STAREA CALITATII MEDIULUI IN JUDETUL NEAMT

Din cartile de istorie am invatat ca marele Stefan Cel Mare ne-a vorbit cu limba de moarte:
Tineti minte cuvintele lui Stefan, care v-a fost baci pana la adanci batraneti ca Moldova n-a fost a
stramosilor mei, n-a fost a mea, si nu e a voastra, ci a urmasilor vostrii si a urmasilor urmasilor
vostrii, in veacul vecilor. referindu-se atunci la teritorii administrative.
Valori istorice si culturale ale judetului Neamt
Istoria omului pe aceste meleaguri se pierde in negura timpurilor. Cele mai vechi urme ale
civilizatiei, datate inca de la sfarsitul paleoliticului s-au gasit in masivul Ceahlau, atestand existenta unor
asezari sezoniere de vanatori. In judet au fost descoperite trei cetati dacice datand din perioada sec I
i.e.n. sec I e.n. care au fost identificate cu vechea localitate Petrodava, mentionata in scrierile lui
Ptolemeu. Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente istorice,de
arhitectura si ale naturii, reprezinta o atractie turistica valoroasa.
Interesul turistic este orientat spre 3 zone principale :
zona Piatra-Neamt - principal centru istoric cu o existenta continua de peste 2000 de ani.
Documentar, asezarea a fost consemnata intre anii
1387 1392. In anul 1431 zona a aparut sub numele de
Piatra. In Piatra Neamt se poate vizita :

complexul monumental din timpul lui Stefan cel

Mare, monument istoric si arhitectonic, ce
cuprinde: Curtea domneasca (construita in 1468),
Biserica Sf. Ioan (construita in 1497), Turnul
clopotnitei (19 m inaltime, construit din piatra in
1499 ca punct de supraveghere si aparare), statuia
domnitorului Stefan cel Mare (1457 1504);

Alte obiective turistice :

Muzeul de istorie al judetului Neamt ce detine una dintre cele mai valoroase colectii arheologice
din Moldova, o colectie numismatica, exponate de istorie moderna si contemporana, etnografie,
arta;
Muzeul de arta (arta romaneasca: pictura, sculptura si tapiterie);
Muzeul de etnografie (costume populare, vechi unelte mestesugaresti si de artizanat);
Muzeul de stiinte ale naturii (colectie de pesti fosili 29 de specii unice in lume, diorama cu
flora si fauna judetului, colectii de minerale, botanica si geologica);
Manastitea Bistrita, situata la 4 km de Piatra Neamt, monument istoric si architectonic datand din
1407.

 zona Bicaz-Ceahlau reprezentata de un cadru natural deosebit:

lacul de acumulare Izvoru Muntelui;
masivul Ceahlau;
rezervatia naturala Cheile Bicazului- monument al naturii si rezervatie pentru viata
salbatica, cu o lungime de 10 km, pereti stancosi de 300 400 m inaltime, adapostind
peste 600 de specii de plante;
Cheile Sugaului;
Pestera Tosorog;
statiunea Durau;
Manastirea Durau al carei interior este pictat de Nicolae Tonitza intr-o tehnica speciala.
zona Targu-Neamt-Agapia, cu monumente istorice valoroase :
Cetatea Neamtului construita in perioada 1382 1387;
Manastirea Neamtului, unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale arhitecturii
medievale, un punct de referinta al
stilului moldovenesc;
Manastirea Agapia, construita in 1644, cu
fresce interioare pictate de cel mai mare
pictor roman- Nicolae Grigorescu (1858
1861);
Manastirea Varatec.
Alte zone de interes :
Rezervatia de zimbri Dragos Voda - un
complex zoologic ce adaposteste
exemplare ale vietii salbatice: zimbri,
caprioare, cerbi - si un iaz cu peste;
Centrul etnografic si folcloric din satul Tarpesti o colectie de masti folclorice, sculpturi
in lemn, costume populare.
Caracteristici fizice si geografice ale judetului Neamt
Teritoriul judetului Neamt este situat in NE tarii, in bazinul hidrografic al raului Siret, pecursul
mijlociu al acestuia. Relieful acestui judet este muntos in jumatatea de vest, puternic fragmentat de vai,
reprezentat prin muntii Stanisoarei, Bistritei, Ceahlau, Tarcau si Gosman. La est de zona muntoasa se
desfasoara depresiunile subcarpatice Plesu, Boistea, Cornu (Serbesti, Margineni, Bahna).
Suprafata totala a judetului este de 5.896,14 km2 (589.614 ha), din care:

Terenuri cu folosinta agricola 283.368 hectare (48,1 %)

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 253.896 hectare (43,1 %)
Cursuri de apa si lacuri 10.380 hectare (1,8 %)
Drumuri 7.925 hectare (1,3 %)
Suprafata construita 11.402 hectare (1,9 %)
Terenuri neproductive sau alte categorii de folosinte 15.409 hectare (2,6 %).

Reteaua hidrografica a judetului totalizeaza 2150 km cursuri de apa. Cursurile de apaautohtone

sunt: Siretul, cu lungimea de parcurs pe teritoriul judetului de 56 km, Moldova cu 50 km si Bistrita cu
126 km. Pe langa acestea, pe teritoriul judetului Neamt exista si o retea de rauri autohtone, dintre care se
pot enumera: Ozana, Cracau, Tarcau, Cuejdiu, Calu,
Nechit, Sabasa etc.
Principalul curs de apa ce strabate teritoriul
judetului este raul Bistrita, afluent de dreapta al
Siretului, care, izvorand din Muntii Rodnei tranziteaza
judetul pe o distanta de 126 km din totalul de 288 km
lungime. Bistrita are cel mai lung curs montan dintre
raurile Romaniei si formeaza un bazin hidrografic cu o
suprafata de 6974 km2. El alimenteaza acviferele
exploatate in scop potabil (Vaduri, Brasauti, Frunzeni,
Gheraesti).
Densitatea retelei hidrografice este cuprinsa intre 0,5 si 1,2 km/km2, scazand sub 0,5 km/km2 in
regiunea extracarpatica. In anii 70 au fost realizate ample lucrari de amenajari si regularizari ale raului
Bistrita. Dintre acestea, pe teritoriul judetului Neamt au fost realizate 4 lacuri de acumulare: BicazIzvoru Muntelui (2.950 ha), Pangarati (155 ha), Vaduri (150 ha) si Batca Doamnei (230 ha).
Resurse naturale neregenerabile
Judetul dispune de urmatoarele resurse:
ape minerale carbogazoase: Oglinzi, Baltatesti;
materiale de constructie:
calcare: Bicaz Chei;
argila: Bistrita, Timisesti, Tasca, Girov, Ozana;
gresii: Tarcau;
nisipuri si gresii din terasele inferioare, ca si luncile raurilor mari, cum sunt Bistrita,
Moldova, Cracaul, Bicazul, Ozana;
zacaminte de sisturi bituminoase: Tazlau;
gaze naturale: Tazlau;
titei;
zacaminte de uraniu: Tulghes-Grinties, Bicazu Ardelean-Damuc.
Conditii meteorologice
Clima, in ansamblul judetului, inregistreaza trasaturile climatului temperat continental, cu
particularitatile specifice partii de est a tarii. Deosebirile sunt determinate de altitudine, de
particularitatile circulatiei atmosferice impuse de formele si fragmentarea reliefului, cat si de marile
suprafete ale lacurilor aparute in urma amenajarii hidroenergetice a Bistritei.
Temperatura medie anuala creste progresiv din zona montana din vest spre regiunea dealurilor
subcarpatice si de podis din est. Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului indica importanta

