STUDIU HiDHOGEOLOQEO PRELIM IN Aft 1.

Tema studiului In vederea intocmirii proiectului de alimentare cu apa in sis tern centralizat al comunei Grecesti din judetul Dolj, cu satele componente Gropanele, Busuletu, Busu, Gradiste, Barboi, este necesara cunoasterea detaliata a tuturor surselor de apa (de suprafata si/sau subterana) din zona, care pot asigura necesarul de apa atat cantitativ cat si calitativ. In acest scop s-a Tntocmit prezentul studiu hidrogeclogic - preliminar, care respects normativele In vigoare privind continutul tehnic, asigurand si posibilitatea de promovare ulterioara a documentatiei tehnice necesare obtinerii avizelor legale din partea "Apelor Romane" etc. Considerate nile prezentului studiu se vor referi la conditiile geomorfologice si geologice Tn general sj hidrogeologice - hidrochimice In special (dupa datele existente in arhivele de specialitate), referitoare la zona studiata precum si la zonele Tnnvecinate, structurate pe categorii de surse cu precizarea capacitatii de debitare si a calitatii acesteia. Pentru fiecare sursa se vor prezenta avantajele si dezavantajele exploatarii acesteia, Tn final prezentandu-se optiunea pentru care poaie raspunde eel mai bine cerintelor. Prezentul studiu a fost realizat in urma solicitarii formulate de catre Consiliul Local al comunei Grecesti, judetul Dolj, si are ca scop stabilirea potentialului acfiver a! zones comunei mai sus amintite in vederea alimentarii cu apa a acesteia. Pentru intocmirea studiului s-a efectuat o carta re hidrogeologica pe intregu! perimetru al comunei Grecesti si a zonelor adiacente, identificandu-se cu aceasta ocazie si lucrarile de foraje executate anterior de catre unele unitati economice. Codul cursului de apa este VII-1.43 pe cursul de apa Raznic. Coroborand datele obtinute in urma cartarii hidrogeologice efectuate cu cele furnizate de arhivele unitatilor economice care au executat lucrari de foraje pe raza perimetrului studiat, am ajuns la concluziile pe care ie vom expune in continuare. li. Ampiasamentul lucrarii

Localitatea Grecesti este situata in zona nord - vestica a judetului Dolj si are un numar de 1108 gospodarii cu un numar total de 2100 locuitori. Este asezata pe Valea Raznicului, de o parte si de alta a paraului Raznic, pe soseaua Craiova, Raznic, Bacles, Plopi, Drobeta-Turnu-Severin, la o distanta de 45 km de orasul Craiova.

Amptasarea comunei Grecesti pe tentorial judetului IN.

mMMA&M^.&&MmMMmcMmki debituf necesar

In prezent alimentarea cu apa potabila a comunei Grecesti nu este centralizata ea facandu-se prin puturi individuale care nu asigura debitul si calitatea necesara administrarii cu apa a unei asezari omenesti ele fiind mult influentate de factorii poluanti extirtsi din zona. Pentru alimentarea cu apa luand Tn considerate dezvoitarea viitoare a comunei Grecesti, este necesar un debit de 5 l/sec. Conslderatiuni qeomorfoloqice Zona studiata in vederea intocmirii prezentului studiu apartine Piemontului getic, cuprins intre Subcarpatii Olteniei ia nord, podisuS Mehedinti si Dunare la vest, campia Olteniei la sud si valea Jiului la est. Altitudinea medie a piemontului este de 300-400 m, caracteristica fiind fragmentarea deluroasa complexa in partea de nord si campuri intinse la sud. Fragmentarea intensa a reliefului a fost favorizata de prezenta unei cuverturi groase constituita din nisipuri, pietrisuri si argile (strate de Fratesti) care repauzeaza peste formatiunile mai vechi, pliocene. Relieful prezinta o inclinare generala spre sud-est determinata de structure monodinala a formatiunilor geologice. IV.

