HAȚEG, jud.

HUNEDOARA

Referințe

Plasat în partea de sudul occidental al Transilvaniei, Ţara Haţegului este una din cele mai
cunoscute situri de civilizaţie, istorie transmilenară şi continuitate relevantă pentru
identitatea spaţiului românesc. Munții care magistral escortează Ţara Haţegului reflectă o
veritabilă răscruce la umbra vestigiilor istorice, acolo unde legenda și datina constituie
pentru a reprezenta o elocventă mărturie pentru acest tezaur. Drumurile care urmau pentru
a deschide Valea Jiului şi Valea Bistrei, prin Poarta de Fier a Transilvaniei se convocau
strategic în zona Haţeg. Datorită importanţei locului aici a fost pusă temelia pentru capitala
Daciei Romane - Ulpia Traiana Sarmizegetusa. În elongata lor istorie, oamenii din Ţara
Haţegului au păstrat viu fideismul (credinţa) în identitatea specifică pentru biserică, populaţia
din Ţara Haţegului fiind prevalent irigată de filonul românesc.

ANUL 1247 <<< Prima mentiune documentară a Ţării Haţegului survine în celebra
Diplomă a Cavalerilor Ioaniţi
ANUL 1404 <<< denumirea ``HAȚEG``
ANUL 1457 <<< Cetate
ANUL 1764 <<< Oraş militar de grăniceri - IMPERIUL Austro - Ungar.
ANUL 1918 <<< Ţara Haţegului devine parte din teritoriul și istoria României.
ANUL 1938 ȚINUTUL TIMIȘULUI <<< ORDINUL REGAL >>> CAROL al II-lea
1968 <<< HAȚEG este inclus în jud. HUNEDOARA * (Mun. DEVA - reședință)
1998 <<< HAȚEG este inclus în REGIUNEA - TIMIȘOARA >>> VEST
prin HOTĂRÂREA DE GUVERN Nr. 151 / 1998 >>> https://RegiuneaVEST.ro/

Orașul HAȚEG se află sub jurisdicția recunoscută pentru TIMIȘOARA , astfel:

GARDA Forestieră TIMIȘOARA >>> https://GardaForestieraTM.ro/ RETEZAT

Direcția REGIONALĂ Drumuri și Poduri - TIMIȘOARA >>> https://DRDPTM.ro/

Direcția REGIONALĂ de CFR TIMIȘOARA >>> https://CFR.ro/

Direcția REGIONALĂ Finanțe - Publice TIMIȘOARA <<< https://ANAF.ro/

Direcția REGIONALĂ de Poștă - TIMIȘOARA >>> https://www.posta-romana.ro/

DIRECȚIA - TELECOMUNICAȚII <<< http://Timisoara.TVR.ro/ TM - HD - AR - CS

LOCAȚIE

Haţegul ocupă NORD - VESTUL depresiunii Ţara Haţegului, fiind aşezat pe cursul
râului GALBENA, la 42 km distanţă de municipiul Deva, 34 km de orașul Simeria, 50 km de
municipiul Petroşani şi 26 km de municipiul Hunedoara, 70 km de municipiul Caransebeş la
intersecția DN 66 / EUROPEAN 79 Simeria – Petroșani cu Drumul BANATULUI <<< DN 68
Hațeg - Caransebeş. Este centrul administrativ al zonei şi totodată punctul de plecare spre
tezaurul turistic și istoric relevant pentru întregul areal.

Teritoriul administrativ al Haţegului este bordurat de următoarele vecinătăți:

➢ la N şi NE - Bretea Română ;
➢ la NV - Teliucul Inferior ;
➢ la V - Topliţa ;
➢ la SV - Răchitova ;
➢ la S - loc. General Berthelot + com. Toteşti ;
➢ la V şi SV <<< Sântămărie - Orlea

Oraşul Haţeg se poziţionează la 45º36´27´´N şi 22º57´0´´E * (GEOMAPA).