factorilor locali in modificarea starii generale a vremii. In acest sens se observa ca maxima absoluta de
+38,6 oC s-a inregistrat in august 1952 la Piatra Neamt, si nu in partea cea mai de est a judetului, in timp
ce minima de -33,2 oC a fost inregistrata in februarie 1954 la Roman, si nu in zona Montana.
Precipitatiile: medii multianuale inregistreaza valori maxime in zona montana (Ceahlaumunte684,9 mm, Ceahlau-sat - 612,8 mm), scazand spre est: Targu Neamt - 614,3 mm, Piatra Neamt - 607,5
mm si Roman - 503,6 mm. Distributia precipitatiilor in anul 2001 a fost diferita si anume: Piatra Neamt 568,7 mm, Roman 715,6 mm, Targu Neamt 792,7 mm, Ceahlau 604,9 mm. In cursul anului
precipitatiile au fost neuniform repartizate in spatiu si timp. In sezonul cald au fost perioade de 10-15
zile fara precipitatii, asociate cu temperaturi ridicate la sol (de pana la 50 oC).
Vantul: in sectorul montan are frecventa cea mai mare din sectorul vestic si nord-vestic, cu
viteze medii de 6-7 m/s si intensitati maxime in perioada de iarna ce pot depasi 40 m/s. Regiunea de
podis este larg deschisa spre circulatia atmosferica din est, iar zona subcarpatica si mai ales cea
depresionara se caracterizeaza printr-o dinamica moderata, atat fata de zona montana, cat si fata de cea
de podis. In zona Piatra Neamt, in sezonul cald, se manifesta pregnant vantul de munte-vale.
Caracteristici administrative si economice
Asezarile umane
Rezultatele recensamantului populatiei din anul 2002 evidentiaza o populatie de 554 516
locuitori, reprezentand 2,6% din populatia tarii. Ponderea populatiei urbane in populatia totala este de
36,6 % in timp ce populatia rurala reprezinta 63,4%, fata
de media inregistrata la nivel national de 52,7% si
respectiv 47,3 %.
Lungimea retelei de cai ferate de pe teritoriul
judetului este slab dezvoltata, masurand 152,7 km si
fiind distribuita pe traseele: Bacau - Piatra Neamt Bicaz, Bacau Roman Pascani si Roman - Buhaiesti
(linie secundara). Din totalul retelei, 46 km reprezinta
retea de cale ferata electrificata, iar 27 km este cale
ferata cu cale dubla. Judetul Neamt se situeaza printre
judetele cu cea mai redusa densitate a retelei de cai ferate
(25,9 km la 1000 km2).
Reteaua de drumuri publice masoara 1.810 km, din care 444 km sunt drumuri modernizate. Din
totalul drumurilor, 408 km sunt din categoria drumurilor nationale, 758 km din categoria drumurilor
judetene, iar 644 km din categoria drumurilor comunale. Densitatea drumurilor in judetul Neamt este de
42,7 km la 100 km2 teritoriu.

Elemente privind starea economica actuala a judetului Neamt

Agricultura
Din suprafata totala a judetului Neamt de
589.614 ha, suprafata arabila reprezinta 28,9% cu un
indice mediu de 0,29 ha/locuitor. Judetul Neamt
dispune in medie de soluri cu un grad moderat de
fertilitate. Starea de asigurare a solului cu humus,
indicator de baza a productivitatii este scazuta.
Continutul solurilor in NPK (azot, fospor,
potasiu) este cu mult mai mic decat cerintele plantelor
pentru realizarea unor productii mari si stabile. In
structura fondului funciar o pondere importanta o au
pajistile naturale care ocupa o
suprafata de 108.555 ha. Suprafata mare de pajisti naturale, precum si resursele furajere obtinute de pe
terenurile arabile contribuie la dezvoltarea unei zootehnii puternice, care pe langa asigurarea necesarului
de consum propriu pune la dispozitie materia prima pentru industria alimentara.
Turism
Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente istorice,
etnografice, de arhitectura si ale naturii, reprezinta o zestre turistica valoroasa. Interesul turistic este
orientat spre 3 zone principale:
zona Piatra Neamt centru resedinta de judet, cu muzee si case memoriale remarcabile,
ansamblul istoric Curtea domneasca a lui Stefan cel Mare;
zona Bicaz Ceahlau reprezentata de un cadru natural deosebit, lacul de acumulare Izvorul
Muntelui, masivul Ceahlau, rezervatia naturala Cheile Bicazului, statiunea de odihna Durau;
zona Targu Neamt Agapia cu interesante monumente istorice de valoare: casa memoriala Ion
Creanga (Humulesti), Cetatea Neamtului, manastirile Agapia, Varatec, Neamt, Secu, Sihastria,
statiunile balneare Baltatesti si Oglinzi.
Starea calitatii mediului in judetul Neamt
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani, este
amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi: efectul de ser, nclzirea global,
poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.
Ca rezultat al progreselor n industrie, agricultur si tehnologie, se creeaz cantitti tot
mai mari de deseuri solide, deseuri menajere si apele reziduale polueaz mediul. ntr-un mediu
ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producnd materiale noi, utile: frunzele czute creeaz un
ngrsmnt natural care mbogteste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte

si organisme mai mici, eliminnd din nou n aer si sol elemente importante. Dac vrem s trim
ntr-o lume sntoas, trebuie s minimalizm efectele reziduurilor produse de societate.
Dac rezidurilor li se pemite s domine mediul, echilibrul natural este piedut si acest
dezechilibru poate avea efecte dezastruase asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii.
Poluarea are diferite cauze si efecte pe uscat, n ruri si mri, si n atmosfer. Chiar si zgomotul
este un tip de poluare care ar trebui limitat.
In perioada actuala protectia mediului este o problema majora a umanitatii. In acest secol al
dezvoltarii explozive a tuturor activitatilor umane, asistam la o poluare si chiar la o degradare, in unele
cazuri ireversibila, a factorilor de mediu.
Judetul Neamt se afla printre zonele tarii cu un nivel mediu de dezvoltare. Pentru dezvoltarea
viitoare a teritoriului se are in vedere dezvoltarea durabila a resurselor naturale, modernizarea si
restructurarea economiei si a infrastructurii judetului, valorificarea potentialului turistic, crearea
conditiilor de dezvoltare a agroturismului, reabilitarea si protectia mediului, dezvoltarea echilibrata a
intregului teritoriu prin investitii publice si private in zonele defavorizate din punct de vedere economic
si teritorial, imbunatatirea calitatii vietii.
Pentru controlul influentelor antropice, redresarea ecologica a zonelor puternic afectate de
poluare, dezvoltarea social-economica durabila in viitor din punct de vedere al protectiei ecologice este
necesara cunoasterea starii de calitate a mediului. Reteaua judeteana de supraveghere a calitatii factorilor
de mediu este componenta a retelei nationale iar datele de calitate obtinute sunt transmise in flux rapid si
lent autoritatii centrale de mediu. Pentru o mai buna cunoastere a calitatii mediului, sectiunile de control
s-au rearanjat in functie de dinamica activitatilor antropice iar gama indicatoriulor analizati s-a
diversificat odata cu dotarile de care a beneficiat Agentia de Protectie a Mediului in ultimii ani (spatiu
corespunzator pentru desfasurarea activitatii, echipamente si aparatura de laborator performante obtinute
in cadrul proiectului finantat de Guvernul danez, instruirea personalului).
Activitatea de supraveghere a calitatii factorilor de mediu din judet s-a realizat de catre
laboratoarele de ananlize fizico-chimice si de radioactivitate prin prelevarea si analizarea probelor de
aer, sol, precipitatii, vegetatie, sedimente, deseuri, din punctele retelei de supraveghere.
Reteaua de supraveghere a calitatii factorilor de mediu este distribuita in 10 zone din judet:
Piatra Neamt, Roman, Tg. Neamt, Savinesti, Roznov, Bicaz, Tasca, Turturesti, Tulghes-Grinties, Telec
Bicazu Ardelean si include :

7 puncte fixe pentru determinarea poluantilor gazosi ( probe medii zilnice de 24 ore)
4 puncte fixe pentru determinarea pulberilor in suspensie
24 puncte fixe pentru determinarea pulberilor sedimentabile
18 puncte fixe pentru determinarea calitatii precipitatiilor
40 sectiuni pentru analiza calitatii solului
19 intersectii ale principalelor artere rutiere din mediul urban pentru determinarea
nivelului de zgomot generat de traficul rutier si feroviar

 expertizarea calitatii panzei freatice din zona de impact a platformei chimice Savinesti
Roznov prin analizarea a 8 foraje de observatie situate in zona locuita aval de sursa de
poluare
monitorizarea radioactivitatii factorilor de mediu prin doua statii de radioactivitate (Piatra
Neamt si Ceahlau Toaca) respectandu-se programul standard
monitorizarea radioactivitatii factorilor de mediu din zonele de exploatare/explorare a
minereului uranifer Tulghes-Grinties si din zona Bicazu Ardelean-Telec.
Starea calitatii atmosferei
Poluarea aerului este adesea vizibil sub forma
fumului din hornuri si a gazelor de la tevile de esapament
ale masinilor. Fumul este un amestec de gaze si chimicale
si poate deveni mai toxic sub actiunea soarelui puternic,
datorit unei reactii chimice provocat de lumin. Smogul
care rezult are un miros neplcut si provoac lcrimare.
Pe lng efectele directe ale inspirrii aerului
poluat, aerul poluat are si un efect devastator asupra
mediului.
Dac exist substante chimice n curentii de aer, ele vor cdea odat cu ploaia provocnd
fenomenul de ploaie acid.
Substantele chimice poluante din aer ajung si n lantul alimentar, fiind absorbite de
plantele din regiunile poluate. Alt tulburare a echilibrului ecologic din atmosfer este provocat
de anumite tipuri de pulverizatoare cu aerosol.
Reteaua de supraveghere a calitatii aerului in judet include trei tipuri de statii: de fond,de
trafic si industriale.
La statiile orasenesti de fond, amplasate in aria construita de la periferia localitatilor,
neinfluentata direct de trafic sau de surse industriale s-a constatat mentinerea
concentratiilor la valori de acelasi ordin de marime pentru poluantii analizati, cu o usoara
scadere a concentratiei de dioxid de sulf in ultimii doi ani;
Statiile de trafic surprind poluarea aerului generata de traficul rutier si feroviar, prin
masuratori ale concentratiilor de pulberi sedimentabile si in suspensie, precum si prin
determinarea continutului de metale grele ( plumb si cadmiu ) din pulberile
sedimentabile. Exista doua statii de trafic : Piatra Neamt Statia de salvare si Roman
Miron Costin.
Statiile industriale evidentiaza impactul generat de sursele fixe de poluare a
atmosferei.Acestea sunt localizate in zonele Savinesti, Turturesti si Bicaz-Tasca.

Poluarea de fond
Reteaua de supraveghere a calitatii aerului in judet include trei tipuri de statii: de fond, de trafic
si industriale.
Statiile orasenesti de fond s-au amplasat in aria construita de la periferia localitatilor,
neinfluentata direct de trafic sau de surse industriale. Masuratorile efectuate in anul 2009 au evidentiat
urmatoarele valori medii, determinate pe probe de lunga durata (24 ore) ale concentratiilor indicatorilor
analizati:
zona Piatra Neamt:
NO2 -0,014 mg / m3
NH 3 0,021 mg / m3
SO2 0,0004 mg / m3
zona Roman:
NO2 -0,010 mg / m3
NH 3 0,026 mg / m3
SO2 0,002 mg / m3
Pentru anul 2009 se constata: in zona Piatra Neamt si Roman mentinerea concentratiilor la valori
de acelasi ordin de marime pentru poluantii analizati.
Poluarea de impact
Impactul generat de sursele fixe de poluare a atmosferei s-a urmarit prin analiza poluantilor
specifici la statiile industriale. Pe teritoriul judetului exista doua zone importante din punct de vedere al
impactului generat de activitatile industriale: zona platformei chimice Savinesti si cea a fabricilor de
ciment Tasca Bicaz.
In zona Savinesti aflata sub impactul platformei chimice Savinesti Roznov, s-au analizat in
anul 2003 indicatorii amoniac, dioxid de azot, dioxid de sulf si sulfati in suspensie in trei puncte de
control gestionate de APM Neamt si unul exploatat de SC FIBREXNYLON SA.
Nu s-au inregistrat depasiri ale CMA la indicatorul amoniac la nici una din cele 756 probe
analizate. Valoarea maxima inregistrata a fost de 0,08 mg/m3, inferioara celei din anul trecut, deoarece
instalatiile tehnologice de pe platforma chimica generatoare de poluanti atmosferici au fost oprite.
In zona Turturesti , incepand din anul 2005, se urmareste impactul potential pe care societatea
producatoare de lacuri, vopsele, grunduri,etc l-ar putea avea asupra calitatii factorilor de mediu. Din
determinarile efectuate nu s-a constatat nici o depasire a CMA la nici unul din indicatorii analizati (
NH3, SO2, NO2, HCOH).

