euro/ 106.567 euro/
2.201.612,67lei 1.761.288,48 lei 440.324,18 lei

Contribuia
privat
0 euro
32.910 euro
32.910 euro/
135.980,82lei

Msura 421- Implementarea proiectelor de cooperare


Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectivul general este participarea Grupurilor de Aciune Local la proiecte de cooperare
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Prin intermediul acestei msuri se vor finana proiecte de cooperare transnaional (ntre Romnia i
alte state membre sau nu) i inter-teritorial (n cadrul Romniei) ntre GAL-uri i alte
grupuri/parteneriate, care funcioneaz dup principiul LEADER, parteneriate public-private selectate
n cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricror alte grupuri
rurale organizate dup metoda LEADER (grupuri locale care sa aib un rol activ n dezvoltarea rural,
s fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniiativ local, micro-regiuni i
alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finanate prin Axa 4 din FEP) i recunoscute de statul
membru. Obiectivul se incadreaza in Strategia de dezvoltare a zonei Marginimea Sibiului.
Beneficiari :

Tipuri de beneficiari
Grupuri de Actiune Locala finantate prin AXA LEADER in parteneriat.
Evaluarea numarului:
- numarul de proiecte de cooperare: 3
- volumul total al investitiilor: 225.000 euro
Tipuri de actiuni eligibile:
Aciunile comune pot avea ca obiectiv i construcia instituional: schimb de experien i
bune practici privind dezvoltarea local prin publicaii comune, organizare de evenimente,
proiecte de twinning (schimb de manageri de program i de personal) sau prin lucrri de
dezvoltare comune sau coordonate n comun. Funcionarea unei structuri comune este cea mai
integrat form de cooperare.
Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :50%
Nr. de
proiecte
prevzut
e

Cost
total
mediu

Estimare
a costului
total pe
msur

Contribui
a FEADR
msur

Contribui
a public
naional

Contribui
a privat

50.000
euro/
214.75
0 lei

150.000
euro/
644.250
lei

120.000
euro/
515.400 lei

30.000
euro/
128.850 lei

75.000
euro/
322.125 lei

Criteriile specifice de selectie GAL Marginimea Sibiului.

Criterii obligatorii

Nr.crt

Criterii

Incadrarea proiectului in obiectivele si prioritatile Strategiei de dezvoltare locala a


teritoriului GAL Marginimea Sibiului/Planului de dezvoltare locala.

Proiectele sa fie initiate pentru teritoriul Gal Marginimea Sibiului

Criterii specifice de selectie GAL Marginimea Sibiului pentru Masura 411

Nr.crt

Criterii

Punctaj

Proiecte initiate de solicitanti membri Gal Marginimea


Sibiului

10

Proiecte care includ actiuni inovative.

40

Pentru proiectele depuse pe Masura 411 initiate de


tineri sub 40 de ani la momentul depunerii proiectului

50

Total

100

Criterii specifice de selectie GAL Marginimea Sibiului pentru Masura 412 si 413

Nr.crt

Criterii

Punctaj

Proiecte initiate de solicitanti membri Gal Marginimea


Sibiului

20

Proiecte care includ actiuni inovative.

30

Proiecte initiate in parteneriat ONG, Asociatii si APL.

25

Proiecte initiate :Masura 313 -componentele b, c si d

25

Total

100

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI I FUNCIONAREA GAL-ULUI


PARTEA A V A: PARTENERIATUL

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidatur


(parteneriatul care realizeaz Dosarul de Candidatura Planul de Dezvoltare Local)
Dosarul de candidatura a fost elaborat in conformitate cu indicatiile din Ghidul Solicitantului de catre
parteneriatul GAL Marginimea Sibiului. Initiativa GAL Marginimea Sibiului a inceput din 2007
concretizandu-se in intalnirea organizata la Consiliul Judetean Sibiu in data de 20.04.2007 unde
Fundatia Comunitatii Sibiu reprezentanta a Gal Marginimea Sibiului a prezentat initiativa de
constituire a unei asociatii pentru promovarea dezvoltarii in acesta zona, colaborarile externe deja
existente in ceea ce priveste identificarea problemelor si a nevoilor din aceasta zona. La acel moment
initiativa era sustinuta de 11 parteneri (parteneri publici si societate civila) din zona Marginimea
Sibiului.
In perioada 2007-2008 in cadrul proiectului Dezvoltarea zonei Marginimea Sibiului
finantat prin Programul PHARE 2005 si implementat de Fundatia Comunitatii Sibiu a fost elaborata o
Strategie de Dezvoltare Locala pentru zona Marginimea Sibiului care a cuprins o analiza SWOT a
necesitatilor din zona.
Leader-ul in acesta initiativa este Asociatia GAL Marginimea Sibiului care in elaborarea dosarului de
candidatura a infiintat un comitet de coordonare pentru elaborarea documentatiei necesare.
Teritoriul GAL cuprinde 12 localitati in Judetul Sibiu, acestea fiind Cristian ,Gura Riului,Jina,Orlat,
Poiana, Poplaca, Riu Sadului, Rasinari, Sadu, Saliste ,Tilisca si Jud. Alba,localitatea Sugag.
Din randul partenerilor Gal au fost identificate persoane resurse care au fost folosite in culegerea
datelor despre localitatile care fac parte din teritoriul GAL, in elaborarea materialelor de informare si
realizarea sondajelor in zona.
Pe tema oportunitatilor oferite de programul LEADER prin intermediul Grupurilor de Actiune Locala
au fost organizate sesiuni de instruire, intalniri cu autoritatile locale si lideri ai comunitatilor si grupuri
de lucru. La intalniri au participat reprezentanti ai AM Sibiu.
In cadrul proiectului Plan de dezvoltare pentru Grupul de Actiune Locala Marginimea Sibiului
finantat prin Masura 431.1 au fost folosite diferite metode de consultare cum ar fi: sondaje de opinie
pentru cetateni, institutii si IMM-uri; un grup de lucru format din persoane cu competente in diferite
domenii.
Grupul de lucru a fost format din 15 persoane reprezentanti ai autoritatilor publice, sectorului privat si
societatea civila din zona Marginimii Sibiului. Grupul de lucru a avut 3 intalniri de lucru pe diferite
teme astfel:
Intalnirea I: organizata in data de 6.04.2010. In cadrul intalnirii a fost prezentat modelul Planului de
Dezvoltare si criteriile de selectie a GAL-ului, analiza diagnostic a teritoriului. Concluziile intalnirii au
fost ca trebuiesc coptati in cadrul Asociatiei Gal Marginimea Sibiului:grupuri de producatori,
organizatii ale minoritatilor, ale tinerilor, femeilor in vederea acordarii punctajului maxim pentru
selectia Gal Marginimea Sibiului. Intalnirea s-a desfasurat la Hotel Gallant din Sibiu

Intalnirea II: organizata in data de 26.05.2010 la sediul Fundatiei Comunitatii Sibiu. In cadrul
intalnirii s-a discutat principalele actiuni care urmeaza sa se desfasoare in continuare, stabilirea
prioritatilor pe care sa se bazeze ulterior procesul de identificare a masurilor din PNDR. Printre
prioritatile GAL Marginimea Sibiului au fost discutate: situatia actuala a turismului rural din
Marginimea Sibiului in domeniul turismului si oportunitatile de dezvoltare, situatia agriculturii si
cresterii animalelor si aspecte legate de tineri si protectia mediului.
Intalnirea III: organizata in data de 11.11.2010 la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Sibiu. In
cadrul acestei intalniri cu partenerii a fost consultata strategia de dezvoltare, propunerile de actiuni.
Dupa validarea propunerilor, concluziile au foat prezentate partenerilor teritoriului si a fost oficializat
parteneriatul. De asemenea a fost alcatuit comitetul de selectie pentru proiectele care se vor depune
spre finantare pe masurile stabilite in Planul dezvoltare. Partenerii si-au aratat disponibilitatea de spijin
in elaborarea dosarului candidatura final.
Pe tema oportunitatilor oferite de programul LEADER prin intermediul Grupurilor de Actiune Locala
au fost organizate sesiuni de instruire,intalniri cu autoritatile locale si lideri ai comunitatilor si grupuri
de lucru.La intalniri au participat reprezentanti ai AM Sibiu.
In cadrul au fost folosite diferite metode de animare,informare si consultare cum ar fi : sondaje de
opinie pentru cetateni si leaderi ai comunitatilor, institutii si IMM-uri;dezbateri publice pentru
consultarea cetateniilor,intalniri ale comitetelor de cetateni din Tilisca si Rasinari si Intalniri ale
grupurilor de oieri si proprietari de pensiuni din teritoriul Marginimea Sibiului.
Sondaje de opinie pentru cetateni si leaderi ai comunitatiilor,institutii si IMM-uri
Au fost realizate trei tipuri de chestionare pentru a identifica problemele din localitati si din
teritoriu.Astfel au fost realizate 1000 de chestionare pe cetateni in care au fost culese date despre opinia
cetatenilor cu privire la domeniile in care ar trebui sa se faca investitii in localitate si in teritoriu. 200
Chestionare pentru liderii locali/reprezentanti ai institutiilor care s-au axat pe domenii de activitate
(agricultura,mediu,tineret,sport,cultura,social si sanatate) si au ost identificate problemele care exista in
teritoriu pentru fiecare domeniu. 50 chestionare pentru IMM-uri care au avut ca prioritate identificarea
IMM-urilor din zona cu domeniul de activitate, numarul de angajati ,intentia in urmatorii ani de accesa
fonduri europene.Chestionarele au fost centralizate in progreamul SPSS si prelucrate.Rezultatele au
fost utilizate in elborarea Planului de dezvoltare pentru stabilirea prioritatilor zonei Marginimea
Sibiului.
Dezbateri publice: In perioada 07.07.2010-21-09.2010 au fost organizate trei consultari prin
dezbateri publice pentru consultarea cetatenilor cu privire la Strategia de Dezvolatare locala a zonei
Marginimea Sibiului.In cadrul conslutarilor au fost prezentate prioritatile propuse in cadrul Planului de
Dezvoltare locala a zonei Marginimea Sibiului, masurile si actunile viitoare.Astfel in data de
08.08.2010 consultarea a avut loc la Caminul Cultural Sadu , in data de 28.08.2010 la cabana
Curmatura Stezii la Rasinari, iar in data de 21.09.2010 in sala de conferinte a Primariei Orasului
Saliste.