Piemontu! deluros din nord din care face parte si zona localitatii Grecegfi^lfp fragmentat de vai, uneori stramte alteori largi, cu terase si povarnisuri repezi cu frecvente alunecari si organisme torentiale. Consideratiuni geologice Conditiile morfo-geo-tectonice ale Piemontului getic explica caracteristicile litostructurale ale depozitelor geologice. La sfarsitul Pliocenului, cand Carpatii au suferit o puternica inaltare epirogenetica intreg sectorul depresiunii getice a fost acoperit de o cuvertura groasa de pietrisuri, nisipuri si argile. In Levantinul superior aceasta cuvertura de pietrisuri fluvio-lacustre a acoperit transgresiv, monoclinal intreg teritoriul subcarpatic getic si chiar in cuaternar eorziunea conditionata de miscarile tectonice pozitive ale scoartei a dezgolit structura reliefului subcarpatic deformand si limitand piemontul propriu-zis. Formatiunile geologice care afloreaza in cadrul perimetrului studiat apartin cuaternarului. Cuatemarul este reprezentat prin toti termenii sai care au o dezvoltare inegala. Pleistocenul inferior este reprezentat printr-un orizcni de nisipuri cu pietrisuri (strate de Fratesti). Pleistocenul rrtediu reprezentat prin depozite loessoide apare pe suprafete restranse, atat in vestul cat si in estul perimetrului studiat. Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele deluvial-preluviale de pe terasele vechi si inalte, constitute din pietrisuri, nisipuri si depozite loessoide si apare la zi ca petice cu arii relativ restranse, mai frecvent pe malul Rasnicului. Holocenul inferior este reprezentat de acumulariie iuncilor parauiui Rasnic, aicatuit din nisipuri cu pietrisuri si bolovanisuri, cu grosimi de 2-5 m. Sub depozitele cuaternare, forajele au intercepatat depzoite apartinand Neogenului. Dintre acestea intereseaza depozitele pontiene, daciene si romaniene. Au fost puse in evidenta urmatoarele formatiuni: - 0 - 57 m, cuaternar, - 0 10 m, holocen constituit din argile cafenii, - 10 > 37 m, pleistocen mediu si superior constituit din argile nisipoase, cenusii, - 37 57 m, pleistocen inferior constituit din pietrisuri si nisipuri grosiere (strate de Fratesti) - 57 > 97 m, romanian constituit din argile cu intercalatii de nisipuri - 79 -+200 m, dacian constituit din marne si argile cenusii. - 255 > 350 m, pontian superior constituit din argile, argile nisipoase si nisipuri. Mentionam ca delimitarea stratrigrafica este oarecum relativa, deoarece probele analizate micropaleontologic si polinologic sun neconciudente. Consideratiuni hjdrogeojogjce - hidrochimice Prin forajele de explorare au fost puse in evidenta ape subterane cantonate in formatiuni geologice de varsta diferita: - pietrisuri si nisipuri cuaternare (strate de Fratesti) - nisipuri romaniene si daciene - nisipuri pontiene.
Complexul acvifer al stratelor de Fratesti.

V.

VI.

Acest complex acvifer de varsta Pleistocen inferior are o mare dezvoltare intalninduse peste tot cuprinsul Podisului Getic, cu gosimi variabile intre 30 - 60 m. Litologic, acest complex este constituit din 1-3 orizonturi acvifere, cantonate in nisipuri fine pana la grosiere, pietrisuri cu lentile de bolovarfisuri, cu grosimi de 1 -15 m, cu o structura incrucisata. Culcusul impermeabil al complexului acvifer al stratelor de Fratesti este format din argile si marne de varsta Romaniana. Coperisul complexului este format din argila cafenie de varsta Pleistocen mediu si superior. Alimentarea complexului acvifer de Fratesti se realizeaza din precipitatii si apele de suprafata din zonele in care acestea se gasesc imediat sub albia raurilor. Directia generala de curgere este de la nord la sud si spr'e principalele vai care dreneaza regiunea. Nivelul piezometric este in general liber, stabilindu-se la adancimi de 30-50 m in perimetrul care face obiectul prezentului studiu. Complexul acvifer de Fratesti se manifesta si prin unele izvoare ale carer debite variaza in limite cuprinse intre 0,5 - 4 l/sec. Desi nu se detin date cu privire la variatia in timp a debitelor acestor izvoare, din discutiile purtate cu localnicii a reiesit ca de-a iungui anilor, aceste patru izvoare au avut un debit constant, acelasi debit in perioadele secetoase de vara si iarna, cat si in cele ploioase de primavara si toamna. Complexul acvifer romanian. Complexul acvifer romanian a fost interceptat numai de forajele hidrogeoiogice si este constituit din mai multe orizonturi acvifere dintre care eel mai important este eel din romanianul mediu, cu grosimi ce pot ajunge la 40 m. Acest orizont este constituit din nisipuri fine pana la grosiere cu lentile de pietrisuri si bolovanisuri, avand la baza un strat de argila impermeabila ce a perm is dezvoltare a unui strat acvifer cu debit puternic. Coperisul complexului este format din argile si marne romaniene, iar culcusul din argile si marne cu internalatii de carbune, romaniene.