• Unităţi administrative componente

- Consiliul local Haţeg

Oraşul Haţeg are o suprafaţa de cca. 61 KM2.
În teritoriul administrativ al oraşului se includ şi localităţile Nalaţ - Vad, Silvaşu de Jos
Iar Silvaşu de Sus se află la aprox. 3 KM de Mănăstirea Prislop.

1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI CADRUL NATURAL

- Trepte majore de relief:

Depresiunea Haţeg, se remarcă prin marea extindere a suprafeţelor joase,

inasperate (netede), având o declivație (înclinație) pregnantă de la SUD spre NORD. Acest
şes, surprins în totalitate pe malul stâng al râului Strei are altitudinea între cca. 300 m la
Subcetate şi aprox. 500 m la contactul cu zonele perimontane, ale căror vârfuri preferă
orientarea spre SUD - VEST.
 Arealul este dispus la poalele unor munţi masivi, alcătuiţi din şisturi cristaline, mixate
cu roci vulcanice şi calcare redând un relief etajat irigat de râuri domiciliate radiar pe văi
adânci din punct de vedere strict epigenetic rezultând somptuoase chei, unde văile
contrastează vehement cu diverse culmi în esență inasperate (netede) iar pe siturile de
calcare plasate în nord şi est s-au dezvoltat peşteri.
Teritoriul administrativ al oraşului Haţeg, situat într-o depresiune intramontană care
constituie pentru a surprinde treapta de relief cea mai joasă, se prezintă ca o veritabilă și
prosperă câmpie, elocvent terasată, cu multe ogoare şi diverse livezi.

- Tipuri de soluri

Ca urmare a variaţiei şi etajării reliefului, a rolului pe care nivelul freatic vioi îl joacă, pe
alocuri, în formarea solurilor, în indexul teritoriului administrativ al oraşului Haţeg, se
observă mega - diversitatea lor ce survine, în diferite proporţii pentru toate grupele principale
de soluri reprezentative în raport cu teritoriul ţării noastre.

Cele mai răspândite tipuri sunt cele din clasa cambisoluri şi anume:
❖ solul brun - eumezobazic (zona silvică, în treimea bazală a Streiului)
❖ solul brun - luvic (din munți până în depresiunea Haţeg)
❖ luvisolul albic (depresiunea Haţeg).

- Suprafaţa >>> peste 6433 Ha, din care:

❖ agricol: 3193 Ha
❖ ape: 184
❖ păduri: 2635
❖ drumuri: 64

- Teren

- arabil: 1354 Ha
- pășune: 938
- fâneţe: 866
- pomi fructiferi: 35

- Climă, hidrografie, vegetaţie, fauna, resurse naturale

Haţegul, se încadrează în unul din cele două tipurile climatice din ţara noastră :
- clima continentală moderată submontană (depresiunea Haţeg, prevalent
pentru zone cu altitudini de până la 800 m), cu 3 - 4 luni reci şi umede + 9 luni temperate.

Structura geologică variată a reliefului, determină condiţii variate de zăcământ

acvifer: de la straturi acvifere în cristalin la straturi acvifere sub sedimentar. Pe bordura
depresiunii Haţeg şi în Valea Galbenă sunt straturi acvifere în glacis, formaţiuni de terasă
sau în depozite de luncă. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,10 KM / KM2.

a) Reţeaua hidrografică:

- Râul Mare, (lungime totală = 65,8 KM, se formează la Gura Apelor, unde are
un debit = 4,9 m3 / sec. şi scurgerea = 1.280 mm / sec.);
- Galbena, afluent al Râului Mare (lung. totală = 33 KM, debit = 2,7 m 3 / sec,
scurgerea = 247 mm / sec), cu porţiunea regularizată = 3 km în zona oraşului Haţeg;
- pârâul Cârlete se varsă în Galbena la marginea de EST a oraşului Hațeg;
 - pârâul Slivuţ / Silvuț <<< Silvaşul de Jos + Silvaşul de Sus;

Valori ale râului Galbena :

- medii = 3,7 m3/sec ;
- maxime = 145 m3 / sec (luna MAI 2000);
- minime = 0,100 m3 / sec (luna IANUARIE 1964)

b) Lacuri de retenție * (acumulare)

Lacul de acumulare Haţeg, care face parte din Complexul Hidroenergetic Râul
Mare - Retezat, dispus pe Râul Mare, aval de localitatea Sântămăria - Orlea,
aproape de Nalaţ - Vad.