In cadrul acestor intalniri a fost prezentata un material de informare un Power Point Procesele verbale
ale acestor consultari sunt anexate.
Intalniri ale comitetelor de cetateni din Tilisca si Rasinari

Comitetele de cetateni au fost initiate in cateva localitati din Marginimea Sibiului in cadrul
Programului de Dezvoltare Economica Locala demarata in anul 2001 cu sprijinul partenerilor olandezi
din Denver (Olanda )si au fost sprijinite in cadrul programului Phare 2005.In vederea eleborarii
Dosarului de Candidatura in localitatile Rasinari si Tilisca cu sprijinul presedintiilor acestor comitete
de cetateni,au fost organizate doua intalniri in care a fost dezbatut elementele Planului de Dezvoltare
Locala.Aceste intalniri au fost organizate la Tilisca in data de 10.08.2008 si la Rasinari in data de
20.08.2010.Procesele verbale ale acestor intalniri sunt anexate.
Intalniri ale grupurilo de oieri si proprietariilor de pensiuni din teritoriu Marhinimea Sibiului
Pentru eleborarea Planului de Dezvoltare Locala au fost organizate in cadrul manifestatiilor Festivalul
Bujorului la Gura Raului in data de 3-4.07.2010 si a Intalnirii Oierilor la Tilisca in data de
15.08.2010. In cadrul acestor intalniri a fost prezentat un material de informare in Power Point
.Informatiile si procesele verbale ale acestor intalniri sunt anexate.
Organizare Expozitie Locala
Cu ocazia Intalnirii Oierilor la Tilisca organizata in data de 15.08.2010 la Primaria Tilisca a fost
organizata o expozitie locala de prezentare a Strategiei de Dezvoltare a teritoriului Marginimea
Sibiului care cuprinde fotografii ,dar si informatii despre scop,obiective, masuri.
Astfel la toate manifestariile organizate in Marginimea Sibiului in vara anului 2010 (festivalul
Bujorului- Gura Raului, Intalnirea Oierilor Tilisca ;Festivalul Branzei si al Tuicii Rasinari;
Sarbatarea Sadului- Sadu ) Gal Marginimea Sibiului a participat ,in cadrul manifestarilor au fost
organizate intalbniri, consultari si a fost prezentate elemente ale Planului de Dezvoltare a Marginimii
Sibiului pentru ca cetatenii din teritoriul Marginimea Sibiului sa fie informati si sa-si spuna punctul de
vedere cu privire la Strategia de Dezvoltare.
De asemenea informatii despre Planul de Dezvoltare Locala a Maerginimii Sibiului au aparut in massmedia ,ziare din Municipiul Sibiu (Tribuna, Monitorul ,Turnu Sfatului, s.a.a) si in ziare locale care apar
in zona ( Tilisca, Sadu), astfel cetatenbii din localitatiile care fac parte din teritoriu au fost informati cu
privire la eleborarea Planului de Dezvoltare Locala si a Dosarul de Candidatura pentru teritoriul
Marginimea Sibiului.
Documentele in care este consemnat procesul de animare a teritoriului si eleborarea dosarului de
candidatura sunt atasate dosarului de candidatura.

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional

III.2.1 Descrierea partenerilor


1. Componenta parteneriatului
GAL Marginimea Sibiului constituie un parteneriat echilibrat si reprezentativ pentru zon, format din
urmatorii:
parteneri publici-Comunele Rasinari, Sadu, Sugag, Orlat, Gura Riului, Jina, Riu Sadului, Tilisca,
Poplaca, Cristian, Orasul Saliste si Ocolul Silvic Rasinari R.A,
parteneri privati- Intreprindere Individuala Balea Irina Maria, Intreprindere Individuala Constantin
Dorel Radoiu, SC Editura Etape SRL si SC Cabana Ursilor SRL
societate civil ONG-uri: Asociatia GAL Marginimea Sibiului, Fundatia Comunitatii Sibiu, Asociatia
Judeteana de Turism Sibiu, Asociatia Marginimea Sibiului in Dezvoltare Saliste, Asociatia Tursimul Sibian,
Asociatia de Prietenie Ille et Vilaine Sibiu, Asociatia Rasinari Confluente Europene, Fundatia LobbyArt,
Asociatia ECOMUZEUL Regional Sibiu, Asociatia Pensiunilor Agroturistice din Rasinari APAR, Clubul
Ecologic Bios, Asociatia Crescatorilor de Ovine din Sibiu Marginimea, Reuniunea Meseriasilor din Saliste,
Asociatia Prietenii Berzelor Cristian, Asociatia de Infrumusetare a comunei Gura Riului, Fundatia Social
Culturala Ion Cioaba, Asociatia Administratorilor de Paduri, Asociatia Romilor din Prislop, Asociatia de
Ajutor Familial Pro Vita si Asociatia Un Sat pentru un sat Tilisca- Aubais.
Parteneriatul local format pentru teritoriul Marginimea Sibiului este deschis tuturor celor interesati,
astfel de la prima intalnire desfasurata la Consiliul Judetean Sibiu in data de 20.04.2007 parteneriatul era
format din 11 membrii ( Primaria Comunei Rasinari, primaria Comunei Saliste, Fundatia Comunitatii Sibiu,
Asociatia Marginimea Sibiului, Asociatia Turismul Sibian, Asociatia de Prietenie Ille et Villaine Sibiu,
Asociatia de Ajutor Familial Pro Vita Sibiu, Asociatia un Sat pentru un Sat, SC Editura Etape SRL, Asocioatia
Familiala Radoiu Rustic, PF Irina Maria Balea) si in prezent acesta s-a extins fiind format din 36 membrii
ceea ce dovedeste faptul ca acesta este deschis reprezentantii celor doua sectoare public si privat.
La depunerea proiectului Plan de dezvoltare pentru grupul de Actiune locala Marginimea Sibiului pe
Masura 143.1 numarul partenerilor era de 17 dupa cum urmeaza: Primaria Orasului Saliste, Primaria Comunei
Rasinari, Primaria Comunei Sadu, Primaria Comunei Jina, Asociatia Marginimea Sibiului In dezvoltare Saliste,
Asociatia Turismul Sibian, Asociatia de Prietenie Ille et Villaine Sibiu, Asociatia de Ajutor Familial Pro Vita,
Asociatia Un sat penru un sat Tilisca-Aubais, SC Editura Etape SRL, Intreprindere Individuala Constantin
Dorel Radoiu, Intreprindere Individuala Balea Irina-Maria, Asociatia Rasinari Confluente Europene, Asociatia
Pensiunilor Agroturistice din Rasinari, Fundatia LobbyArt, Asociatia Ecomuzeu si Consiliul Judetean Sibiu.
GAL Marginimea Sibiului este un grup n care partenerii privati si reprezentantii societtii civile
reprezint 64 % din totalul partenerilor care formeaza parteneriatul din acest teritoriul.
Tinerii si femeile reprezentanti legali sunt corect reprezentanti in acest Grup de Actiune dupa cum
urmeaza: Tineri sub 40 de ani 12 persoane- 33% si femei 12 persoane- 33%.
Reprezentantii minorittilor, au o reprezentare corect n GAL Marginimea Sibiului si anume un
procent de 6 % avand in vedere faptul ca in teritoriu populatia romana este majoritara si singura minoritate este
formata din etnia roma reprezentata de ONG-urile: Asociatia Romilor din Prislop si Fundatia Social Culturala
Ion Cioaban functie de situatia existent a acestor categorii la nivel local.
De asemenea din GAL Marginimea Sibiului fac parte reprezentanti ai organizatiilor agricoleAsociatia Crescatorilor de Ovine din Sibiu Marginimea, , reprezentani ai sectorului forestier- Ocolul
Silvic Rasinari R.A si Asociatia Administratorilor de Paduri, reprezentani ai sectorului economicIntreprindere Individuala Balea Irina Maria, Intreprindere Individuala Constantin Dorel

Radoiu, SC Editura Etape SRL si SC Cabana Ursilor SRL si ai organizaiilor de mediu- Clubul
Ecologic Bios si Asociatia Prietenii Berzelor Cristian.
Partenerii vor fi asociai la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituiilor pe care le reprezint i a
funciilor ocupate de acetia n cadrul acestora, fcnd distincia ntre partenerii publici, privai i ONG.
Selecia proiectelor va fi realizat in GAL Marginimea Sibiului de ctre un Comitet de Selecie, format
din 14 membrii GAL (7 membrii si 7 membrii supleanti), din care 2 membrii publici- 29 % si 5 membrii privati71%. Aceasi proportie se respecta si in cazul membrilor supleanti. De asemenea, proportia Rural- Urban este de
14%- urban si 86% Rural. n ceea ce privete selecia proiectelor n cadrul GAL, se va aplica regula dublului
cvorum, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca n momentul seleciei s fie prezeni cel puin 50%
din parteneri, din care peste 50% s fie din mediul privat i societate civil. De asemenea se va infiinta un
Comitet de Contestatii care va analiza eventualele contestatii depuse de candidati.
Pentru transparena procesului de selecie a proiectelor n cadrul GAL i totodat pentru efectuarea activitilor
de control i monitorizare, la aceste selecii va lua parte i un reprezentant al AM Sibiu.
Componena Comitetului de Selectie a proiectelor din GAL Marginimea Sibiului este urmatoarea :

PARTENERI PUBLICI
Nume i prenume Instituia

Tip* /Observaii

Jinar Constantin
G Aurel

ADMIN - Rural
ADMIN- Rural

Ivan
ValentinDumitru-Ioan
Beschiu Iancu
PARTENERI PRIVAI
Nume i prenume

Iancu Petru

Balea Irina Maria

ONG
Nume i prenume

Funcia
Membrii
Comuna Sugag
Primar
Primar
Comuna Orlat
Membrii Supleanti
Primar
Comuna Sadu
Comuna Jina
Primar
Funcia

Membrii
SC Cabana Ursilor
Administrator
SRL
Membrii supleanti
Intreprindere
Administrator
Individuala Balea Irina
Maria
Funcia

ADMIN- Rural
ADMIN- Rural
Tip* /Observaii

SC.- Rural

II- Rural

Tip* /Observaii

Membrii
Asociatia
Presedinte
Administratorilor de
Paduri
Bogdan Bucur
Asociatia GAL
Presedinte
Marginimea Sibiului
Iuga Elena
Asociatia UN SAT Presedinte
PENTRU UN SAT
Tilisca-Aubais
Gritu Miruna Elena
Asociatia Prietenii
Presedinte
Berzelor Cristian
Membrii supleanti
Stoica Mihaela
Asociatia de
Presedinte
Infrumusetare a
comunei Gura Riului
Bratu Vasile
Asociatia Crescatorilor Presedinte
de Ovine din Sibiu
Marginea
Olteanu ConstantaAsociatia Rasinari
Presedinte
Carmen
Confluente Europene
Cazan Maria
Asociatia Marginimea Presedinte
Sibiului in Dezvoltare
Saliste
Fechete Dorel

ONG- Urban

ONG- Rural
ONG- Rural

ONG- Rural

ONG- Rural

ONG- Rural

ONG- Rural
ONG- Urban

III.2.2 Crearea i funcionarea GAL Marginimea Sibiului


La nivelul GAL ului Marginimea Sibiului , organele Asociaiei GAL Marginimea Sibiului sunt:

Adunarea general;

Consiliul director;

Cenzorul

Comitetul de selectare a proiectelor;

Compartiment administrativ.