Alimentarea complexului romanian se realizeaza prin infiltrarea precipitatiilor pe la cape tele de strat in zonele in care acestea afloreaza, din apele de suprafata in zonele in care aluviunile stau direct peste depozitele permeabile ale Romanianului sau din orizontul acvifer freatic in cazul in care exista o legatura hidraulica directa intre acestea. Directia generala de curgere a apelor subterane din Romanian este aproximativ N-S sau N-E-S-V. Apele subterane din complexul acvifer romanian prezinta niveluri ascensionale si uneori chiar arteziene. Debitele obtinute in urma pomparilor experimentale indica valori variabile de 4 - 8 l/sec.
Complexul acvifer dacian.

CONFORM

CU ORIGINALUL

Forajul hidrogeologic executat a intercepatat depozite daciene in inte - 255 m. Acest foraj a avut ca scop cercetarea hidrogeologica si utilizarea ac pentru alimentarea cu apa. In aceasta situatie s-au interceptat a tat fo romaniene cat si daciene, probabil pontian superior, dupa cum urmeaza: complexul A (0-150 m) cu strate acvifere intre 98-133 m capteaza nisipurile din Dacianul superior, complexul B (150-300 m) cu stratele acvifere intre 180-290m capteaza nisipurile din Dacianul mediu si inferior si probabil Pontianul superior. Cele doua complexe au fost pompate a tat separat cat si cumulat, pe trei trepte de denivelare. Dupa stabilirea caracteristicilor hidrogeologice in urma pomparilor experimentale s-au calculat parametrii hidrogeologici. Valorile obtinute prin calcul au scos in evidenta coeficienti de filtratie (K) cu valori red use si raze de influenta (R) relativ mari.
Complexul A (0 - 150m) Complexul B (150 - 300m) Cumulat

Ki= 1,9-2,5 m/zi R = 48,3- 128 m Kf= 2,7-3,3 m/zi T = 54,3 - 79,2 mc/m/zi

Ki = 2 - 4,1 m/zi R = 9 - 183 m Kf = 2,3-3,0 m/zi T = 56,3 - 75,5 mc/m/zi

K;= 1,2- 1,6 m/zi R = 99 -194 m Kf =0,9-1 m/zi T = 43,6-48,5 mc/m/zi

De asemenea se constata ca parametrii hidrogeologici au valori asemanatoare, fapt pentru care putem considera ca cele doua complexe prezinta de fapt un singur acvifer. Alimentarea stratelor acvifere din complexul oacian se realizeaza prin infiltrarea precipitatiilor in zonele in care acestea afloreaza si din orizonturile acviefre superioare in zonele in care exista legatura hidrauiica directa dintre acestea si compiexul dacian. Directia de curgere a apelor subterane din Dacian urmareste in general inclinarea stratelor. Apele subterane din complexul acvifer dacian prezinta niveluri piezometrice puternic ascensionaie sau chiar arteziene. Pentru evaluarea calitatii apelor subterane cantonate in depozituf acvifer dacian, romanian si cuaternar din perimetrul localitatilor aferente comunei am luat in considerare analizele chimice efectuate asupra probe lor de apa prelevate. In urma analizelor a rezultat urmatoarele: In cazul complexului acvifer cuaternar (stratele de Fratesti) putem aprecia ca in general apele captate se incadreaza cu mici exceptii in limitele admise de STAS 1342/1991 (buletine de analiza anexate). Exceptiile semnalate se refera la continutul in exces de NH 4 si Fe precum si la cantitatile de substante organice de la to ate izvoareie analizate. In ceea ce priveste chimismul apelor din complexele acvifere de adancime romaniene si daciene s-a tinut cont de analizeie efectuate asupra probeior de apa recoltate de la foraje. In cazul forajului executat valorile principalilor indicateri fizico-chimici prezinta depasiri peste limitele exceptional admise de STAS 1342/1991 la Fe, Mn, NH4 si substante organice. Din cauza fierului si manganului in exces apa prezinta culoare galbena cu

sedimente rosietice. Apa complexului A se incadreaza in general in limiieie admise de S 1342/1991 cu exceptia continutului de substante organice. Apa complexului B are continut ridicat de amoniu, fier si substante organice. Rezulta ca amoniul, fie ml si manganul in exces patrund in apa forajului din complexul B, atribuit dacianului inferior.
Chimismul apelor subterane