Poluari cu pulberi in suspensie

Determinarile de pulberi in suspensie se efectueaza doar la statiile de trafic si in zona Tasca
aflata sub impactul fabricii de ciment. In zona Tasca se efectueaza determinari de pulberi totale in
suspensie in doua puncte de control. Dupa cum rezulta din statistica anuala a zonei, frecventa depasirilor
CMA ( 0,15 mg / m3) a fost doar de 5,3 % raportata la 298 determinari / an ( probe medii zilnice ).
Poluari cu pulberi sedimentabile
Determinarile de pulberi sedimentabile s-au efectuat in 23 de puncte amplasate pe intreg
teritoriul judetului, densitatea cea mai mare fiind in zona Bicaz (3 puncte) si Tasca (7 puncte), zona de
influenta a SC MOLDOCIM SA Bicaz. Societatea are ca obiect de activitate producerea cimentului,
varului si a placilor de azbociment, precum si extragerea materiilor prime (calcar si marna) din carierele
Bicaz Chei si Tepeseni. In cadrul societatii functioneaza fabricile din orasul Bicaz si comuna
Tasca. SC MOLDOCIM SA Bicaz este sursa de la care sunt emise in atmosfera pulberi sedimentabile
si in suspensie cu continut de CaCO3, CaO, silice, azbest, fluor, etc.
Valorile maxime inregistrate in anul 2010 precum si frecventa depasirilor, se prezinta astfel:
Zona Tasca
Valoarea maxima - 18,2 g/m2 / luna determinata in punctul de masura T3 situat la 600 mV de
S.C.MOLDOCIM S.A. Bicaz Fabrica Tasca. In anul 2003 frecventa depasirilor CMA a fost de 1,6
% din totalul de 61 de probe analizate.
Zona Bicaz
Valoarea maxima 16,43 g/m2 / luna; nu s-au inregistrat depasiri ale CMA pentru nici una din
cele 27 de probe analizate. Media zonei a fost de 6,48 g/m2 / luna, comparabila cu cea a anului anterior.
In centrele populate se inregistreaza depasiri ale CMA la indicatorul pulberi sedimentabile in
special pe arterele rutiere care preiau traficul greu si sunt afectate si de traficul feroviar. Astfel in Piatra
Neamt (punct de masura Gara) frecventa depasirii CMA a fost de 75 % (din totalul de 12 determinari) cu
o maxima de 52 g/m2 / luna si media anuala de 11,9 g/m2 /
luna.
In municipiul Roman, estimarea nivelului de poluare
cu pulberi generat de traficul rutier se realizeaza prin
determinarile de pulberi la statia de trafic ( Miron Costin) pe
una din arterele de circulatie care preia si traficul greu. La
indicatorul pulberi sedimentabile s-a inregistrat valoarea
maxima de 39,1 g/m2 / luna si o frecventa a depasirilor
CMA de 16,6 %, valori similare celor din anul trecut.
Din anul 2004 s-a inceput determinarea continutului
de metale grele (plumb, cadmiu, zinc, mangan, crom, cupru,

cobalt) in pulberile sedimentabile din zona de influenta a fabricii de ciment Bicaz precum si a
continutului de plumb si cadmiu din pulberile sedimentabile colectate de la statiile de trafic.
Continutul de metale grele determinat in pulberile sedimentabile din zona Tasca, comparative cu
cel determinat la statia de referinta, a avut valori mai mari pentru Pb, Zn si Cu. Valorile medii pentru
plumb determinate din pulberile sedimentabile recoltate de la statiile de trafic au fost cuprinse in
domeniul 40 - 164 ppm. La ambele statii valorile determinate pentru cadmiu s-au situate in intervalul 0
12 ppm.
Evolutia calitatii aerului
Din analiza comparativa a valorilor determinarilor efectuate la statiile de fond in perioada 1995 2003 se constata:
In zona Piatra Neamt - mentinerea concentratiilor la valori de acelasi ordin de marime pentru
poluantii analizati;
In zona Roman o crestere a concentratiei de dioxid de sulf in anul 2000, dar fara a se atinge
valorile critice.
Din analiza concentratiilor pulberilor sedimentabile determinate in perioada 1992-2003 in zona de
impact a fabricii de ciment se constata o scadere a valorilor medii anuale precum si a maximelor
inregistrate datorita punerii in functiune la 15 decembrie 1997 a instalatiei de desprafuire cu electrofiltru
la racitorul gratar de la Fabrica Tasca. Obiectivul imediat al proiectului a fost reducerea poluarii aerului
in zona fabricilor de ciment, imbunatatirea conditiilor de mediu din imprejurimi si implicit protejarea
sanatatii lucratorilor din fabrica si din localitatile limitrofe.
Starea apelor de suprafata si subterane
Substantele care polueaz solul sunt adesea splate n praie si ruri, provocnd poluarea
apelor. Desi evacuarea deseurilor de ctre fabrici este strict controlat, este de ajuns un mic
accident pentru ca deseurile toxice s distrug un ru.
Poluarea apelor curgtoare afecteaz canalele, fluviile
si rurile pe cursul lor pn la revrsarea n mri. Ea poate
contamina si suprafetele ntinse de ap, cum sunt iazurile sau
lacurile artificiale.
Poluarea apei curgtoare este de obicei invizibil
deoarece agentii poluanti se dizolv n ap. Cnd oamenii
erau nomazi si mult mai putini ca numr, poluarea apei era
neglijabil deoarece rurile n care ajungeau deseurile lor se
curtau de la sine.