1)Adunarea general
Adunarea General al Asociatiei Gal Marginimea Sibiului este organul de conducere alctuit
din totalitatea membrilor.
Adunarea General are urmtoarele atribuii:
a) stabilirea strategiei i a obiectivelor generale ale Asociaiei, inclusiv cu privire la declararea
Asociaiei ca fiind de utilitate public, n condiiilor i cu procedura prevzut de lege;
b) aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;
c) aprobarea bugetului de venituri i cheltuieli i bilanul contabil;
d) alegerea i revocarea membrilor Consiliului Director;
e) alegere i revocarea cenzorului/membrilor comisiei de cenzori;
f) modificarea actului constitutiv i a Statutului cu un cvorum de 2/3 din membrii asociaiei.;
g) dizolvarea i lichidarea Ascociaiei, precum i stabilirea destinaiei bunurilor rmase dup
lichidare;
h) poate hotr nfiinarea de societi comerciale, n condiiile art 47, din OG 26/2000, cu
modificrile i completrile ulterioare (Legea nr. 246/18.07.2005);
i) hotrte primirea/excluderea asociailor, n condiiile prezentului Statut cu un cvorum de 2/3
din membrii asociaiei.
j) stabilete cuntumul cotizaiei i condiiile n care se pltete aceasta;

k) Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selectie/comitetului de selectare a proiectului

l) orice alte atribuii prevzute de lege sau de Statut.


Hotrrile luate de Adunarea General n limitele legii, ale Actului Constitutiv i Statutului sunt
obligatorii chiar i pentru membrii asociai care nu au luat parte la Adunarea General sau au votat.
Adunarea General se ntrunete cel puin o dat pe an, n edin ordinar, i are drept de control
permanent asupra Consiliului Director i asupra cenzorului/ comisiei de cenzori
Adunarea general se convoac cu cel puin 10 zile nainte de data fixat pentru desfurare. n cazuri
urgente, adunarea general se poate ntruni i n edint extraordinar.Adunarea General se convoac
de ctre Consiliul Director prin convocator scris, care va purta data, locul i ordinea de zi a edinei i
care va fi adus la cunotin celor interesai n termenele prevzute la art 18 dup caz.Odat cu
comunicarea datei, a locului i a ordinii de zi a Adunrii Generale, se pune la dispoziia participanilor
materialele supuse dezbaterii. Participanii pot solicita introducerea pe ordinea de zi a unor probleme
noi formulate n scris i depuse la secretariatul Asociaiei cu cel puin 5 zile nainte de data la care are
loc edina.
La Adunarea General particip membrii fondatori, membrii asociai, membrii de onoare, membrii
consultani sau reprezentanii lor, precum i invitai, potrivit hotrrii Consiliului Director.n cadrul
Adunrii Generale, fiecare membru fondator i fiecare membru asociat are dreptul la vot. Asociaii
care, ntr-o anumit problem supus dezbaterii Adunrii Generale, sunt interesai personal sau prin
soii lor, ascendeni sau descendeni, rude n linie colateral i afinii pn la gradul patru inclusiv, nu
vor putea lua parte la deliberare i nici la vot, n caz contrar rspunznd pentru daunele cauzate
Asociaiei, dac fr votul lor s-ar fi putut obine majoritatea cerut.
Alegerile pentru Consiliul Director i a cenzorului/comisiei de cenzori au loc odata la 2 ani, cu
excepia cazurilor de retragere, revocare sau deces, cnd ele se pot organiza, pentru posturile rmase
vacante, n cadrul primei Adunri Generale.Raportele de activitate ale Consiliului Director i ale
cenzorului/ comisiei de cenzori, programele de activitate, bugetele de venituri i cheltuieli, bilanurile
contabile se dezbat de ctre Adunarea General i se supun aprobrii acesteia.
Adunarea General este statutar constituit n prezena a cel puin jumtate plus unu dintre membrii cu
drept de vot ia hotrri cu majoritatea simpl a membrilor prezeni Dac nu se ndeplinete cvorumul
prevzut Adunarea General se convoac, din nou, se stabilete un nou termen de maxim 10 zile,
convocarea putndu-se realiza cu orice mijloc. La a doua convocare Adunarea General lucreaz
statutar cu indiferent ci membrii cu condiia s fie cel puin trei.
Hotrrille se adopt cu votul a jumtate plus unu din numrul membrilor cu drept de vot, prezeni la
edina cu excepia hotrrilor privind modificarea Actului Constitutiv i a Statutului sau dizolvarea i
lichidarea Asociaiei, pentru care sunt necesare voturile a 2/3 din numrul membrilor cu drept de vot ai

Asociaiei. Votul se exercit n mod deschis sau, la cererea Consiliului Director ori a unei treimi din
numrul membrilor prezeni, n mod secret.Hotrrile luate de Adunarea General sunt obigatorii
pentru toi asociaii chiar dac acetia nu au luat parte la Adunarea General sau au votat mpotriv.
Adunarea General este condus de preedinte sau, n lipsa lui, de un vicepreedinte. n caz de
indisponibilitate a preedintelui i a ambilor vicepreedini, edina Adunrii Generale nu poate avea
loc. Cu ocazia fiecrei Adunri Generale se ntocmete un proces-verbal. Asociaii abseni pot lua
cunotin despre dezbateri i hotrrile adoptate din procesul-verbal ce se pstreaz la secretariatul
Asociaiei. Hotrrie Adunrii Generale contrare legii, Actul Constitutiv sau dispoziiile cuprinse n
Statut pot fi atacate n justiie, n condiiile legii.
2) Consiliul Director
Consiliul Director asigur punerea n executare a hotrrilor Adunrii Generale. El poate fi alctuit i
din persoane din afara asociaiei, n limita a cel mult o ptrime din componena sa.Consiliul Director
este organul executiv al asociatiei si este alctuit din 9 membrii, 4 membrii reprezentani ai APL i 5
membrii reprezentani ai sectorului privat i ONG.
Membrii Consiliului Director se aleg pe funcii i prin vot secret de ctre Adunarea General, pe o
perioad de 2 ani. Funciile din Consiliul Director sunt : preedinte, doi vicepreedini, un secretar, un
trezorier i 4 membrii. . Nu poate fi membru al consiliului director, iar dac era, pierdea aceasta
calitate, orice persoan care ocupa o funcie de conducere n cadrul unei instituii publice, dac
asociaia respectiv are ca scop sprijinirea activitii acelei instituii publice.
Presedinte in cadrul Asociatiei GAL Marginimea Sibiului este Bogdan Bucur.
n exercitarea competenelor sale Consiliul Director:
a) prezint adunrii generale raportul de activitate pe perioada anterioar, executarea bugetului de
venituri i cheltuieli, bilanul contabil, proiectul bugetului de venituri i cheltuieli i proiectele
asociaiei;
b) ncheie acte juridice n numele i pe seama Asociaiei;
c) accept donaii, sponsorizri, n condiiile legii;
d) aprob organigrama i politica de personal ale asociaiei, dac prin Statut nu se prevede altfel;
e) i elaboreaz regulamentul propriu de funcionare, pe care l supune spre aprobare Adunrii
Generale;
f) hotrte, la nevoie, schimbarea sediului Asociaiei;

g) mputernicete, n caz de nevoie i n condiiile legii, una sau mai multe persoane pentru a
ndeplini anumite atribuii cu caracter special n numele i n favoarea Asociaiei;
h) ndeplinete orice alte atribuii prevzute prin Statut sau stabilite de Adunarea General.
Deciziile Consiliului Director, contrare legii, Actului Constitutiv sau Statutului pot fi atacate n
justiie, n condiiile legii.
Consiliul Diector se ntrunete lunar sau ori de cte ori este necesar, la convocarea preedintelui sau la
cererea a cel puin unei treimi din membrii si. Convocarea se face cu cel puin 5 zile nainte de data
edinei. Conducerea edinei Consiliului Director se exercit de ctre preedinte, iar n lipsa acestuia
de ctre un vicepreedinte.
Consiliul Director este statutar constituit n prezena a cel puin 2/3 dintre membrii si.Consiliul
Director adopt decizii valabile cu majoritatea simpl a membrilor n funcie. n caz de balotaj, votul
preedintelui este decisiv.
n funcie de ordinea de zi, membrii consultani pot fi invitai la lucrrile Consiliului, cu rol
consultativ. Consiliul Director ii poate elabora un regulament intern de funcionare.
Deliberrile i deciziile Consiliului director se consemneaz n procese-verbale ncheiate cu ocazia
fiecrei ntruniri. Procesele-verbale vor fi semnate de preedinte.
3) Cenzorul asociatiei
Controlul financiar al Asociaiei este asigurat de un cenzor sau dup caz comisia de cenzori, ales/a de
Adunarea General. n cazul n care asociaii vor depii 100 membrii inscrisi pn la data ntrunirii
ultimei Adunri Generale, controlul financiar intern se exercit de ctre o comisie de cenzori. Comisia
de cenzori este alcatuit dintr-un numr impar de membrii. Membrii Consiliului Director nu pot fi
cenzori, cel puin unul dintre cenzori trebuie s fie contabil autorizat sau expert contabil, n condiiile
legii.
Cenzor al Asociatiei este Francu Constantin in calitate de expert contabil. .
Regulile generale de organizare i funcionare a comisiei de cenzori se aprob de Adunarea General.
Comisia de cenzori ii poate elabora un regulament intern de funcionare.
n realizarea competenei sale, cenzorul sau dup caz, comisia de cenzori:
a) verific modul n care este administrat patrimoniul Asociaiei;
b) ntocmete rapoarte i le prezint Adunrii Generale;
c) poate participa la edinele Consiliului Director, fr drept de vot;

d) ndeplinete orice alte atribuii prevzute n Statut, stabilite de Adunarea General sau rezultate
din legislaia aplicabil;
Adunarea General aprob regulamentul de organizare i funcionare a cenzorului. Cenzorul/comisia
de cenzori i poate elabora un regulament propriu intern de funcionare.
4) Comitetul de selectare a proiectelor
Comitetul de selectare a proiectelor este format din 7 membrii de drept si 7 membrii supleanti parteneri
publici si privati:
Membri de drept:
1.Jinar Constantin- Comuna Sugag
2. G Aurel- Comuna Orlat
3. Iancu Petru- SC Cabana Ursilor SRL
4. Fechete Dorel- Asociatia Administratorilor de Paduri
5. Bogdan Bucur- Asociatia GAL Marginimea Sibiului
6. Iuga Elena- Asociatia UN SAT PENTRU UN SAT Tilisca-Aubais
7. Gritu Miruna Elena- Asociatia Prietenii Berzelor Cristian
Membri supleanti:
Ivan Valentin-Dumitru-Ioan- Comuna Sadu
Beschiu Iancu-Comuna Jina
Balea Irina-Maria- Intreprindere Individuala Balea Irina Maria
Stoica Mihaela- Asociatia de Infrumusetare a comunei Gura Riului
Bratu Vasile- Asociatia Crescatorilor de Ovine din Sibiu Marginea
Olteanu Constanta- Carmen- Asociatia Rasinari Confluente Europene
Cazan Maria- Asociatia Marginimea Sibiului in Dezvoltare Saliste
n ceea ce privete selecia proiectelor n cadrul GAL, se va aplica regula dublului cvorum,
respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca n momentul seleciei s fie prezeni cel puin 50%
din parteneri, din care peste 50% s fie din mediul privat i societate civil. De asemenea se va infiinta
un Comitet de Contestatii care va analiza eventualele contestatii depuse de candidati.