Pentru evaluarea calitatii apelor subterane cantonate in depozitele a cv if ere daciene, romaniene si cuaternare din perimetrul localitatii Grecesti am luat in considerare analizele chimice efectuate asupra probe lor de apa prelevate din forajele executate in zona (F 167 si F138) executate de OFFGAIF in anul 1964 si 1965, fiind folosite ca foraje de explorare a stratului freatic din zona. In cazul compiexelor acvifere cuaternare (strate de Fratesti) din cauza ca nu am avut date cu privire la calitatea apei captate am utilizat datele puse la dispozitie de literatura de specialitate. In aceasta situatie putem spune ca apele subterane din acest complex acvifer indeplinesc limitele de potabilitate avand o mineralizatie cuprinsa intre 0,4-0,95 gr/i incadrandu-se in tipul bicarbonatat sau bicarbonatat calcic. In acest caz valorile principalilor indicatori fizico-chimici se incadreaza in limitele de potabilitate admise de STAS 1342/92. In ceea ce priveste chimismul complexului acvifer de adancirne cantonat in depozitele daciene si romaniene am tinut cont de analizele efectuate asupra probe lor de apa recoltate la forajul hidrogeologic de studiu. Apa complexului A (0-150 m) se incadreaza in limitele exceptional admise de legea apei potabile in vigoare cu exceptia concentratiei de amoniu. VII. Coocfuzii - recomandari Zona studiata pentru intocmirea prezentului studiu apartine Piemontului Getic. - In alcatuirea geologica a zonei se deosebesc depozite de varsta pliocene si cuatemara. - Complexele acvifere investigate in vederea alimentsrii cu apa potabiia din subteran a localitatii Grecesti apartin dacianului, Romanianului si Cuaternarului (strate de Fratesti). - Urmare a rezultatelor obtinute de la forajele de explorare executate in zona am constatat ca orizonturile acviefre cantonate in depozitele grosiere daciene au un ridicat potential hidrogeologic dar debiteaza ape necorespunzatoare din punct de vedere chimic. - Orizontul acvifer romanian si in special complexul stratelor de Fratesti cantoneaza ape corespunzatoare chimic in conditiile unor debite satisfacatoare de 0,5-4 l/sec.

Tinand seama de cele aratate mai sus propunem ca pentru alimentarea cu apa din subteran a localitatii grecesti sa se execute 2 foraje hidrogeologice care sa capteze complexul acvifer romanian si eel al stratelor de Fratesti. La executia foraje tor se va tine seama de urmatoarele propuneri: -primul foraj va avea in mod obligatoriu caracter de explorare-exploatare, -adancimea pana la care initial se va sapa forajui va fi de cca 150-160 m si se vor/ca in intregime depozitele / orizonturile acvifere ale stratelor de Fratesti si ale Romanianului. Definitivarea forajului se va efectua cu o coloana cu diametrul de........... In urma definitivarii forajului se vor efectua pompari experimentale pe trei trepte de presiune pentru determinarea principalilor parametrii hidrogeologici: raza de influenta R [ m ], coeficientul firltrare K [ m/zi ], transmisivitate T [ mp/zi ], NHs, NHd si in mod special debitul de exploatare Q [l/s ]. La sfarsitul pomparilor se vor pre lev a probe de apa pentru analize chimice si bacteriologice. Apa obtinuta va putea fi folosita ca apa potabila numai in urma aducerii tuturor indicatorilor de calitate in limitele admise de Legea Apei Potabile nr. 458/2002. Preconizam ca la sfarsitul pomparilor experimentale forajui sa furnizeze un debit de 0,5-4 l/s. Functie de rezultatele obtinute de acest foraj proiectantul va hotari daca pentru acoperirea necesarului de apa solicitat de beneficiar vor mai fi executate si alte foraje care vor avea aceleasi caracteristici tehnice cu primul. In acest caz la amplasarea foraje lor se va tine cont de distanta dintre acestea, sa fie eel putin egala cu de doua ori valoarea razei de influenta calculata la primul foraj pentru a se evita o influenta reciproca in cazul unei exploatari simuitane a acestora. In jurul foraje lor se va institui zona de protectie sanitara si protectie hidrogeoiogica in conformitate cu legislatia in vigoare. La sfarsitul operatiilor de definitivare si pompare a foraje lor se va intocmi documentatia tehnica a acestora in scopul obtinerii notificarii de punere in functiune sau autorizatiei de gospodarire a apelor. Principalii parametrii hidrogeologici preliminari pentru un foraj cu caracter de explorare - exploatare In zona Grecesti ce pot fi luati In consideratie la proiectarea captarii sunt:

adancime foraj: 160 m adancime NH = 48,5 m, cota NH = 145 m, adancimea acoperis si culcus = 42, 95 m, denivelare = 12,3 m debit pompat: 0,50 -4,50 l/sec

raza de influenta: 150,00 - 250,00 m transmisivitate: 85,00-167,00 m2/zi Din punct de vedere hidrologic vaile caracteristice zonei curg in general transversal pe structura monoclinica cu directive generala NS. Reteaua hidrografica a regiunii este tributara raului Jiu fiind formata din Vaile Argetoaiei si Rasnicului cu orientare generala VE catre Jiu cu debite variabile in cursul anului functie de anotimp si cantitatea de precipitatii. Pentru asigurarea debitului necesar alimentarii cu apa potabila a comunei Grecesti, de 5 l/sec sunt necesare 2 foraje hidrogeologice.

Statia de pom pa re 1 rezervorul de apa Se considera ca frontul de captare va fi amplasat pe terasa inalta din Grecesti la limita de contact cu lunca paraului Raznic. In acest sector s-a executat un sondaj geotehnic $4" cu adancimea de 4.00 m. Stratificatia identificata conform STAS 1243-88 fiind urmatoarea :

0,00 - 0,40 - so! vegetal

0,40 - 4,00 - argila prafoasa cafenie fn timpul executarii sondajului nu s-au semnalat manifested ale apei subterane. Principalii parametrii fizico - mecanici ai terenului de fundare ce pot fi luati Tn considerate la proiectare sunt urmatorii: - indicele de plasticitate (Ip) = 30,00-32,00

coeficient frecare beton - teren (u.) = 0,30 coeficient deformare laterala (v) = 0,35 Presiunea conventional^ de calcul (vaioarea de baza) estimata conform STAS 3300/285, anexa B, pentru o adancime de fundare Df = 2,00 m si o latime a taipii de fundare B = 1,00 m este de 250,00 kPa . Pentru alte adancimi si alte latimi ale fundatiei se vor folosi relatiile de la punctul B.2. din STAS 3300/2-85. Terenul de fundare prezinta o "contractilitate medie" din acest motiv adancimea de fundare va fi de minim 1,50 m (adancimea minima de inghet fiind cuprinsa Intre 0,80 si 0,90 m conform STAS 6054-84.

indicele de consistent^ (Ic) = 0,80-0,95 greutatea volumetrica (y) = 1,90-1,95 kN/m3 porozitatea (n) = 38,00-40,00 % indicele de porozitate (e) = 0,61-0,65 tasarea specifica (ep2) = 2,50-3,00 cm/m unghi frecare interna (<j>) = 19,00-20,00 grade coeziunea (c) = 55,00-60,00 kPa moduiul edometric de deformatie (M 2-3) = 12 000,00 - 12 500,00 kPa

sau

Anexa 1 - Formule de calcul pentru parametrii hidrogeologici Principals!" parametrii hidrogeologici ce au fost calculati cu ajutorul debitelor obt in timpul pomparilor experimentale in regim permanent (aceasta presupupe ca pompand cu un debit constant, nivelul hidrodinamic trebuie sa ramana stabilf,dupa urmatoarele relatii de calcul: 1. Debitul specific (q), este debitul ce corespunde unei scadert a nivelului hidrostatic cu un metru (exprimat in l/s/m) 2. Coeficientul de filtrare (K). exprima usurinta cu care apa poate circula si traversa un material dat (exprimat in m/zi). 2.1. Cazul foraielor perfecte 0.73-Qjlog R / r ) J2HS)-S 0.366 - Q j l o g R / r )
K

