Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HUNEDOARA
Referințe
Plasat în partea de sudul occidental al Transilvaniei, Ţara Haţegului este una din cele mai
cunoscute situri de civilizaţie, istorie transmilenară şi continuitate relevantă pentru
identitatea spaţiului românesc. Munții care magistral escortează Ţara Haţegului reflectă o
veritabilă răscruce la umbra vestigiilor istorice, acolo unde legenda și datina constituie
pentru a reprezenta o elocventă mărturie pentru acest tezaur. Drumurile care urmau pentru
a deschide Valea Jiului şi Valea Bistrei, prin Poarta de Fier a Transilvaniei se convocau
strategic în zona Haţeg. Datorită importanţei locului aici a fost pusă temelia pentru capitala
Daciei Romane - Ulpia Traiana Sarmizegetusa. În elongata lor istorie, oamenii din Ţara
Haţegului au păstrat viu fideismul (credinţa) în identitatea specifică pentru biserică, populaţia
din Ţara Haţegului fiind prevalent irigată de filonul românesc.
ANUL 1247 <<< Prima mentiune documentară a Ţării Haţegului survine în celebra
Diplomă a Cavalerilor Ioaniţi
ANUL 1404 <<< denumirea ``HAȚEG``
ANUL 1457 <<< Cetate
ANUL 1764 <<< Oraş militar de grăniceri - IMPERIUL Austro - Ungar.
ANUL 1918 <<< Ţara Haţegului devine parte din teritoriul și istoria României.
ANUL 1938 ȚINUTUL TIMIȘULUI <<< ORDINUL REGAL >>> CAROL al II-lea
1968 <<< HAȚEG este inclus în jud. HUNEDOARA * (Mun. DEVA - reședință)
1998 <<< HAȚEG este inclus în REGIUNEA - TIMIȘOARA >>> VEST
prin HOTĂRÂREA DE GUVERN Nr. 151 / 1998 >>> https://RegiuneaVEST.ro/
LOCAȚIE
Haţegul ocupă NORD - VESTUL depresiunii Ţara Haţegului, fiind aşezat pe cursul
râului GALBENA, la 42 km distanţă de municipiul Deva, 34 km de orașul Simeria, 50 km de
municipiul Petroşani şi 26 km de municipiul Hunedoara, 70 km de municipiul Caransebeş la
intersecția DN 66 / EUROPEAN 79 Simeria – Petroșani cu Drumul BANATULUI <<< DN 68
Hațeg - Caransebeş. Este centrul administrativ al zonei şi totodată punctul de plecare spre
tezaurul turistic și istoric relevant pentru întregul areal.
➢ la N şi NE - Bretea Română ;
➢ la NV - Teliucul Inferior ;
➢ la V - Topliţa ;
➢ la SV - Răchitova ;
➢ la S - loc. General Berthelot + com. Toteşti ;
➢ la V şi SV <<< Sântămărie - Orlea
- Tipuri de soluri
Ca urmare a variaţiei şi etajării reliefului, a rolului pe care nivelul freatic vioi îl joacă, pe
alocuri, în formarea solurilor, în indexul teritoriului administrativ al oraşului Haţeg, se
observă mega - diversitatea lor ce survine, în diferite proporţii pentru toate grupele principale
de soluri reprezentative în raport cu teritoriul ţării noastre.
Cele mai răspândite tipuri sunt cele din clasa cambisoluri şi anume:
❖ solul brun - eumezobazic (zona silvică, în treimea bazală a Streiului)
❖ solul brun - luvic (din munți până în depresiunea Haţeg)
❖ luvisolul albic (depresiunea Haţeg).
- Teren
- arabil: 1354 Ha
- pășune: 938
- fâneţe: 866
- pomi fructiferi: 35
a) Reţeaua hidrografică:
- Râul Mare, (lungime totală = 65,8 KM, se formează la Gura Apelor, unde are
un debit = 4,9 m3 / sec. şi scurgerea = 1.280 mm / sec.);
- Galbena, afluent al Râului Mare (lung. totală = 33 KM, debit = 2,7 m 3 / sec,
scurgerea = 247 mm / sec), cu porţiunea regularizată = 3 km în zona oraşului Haţeg;
- pârâul Cârlete se varsă în Galbena la marginea de EST a oraşului Hațeg;
- pârâul Slivuţ / Silvuț <<< Silvaşul de Jos + Silvaşul de Sus;
Lacul de acumulare Haţeg, care face parte din Complexul Hidroenergetic Râul
Mare - Retezat, dispus pe Râul Mare, aval de localitatea Sântămăria - Orlea,
aproape de Nalaţ - Vad.