Societati comerciale

ntreprinderi individuale

Comitet de selecie
LEADER

Reprezentani ai
Administraiilor
locale

ONG-uri
Public:
29%

Privat:
71%

Numr de membri: 7 membrii de


drept si 7 membri supleanti

5)Compartimentul administrativ are urmtoarea componen :


a) Manager administrativ coordoneaz activitatea GAL (Grup de Actiune Locala) att sub aspect
organizatoric ct i al respectrii procedurilor de lucru;
b) Responsabil finanaciar contabil se ocup de supravegherea i controlul gestiunii financiare
contabile a GAL-ului;
c) Animatori desfasoar activiti de animare pentru promovarea aciunilor GAL;
d) Sector tehnic se va stabili un numr de angajai n funcie de complexitatea activitilor de la
nivelul GAL, avnd ca sarcin verificarea i selecia proiectelor ce se vor implementa;
e) Consultani externi funcie de necesiti pentru buna desfasurare a activitilor GAL;
f) Angajai pentru activiti de secretariat;
g) Expert IT.

III.3. Organizarea GAL Marginimea Sibiului


Activitatea GAL Marginimea Sibiului este direct supravegheata de Consiliul Director, astfel
Managerul administrativ se subordoneaza acestuia si are in subordine toti ceilalti angajati.
Responsabilul financiar- contabil se ocupa de supravegherea si controlul gestiunii financiar-contabile,
planificarea cheltuielilor lunare si se asigura de respectarea bugetului. Animatorii desfasoara activitati
de animare a teritoriului GAL prin promovarea actiunilor acestuia. Sectorul tehnic se ocupa de
verificarea si selectia proiectelor care se depun la secretariatul GAL, Consultantii Externi au ca
obiectiv Acordarea de consultanta in scrierea de proiecte si implementare pentru beneficiarii care
solicita acest lucru, sprijina depunatorii in intocmirea documentatiilor aferente proiectelor si se ocupa
de monitorizarea stadiului implementarii acestora. Angajatii pentru activitati de secretariat au ca
atributii inregistrarea documentelor venite la sediul GAL, intocmirea comunicatelor de presa,
mentinerea unei comunicari adecvate cu toti membrii GAL. Expertul IT are ca principale atributii
mentinerea si actualizarea continua a informatiilor publicate pe pagina web a Asociatiei.

PARTEA A VI A: ORGANIZAREA GAL MARGINIMEA SIBIULUI


III.3.1 Resurse umane
La nivelul GAL Marginimea Sibiului se vor desfura urmtoarele activiti :
a)
b)
c)
d)
e)

informare comunicare;
apel pentru proiecte;
sprijinirea depuntorilor de proiecte;
organizarea procesului de verificare i decizie asupra proiectelor depuse;
monitorizarea proiectelor.

Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va ntocmi o fi a postului, n care vor fi cuprinse toate
activitile la care particip i atribuiile lor n cadrul acestor activiti.
Compartimentul administrativ are urmtoarea componen :
a) Manager administrativ coordoneaz activitatea GAL (Grup de Actiune Locala) att sub aspect
organizatoric ct i al respectrii procedurilor de lucru;
b) Responsabil finanaciar contabil se ocup de supravegherea i controlul gestiunii financiare
contabile a GAL-ului;
c) Animatori desfasoar activiti de animare pentru promovarea aciunilor GAL;
d) Sector tehnic se va stabili un numr de angajai n funcie de complexitatea activitilor de la
nivelul GAL, avnd ca sarcin verificarea i selecia proiectelor ce se vor implementa;
e) Consultani externi funcie de necesiti pentru buna desfasurare a activitilor GAL;
f) Angajai pentru activiti de secretariat;
g) Expert IT.

FIA POSTULUI
ANGAJATOR: Asociatia GAL Marginimea Sibiului
DENUMIREA POSTULUI: Manager administrativ
RELATII:
A. Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate)
- Se subordoneaza: Consiliului Director al GAL Marginimea Sibiului
- Are in subordine: toti angajatii GAL Marginimea Sibiului
B. Functionale (colaborare pe orizontala): Nu este cazul
DESCRIEREA POSTULUI:
1. Scopul general al postului: Coordonarea activitatii Grupului de Actiune Locala Marginimea Sibiului
2. Obiectivele postului:
- Organizarea Grupului de Actiune Locala din Marginimea Sibiului in acord cu graficul de
activitati aprobat de finantator
- Asigurarea respectarii procedurilor de lucru in acord cu cerintele Consiliului Director, legislatiei
in vigoare si finantatorului proiectului
3. DESCRIEREA ACTIVITATILOR LA CARE PARTICIPA SI A ATRIBUTIILOR:
a. Informare-comunicare
ATRIBUTII:
- Participa la toate intalnirile echipei de lucru
- Organizeaz i coordoneaz echipa de lucru;
- Deleaga responsabilitati;
- Cuantifica rezultatele;
- Se asigura de respectarea graficului de activitati;
- Realizeaza raportarile narative catre finantator;
- Intocmeste raportari periodice catre Consiliul Director;
- Organizeaza intalniri periodice ale Grupului de Actiune Locala din Marginimea Sibiului ;
- Aproba toate materialele de informare si comunicare realizate;
- Stabileste o relatie de colaborare cu mass-media in vederea promovarii GAL Marginimea Sibiului;
- Organizarea Adunarii Generale a GAL Marginimea Sibiului
- Alte reponsabilitati delegate de Consiliul Director al GAL Marginimea Sibiului
b. Apel pentru proiecte
ATRIBUTII:
Anunta Consliul Director de deschiderea liniilor de finantare si termenul limita de depunere a
proiectelor;
Stabileste grupul tinta care trebuie informat pentru fiecare linie de finantare;
Stabileste termenul limita pana la care proiectele pot fi depuse la GAL Marginimea Sibiului
c. Organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor depuse
- Coordoneaza activitatea echipei de evaluatori externi;
- Supervizeaza implementarea tuturor proiectelor aprobate;
- Aproba intocmirea documentatiei necesare pentru licitatii.

PROGRAMUL DE LUCRU: 8 ore

SPECIFICATIILE POSTULUI:
1. NIVELUL DE STUDII: studii superioare de preferinta in domeniul socio-uman
2. EXPERIENTA SI CUNOSTINTE:
- minim 5 ani pe o pozitie de conducere intr-o organizatie non-guvernamentala
- cunostiinte solide despre zona Marginimea Sibiului
- cunostiinte despre scrierea si implementarea proiectelor in mediu rural
3. OPERARE PC: Word, Excel
4. CUNOASTERE LIMBI STRAINE: limba engleza, nivel avansat
5. COMPETENTELE POSTULUI:
- Abilitatea de a comunica usor cu oamenii
- Abilitati de negociere, diplomatie si toleranta in lucrul cu subordonatii
- Abilitatea de a lucra independent si in echipa
- Bun organizator
- Discernamant si capacitate de a rezolva problemele
- Capacitate de a respecta termenele limita
- Disponibilitate pentru program prelungit si deplasri n afara localitii

Data:

Numele si semnatura titularului postului


APROBAT
Consiliu Director

FIA POSTULUI
ANGAJATOR: Asociatia GAL Marginimea Sibiului
DENUMIREA POSTULUI: Responsabil financiar
RELATII:
C. Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate)
- Se subordoneaza: Consiliului Director al GAL Marginimea Sibiului si Managerului
administrativ
- Are in subordine: nu este cazul
D. Functionale (colaborare pe orizontala): cu echipa de lucru
DESCRIEREA POSTULUI:
4. Scopul general al postului: Coordonarea si supervizarea activitatilor financiare-contabile a GAL
Marginimea Sibiului
5. Obiectivele postului:
- Planificarea cheltuielilor lunare in acord cu bugetul proiectului aprobat de finantato
6. DESCRIEREA ACTIVITATILOR LA CARE PARTICIPA SI A ATRIBUTIILOR:

d. Informare-comunicare
Participa la toate intalnirile echipei de lucru

Realizeaza planificarea cheltuielilor i intocmirea actelor contabile;


Se asigura de respectarea bugetului;
Managementul veniturilor
Realizeaza raportarile financiare catre finantator.
Intocmeste raportari periodice catre Managerul administrativ;
Realizare statistici financiare si prezentarea lor Consiliului Director si Managerului administrativ;

PROGRAMUL DE LUCRU: 8 ore


SPECIFICATIILE POSTULUI:
6. NIVELUL DE STUDII: studii superioare, absolvent al facultatii de contabilitate sau finante-banci
7. EXPERIENTA SI CUNOSTINTE:
minim 3 ani pe o pozitie similara
cunoasterea legislatiei la zi
cunoasterea contabilitatii pentru organizatii non-profit
8. OPERARE PC: Word, Excel, program de contabilitate
9. CUNOASTERE LIMBI STRAINE: cunoasterea limbii engleze constituie un avantaj
10. COMPETENTELE POSTULUI:
- Abilitati de comunicare
- Abilitati de relationare cu personalul GAL Marginimea Sibiului, banci, finantatori
- Abilitatea de a lucra independent si in echipa
- Bun organizator
- Discernamant si capacitate de a rezolva problemele
- Capacitate de a respecta termenele limita
- Confidentialitate
- Disponibilitate pentru program prelungit

Data

Numele si semnatura titularului postului


APROBAT
Consiliul Director

FIA POSTULUI

ANGAJATOR: Asociatia GAL Marginimea Sibiului


DENUMIREA POSTULUI: Consultant extern
RELATII:
E. Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate)
- Se subordoneaza: Managerului administrativ
- Are in subordine: nu este cazul
F. Functionale (colaborare pe orizontala): sector tehnic
DESCRIEREA POSTULUI:
7. Scopul general al postului: Activitati de consultanta pentru buna desfasurare a activitatilor GAL
Marginimea Sibiului
8. Obiectivele postului:
- Acordarea de consultanta in scrierea de proiecte si implementare pentru beneficiarii care solicita
acest lucru
9. DESCRIEREA ACTIVITATILOR LA CARE PARTICIPA SI A ATRIBUTIILOR:
e. Informare-comunicare
ATRIBUTII:
- Intocmeste raportari periodice de activitate catre Managerul administrativ;
- Informeaza solicitantii despre criteriile de eligibilitate pe care trebuie sa le indeplineasca;
- Informeaza solicitantii despre actele care trebuie sa le contina dosarul proiectului.
f. Sprijinirea depunatorilor de proiecte
ATRIBUTII:
- Sprijina depunatorii de proiecte in mod gratuit in scrierea cererii de finantare, studiului de
fezabilitate si analizei cost beneficiu/planului de afaceri;
- Sprijina depunatorii de proiecte in realizarea dosarului proiectului.
g. Monitorizarea proiectelor
ATRIBUTII:
- Sprijina beneficiarii de proiecte in implementarea proiectelor castigate
- Monitorizeaza implementarea proiectelor in acord cu regulile finantatorului, legislatia in vigoare
si cu documentele continute in dosarul de proiect.
PROGRAMUL DE LUCRU: 8 ore
SPECIFICATIILE POSTULUI:
11. NIVELUL DE STUDII: studii superioare, absolvirea cursului manager de proiect constituie un avantaj
12. EXPERIENTA SI CUNOSTINTE:

Minim 5 ani in scriere de proiecte


Cunostiinte temeinice depre liniile de finantare destinate mediului rural
Cunostiinte temeinice a Ghidului Solicitantului pentru toate liniile de finantare destinate
mediului rural

- Experienta in scrierea de proiecte pe liniile de finantare destinate mediului rural


13. OPERARE PC: Word, Excel, Power Point

14. CUNOASTERE LIMBI STRAINE: limba engleza, nivel avansat


15. COMPETENTELE POSTULUI:
- Abilitati de comunicare
- Abilitati de relationare
- Abilitatea de a lucra independent si in echipa
- Abilitatea de a relationa cu oameni care provin din medii diferite
- Bun organizator
- Disponibilitate pentru program prelungit si deplasari in afara localitatii

Data

Numele si semnatura titularului postului

APROBAT
Consiliu Director

FIA POSTULUI
ANGAJATOR: Asociatia GAL Marginimea Sibiului
DENUMIREA POSTULUI: Animator
RELATII:
G. Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate)
- Se subordoneaza: Managerului administrativ
- Are in subordine: nu este cazul
H. Functionale (colaborare pe orizontala): secretar, responsabil financiar
DESCRIEREA POSTULUI:
10. Scopul general al postului: Activitati de animare pentru promovarea activitatilor GAL Marginimea
Sibiului
11. Obiectivele postului:
- Promovarea activitatilor GAL Marginimea Sibiului in toate mediile
12. DESCRIEREA ACTIVITATILOR LA CARE PARTICIPA SI A ATRIBUTIILOR:
h. Informare-comunicare
ATRIBUTII:
- Participa la toate intalnirile echipei de lucru
- Intocmeste raportari periodice catre Managerul administrativ;
- Promoveaza activitatile GAL Marginimea Sibiului in randul administratiilor publice, ONG-uri
si mass-media
- Promoveaza activitatile GAL Marginimea Sibiului in randul sectorului privat;
- Promoveaza activitatile GAL Marginimea Sibiului in randul cetatenilor;

Informeaza administratiile publice, ONG-uri, mass-media, sectorul privat si cetatenii de


deschiderea liniilor de finantare, solicitanti eligibili si termenul limita de depunere a proiectelor;
Distribuie in randul administratiilor publice, ONG-uri, sector privat si cetateni materiale
informative pentru fiecare linie de finantare;
Organizeaza intalniri periodice de informare in toate localitatile Marginimii Sibiului;
Intocmeste comunicate de presa;
Organizeaza conferinte de presa;
Alte activitati de informare si promovare aparute pe parcursul implementarii proiectului.

PROGRAMUL DE LUCRU: 8 ore


SPECIFICATIILE POSTULUI:
16. NIVELUL DE STUDII: studii medii, studiile superioare constituie un avantaj
17. EXPERIENTA SI CUNOSTINTE:
- Cunostiinte de relatii publice
- Experienta in promovare si asigurarea vizibilitatii
- Conostiinte temeinice despre liniile de finantare destinate mediului rural
18. OPERARE PC: Word, Excel, Power Point
19. CUNOASTERE LIMBI STRAINE: limba engleza, nivel avansat
20. COMPETENTELE POSTULUI:
- Abilitati de comunicare
- Abilitati de relationare
- Abilitatea de a lucra independent si in echipa
- Bun organizator
- Inovator si creativ
- Spontan
- Disponibilitate pentru program prelungit si deplasari in afara localitatii
Data

Numele si semnatura titularului postului

APROBAT
Consiliu Director

FIA POSTULUI

ANGAJATOR: Asociatia GAL Marginimea Sibiului

DEPARTAMENT: Sector tehnic


DENUMIREA POSTULUI: Verificator
RELATII:
I.

Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate)


- Se subordoneaza: Managerului administrativ
- Are in subordine: nu este cazul
J. Functionale (colaborare pe orizontala): consultanti externi
DESCRIEREA POSTULUI:
13. Scopul general al postului: Activitati de verificare si selectie a proiectelor care se vor implementa
14. Obiectivele postului:
- Organizarea procesului de verificare a proiectelor depuse
- Selectia proiectelor care se vor implementa
15. DESCRIEREA ACTIVITATILOR LA CARE PARTICIPA SI A ATRIBUTIILOR:
i. Organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor depuse
ATRIBUTII:
- Respectarea procedurii de selectie stabilita de GAL Marginimea Sibiului
- Verificarea proiectelor depuse pentru indeplinirea criteriilor minime de eligibilitate
- Verificarea proiectelor daca contin documentele obligatorii
- Organizarea de vizite pe teren
- Intocmirea de rapoarte pentru vizitele pe teren
- Solicitarea de informatii suplimentare depunatorilor de proiecte
- Acordarea punctajului corespunzator fiecarui proiect in parte
- Intocmirea rapoartelor de selectie
- Informarea solicitantilor proiectelor declarate selectate
PROGRAMUL DE LUCRU: 8 ore
SPECIFICATIILE POSTULUI:
21. NIVELUL DE STUDII: studii superioare
22. EXPERIENTA SI CUNOSTINTE:
- Minim 5 ani in scriere/evaluare de proiecte
- Cunostiinte temeinice depre liniile de finantare destinate mediului rural
- Cunostiinte temeinice a Ghidului Solicitantului pentru toate liniile de finantare destinate
mediului rural
- Cunostiinte temeinice a procedurii de verificare si selectie folosita de GAL Marginimea Sibiului
23. OPERARE PC: Word, Excel, Power Point
24. CUNOASTERE LIMBI STRAINE: limba engleza, nivel avansat
25. COMPETENTELE POSTULUI:
- Bune abilitati analitice

Bun organizator

Discernamant si capacitate de a rezolva problemele


Capacitate de a respecta termenele limita
Confidentialitate si echidistanta
Abilitatea de a lucra independent si in echipa
Abilitatea de a relationa cu oameni care provin din medii diferite
Disponibilitate pentru program prelungit si deplasari in afara localitatii

Data

Numele si semnatura titularului postului


APROBAT
Consiliu Director

FIA POSTULUI

ANGAJATOR: Asociatia GAL Marginimea Sibiului

DENUMIREA POSTULUI: Secretar


RELATII:
K. Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate)
- Se subordoneaza: Managerului administrativ
- Are in subordine: nu este cazul
L. Functionale (colaborare pe orizontala): animator
DESCRIEREA POSTULUI:
16. Scopul general al postului: Activitati de secretariat pentru buna functionare a GAL Marginimea
Sibiului
17. DESCRIEREA ACTIVITATILOR LA CARE PARTICIPA SI A ATRIBUTIILOR:
j. Informare-comunicare
ATRIBUTII:
- Participa la toate intalnirile echipei de lucru
- Intocmeste raportari periodice catre Managerul administrativ;
- Intregistreaza toate documentele in registrul de intrari-iesiri si da numere de integistrare;
- Da informatii telefonice sau indruma solicitantii catre persoana care este responsabila;
- Patreaza o buna relatie de colaborare cu toti partenerii GAL Marginimea Sibiului;
- Planifica si ajuta la organizarea a diferite evenimente si intalniri
- Distribuie informarile venita catre departamentele vizate;
- Intocmeste comunicate de presa;
- Alte responsabilitati delegate de managerul administrativ.

PROGRAMUL DE LUCRU: 8 ore


SPECIFICATIILE POSTULUI:
26. NIVELUL DE STUDII: studii medii, studiile superioare constituie un avantaj
27. EXPERIENTA SI CUNOSTINTE:
- Cunostiinte de relatii publice
28. OPERARE PC: Word, Excel, Power Point
29. CUNOASTERE LIMBI STRAINE: limba engleza, nivel avansat
30. COMPETENTELE POSTULUI:
- Abilitati de comunicare
- Abilitati de relationare
- Abilitatea de a lucra independent si in echipa
- Bun organizator
- Disponibilitate pentru program prelungit si deplasari in afara localitatii
Data
postului

Numele

APROBAT
Consiliu Director

si

semnatura

titularului

FIA POSTULUI
ANGAJATOR: Asociatia GAL Marginimea Sibiului

DENUMIREA POSTULUI: Expert IT


RELATII:
M. Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate)
- Se subordoneaza: Managerului administrativ
- Are in subordine: nu este cazul
N. Functionale (colaborare pe orizontala): nu este cazul
DESCRIEREA POSTULUI:
18. Scopul general al postului:
- Activitati de intretinere a bazei de date, crearea si administrarea sectiunii dedicate proiectului pe pagina
web a asociatiei.
- publicarea pe site a materialelor informative despre activitatea asociatiei.
19. Obiectivele postului:
- Organizarea activitatii de administrare a paginii web
20. DESCRIEREA ACTIVITATILOR LA CARE PARTICIPA SI A ATRIBUTIILOR
Organizarea activitatii de administrare a paginii web

ATRIBUTII:
- Realizarea activitatii IT din cadrul asociatiei
- Actualizarea continua a paginii web.
PROGRAMUL DE LUCRU: 4 ore
SPECIFICATIILE POSTULUI:
31. NIVELUL DE STUDII: studii superioare
32. EXPERIENTA SI CUNOSTINTE:
- Minim 3 ani in IT
33. OPERARE PC: nivel avansat
34. CUNOASTERE LIMBI STRAINE: limba engleza, nivel avansat
35. COMPETENTELE POSTULUI:
- Bune abilitati analitice
- Bun organizator
- Discernamant si capacitate de a rezolva problemele
- Capacitate de a respecta termenele limita

Data

Abilitatea de a lucra independent si in echipa

Numele si semnatura titularului postului


APROBAT
Consiliu Director

Resurse umane ale structurilor partenere:


Primarii:
personal instruit scriere proiecte
Personal instuit Leader ,
Personal informare si comunicare cetateni
ONG: personal instruit scriere proiecte
Personal instuit Leader ,
Personal informare si comunicare cetateni
Animatori
Firme: personal instruit scriere proiecte
Personal instuit Leader ,
Personal informare si comunicare cetateni

III.3.2 Descrierea resurselor materiale


(echipamente, localuri disponibile)
Vor fi prezentate principalele resurse materiale (echipamente, localuri disponibile etc.) identificate n
cadrul teritoriului i care vor contribui (alturi de resursele umane i financiare) la implementarea
aciunilor din cadrul proiectului.
Asociatia GAL Marginimea Sibiului are sediul la Scoala Scoala Popovici Barcianu din Rasinari, str.
Andrei Saguna nr 539 pe baza unui contract de Comodat incheiat intre Scoala si Asociatia GAL
Marginimea Sibiul. Spatiul de 1 camera+anexe in suprafata de 60mp situat in incinta imobilului este
dat spre folosinta gartuita.
Pe langa sediul asociatiei vor fi folosite salile de sedinte din incinta primariilor sau salile din Caminele
Culturale din localitatile din teritoriul GAL. Aceste locatii vor fi folosite pentru organizarea de intalniri
cu cetatenii din teritoriu, conferinte si consultari.
In cadrul manifestarilor culturale (de ex. festivaluri) organizate in teritoriu vom folosi echipamentele si
locatiile unde se organizeaza evenimentul (echipamente de sonorizare, Sali de conferinta).
ECHIPAMENTE
In acest moment asociatia are la dispozitie urmatoarele echipamente:
-2 calculatoare cu conexiune internet
- 1 xerox
- telefon/fax
-2 imprimante alb-negru
-1 videoproiector
In cadrul intalnirilor organizate in teritoriu vor fi folosite o aparte din echipamentele de care dispun
ONG-rile sau primariile (videoproiector, calculator).
Din bugetul aferent functionarii GAL vor fi achizitionate echipamente necesare pentru activitatile
prevazute in Planul de dezvoltare conform bugetului indicativ al proiectului.
Resurse financiare .
In vederea indeplinirii indicatorului de mobilizare a cofinantarii Asociatia GAL Marginimea Sibiului a
inaintat o adresa catre CEC BANK Sucursala Sibiu care si-a aratat disponibilitatea de a colabora cu
Asociatia in ceea ce priveste informarea si comunicarea cu potentialii beneficiari ai fondurilor FEADR,
AXA 4 LEADER pentru obtinerea cofinantarii necesare implementarii proiectelor