2.2. Cazul foraielor imperfecte In cazul stratelor cu nivel liber

=
M-S

In cazul stratelor sub presiune

0.73 Qjlog R / r } + 0.217 - E ( 2 H

- S) S

In cazul stratelor cu nivel liber

sau in cazul stratelor sub presiune

0.366-logft7/- +0.217- M - S

3. Transmisivitatea (T), reprezinta produsui dintre permeabilitate (K) si grosimea stratului acvifer (M) in cazul stratelor cu nivel liber, sau inaltimea coloanei de apa (H) in eel al nivetelor ascensionale (se exprima in m3/mzi) si se calculeaza dupa formule le:
T

= =

sau
T K*KH

Permeabiiitatea si transmisivitatea sunt strans legate de caracteristicile fizice ate rocii magazin. 4. Panta hidraulica (I), se obtine prin formula: L in care: Hi = nivel hidrostatic in amonte H2 = nivel hidrostatic in aval L = distanta intre Hi si H2

5. Raza de influenta (R), se obtine prin formulele:

R

= \ 0 2 S \fK = 2S 4K 7H

(Sichardt) (Kuasakin)

sau

(2H
H

S)

.... ,

= 3 1

(llin)

6. Capacitatea de debitare a stratului acvifer ( Q i ) , se calculeaza prin relatia Q = HK I - l NOTA: In toate formulele sunt facute urmatoarele notatii:

T = K = I= H = M =

transmisivitatea coeficient de filtrare panta hidraulica inaitime coloana de apa grosime strat acvifer

R = r~ Q = Qi =

raza de influenta raza putului debitul pompat capacitatea de debitare a stratului denivelarea

Anexa 2 - Debite necesare pentru alimentarea cu apa axqndw

1. NECESARUL DE APA, CERINTA DE APA SI DEBITELE DE CALCUL

1.1. CONSUMATORIi DE APA Conform Normativului de proiectare si executie a iucrariior de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural, indicafiv P66/2001. Populatia comunei Grecesti, judetul Dolj care se va racorda la sistemul de alimentare cu apa, conform datelor transmise de beneficiar: total 2100 locuitori Consumul de apa necesar pentru cresterea animalelor s-a luat in functie de numarul de animale: consum __________________________________________________total specific_________________ Pentru calculul necesarului de apa al societatilor comerciale si unitatile de productie s-a avut in vedere urmatorii consumatori: salariati consum specific An Qsp societuti comefciale 20 qsp statii transformare 0 20 l/om/zi qsp 13 l/om/zi restaurante, bufete 80 total 40 Calculul necesarului de apa pentru unitatile social-culturale cu instalatii interioare de apa sau cismele in curti s-a avut in vedere consumatorii: __________consum specific______ scoli (elevi, cadre) 320 20 l/om/zi gradinite (copii, cadre) 80 20 l/om/zi dispensar uman 40 15 l/om/zi primarie, biblioteca 20 20 l/om/zi camin 200 5 l/om/zi cultural 1.2. NECESARUL DE APA 1.2.1. Necesarul de apa pentru nevoile gospodaresti ale popuiatiei: nl = 105 mc/zi 1.2.2. Necesarul de apa pentru socletati comerciale n2 = 1.84 mc/zi 1.2.3. Necesarul de apa penfru unitati social culturale dofafe cu cismele sau instalatii I interioare n3= 10 mc/zi 1.2.4. Necesarul de apa pentru animale n4 =