Barajul Gura Apelor, construit în munte, pe Râul Mare, este cel mai mare
baraj de anrocamente şi miez de argilă din EUROPA, barajul având înălţimea
de 168 m şi volum = 225 milioane m3 pentru lacul de retenție (acumulare)
c) PEDOLOGIE * (atribute - sol)
d) lacuri, iazuri;
e) acumulări piscicole;
f) amenajări hidrotehnice - diguri, baraje, etc.;
g) Haţeg - baraj de cap specific pentru derivaţie (stăvilar)
h) zona regularizată a râului Galbena = 2,5 KM (betonată)
VEGETAȚIA
Pe versanţii expuși generos spre lumină sunt livezi - prun, măr, nuc, vişin, cireș.
Flora erbacee - iarbă, trifoi, păpădie, pătlagic, fragi, romaniţă.
Pajiştile sunt acoperite de diverse specii de graminee şi plante necesare în hrana
animalelor, iar în zonele mlăştinoase se dezvoltă pipirigul, papura, trestia şi rogozul.
În zonă se cultivă porumb, grâu, cartofi, legume, floarea - soarelui, sfecla furajeră.
Fauna - ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, iepurele, mistreţul, vulturul.
Resurse naturale - lemn, fructe de pădure, plante medicinale.
• Număr > 8.793 locuitori *** RECENSĂMÂNT 2021 din cauza PANDEMIEI,
amânat / finalizat în 2022
TURISM
Oraşul Haţeg este parte componentă a Geoparcului, acest lucru constituind o
oportunitate pentru dezvoltarea turismului în zonă.
Geoparcul este amplasat in partea de sud-vest a Judeţului Hunedoara, la intretăierea
unor drumuri naţionale şi europene, având o foarte bună poziţie in raport cu rutele actuale
şi viitoare de legătură intre Europa Centrală şi Balcanii Occidentali (Ex - YUGOSLAVIA <<<
Slovenia, Macedonia, Croatia, Serbia, Montenegro).
1. Geoparcul HAȚEG
Are suprafaţa = 102.392 Ha, cuprinzând loc. Densuş, General Berthelot, Toteşti,
Răchitova, Sântămăria - Orlea, Sarmizegetusa, Haţeg şi unele zone din Baru - Mare,
Sălașu de Sus, Pui, Râu de Mori.
Ca pondere cea mai bine elocventă este pădurea dacică de fag + carpen
➢ Sunt 50 de piscuri > 2.000 m, cel mai înalt fiind Vf. PELEAGA = 2.509 m care, apoi
este urmat de Vf. PĂPUȘA = 2.508 m și de cel mai popular Vf. Retezat = 2.482 m, celebru
prin forma ``TĂIATĂ``, acesta fiind vizibil din toată Țara Hațegului.
HABITATE
Cele mai importante habitate pentru conservare în Parcul Național Retezat sunt
reprezentate de păşunile alpine şi subalpine, stâncăriile, jnepenişurile, aninişurile, pădurile
de conifere boreale şi subalpine, pădurile de foioase montane, habitatele acvatice şi
tufărişurile de pe văile râurilor. ansamblu nota dominantă este dată de păduri, care ocupă
mai mult de jumătate din suprafața parcului. Peisajul este alcătuit din: Păduri – 53 %, Pajiști
alpine și stâncării – 15 %, Jnepenișuri – 17 %, Grohotișuri și stâncării – 14 % și Habitate
acvatice – 1% . Habitatele sunt asociate cu zonele de altitudine, dar se pot observa relativ
frecvent inversiuni de vegetație, cum ar fi cele de pe valea Jiului de Vest şi în zona Stănuleți.