III.3.4 Dispozitivul de comunicare i informare


Comunicarea si informarea este un procedeu folosit in toate etapele derularii unui proiect. In aceste conditii
dispozitivul de comunicare si informare este util in doua situatii cu referire la parteneriatul Gal Marginimea
Sibiului:
a. In etapele initiale de constituire a parteneriatelor public-privat
b. In etapele dupa selectarea parteneriatului GAL Marginimea Sibiului in actiuni de
functionare, instruire si animare a teritoriului.
1. Dispozitivul de comunicare i informare n etapele iniiale, de constituire a parteneriatelor public
private.
Obiectivul principal al actiunilor de informare si comunicare in etapele initiale de constituire a parteneriatului
public-privat l-a constituit Elaborarea Planului de Dezvoltare a Teritoriului GAL Marginimea Sibiului si in
mod special s-a adresat:
a administratiei publice nationale si locale, organizatiilor profesionale, partenerilor economici si sociali,
organizatii neguvernamentale privind culegerea informatiilor necesare elaborarii Planului de dezvoltare
a teritoriului.
Liderilor locali din comunitate privind culegerea informatiilor despre comunitate si problemele cu care
se confrunta localitatea.
Cetateni din localitatile cuprinse in teritoriul GAL privind identificarea principalelor probleme din zona
si stabilirea prioritatilor Planului de dezvoltare.
Criterii privind actiunile de informare a sectorului public:
- numarul de intalniri cu sectorul public pentru culegerea datelor necesare elaborarii Planului
- numarul de consultari organizate pentru finalizarea Planului de dezvoltare si a obiectivelor de dezvoltare.
- Vizibilitatea initiativei de constituire GAL Marginimea Sibiului.
Criterii privind actiunile de informare a cetatenilor:
- numarul de persoane care au participat la sondajul de opinie privind problemele cu care se contrunta localitatea
si teritoriul.
- numarul de materiale informative distribuite cetatenilor privind oportunitatile de dezvoltare oferite de
parteneriatul GAL.
- numarul de aparitii mass-media cu privire la actiunile GAL Marginimea Sibiului.
Metode si instrumente de informare si comunicare.
In etapele initiale de constituire a parteneriatului GAL metodele de informare utilizate au fost:

Organizarea de intalniri si conferinte tematice

Publicatii / aparitii in mass-media

Diseminare de materiale

Organizarea de grupuri de lucru

Sondaj de opinie

Consultari publice.
Metodologia de organizare a etapei de informare si comunicare a fost stabilitata pentru fiecate metoda in parte
astfel:

1. Organizarea de intalniri si conferinte tematice


In cadrul proiectului a fost organizat un seminar de instruire in perioada 25-26.06.2010 cu privire la
dezvoltarea GAL Marginimea Sibiului. In cadrul seminarului a fost facuta o prezentare a proiectului Plan
de dezvoltare locala a Grupului de Actiune Locala Marginimea Sibiului, legislatia in domeniu (Axa IV
LEADER, Masuri, Criterii de selectie). De asemenea participantii au lucrat pe elaborarea analizai SWOT a
zonei Merginimea Sibiului.
De asemenea pe parcursul elaborarii Planului de dezvoltare au fost organizate intalniri informale cu principalii
actori locali din localitatile care fac parte din teritoriul Gal Marginimea Sibiului. Discutiile s-au axat pe
culegerea de informatii necesare elaborarii Planului (date demografice, structura teritoriala, ocupatii, obiceiuri
si traditii specifice).
2. Publicatii/ aparitii mass-media
La inceputul proiectului a fost organizata o conferinta de presa pentru lanasarea proiectului, in care a fost
promovata initiativa de constituire a parteneriatului GAL in scopul dezvoltarii zonei Marginimea Sibiului.
Acesta activitate s-a concretizat prin aparitii in mass-media locala. De asemenea, pe parcursul elaborarii
Planului de Dezvoltare in ziarele unor localitati din Marginimea Sibiului cum ar fi Rasinareanul de la
Rasinari, Gazeta de Tilisca de la Tilisca. De asemenea in aceste ziare au aparut articole despre
oportunitatile de dezvoltare oferite de fondurile europene si importanta constituirii parteneriatului GAL.
3. Diseminarea de materiale
In cadrul intalnirilor organizate pentru elaborarea Planului de dezvoltare al teritoriului GAL Marginimea
Sibiului au fost distribuite materiale de informare.
Materialele realizate in cadrul proiectului au fost:
- Pliante si brosuri cu scopul de a promova GAL Marginimea Sibiului, cuprinzand informatii despre
AXA LEADER, cadrul legal de finantare, o prezentare a zonei Marginimea Sibiului si modele de buna
practica din cadrul AXEI LEADER.
- Strategia de dezvoltare a zonei Marginimea Sibiului- dupa finalizare a fost multiplicata si distribuita
catre localitatile din teritoriul GAL Marginimea Sibiului.
4. Organizarea de grupuri de lucru
Pe parcursul elaborarii Planului de Dezvoltare a teritoriului a fost constituit un grup de lucru. Au foat
organizate 4 inatalniri ale grupului de lucru in care s-au discutat teme relevante pentru zona Marginimea
Sibiului astfel:
- In data de 11.06.2010 a fost organizata prima intalnire a grupului de lucru in care s-au prezentat modelul
planului de dezvoltare si criteriile de selectie GAL.
-In data 03.07.2010 a avut loc a doua intalnire a grupului de lucru pe tema situatiei actuale a turismului rural
si oportunitati de dezvoltare a acestui domeniu.
-In data de 23.07.2010 a avut loc a treia intalnire a grupului de lucru pe tema situatie tinerilor si protectia
mediului.
-In data 15.08.2010 a avut loc a patra intalnire a grupului de lucru pe tema situatie crescatorilor de oi si
importanta lor in dezvoltarea economica a zonei.
5. Realizarea unui sondaj de opinie.
Au fost realizate trei tipuri de chestionare pentru a identifica problemele din localitati si din teritoriu.
Astfel au fost realizate 1000 chestionare pentru cetateni in care au fost culese date despre
opinia cetatenilor cu privire la domeniile in care ar trebui sa se faca investitii in localitate si in teritoriu.
200 Chestionare pentru liderii locali/reprezentanti ai instituriilor care s-au axat pe domenii
de activitate (agricultura, mediu, tineret, sport, cultura, social si sanatate) si au fost identificate
problemele care exista in teritoriu pentru fiecare domeniu.
50 chestionare pentru IMM-uri care au avut ca prioritate identificarea IMM-urilor din zona cu
domeniul de activitate, numarul de angajati, intentia in urmatorii ani de a accesa fonduri europene.
Chestionarele
au
fost
centralizate in programul SPSS si prelucrate. Rezultatele au fost utilizate in elaborarea Planului de
dezvoltare pentru stabilirea prioritatilor zonei Marginimea Sibiului.
6. Consultari publice

Au fost organizate 3 consultari publice sub forma de dezbatere publica in perioada 07.07.2010 19.09.2010 in
localitati de Marginimea Sibiului cu scopul de a consulta cetatenii cu privire la continutul Planului de Dezvoltare
a zonei. In cadrul dezbaterilor cetatenii au avut posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere cu privire la
continutul planului si sa aduca imbunatatiri. La consultari au participat atat cetateni cat si reprezentanti ai
societatii civile si ai sectorului privat din zona. Discutiile s-au concentrat asupra domeniile prioritare identificate
prin celelalte metode folosite.
2. Dispozitivul de comunicare i informare dup selectarea parteneriatului GAL n aciunile de
funcionare, instruire i animarea teritoriului. Informarea i comunicarea reprezint un element eseniale att n
etapele iniiale, de constituire a parteneriatelor public private ct i ulterior, dup selectarea parteneriatului ca
GAL n aciunile de sale de funcionare, instruire i animarea teritoriului.
Obiectivul principal al actiunilor de informare si comunicare in cadrul GAL Marginimea Sibiului l
constituie constientizarea opiniei publice si n mod special campanile se adreseaza :
a potentialilor beneficiari, n vederea accesrii fondurilor europene destinate dezvoltrii rurale;
a beneficiarilor Programului, privind continutul msurilor;
a administratiei publice nationale si locale, organizatiilor profesionale, partenerilor economici si
sociali, organizatii neguvernamentale att pentru accesarea Fondului European Agricol de Dezvoltare Rural,
Axa 4 Leader ct si pentru diseminarea informatiilor specifice.
Comunicarea va fi adaptata publicului tinta si va fi clar, concis, concret la nivel Teritoriului GAL
Marginimea Siubiului pe durata ntregii perioade de implementare. Aceasta se articuleaz n jurul a trei
principii:
flexibilitatea -capacitatea de a rspunde rapid la semnalele venite din mediul intern si extern;
transparenta -capacitatea de a furniza informatie obiectiv si corect referitoare la activittile GAL
Marginimea Sibiului.
eficienta -utilizarea optim a resurselor n vederea atingerii impactului maxim.
Implementarea campaniei de informare si publicitate privind Planul de Dezvoltare Locala a teritoriului
Marginimea Sibiului va fi asigurat de ctre Dispozitivul de comunicare i informare si de expertul IT in ceea
ce priveste activitatea de actualizare a paginii web a Asociatiei.
Msuri propuse pentru informarea beneficiarilor FEADR, Axa 4 Leader
n ceea ce priveste informarea beneficiarilor Programului, acestia trebuie s cunoasc natura fondurilor
europene n vederea implementrii corespunztoare a proiectelor. Astfel, n momentul semnrii contractului
ntre autoritatea contractant sau autoritatea delegat si beneficiar, se va preciza n mod explicit categoria
sprijinului financiar acordat, adic, de la bugetul comunitar sau de la bugetul de stat, precum si suma alocat,
contributia fiecruia putnd fi exprimat n procente sau valoare absolut.
Pentru beneficiarii axei LEADER, contractul va fi stabilit ntre Autoritatea de Management sau autoritatea
delegat si beneficiar, iar pe lng informatiile mentionate anterior se va aduga si logo-ul LEADER prin
precizarea c sprijinul este alocat n baza acestei axe.
Asadar, beneficiarii vor fi informati asupra actiunilor de cofinantare prin FEADR si asupra priorittii axelor din
PNDR si, totodat, va publica lista beneficiarilor care primesc sprijin prin Program, destinatia financiar si
sumele contributiei publice.
Actiunile propuse pentru informarea beneficiarilor msurilor vor avea loc ndeosebi n momentul semnrii
contractului de finantare si vor continua si pe ntreaga perioad a implementrii proiectului.
Criteriile de evaluare a actiunilor de informare a beneficiarilor sunt:
Evolutia numrului dosarelor selectate pentru finantare;
Scderea numrului de cereri de finantare refuzate din motive administrative;
Numrul de documente descrcate de pe pagina de internet a GAL Margimea Sibiului ;