Barajul Gura Apelor, construit în munte, pe Râul Mare, este cel mai mare
baraj de anrocamente şi miez de argilă din EUROPA, barajul având înălţimea
de 168 m şi volum = 225 milioane m3 pentru lacul de retenție (acumulare)
 c) PEDOLOGIE * (atribute - sol)

În lunca mare şi largă a râului Galbena sunt soluri aluvionare, gleice şi

pseudogleice, cernoziomuri, levigate. În restul depresiunii, pe terase piemontane se găsesc
soluri brune, cernoziomuri care duc spre soluri brune şi brun – roşcate, silvice (pădure). Se
mai găsesc, local, soluri negre, de fâneţe și soluri cu vehementă eroziune, rocante (calcare).

d) lacuri, iazuri;
e) acumulări piscicole;
f) amenajări hidrotehnice - diguri, baraje, etc.;
g) Haţeg - baraj de cap specific pentru derivaţie (stăvilar)
h) zona regularizată a râului Galbena = 2,5 KM (betonată)

VEGETAȚIA

pâlcuri de păduri de fag şi de stejar, pajişti, fâneţe.

gorunul, carpenul, frasinul, salcâmul, salcia (luncă), plopul.
conifere - bradul, pinul, molidul

Pe versanţii expuși generos spre lumină sunt livezi - prun, măr, nuc, vişin, cireș.
Flora erbacee - iarbă, trifoi, păpădie, pătlagic, fragi, romaniţă.
Pajiştile sunt acoperite de diverse specii de graminee şi plante necesare în hrana
animalelor, iar în zonele mlăştinoase se dezvoltă pipirigul, papura, trestia şi rogozul.

În zonă se cultivă porumb, grâu, cartofi, legume, floarea - soarelui, sfecla furajeră.
Fauna - ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, iepurele, mistreţul, vulturul.
Resurse naturale - lemn, fructe de pădure, plante medicinale.

2. POPULAŢIA ŞI NEVOILE SOCIALE

• Număr > 8.793 locuitori *** RECENSĂMÂNT 2021 din cauza PANDEMIEI,
amânat / finalizat în 2022
 TURISM
Oraşul Haţeg este parte componentă a Geoparcului, acest lucru constituind o
oportunitate pentru dezvoltarea turismului în zonă.
Geoparcul este amplasat in partea de sud-vest a Judeţului Hunedoara, la intretăierea
unor drumuri naţionale şi europene, având o foarte bună poziţie in raport cu rutele actuale
şi viitoare de legătură intre Europa Centrală şi Balcanii Occidentali (Ex - YUGOSLAVIA <<<
Slovenia, Macedonia, Croatia, Serbia, Montenegro).

1. Geoparcul HAȚEG

Are suprafaţa = 102.392 Ha, cuprinzând loc. Densuş, General Berthelot, Toteşti,
Răchitova, Sântămăria - Orlea, Sarmizegetusa, Haţeg şi unele zone din Baru - Mare,
Sălașu de Sus, Pui, Râu de Mori.

2. Elementele geologice și turistice

- Calcarele cu fauna de vârstă Jurasic (Fizești);

- Roci de tip “Terra - Rosa” şi bauxită de vârstă Cretacic - inferior (Ohaba - Ponor);

- Depozite continentale de vârstă Cretacic Superior (Sânpetru, Nalaț - Vad, Totești, și

pe valea Râului Mare;
- Depozite vulcanogene sedimentare de vârstă Cretacic Superior (Răchitova);

- Depozite cu resturi de gastropode de apă dulce şi fosile de organisme marine,

precum şi un mamifer la Crivădia, Merişor, Clopotiva.