 Starea raurilor
Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea se
afla un nr. de 34 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor. Volumul total al
acestor acumulari este de 1264,87 mil. mc, din care 102,0 mil. mc pentru atenuarea viiturilor.
Pentru supravegherea si conoasterea calitatii apelor curgatoare SGA Neamt a stabilit programe
de monitorizare care vizeaza actiuni de control in 8 sectiuni de ordinul I si 10 sectiuni de ordinul II
monitorizate in flux lent, iar trei dintre acestea sunt monitorizate si in flux rapid. Aceste sectiuni fac
parte din Sistemul National de Supraveghere a calitatii apelor, gestionat de Administratia Nationala ,,
Apele Romane .
Pentru caracterizarea fizicochimica a raurilor si incadrarea lor in categorii de calitate au fost
analizati, prelucrati statistic si interpretati urmatorii indicatori:
Indicatorii regimului de oxigen (RO) oxigen dizolvat ( OD ), CBO5, CCOMn;
Indicatorii gradului de mineralizare ( GM ) reziduu fix, cloruri, sulfati, calciu, magneziu, sodiu,
potasiu, duritate totala;
Indicatori toxici si specifici (TS) amoniu, azotiti, azotati, fier total, fosfor total, Mn2+, Zn2+.
Starea apelor subterane
In anul 2003, calitatea apelor subterane a fost controlata prin 9 profile hidrogeologice (PH),
totalizand 26 de foraje de observatie. Analizand rezultatele determinarilor fizico-chimice se constata ca
in acest profil persista poluarea cu ioni amoniu, substanta organica si mangan.
Impurificarea este generata de poluarea difuza exercitata de mun. P.Neamt (F10) si de activitatea
desfasurata in timp a S.C. Pergodur (F11, F12). Desi activitatea societatii in ultimii ani a fost restransa,
iar instalatiile poluatoare de producere a celulozei au fost oprite definitiv,procesul de revenire a
freaticului la calitatile naturale este de durata.
Alimentarea au apa potabila a populatiei
Municipiul Piatra Neamt este alimentat cu apa potabila din doua surse : una de profunzime
Statia de captare apa potabila Vaduri si o sursa de suprafata Statia de captare apa potabila lacul
Batca Doamnei .
Municipiul Roman este alimentat cu apa potabila din Captarile Simionesti-Pildesti, Strand si
captarea Timisesti , surse de profunzime.
Orasele Bicaz si Tg. Neamt sunt aprovizionate din sursa de apa potabila de profunzime, Captarea
Ticos pentru Bicaz si Captarile Lunca si Preotesti pentru Tg. Neamt.
Supravegherea calitatii apei s-a facut conform programului de monitorizare de audit, prin
prelevarea si analizarea probelor de apa la iesirea din statia de tratare si la consumator urmarind cu
atentie atit indicatorii chimici, microbiologici (risc crescut in bolile cu transmitere hidrica) cit si prezenta

clorului rezidual liber si total, martor al efectuarii unei clorinari eficiente la nivelul instalatiilor centrale
ce furnizeaza apa potabila in aceste retele de distributie.
Concluzii privind calitatea apei potabile
Municipiul Piatra Neamt este aprovizionat cu apa potabila care corespunde Legii apei 458/2002,
regimul de distributie este continuu, fapt ce elimina anumite riscuri de imbolnavire a populatiei de
natura hidrica .
In orasul Roman ca urmare a adreselor trimise de DSP-Neamt privind pericolul pe care-lprezinta
regimul discontinuu de aprovizionare cu apa, Primaria orasului Roman a finalizat un proiect de
racordare a orasului la conducta de apa potabila Timisesti- Iasi, masura ce a dus la asigurarea unui regim
continuu de aprovizionare cu apa potabila in municipiul Roman incepand cu luna decembrie a anului
2003.
Orasul Tg. Neamt este aprovizionat din sursa de apa potabila de profunzime, apa provenita din
aceste captari se incadreaza in limitele Legii apei 458/2002, avand un regim de distributie continuu . In
orasul Bicaz regimul de distribuire a apei este continuu, apa incadrandu-se la indicatorii analizati in
limitele impuse de Legea apei.
Situatia apelor uzate menajere si industriale
Pe ansamblu, se poate aprecia ca din 18 folosinte de apa 5 functioneaza corespunzator (31,3%),
iar 11 functioneaza necorespunzator (68,8%). Statiile de epurare cu functionare
necorespunzatoare sunt :
statiile de epurare ale unitatilor cu profil zootehnic: S.C. SUINPROD S.A. Roman si S.C.TCE 3
Brazi - Ferma Basta.
statiile de epurare ale agentilor economici S.C. Petroforest S.A. P. Neamt, S.C. Danubiana S.A.
Roman, S.C.Romanceram S.A. Roman, S.C. Durau S.A. si Sanatoriul T.B.C.Bisericani.
Starea solurilor
Poluarea solului este forma de poluare cea mai dificil de
msurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curtat dect
aerul sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor
menajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a
apelor reziduale este n general depozitat pe uscat sub forma
unei suspensii n ap sau n stare uscat ori semiuscat. Noroiul
contine cantitti importante de substante nutritive, precum
azotul si fosforul.
Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt
descompuse n contact cu solul. Locurile de depozitare a
deseurilor trebuie administrate cu grij pentru ca pmntul s

nu adposteasc boli. Multe locuri n care au fost depozitate deseuri timp de zece ani, au fost
recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case.
Judetul Neamt dispune de un fond funciar in suprafata totala de 589.614 ha din care terenurile
agricole ocupau 283.800 ha. adica 48,13 % din teritoriu iar terenurile neagricole 305.814 ha respectiv
51,87 %.
Datele referitoare la soluri permit, alaturi de celelalte componente ale mediului inconjurator,
asigurarea conditiilor tehnice pentru folosirea eficienta si integrala a fondului funciar.
Sintetizarea datelor la ansamblul judetului, evidentiaza prezenta unor game largi de limitary ce
afecteaza capacitatea productiva a terenurilor agricole ce se refera in principal la existenta unor suprafete
mari afectate de eroziune, exces de umiditate, compactitate, aciditate, alunecari, rezerva mica de
elemente nutritive, inundabilitate, etc.
Calitatea solurilor exprimata in functie de reactie si continutul in elemente fertilizante raportata
la suprafata cartata agrochimic se prezinta astfel:

reactie moderat si puternic acida, ce necesita amendare calcica extinsa pe 52116 ha.
aprovizionarea cu forsfor mobil foarte slaba pe 78285 ha.
aprovizionarea cu potasiu mobil slaba pe 4498 ha.
asigurarea cu azot dupa indicele de azot slaba pe 69750 ha.