Vizibilitatea GAL Margimea Sibiului n mass- media locala si nationala ;


Numrul evenimentelor de informare specific organizate.
Actiuni prevzute s informeze publicul larg despre rolul jucat de comunitate n cadrul PNDR,
Axa 4 Leader si despre rezultate
Publicul larg va fi informat de rolul pe care l are Uniunea European n implementarea Programului National de
Dezvoltare Rural,Axa 4 Leader prin:
Plcute explicative aplicate pe toate investitiile care au o valoare mai mare de 50.000 Euro ;
Plcute explicative instalate n biroul Grupului de Actiune Local Marginimea Sibiului ;
Publicarea constant a unor rapoarte anuale cu privire la Programul National de Dezvoltare Rural.
Axa 4 Leader in teritoriul Marginimea Sibiului
Pentru a sublinia si populariza oportunittile si exemplele de succes legate de implementarea PNDR, Axa 4
Leader precum si implicarea comunitar n spatiul rural romnesc AM va publica pe site-ul GAL Marginimea
Sibiului Raportul Anual de progrese care cuprinde informatii concrete privind evolutia Programului, precum si
lista complet a beneficiarilor care l-au accesat. De asemenea, n mod constant, pe parcursul perioadei de
programare, GAL Marginimea Sibiului va informa prin anunturi si comunicate de pres evenimentele si
actiunile semnificative.
Actiunile propuse pentru informarea publicului larg se vor desfsura ncepnd cu perioada de pregtire a
Programului (dinaintea aprobrii/ implementrii sale) si va continua pe toat perioada implementrii, pn la
evaluarea rezultatelor acestuia. Pentru informarea publicului larg vor avea loc campanii specifice n mod
deosebit la nceputul implementrii Programului (pentru a acoperi o gam
ct mai larg de potentiali beneficiari). La sfrsitul acestei perioade, campaniile vor fi organzate n scopul
informrii publicului asupra rezultatelor, a experientei dobndite si a beneficiarilor care au accesat FEADR,
Axa 4 Leader in teritoriul Marginimea Sibiului).
Criteriile de evaluare a actiunilor de informare a publicului larg sunt:
Numrul de plcute explicative aferente investitiilor derulate sau finalizate prin FEADR Axa 4
Leader in teritoriul Marginimea Sibiului);
Numrul de accesri si documente descrcate de pe pagina de internet a GAL Marginimea Sibiului ;
Vizibilitatea GAL Marginimea Sibiului n mass-media;
Recunoasterea logo-ului comunitar si logo-ul LEADER n urma campaniilor de informare derulate n
mediul rural;
Numrul evenimentelor de informare general organizate de GAL Marginimea Sibiului ;
Numrul participrilor reprezentantilor AM PNDR la evenimentele organizate de terti;
Numrul de accesri a Raportului Anual al GAL Marginimea Sibiului postat pe site-ul GAL
Marginimea Sibiului
Metode si instrumente de informare si comunicare.
In perioada de dupa selectarea parteneriatului GAL n aciunile de funcionare, instruire i animarea
teritoriului metodele de informare utilizate vor fi:

Organizarea de intalniri si conferinte tematice

Facilitarea accesului la baze de date cu informatii relevante

Internet

Publicatii si materiale de informare


Metodologia de organizare a etapei de informare si comunicare va fi stabilitata pentru fiecate metoda in parte
astfel:
1. Organizarea de intalniri si conferinte tematice

- la inceputul proiectului va fi organizata o conferita tematica de lansare in care vor fi prezentate masurile pe
care se poate aplica, cate proiecte sunt prevazute pentru fiecare masura si obiectivele planului de dezvoltare a
teritoriului GAL. Evenimentul va fi promovat in presa locala si prin afise la primariile din teritoriul GAL. In
cadrul conferintei vor fi distribuite materiale in suport scris care vor cuprinde informatii relevante pentru
potentialii beneficiari.
- inainte de lansarea unui apel de proiecte pe fiecare masura vor fi organizate intalniri si conferinte tematice in
care vor fi invitati potentiali beneficiari cu scopul de a disemina informatiile despre masura deschisa, criteriile
de eligibilitate si selectie pentru potentialii beneficiari, oportunitatile de dezvoltare. La aceste intalniri vor fi
oferite materiale informative (Ghidul Solicitantului, alte informatii relevante) si informatii despre modalitatea de
informare in format electronic (site-uri, baze de date) si de asemenea modalitatea in care potentialii beneficiari
vor putea solicita informatii suplimentare.
- pe parcursul derularii unei sesiuni de depunere a proiectelor vor fi transmise informatii cu caracter general si
tehnic in format scis, electronic si telefonic catre potentialii beneficiari care le vor solicita.
In urma fiecarei sesiuni de informare va fi redactat un raport al activitatii de informare care va fi facut public.
2. Facilitarea accesului la baze de date cu informatii relevante si internet.
Va fi realizata o pagina web Gal Marginimea Sibiului care va cuprinde mai multe sectiuni dupa cum urmeaza:
- Prezentarea generala a teritoriului Gal si a Strategiei de dezvoltare locala si stadiul implementarii obiectivelor
cuprinse in strategie.
- Masurile si tipurile de investitii finantate din fonduri GAL
- Anunturi privind sesiunile de proiecte active.
- Rapoarte de selectie si contestatii
- Stadiul de implementare a proiectelor contractate
- Comunicare: comunicate de presa, rapoarte ale activitatilor de informare, intrebari frecvente si glosar de
termeni
- Arhiva
- Contact
De asemenea, beneficiarii vor avea acces la baze de date cu informatii despre firme de consultanta din zona,
preturile de referinta si elemente de identitate vizuala.
3. Publicatii si materiale informative
Materialele informative si publicatiile realizate in cadrul GAL Marginimea Sibiului vor avea imprimare sigla si
logo-ul LEADER si toate elementele de vizibilitate stabilitate de PNDR.
Vor fi realizate
- pliante si brosuri care vor cuprinde informatii despre Planul de dezvoltare al teritoriului GAL Marginimea
Sibiului, obiectivele si prioritatile de dezvoltare. Materialele vor fi distribuite potentialilor beneficiari cu
ocazia evenimentelor de informare organizate (intalniri si conferinte tematice).
- Afise care vor cuprinde informatii despre evenimentele publice organizate, sesiunile de proiecte lansate,
beneficiarii eligibili si tipurile de investitii finantate in functie de masura. Afisele vor fi postate in cadrul
primariilor din teritoriul Gal si in alte locuri special amenajate pentru informarea cetatenilor. Afisele vor fi
realizate de cate ori exista un eveniment public sau se deschide o linie de finantare, in acest fel cetateniipotentiali beneficiari sa fie informati in timp util despre posibilitatea de aplicare.
- Publicatie proprie- ziar Gal Marginimea Sibiului. Va fi realizat un un ziar trimestrial Gal Marginimea
Sibiului care va cuprinde informatii despre stadiul implementarii Planului de Dezvoltare al teritoriului,
evenimente, festivaluri, actiuni din localitatile din teritoriul GAL, informatii despre sesiunile de proiecte
active si oportunitatile oferite de fondurile europene pentru dezvoltarea zonei. Ziarul va fi distribuit gratuit
in teritoul Gal Marginimea Sibiului.

PARTEA A- VII- A :MECANISMUL DE IMPLEMENTARE


Se va indica dispozitivul prevazut in domeniul monitorizarii (adica gestionarea
financiara,evaluarii,(mod de organizare,metodologie,indicatori) si al controlului.
La nivel teritoriu GAL MARGINIMEA Sibiului va fi infiintat Comitetul de Monitorizare care va
avea un rol important in monitorizare,evaluare si control.
Dispozitivul de monitorizare,evaluare si control implementat de GAL Marginimea Sibiului
presupune:
-Luare operativa a deciziilor asupra implementarii proiectului(sau depistarea problemelor);
-Efectuarea zilnica a gestionarii proiectului;
-Executarea operativa si corecta a procedurilor de gestionare a resurselor;
-Facilitarea coordonarii intre activitatile componentelor;
-Monitorizarea si raportarea la timp despre realizarile si rezultatele proiectului;
-Informatia despre continutul proiectului si realizarile acestuia este oferita factorilor de decizie la
cel mai inalt nivel.
Monitorizarea in cadrul GAL Marginimea Sibiului prevede un dispozitiv riguros si
transparent de vizualizare a modului in care are loc gestionarea financiara a implementarii strategiei de
dezvoltare locale, care permite colectarea sistematica si structurarea anuala a datelor cu privire la
activitatile desfasurate in cadrul teritoriului
Evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a inregistrarii si
raportarii catre AM a unor sugestii si remarci privind rezultatele implemntarii proiectelor in cadrul
strategiei de dezvoltare locala.De asemenea evaluarea va fi o activitate bine structurata pe o baza bine
stabilita si presupune eleborarea unui set de indicatori ( considerati relevanti in reflectarea eficientei
obtinute in urma implementarii proiectului) si a unei metodologii de evaluare ( inclusiv rapoarte de
evaluare- intermediare si fina;e) a rezultatelor implementarii. Monitorizarea si evaluare va asigura
implementarea efectiva si la timp a proiectelor managementul finantelor publice inclusiv administrarea
adecvata a resurselor proiectului si monitorizarea efectiva si evaluarea activitatilor si rezultatelor
acestuia.In vederea aprobarii rapoartelor de evaluare,in scopul efectuarii platilor se va efectua auditul
de catre auditorul stabilit.
Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectarii planificarii legate de
implementarea strategiei de dezvoltare.Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.Programarea
vizitelor (controalelor) va avea in vedere anumite principii, cum ar fi :eficienta unor astfel de
demersuri, pastrarea bunelor relatii contractuale, verificarea doar a aspectelor de ordin tehnic legate de
proiect etc.
Comitetul de monitorizare
Comitetul de monitorizare se instituie la data selectiei GAL,in scopul de a asigura eficienta
,eficacitatea si corectitudinea punerii in aplicare a Planului de Dezvoltare Locala. Structura Comitetului
de monitorizare urmareste sa asigure o reprezentare a sectoarelor cu relevanta in implementarea
Planului de Dezvoltare Locala a teritoriului Marginimea Sibiului.Partenerii GAL Marginimea Sibiului
vor fi asociati la procesul de monitorizare a proiectului din parte institutiilor pe care le reprezinta si a
functiilor ocupate de acestia in cadrul acestora, facand distinctia intre partenerii publici, private si
ONG.