3. Dinozauri - Țara Hațegului

Telmatosaurus transsylvanicus (``şopârla de apă transilvană``) un hadrozaur

(dinozaur cu cioc de raţă) de talie mică (5 m lungime, faţă de 7 până la 14 m la alţi
hadrozauri) şi primitiv. Este primul dinozaur descoperit şi descris din Bazinul Haţeg,
remarcabil mai ales pentru faptul că lui îi aparţin cuiburile de ouă descoperite la Tuştea,
Toteşti şi Nălaţ.
Rhabdodon robustus şi Rhabdodon shqiperorum (“cu dinţi crestaţi”) este cel mai
comun dinozaur din Bazinul Haţeg. Este un ornithopod, reprezentat prin două specii diferite:
robustus şi shqiperorum. Talia primului nu depăşea 3 m, în timp ce a doua specie era ceva
mai mare. Sunt reprezentanţii unei familii de dinozauri tipic europene. Cele două specii
diferite conf. lui Nocša erau drept masculul şi femela aceleiaşi specii.
Magyarosaurus dacus (“şopârla ungară din Dacia”), denumită aşa după
naţionalitatea lui Nopša, alături de Rhabdodon, era cea de a doua specie ierbivoră comună.
Face parte din gupul sauropodelor şi putea atinge chiar 10 m lungime. Era însă un dinozaur
pitic prin comparaţie cu giganţii grupului respectiv. Rudele lui trăiau mai ales în America de
Sud, Africa, Madagascar.
Struthiosaurus transilvanicus (“şopârla cuirasată transilvană”) este cea mai rară
specie de dinozaur ierbivor. Era un patruped cu plăci osoase (nodozaurid). Rudele lui se
cunosc din Austria, Franţa şi Spania. Avea cel mult 2,5 m lungime.
Dinozaurii carnivori erau mult mai rari decât cei ierbivori ca număr, dar cel puţin la fel
de diverşi. Toate speciile erau de talie mică (cel mult 2,5 m în lungime). Cea mai răspândită
specie aparţinea grupului raptorilor (dromaeozaurid).
Alte theropode sunt reprezentate de aşa - numitele euronychodontide, cunoscute
doar în Europa, paronychodontide des întâlnite în America de Nord şi elmizauride (America
de Nord + Asia).

4. VEGETAȚIA <<< Țara HAȚEGULUI

Complexul cuprinde vegetația potențială - păduri de foioase mezofile şi xeroterme.

TIPURI DE HABITATE - PĂDURI

1. brad + fag (Abies alba, Fagus sylvatica) Pulmonaria rubra

2. fag (Fagus sylvatica) Symphytum cordatum
3. fag + carpen (Fagus sylvatica, Carpinus betulus)
4. gorun + carpen (Quercus petraea, Carpinus betulus) Lathyrus hallersteinii
5. stejar (Quercus robur) Carex brizoides
6. gorun + cer (Quercus petraea, Q. cerris) Lychnis coronaria
7. gorun + cer + gârniţă (Quercus petraea, Q. cerris, Q. frainetto) Lathyrus niger
8. gârniță + cer (Quercus cerris, Q. frainetto) Crocus flavus

Ca pondere cea mai bine elocventă este pădurea dacică de fag + carpen

În vegetaţia Hageţului la limita cu Retezatul este posibilă şi prezenţa unor specii

protejate, monumente ale naturii - Lilium jankae, Draba dornei, Angellica archangelica,
Cypripedium calceolus.
PARCUL NAȚIONAL RETEZAT
Este primul PARC din ROMÂNIA, care a fost înființat pentru suprafața = 100 KM2 în
anul 1935 de Alexandru BORZA (Director - Grădina ZOO Cluj) + savantul Emil
RACOVIȚĂ în prezent având un areal = 300 KM2

PARCUL NAȚIONAL RETEZAT se află sub jurisdicția recunoscută pentru GARDA

Forestieră TIMIȘOARA <<< Regiunea VEST <<< https://GardaForestieraTM.ro/

➢ Sunt 50 de piscuri > 2.000 m, cel mai înalt fiind Vf. PELEAGA = 2.509 m care, apoi
este urmat de Vf. PĂPUȘA = 2.508 m și de cel mai popular Vf. Retezat = 2.482 m, celebru
prin forma ``TĂIATĂ``, acesta fiind vizibil din toată Țara Hațegului.