TEZAURUL FORESTIER
Pădurile acoperă aproximativ 20.500 ha, adică aproximativ 53% din suprafața parcului. Cele
mai răspândite specii sunt fagul (Fagus sylvatica), molidul (Picea abies), jneapănul (Pinus
mugo), bradul (Abies alba), paltinul (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula),
aninul verde (Alnus viridis), ulmul de munte (Ulmus glabra), scoruşul de munte (Sorbus
aucuparia). Populația de zâmbru (Pinus cembra) este probabil cea mai reprezentativă din
Munții Carpați. Cele mai răspândite păduri sunt molidișurile şi făgetele şi amestecurile de
răşinoase cu fag. Pădurile de fag se găsesc între 800-1.200 m altitudine, cele de amestec
între 1.200-1.400 m, iar molidişurile între 1.400-1.800 m. Pădurile virgine şi cvasivirgine
însumează o suprafață de care acoperă aproximativ 3.500 Ha şi reprezintă 17% din
suprafața de pădure arondată în prezent Parcului. Limita superioară a pădurii se află în
medie la 1.800 m, dar uneori urcă la 1.900 m (de exemplu pe Pârâul Șesele). Pădurile din
Retezatul Mic prezintă o situație aparte, având în vedere caracteristicile abiotice din zonă
(substratul calcaros, umiditate redusă, temperatură mai ridicată etc.).
JNEPENIȘURI
Sunt zone cu formaţiuni arbustive de jneapăn (Pinus mugo) situate la limita superioară a
pădurii, de unde urcă până la 2.000- 2.200 m acoperind zona dintre pădurile de limită şi
păşunile alpine. Acoperă aproximativ 17% din suprafața parcului, având un rol ecologic
important pentru conservare: stabilizează pantele abrupte şi protejază solul împotriva
eroziunii. Dintre speciile caracteristice pentru zona jnepenişurilor menționăm: afinul
(Vaccinium myrtillus), rotunjoarele (Homogyne alpina) degetăruțul (Soldanella hungarica),
smirdarul (Rhododendron myrtifolium).
PAJIȘTI
Păşunile alpine şi subalpine ocupă aproximativ 15% din suprafața Parcului la altitudini
cuprinse între 1.700-2.300 m. În Retezat avem 5 habitate de pajiști de interes comunitar
protejate la nivel european. Pajiștile alpine şi subalpine au un rol important şi în conservarea
diversităţii biologice, adăpostind un număr important de specii de plante şi insecte protejate.
Aici se întâlnesc specii ocrotite prin lege - smirdarul (Rhododendron myrtifolium), cupe
(Gentiana acaulis), ghințura (Gentiana punctata), ghințura galbenă (Gentiana lutea),
degetăruți (Soldanella pusilla) etc.
GROHOTIȘURI + STÂNCĂRII
Acoperă 14% din suprafața Parcului Național Retezat, atât în partea cristalină, cât şi în cea
calcaroasă. Habitatele caracteristice sunt populate de puține specii, mai multe în partea
calcaroasă, printre care amintim lichenii saxicoli, nevertebrate, reptile și păsări.
TEZAURUL ACVATIC
ACVIFAUNA
Datează din anul 2000 când a fost declarată Rezervație Naturală și Monument al Naturii (RNMN),
deoarece prezintă o mare varietate de formațiuni stalagmitice și un bogat material paleontologic.
Peștera Zeicului se află pe cursul râului Jiul de Vest, în apropiere de localitatea Câmpu` lui Neag, la
altitudinea de 1.260 m, la confluenţa Scocului Mare cu Valea Scorotei purtând numele celebrului
haiduc Zeicu.
A fost creata în 1955 fiind situată în centrul Parcului Naţional Retezat, cu suprafată = 1.947 Ha.
Aici trăiesc multe din cele 1.190 specii de plante superioare. La cota 1.770 m se găsește Casa
Laborator construită de Academia Română pentru studiul habitatelor aflate în afara oricărui impact
al prezenței activităților umane.
Important este de precizat că Parcul Național RETEZAT include Munții GODEANU, zone
din Munții ŢARCU, astfel că arealul acoperă situri de pe raza jud. HUNEDOARA, jud. GORJ,
jud. CARAȘ - SEVERIN.
LANDSCAPE * (VEDERI)
MUNȚII RETEZAT
MUNȚII RETEZAT
RÂUL MARE - PARCUL NAȚIONAL RETEZAT