Principalele responsabilitati ale Comitetului de Monitorizare sunt:

Analizarea criteriilor de selectie a operatiunilor finantate, precum si revizuirea acestora in


functie de nevoile programarii;

Evaluarea periodica a proceselor inregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice ale


Planului de Dezvoltare Locala,pe baza documentelor;

Examinarea rezultatelor implementarii fiecarei masuri si monitorizarea calitatii implementarii


Planului de Dezvoltare Locala

Analizarea si aprobarea Raportului anual de progrese si a rapoartelor de evaluare;

Elaborarea recomndarilor si propunerilor in vederea imbunatatirii impactului programului;

Analizarea si aprobarea propunerilor de ajustare/modificare a Planului de Dezvoltare Locala;


Membrii Comitetului de Monitorizare vor elabora un Regulamentul Intern de Organizare si
Functionare,acesta va fi aprobat in prima sedinta a comitetului.Deciziile Comitetului de Monitorizare
sunt adoptate prin procedura de vot in cconditiile intrunirii unui cvorum stabilit prin Regulamentul de
Organizare si Functionare. In cazul problemelor urgente sau a aspectelor care nu justifica organizarea
unei reuniuni a Comitetului, prin Regulamentul de organizare si functionare, se poate stabili aplicarea
procedurii de aprobare scrisa.Lucrarile Comitetului vor fi inbregistrate in minute.
Raportarea rezultatelor monitorizarii- Anual Comitetul de Monitorizare va fi realizat un
Raportul anual de progrese care cuprinde urmatoarele elemente:

Tabele de monitorizare privind implementarea financiara a Planului de Dezvoltare Locala a


teritoriului Marginimii Sibiului,

Tabele de monitorizare care includ informatii cantitative pe baza indicatorilor comuni de


realizare si rezultat,Aceste tabele vor fi introduse in baza de date a GAL Margibimea Sibiului

Analiza rezultatului monitorizarii Planului


Sistemul de monitorizare IT va asigura inregistrarea si stocarea informatiilor statistice,
prin intermediul unui sistem informatic, intr-o forma adecvata monitorizarii si
evaluarii.

Modul de distribuire a responsabilitatilor, pentru fiecare etapa a circuitului unui dosar, intre
GAL, agentia de plati si autoritatea de management* este :

Sarcina
Informare
Sprijinirea elaborarii
proiectelor
Lansarea apelului
pentru proiecte
Selectarea proiectelor

GAL

AM judetean

X
X
X
X

Controlul administrativ
al dosarelor
Decizie
Notificare catre
beneficiar

Agentia de Plati

Monitorizare
X
X
Plata
X
Control
X
X
Arhivare
X
*Cu titlu indicativ ( confirmare de catre Autoritatea de Management cf. pistei de audit )
Distribuire responsabilitatilor in cadrul Compartimentului Administrativ a GAL Marginimea
Sibiului :Informare-Expert IT , Manager administrativ , secretar ; Sprijinirea elaborarii proiectelor:
consultanti ; Lansarea Apelului de Proiecte : Expert IT, Manager de Selectie ; Monitorizare- Sector
tehnic, Responsabil financiar Comitet de Monitorizare ; Arhivare Secretar.

Pentru proiecte de investitii


6
7
8

. CRPDRP verifica eligibilitatea proiectelor si se efectueaza verificarea pe teren a


potentialului beneficiar de catre structurile teritoriale ale APDRP.
CRPDRP transmite o notificare catre beneficiar si catre GAL, de instiintare cu privire la
aprobarea sau neaprobrea proiectuli.
Incheierea contractului intre beneficiar si CRPDRP

Pentru proiecte de servicii


6 . CRPDRP verifica eligibilitatea proiectelor si transmite o notificare catre beneficiar si catre
GAL de instiintare cu privire la aprobarea sau neaprobarea proiectului
7 . Incheierea contractului intre beneficiar si CRPDRP.

III.5 Implicarea GAL-ului n aciunile de cooperare i n RNDR


PARTEA A -VIII A: COOPERARE I CREAREA I IMPLEMENTAREA REELEI
III.5.1 Cooperare
Datele vor fi prezentate sub forma unui tabel dup modelul de mai jos:
Nr. Partenerul/parten
crt
erii
.

Tematica
cooperrii

Obiective

Valoarea
proiectulu
i de
cooperare

Rezultate

1. Experiene de cooperare deja ntreprinse


1.

3.

Fundatia
Comunitatii Sibiu,
Primaria Deventer
Olanda, Consiliul
Judeean Sibiu,
administraiile
locale din
localitile din
Mrginimea
Sibiului, ONG-uri
i partenerii
implicai din
oraele Deventer i
Overbetuwe
(Olanda)

Dezvoltarea
economica
locala a
Marginimii
Sibiului

Asociaia Turism
Rural Transilvan
(ATRT) i GAL
Pays de Redon
reprezentat
de
Maison
du
Tourisme du Pays
du Redon. ATRT,
Asociatia
Judeean
de
Turism
(AJTS)/
Consiliul Judeean
Sibiu,
Maison
dIlle et Vilaine
(APIVS).

Punerea n
valoare a
patrimoniului
construit n ochii
marelui public i
prelungirea
duratei sejurului
turistic

Schimbul de
experien
romno-olandez
privind
dezvoltarea
durabil a zonei
Mrginimea
Sibiului i a
zonei Deventer
i Overbetuwe.

150.000
euro

Creterea
vizibilitii
obiectivelor
turistice i
produselor
locale specifice

30.000
euro

Interpretarea
patrimoniului
construit

-20 de proiecte pilot


n domeniile turism
rural, agricultur i
dezvoltare mici
ntreprinztori
impementate in zona
Marginimii Sibiului
- 6 schimburi de
experiente intre
parteneri din
Romania si Olanda

-1 schimb de
experienta
-materiale de
promovare turistica
-studiu de evaluare a
patrimoniului
cultural

2. Intenii de cooperare
1.

Grupul de Aciune Promovarea


Local Asociaia
turismului
Transilvan Braov
rural i a
Nord
produselor
locale din
sudul
Grupul de Aciune
Transilvaniei
Local Valea
Smbetei
Grupul de Aciune
Local Mrginimea
Sibiului

2.

Grupul de Aciune Dezvoltarea


Local Mrginimea sectorului
Sibiului
agricol
Fundatia DeventerRomania ,Fundatia
Sibiu-Deventer

Creterea
vizibilitii
obiectivelor
turistice i
produselor
locale
specifice din
sudul
Transilvaniei;

30.000
EURO

- un festival
organizat anual care
s includ
manifestri artistice
tradiionale din cele
3 teritorii din sudul
Transilvaniei
(fiecare partener va
fi gazda unui
eveniment)

Extinderea
experienei
fiecrui
potenial GAL
n vederea
mbuntirii
aciunilor de
promovare a
serviciilor i
produselor
locale.

Imbunatatirea
experintelor
partenerilor
GAL
Marginimea
Sibiului in
vederea
dezvoltarii
sectorului
agricol

o publicaie
comun cu
obiectivele culturale,
naturale i
gastronomia
specific celor 3
teritorii;

- cte 2 persoane din


echipa de
implementare a
fiecrui GAL vor
participa anual la
sesiuni de schimb de
personal n vederea
extinderii experienei
n valorificarea
produselor locale la
celelalte doua GALuri partenere

60.000
euro

-organizare a 2
schimburi de
experienta
-o publicatie comuna
cu exemple de buna
practica

3.

GAL Marginimea
Sibiului, Asociaia
Turism
Rural
Transilvan (ATRT)
i GAL Pays de
Redon reprezentat
de Maison du
Tourisme du Pays
du Redon. ATRT,
Asociatia
Judeean
de
Turism
(AJTS)/
Consiliul Judeean
Sibiu,
Maison
dIlle et Vilaine
(APIVS).

Promovarea
patrimoniului
natural si
cultural .

Creterea
vizibilitii
obiectivelor
turistice i
produselor
locale specifice

60.000
euro

-2 schimburi de
experienta
-materiale de
promovare turistica
-participare la
festivaluri si
manifestari pentru
promovare turistica

III.5.2 Crearea i implementarea reelei

GAL Marginimea Sibiului va participa la aciunilor desfurate de Reeaua Naionala de Dezvoltare


Rural (RNDR) de training, informare si comunicare .
GAL Marginimea Sibiului va participa la crearea i implementarea reelei la nivel naional i
european, alocand toate resursele necesare in acest sens. De asemenea, Asociatia va elabora un plan de
promovare a teritoriului care va cuprinde initiative concrete prin care teritoriul va fi facut cunoscut la
nivel national. In cadrul masurii de cooperare nationala si transnationala GAL-ul va accesa baza de
date cu potentiali parteneri prin intermediul retelei si va selecta si alte GAL-uri in afara de cele cu care
are deja un acord de colaborare in vederea derularii de proiecte.

Prin participarea la actiunile retelei la nivel national, GAL-ul va avea oportunitatea de a


intreprinde noi actiuni inovative in ceea ce priveste derularea activitatilor in teritoriu. RNDR are n
principal rolul de a facilita schimbul de experien, de a sprijini implementarea i evaluarea
programului de dezvoltare rural i de a asigura fluxul de informaii ntre nivelul local, naional i
european. Misiunea RNDR cuprinde o component strategic pentru stabilirea principalelor direcii
de aciune ale reelei (colectarea i difuzarea informaiilor privind programele i politicile de dezvoltare
rural pe plan local; valorificarea superioar a competenelor actorilor; dezvoltarea rural, n general) i
o component tehnic - pentru punerea n practic a elementelor strategice (constituirea unei baze de

date, a unui ghid, a unui site internet, organizarea de seminarii pentru o mai bun comunicare i pentru
transparen; servicii de consultan direct ctre beneficiari).
GAL Marginimea Sibiului intentioneaza sa adere la RNDR in primul rand, pentru a putea
beneficia de expertiza oferita de retea si nu in ultimul rand pentru a putea sa ajute reteaua in
indeplinirea obiectivelor sale. Deja, printre partenerii GAL Marginimea Sibiului exista asociatii care
fac parte din RNDR (Asociatia Ecomuzeul Regional si Asociatia Judeteana de Turism Sibiu), dar de
asemenea dorim sa atragem si alti parteneri din regiunea Marginimea Sibiului.
Dupa cum am prezentat anterior din Marginimea Sibiului fac parte si localitati din judetele
Alba si Hunedoara. In aceste localitati obiceiurile, ocupatiile, traditiile, etc sunt similare cu cele din
teritoriul nostru, iar strategia de dezvoltare si problemele cu care se confrunta sunt similare. Astfel, ne
dorim includerea si acestor localitati in GAL Marginimea Sibiului si formarea unei retele care sa
cuprinda toate localitatile din Marginime.
La nivel european intentionam sa dezvoltam cooperari cu localitati care au specific similar cu al
localitatilor din Marginimea Sibiului si sa facilitam schimbul de experienta intre acestea.
Prin actiunile pe care ni le propunem dorim sa facem cunoscuta Marginimea Sibiului ca punct
de atractie turistica si pentru obiceiurile si marcile locale (telemea, miei, etc).