Datele prezentate evidentiaza faptul ca utilizarea si exploatarea resurselor de sol din judetul Neamt
prezinta probleme deosebite din cauza prezentei diferitelor forme de degradare a capacitatii productive a
terenurilor.
Starea padurilor
Evaluarea starii de sanatate a padurilor din judetul Neamt, prin sistemul de monitoring forestier s-a facut
in la nivelul a 122 sondaje nationale ce cuprind un numar de 6372 arbori. Starea de sanatate este buna,
arborii evaluati fiind afectati intr-o mica masura (12%) de defoliere datorita temperaturilor ridicate si a
lipsei de precipitatii inregistrate.
Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
Habitate acvatice
Cursuri de apa
Habitatele specifice acestei categorii sunt deosebit de diversificate, intalnindu-se portiuni cu
curent de apa repede si substrat litoreofil precum si portiuni cu un curent mai lent si substraturi mai
diverse: psamoreofile, peloreofile sau argiloreofile. Fiecare particularitate a unui curs de apa determina o
anumita biocenoza caracteristica. Analizele saprobiologice pe principalele cursuri de apa indica o
calitate corespunzatoare a acestora, in general apartinand zonelor oligo-betamezosaprobe.

Lacuri
Habitatele lentice sunt deosebit de variate, atat naturale cat si artificiale. In general
productivitatea biologica a acestora este mica sau medie, analizele biologice incadrand acestea in
categoria oligo-mezotrofa. Raspandirea planctonului in aceste habitate este neomogena atat pe verticala
cat si pe orizontala.
Habitate de padure
Vegetatia este deosebit de variata predominand asociatii vegetale ierboase si lemnoase. In zona
alpina predomina pajisti de graminee si ciperacee pe langa asociatii de tufarisuri. In zona subalpina
predomina specii de Quercus petraea, Quercus robur, Fagus silvatica, Carpinus betulus, Acer
pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Corylus avellana etc.
Fauna zonei este specifica si diversificata. Datorita dezvoltarii litierei, stratul ierbos este mai
redus, iar dominante sunt efemeropterele. Regionarea faunei este strans dependenta de zonarea
vegetatiei si de altitudine. In zona de ses acoperita cu pajisti si pomi fructiferi se intalnesc specii de
arbori, specii de arbusti.
Dintre influentele nefavorabile manifestate asupra florei si faunei putem mentiona:
deficitul pluviometric care a determinat uscarea anormala a gorunului si stejarului, dar si a
coniferelor, producandu-se modificari in structura si functionalitatea descompunatorilor edafici;
recoltarea florilor si fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea cu intentie a plantelor
inhabitatele lor naturale;
perturbarea intentionata prin distrugerea sau deteriorarea locurilor de reproducere sau odihna, de
crestere, de hibernare sau de migratie a animalelor;
distrugerea sau culegerea intentionata a cuiburilor si oualor de pasari;
braconajul sistematic sau pescuitul si vanatul in perioade prohibite.
Starea radioactivitatii mediului
In judetul Neamt, radioactivitatea factorilor de mediu s-a urmarit prin Statiile de Supraveghere a
Radioactivitatii Mediului Piatra Neamt si Ceahlau-Toaca, statii care fac parte din Reteaua Nationala de
Supraveghere a Radioactivitatii Mediului.
Din analiza datelor obtinute la cele doua statii
se remarca faptul ca pentru toti factorii de mediu
monitorizati conform acestui program (aerosoli
atmosferici, depuneri atmosferice, sol necultivat,
vegetatie spontana (iarba), ape de suprafata si apa
potabila) valorile radioactivitatii nu au depasit valorile
de avertizare stabilite, ele fiind comparabile cu valorile
din anii precedenti, incadrandu-se in limitele de
variatie ale fondului natural specific zonei.

Programul de monitorizare a radioactivitatii factorilor de mediu din zonele de explorare a

minereului uranifer din judetul Neamt ( Tulghes-Grinties si Bicazu Ardelean-Telec) s-a excutat prin
prelevarea de probe de ape de suprafata, ape subterane, sol si steril din halde din aceste zone, pregatirea
si masurarea activitatii beta globale dupa 5 zile de la colectare a acestora.
Principalul vector de propagare la distanta il reprezinta apele de suprafata. Pentru apele
subterane, solul si sterilul din halde valorile obtinute arata o scadere a valorilor din zona Primatar , in
celelalte zone valorile fiind comparative cu cele inregistrate in anii precedenti.
Rezultatele obtinute privind evolutia radioactivitatii factorilor de mediu din judetul Neamt arata
ca nu a avut loc o poluare radioactiva (spatiala sau temporala) care sa conduca la cresteri semnificative a
nivelului de radiatii, sau care sa pericliteze sanatatea oamenilor, activitatile desfasurate pe teritoriul
judetului sau ecosistemele din diverse zone.
Managementul deseurilor din raza orasului Targu Neamt
Deseuri urbane
Serviciul de salubritate in orasul Tirgu Neamt este realizat de Serviciul Public
Salubritate, Sera, Spatii- Verzi din cadrul Primariei orasului, si de catre Serviciul de salubritate al
S.C. Acvaterm S.A. Tirgu Neamt.
Depozitarea finala a deseurilor menajere se face pe un teren in suprafata de 4000mp, in
prezent partial imprejmuit. Depozitarea deseurilor se realizeaza necontrolat prin simpla stivuire,
fara nici un fel de sortare (cu exceptia PET-urilor), neutralizare. Colectarea deseurilor menajere
de la populatie se efectueaza neselectiv, ele ajung pe depozit ca atare, amestecate, astfel
pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hirtie, sticla, metale, materiale plastice).
Pina in anul 2012 actualul depozit pentru deseuri va fi inchis si monitorizat 30 de ani.
Strategia judetului Neamt prevede ca la Tirgu Neamt se va construi o Statie de transfer pentru
deseuri. Primaria a initiat in acest sens un proiect ECO- Tirgu Neamt ce a fost depus la
Agentia Nord-Est pentru Schema de Finantare Nerambursabila Schema de Investitii pentru
Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor.
Deseuri industriale
Deseurile de tip industrial sunt interzise pentru depozitare in depozitul orasenesc. Agentii
economici au obligatia reciclarii deseurilor: din prelucrarea lemnilui, deseurile textile.
Deseuri speciale spitalicesti
Deseurile speciale ce provin din instrumentarul spitalicesc( fase, obiecte ascutite) sunt
incinerate in Crematoriul Spitalului Orasenesc in instalatii depasite tehnologic. Deseurile
menajere spitalicesti sunt depozitate in depozitul orasenesc.