HABITATE
Cele mai importante habitate pentru conservare în Parcul Național Retezat sunt
reprezentate de păşunile alpine şi subalpine, stâncăriile, jnepenişurile, aninişurile, pădurile
de conifere boreale şi subalpine, pădurile de foioase montane, habitatele acvatice şi
tufărişurile de pe văile râurilor. ansamblu nota dominantă este dată de păduri, care ocupă
mai mult de jumătate din suprafața parcului. Peisajul este alcătuit din: Păduri – 53 %, Pajiști
alpine și stâncării – 15 %, Jnepenișuri – 17 %, Grohotișuri și stâncării – 14 % și Habitate
acvatice – 1% . Habitatele sunt asociate cu zonele de altitudine, dar se pot observa relativ
frecvent inversiuni de vegetație, cum ar fi cele de pe valea Jiului de Vest şi în zona Stănuleți.

TEZAURUL FORESTIER

Pădurile acoperă aproximativ 20.500 ha, adică aproximativ 53% din suprafața parcului. Cele
mai răspândite specii sunt fagul (Fagus sylvatica), molidul (Picea abies), jneapănul (Pinus
mugo), bradul (Abies alba), paltinul (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula),
aninul verde (Alnus viridis), ulmul de munte (Ulmus glabra), scoruşul de munte (Sorbus
aucuparia). Populația de zâmbru (Pinus cembra) este probabil cea mai reprezentativă din
Munții Carpați. Cele mai răspândite păduri sunt molidișurile şi făgetele şi amestecurile de
răşinoase cu fag. Pădurile de fag se găsesc între 800-1.200 m altitudine, cele de amestec
între 1.200-1.400 m, iar molidişurile între 1.400-1.800 m. Pădurile virgine şi cvasivirgine
însumează o suprafață de care acoperă aproximativ 3.500 Ha şi reprezintă 17% din
suprafața de pădure arondată în prezent Parcului. Limita superioară a pădurii se află în
medie la 1.800 m, dar uneori urcă la 1.900 m (de exemplu pe Pârâul Șesele). Pădurile din
Retezatul Mic prezintă o situație aparte, având în vedere caracteristicile abiotice din zonă
(substratul calcaros, umiditate redusă, temperatură mai ridicată etc.).

JNEPENIȘURI

Sunt zone cu formaţiuni arbustive de jneapăn (Pinus mugo) situate la limita superioară a
pădurii, de unde urcă până la 2.000- 2.200 m acoperind zona dintre pădurile de limită şi
păşunile alpine. Acoperă aproximativ 17% din suprafața parcului, având un rol ecologic
important pentru conservare: stabilizează pantele abrupte şi protejază solul împotriva
eroziunii. Dintre speciile caracteristice pentru zona jnepenişurilor menționăm: afinul
(Vaccinium myrtillus), rotunjoarele (Homogyne alpina) degetăruțul (Soldanella hungarica),
smirdarul (Rhododendron myrtifolium).

PAJIȘTI
Păşunile alpine şi subalpine ocupă aproximativ 15% din suprafața Parcului la altitudini
cuprinse între 1.700-2.300 m. În Retezat avem 5 habitate de pajiști de interes comunitar
protejate la nivel european. Pajiștile alpine şi subalpine au un rol important şi în conservarea
diversităţii biologice, adăpostind un număr important de specii de plante şi insecte protejate.
Aici se întâlnesc specii ocrotite prin lege - smirdarul (Rhododendron myrtifolium), cupe
(Gentiana acaulis), ghințura (Gentiana punctata), ghințura galbenă (Gentiana lutea),
degetăruți (Soldanella pusilla) etc.

GROHOTIȘURI + STÂNCĂRII

Acoperă 14% din suprafața Parcului Național Retezat, atât în partea cristalină, cât şi în cea
calcaroasă. Habitatele caracteristice sunt populate de puține specii, mai multe în partea
calcaroasă, printre care amintim lichenii saxicoli, nevertebrate, reptile și păsări.