Deseuri zootehnice
Cantitatile de dejectii animaliere rezultate din unitati de crestere a animalelor in sistem
ferma, au scazut in ultimii ani semnificativ, datorita diminuarii efectivului de animale.
Starea calitatii aerului si a zgomotului
Calitatea aerului
In judetul Neamt s-au efectuat determinari de noxe gazoase in punctele fixe ce sunt amplasate in
Piatra Neamt la sediul S.S.S.P.M.P.L si Statia de epurare. In municipiul Piatra Neamt, la probele de aer
analizate (SO2,NO2,NH3) nu s-a constatat depasirea concentratiilor medii impuse de STAS
12574/1987.
In Piatra Neamt, Bicaz, Tasca, Roman, Tirgu Neamt s-au recoltat si analizat un numar de192
probe pentru pulberi totale sedimentabile, valorile medii lunare depasind in proportie de 7,8 %
concentratia maxima admisa de STAS 12574/1987. In Targu Neamt principala sursa de poluare sonora
este traficul rutier, in special traficul greu. Nu sunt depasite limitele admise in nici o zona a orasului.
Alte surse de poluare sonora de tip industrial: poluarea produsa din prelucrarea primara a lemnului de la
Cibeit, Euroforest Exim (zona pod Humulesti).
In Bicaz si Tasca concentratiile medii anuale la pulberi sedimentabile sunt in scadere fata de
valorile obtinute in anii precedenti datorita montarii de filtre pentru retinerea prafului de ciment la SC
Carpatcement Holding SA.
Concluzii:
Din determinarile de laborator facute, urmarite in dinamica, se observa o scadere de la an la an a
concentratiei poluantilor sus amintiti, pina la limitele admise de STAS, in localitatile limitrofe
platformei Savinesti-Roznov si in zona Bicaz -Tasca .
Prin reducerea productivitatii pe platforma chimica Savinesti , valorile poluantilor amintiti mai
sus sunt sub limitele impuse de CMA , iar in zona combinatului de ciment Bicaz - Tasca prin montare de
electro filtre s-a redus mult poluarea si ca efect imediat a scazut numarul de imbolnaviri respiratorii
produse de acesti poluanti .
Un procent relativ ridicat de pulberi totale sedimentabile din orasele judetului Neamt provine din
intretinerea necorespunzatoare a drumurilor si cresterii traficului rutier.
Nivelul de zgomot
In centrele urbane locuitorii sunt tot mai mult afectati de zgomotul ambiant, ponderea cea mai
mare in zgomotul urban fiind detinuta de transportul rutier. Pentruaprecierea nivelului de zgomot in
zonele locuite din judet s-a stabilit o retea de masurare a nivelului de zgomot generat in special de
traficul rutier. Aceasta cuprinde 20 dintre intersectiile principalelor artere rutiere din cele 4 orase din
judet. Nivelul mediu de zgomot calculat pentru fiecare intersectie s-a comparat cu nivelul de zgomot

echivalent admis conform STAS 10009-1988 pentru fiecare tip de strada. S-au constatat depasiri doar pe
arterele rutiere care preiau si traficul greu, la orele cu trafic intens.
Starea zonelor verzi si a zonelor de recreere
Majoritatea spatiilor verzi sunt accesibile publicului (parcuri, gradini publice, terenuri de joaca,
spatii verzi). Distributia acestora este urmatoarea:
In municipiul Piatra Neamt spatiile verzi intretinute si amenajate ocupa o suprafata de 32,5
ha. Suprafata plantata este de 5,2 ha din care cu mozaicuri florale 0,6 ha si cu arbusti ornamentali si
arbori 4,6 ha. Parcurile ocupa o suprafata de 100,8 ha, strandul se intinde pe 2,5 ha iar parcul zoologic
ocupa 1,05 ha.
In municipiul Roman parcurile si zonele verzi ocupa o suprafata de 91 ha din care: 33 ha parcuri
si gradini publice, 25 ha spatii verzi din ansamblurile de locuinte, si 20 ha spatii verzi stradale. Parcul
zoologic ocupa o suprafata de 2,5 ha.
In orasul Targu Neamt parcurile publice si cele de joaca pentru copii ocupa o suprafata de 3,4 ha
iar spatiile verzi 31,3 ha.
In orasul Bicaz suprafata parcurilor este de 0,43 ha, a spatiilor verzi de 0,43 ha, a spatiilor de
joaca pentru copii de 0,3 ha si a luciilor de apa pentru agrement de 1,5 ha.
Zone critice sub aspectul deteriorarii starii de calitate a mediului
Pe teritoriul judetului Neamt o zona critica sub aspectul poluarii este zona situata aval de
platforma chimica Savinesti, in localitatile Roznov, Zanesti, Podoleni, Costisa. Subteranul acestor
localitati este impurificat cu ioni amoniu, amoniac, azotati si substante organice in concentratii ce
modifica compozitia apei, facand-o nepotabila.
Pentru judetul Neamt au fost identificate urmatoarele categorii de probleme/aspecte de mediu :
Impactul depozitelor de deseuri asupra
mediului
Fenomenele de poluare a panzei freatice in
aval de platforma chimica Savinesti
Poluarea atmosferei din centrele populate cu
pulberi
Impactul traficului urban asupra sanatatii
populatiei si a cladirilor
Impactul lucrarile miniere de explorare
geologica a zacamantului de uraniu din
perimetrele: Bicazu Ardelean - Damuc si
Tulghes Grinties
Impactul generat de depozitarea necontrolata a rumegusului
Evacuarile de ape uzate insuficient epurate provenite de la folosintele de apa

Lipsa constientizarii populatiei si a educatiei ecologice in scoli

Problemele produse de inundatii
Poluarea solului si panzei freatice cu nitrati si nitriti
Eliminarea necontrolata a cadavrelor de animale in mediul rural
Terenuri degadate sau neproductive
Lipsa sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in mediul rural
Poluarea din zona platformei chimice Svineti-Roznov
Este binecunoscut faptul c solurile datorit funciilor complexe pe care le ndeplinesc

reprezint o resurs natural valoroas. Ca factor de mediu protecia acestuia este la fel de
important ca i protecia apei i a aerului, cele trei componente fiind ntr-o strns legtur.
Cunoaterea acestui fapt, dar mai mult dect att, contientizarea importanei reale a proteciei
calitii acestuia constituie nu o necesitate, ci o atitudine de permanent responsabilitate.
Necesitatea folosirii raionale a terenurilor n
general, pentru diverse activiti umane i a solului
implicit, pentru asigurarea hranei, n conformitate cu
cerinele dezvoltrii durabile i ale proteciei
mediului, face necesar introducerea unui sistem
complex de eviden tehnic, economic i juridic a
tuturor resurselor naturale.
n realitate apare tot mai des contradiia dintre dezvoltarea economic i protecia mediu
care se rsfrnge i asupra proteciei solurilor, suprafee ntinse de terenuri fiind supuse unor
activiti cu caracter poluator mai mult sau mai puin investigate, supravegheate, reabilitate.
Dintre acestea impactul cel mai ridicat l au asupra solurilor poluanii provenii din zonele
industriale, pesticidele utilizate neraional i accidentele de poluare.
Datorit interrelaiei dintre sol, ap i aer, deprecierea calitii solurilor se poate transmite
apei i aerului i invers, impactul fenomenului amplificndu-se automat. De aceea dezvoltarea
economic trebuie strns corelat cu cerinele mediului ca o condiie esenial pentru o
dezvoltare durabil.

Scurt istoric al platformei chimice din Savinesti

Platforma chimic de la Svineti
funcioneaz pe amplasamentul actual nc din
1957,

avnd

drept

profil

caprolactam,

fibre

fire

de

producie:
poliamidice,

acrilonitril pe baz de acetilen i acid

cianhidric, fibre i fire acrilice. Un an mai trziu
este pus n funciune instalaia Combinatului
de ngraminte azotoase astzi avnd denumirea S.C. Ga-Pro-Co Chemicals S.R.L Svineti.
Activitatea pe platforma de producie a cunoscut variaii n timp, majoritatea instalaiilor fiind
nchise n acest moment.
Platforma chimc Svineti-Roznov este situat pe teritoriul administrativ al localitii
Svineti, din judeul Neam, la circa 11 km sud-est de municipiu Piatra-Neam, avnd o
suprafa total de aproximativ 350 ha.
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul Platformei chimice Svineti se
suprapune terasei de aproximativ 17 m a Bistriei, alctuit din prundiuri i argile pe alocuri.
Solurile prezente pe platform sunt de tip brune mezobazice, subtipul molic i litic.
Calitatea solurilor din afara platformei este influenat de activitatea desfurat pe
platform, la care se adaug n proporii reduse activitile antropice desfurate n ariile locuite
nvecinate.

Poluarea solului in zona platformei chimice din Savinesti.

O serie de analize asupra calitii solului n aceast zon au evident urmtoarele aspecte:
n intervalul 1995-2008 valorile medii ale pH-ului nregistrate n orizontul superior al solurilor
au avut caracter uor acid pn la neutru, cu o valoare minim msurat n 1997 de 3,9 iar
maxima n 1995 de 8,1. Predominant reacia solului a fost una uor acid cu valori ale pH-ului
cuprinse n intervalul de valori 5,32 (1996) i 6,5 (2004). Pentru anul 2008 valoarea medie a pHului nregistrat a fost de 6,77.

Un alt indicator al polurii solului l reprezint coninutul de carbon organic din sol.
Astfel un sol cu coninut de 1-3% C organic este considerat uor poluat iar la o concentraie mai
mare de 4% C organic solul este puternic poluat.
Msurtorile pe plaftorma chimic Svineti-Roznov pentru valorile carbonului organic
din sol au oscilat n perioada 1995-2008, ntre 1,75- 3,74%, deci zon cu sol uor spre puternic
poluat. Valori mai mari ale acestui indicator s-au nregistrat n zona de influen a fabricii de
ngraminte azotoase S.C. Ga Pro Co Chemicals S.R.L. msurnd 4.05, 4.46, 4.5, evideniind o
poluare puternic a solului.
La nivelul platformei chimice exist
i o poluare cu metale grele afectnd
orizontul de sol att n suprafa (0-20 cm),
ct i n profunzime (20-40 cm). Elementele
chimice prezente n exces n sol sunt Pb, Cu,
Zn, Cd cu o cencentratie destul de
alarmanta.
Principalele probleme existente n cazul nostru sunt reprezentate de aciditatea crescut a
solului i poluarea cu metale grele. Reacia acid a solului nu este un fapt inedit, fenomenul fiind
des intalnit i pe soluri aflate n afara zonelor industriale, corecia pH-ului prin amendarea cu
substane bazice find modalitatea cea mai ieftin i mai comod.
Problema polurii cu metale grele ridic mari probleme ns, din cauza toxicitii mari a
acestor elemente care odate ajunse n sol i n pnza freatic pot trece n alimente i apoi n
corpul oamenilor i animalelor fiind un factor de risc n aparariia patologiilor specifice.
Metalele grele odat ajunse n organism nhib creterea organismelor i activitatea
enzimatic n special pentru enzimele ce conin S. Proteinele sunt i ele atacate de metalele grele
cu modificri n legturile carboxilice i aminice, fiind astfel ncetinite procesele de transport
transmembranar.
Efectul toxic al metalelor grele este dependent de natura, cantitatea i forma chimic sub
care se gsete metalul n produsul consumat. Desigur importante sunt i frecvena alimentului
contaminat n cadrul meniurilor, rezistana oraganismului expus la risc, efectul sinergic sau
antagonic al altor contaminai chimici i uneori ali factori.

O proprietate importanta care influeneaz gradul de toxicitate al metalelor grele n

organism este reprezentat de solubilitatea metalelor i a compuilor acestora. Fiind medii cu pH
diferit, sucul gastric, sucul intestinal, sngele, au solubiliti diferite pentru metalele grele n
comparaie cu apa.
Modul de manifestare al intoxicaiei este diferit n funcie de natura metalului. Unele
intoxicaii se pot manifesta la interval scurt de timp altele abia dup ce s-au acumulat n
organism, boala declanndu-se cnd s-a atins o anumit cantitate, cum este cazul intoxicaiilor
cu plumb, mercur i cadmiu. Prezena metalelor grele n alimente se poate pune n evident prin
metode specifice.
n condiiile expuse mai sus, schimbarea folosinei terenului pe care este amplasat
platforma chimic dup dezafectarea tuturor instalaiilor ce au funcionat pe amplasament va fi
obligatoriu precedat de o aciune ampl de depoluare a solului.
Afland toate acestea, cum sa nu te ingrijorezi? Este adevarat, exista programe bine
stabilite de prevenire a poluarii si se poate spune ca facem ceva in sens pozitiv, dar este oare,
destul? O stim cu totii, am progresat, avem o viata mai usoara si mai buna, dar cu ce pret? Cu
pretul vietii urmasilor nostrii si a urmasilor urmasilor nostrii iar asta nu are un buton de
pauza.