TEZAURUL ACVATIC

În Parcul Naţional Retezat se pot distinge 3 categorii de habitate acvatice însumând

aproximativ 1% din suprafaţa parcului:

➢ lacuri, bălți şi pâraie >>> nevertebrate acvatice + peşti + amfibieni

➢ mlaştinile de turbă - orhideea hidrofilă (hyper - umiditate), Gymnadenia frivaldii,
Dactylorhiza cordigera, plante carnivore - Pinguicula vulgaris, specii de Bryofite
(muşchi). De asemenea ele au şi câteva funcții ecologice importante precum
reținerea apei în sol, protejarea solului de eroziune. Palinologia (studiul polenului)
este intens valorificată în zona mlaștinilor de la ZĂNOAGA.
➢ lacul de acumulare Gura Apelor, situat pe limita de vest a parcului, este un habitat
acvatic artificial, construit între anii 1975 și 1986 pe valea Râului Mare. A devenit în
timp o zonă importantă pentru păsări, în special păsări de apă, care îl folosesc ca loc
de iernat, cuibărire şi hrănire
➢ Parcul Național Retezat este supranumit “Tărâmul cu Ochi Albaştri”, datorită
multitudinii de lacuri glaciare ce se găsesc în masiv şi care reprezintă aproximativ
38% din totalul de lacuri glaciare din România. Cele peste 80 de lacuri din Retezat,
dintre care numai 54 sunt permanente, sunt alimentate de zăpada topită de pe
crestele munţilor. Cele mai spectaculoase dintre lacuri sunt: Bucura, Zănoaga, Ștevia,
Ana, Lia, Tăul Negru, Tăul Porții, Gemenele și Știrbu. Cel mai mare lac glaciar din țara
noastră este Bucura, cel mai adânc este Zănoaga, iar Tăul Porții este lacul glaciar
aflat la cea mai mare altitudine.

ACVIFAUNA

Este prevalent reprezentată de specii caracteristice zonei în care se găseşte situl, cu

numeroase specii de răpitoare de zi şi de noapte, precum şi insectivore, foarte importante
de menționat fiind câteva specii amenințate la nivelul Uniunii Europene <<< ierunca, acvila
de munte, şoimul - voiajor, minunița, ciuvica, buha - mare, ciocănitoarea de munte. Specii de
păsări importante includ acvila țipătoare, viesparul, şerparul, huhurezul, barza neagră,
ciocănitoarea, etc.
REZERVAȚIA "PEȘTERA ZEICULUI

Datează din anul 2000 când a fost declarată Rezervație Naturală și Monument al Naturii (RNMN),
deoarece prezintă o mare varietate de formațiuni stalagmitice și un bogat material paleontologic.
Peștera Zeicului se află pe cursul râului Jiul de Vest, în apropiere de localitatea Câmpu` lui Neag, la
altitudinea de 1.260 m, la confluenţa Scocului Mare cu Valea Scorotei purtând numele celebrului
haiduc Zeicu.

REZERVAȚIA Științifică GEMENELE * (zona NU permite TURISMUL + alte activități umane)

A fost creata în 1955 fiind situată în centrul Parcului Naţional Retezat, cu suprafată = 1.947 Ha.
Aici trăiesc multe din cele 1.190 specii de plante superioare. La cota 1.770 m se găsește Casa
Laborator construită de Academia Română pentru studiul habitatelor aflate în afara oricărui impact
al prezenței activităților umane.

Important este de precizat că Parcul Național RETEZAT include Munții GODEANU, zone
din Munții ŢARCU, astfel că arealul acoperă situri de pe raza jud. HUNEDOARA, jud. GORJ,
jud. CARAȘ - SEVERIN.

LANDSCAPE * (VEDERI)

MUNȚII RETEZAT
MUNȚII RETEZAT
RÂUL MARE - PARCUL NAȚIONAL RETEZAT

TEZAURUL GLACIAR - PARCUL NAȚIONAL RETEZAT