82.35 mc/zi

1.2.5. Necesarul de apa pentru corrtbaterea incediului iform prevederilor normativului P66/2001 pentru loca'itatiie avand o populatie d e 500-5000 locuitori, necesarul de apa pentru combaterea incendiului se realizeaza dintr-o rezerva de apa de 54,00 mc (Qie = 5,00 l/s) n5 = 54 mc/zi 1.2.6. Necesarul de apa pentru nevoile proprlf aie sistemufui de alimentare cu apa C nform prevederilor normativului P66/2001 acesta are vaioarea nde 1,5 - 3,0 % din totaiul necesar de apa n6 = 7.60 mc/zi 1.2.7. Necesarul de apa pentru acoperirec pcerderiforadmisfbile din sistemui de alimentare cu apa n7= 18.25 mc/zi 1.2.8. Necesarul total de apa n8= 279.04 mc/zi 0EBETELE NECESARULUI DE APA CONFORM STAS 1341-1/1??5 1.3.1. Debitul zilnic mediu (Qzi med) 1.3.1.1. Nevoi gospodaresfi Qzi medl = 105 mc/zi 1.3.1.2. Societati comerciale si unitati de produciie Qzi med2 = 1.84 mc/zi l 3.1.3. Unitati social culturale Qzimed3= 10 mc/zi

1.3.1.4.Animale Qzi med 4 = 1.3.1.5.Debitul zilnic mediu total

82.35 mc/zi

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1?

4.17 4.16 4.17 4.17 4.16 4.17 4.17 4.16 4.17 4.17 4.16 4.17 4.17 4.16 4.17 4.17

3.6

37.5

26.8

10.7

20 21 22 23 24 Vcompensare

3.6 41.7 30.4 11.26 OO.Z. (, 5.8 45.8 9.63 7.5 50.0 43.7 6.3 7.5 54.2 51.2 2.96 5.8 58.3 57 1.33 5.1 62.5 62.1 0.4 5.1 66.7 67.2 -0.54 3.6 70.8 70.8 0.03 3.6 75.0 74.4 0.6 5.8 79.2 80.2 -1.04 5.9 83.3 86.1 -2.77 valoarea maxima negativa 4.4 5.8 87.5 91.9 -4.4 3.7 91.7 95.6 -3.94 2.8 95.8 98.4 -2.57 1.6 100.0 100.0 0

/ I

52.1 mc 2.2.
VOLUJ

tUt DE APA NECESAR IN CA1 DE (Qmin - Q*)*Tav

AVARIE Vav
uiide: Qmin

debitul minim in mc/h necesar pentru functionarea sistemului de alimentare cu apa pe durata avariei din debitul mediu orar al ziiei cu consum 60 - 80% maxim debitul in mc/h care se poate obtine de la surse sau aductiuni ramase in functiune timpul maxim, in ore, pentru intreruperea completa a alimentarii cu apa se ia astfel: 10 ore pentru aductiuni scurte 10 ore maxim pentru alte objective 20 ore pentru intreruperea energiei 171.59 mc/zi 7.15 mc/h Q m i n = G T = 0 V a v = 143.0 mc

*.3. VOLUMUL DE APA PENTRU REZERVA DE INCENDIU

Conform normativului P 66/2001 volumul de apa pentru combaterea incendiului, pentru localitati avand 500-5000 locuitori este de: Qrez inc = 54 mc

2.4. VOLUMUL REZERVORyiUI V - Vcomp + Vine + Vjust = 106.1 mc V = Vcomp + Vav + Vjust = 195.1 mc Rezulfa necesitatea unui rezervor din beton armat avand capacitatea de 200 mc . Conform legii 98/94 volumul total a! rezervocuiui trebuie sa fie egal cu eel putin 50% din Qzimin. Vrez= Qzimin* 50/100= 85.8 200>10 1 Vrez = mc

3. DIMENSIONAREA SURSEi DE APA Dimensionarea sursei de apa se face conform STAS 1343-1/1995 functionare fara Ql = Qs zi max + 24 Qri restrictii Qll = Qs zi functionare cu max restrictii Ql = Qll = 340.0 286.0 mc/zi mc/zi . 3.9 3.3 l/s l/s

Anexa 3 - Caracteristicile hidrogeologice ale unui acviferelor

Principalis parametri ai acviferelor sunt urmatorii: Debitul (Q) al unui strat acvifer este volumul de apa care trece printr-o sectlune a acviferului Tntr-o unitate de timp. Depinde de natura fluidului si de caracteristicile rocii magazin. Debitul reprezinta exprimarea cantitativa a coeficientului de filtrare. Debitul (Q) Tn conditiile unui acvifer sub presiune cu regim de curgere laminara se calculeaza cu ajutorul relatiei lui Darcy:
Q=A'K*I [mc]

Tn care A - suprafata sectiunii de curgere K - constanta lui Darcy (coeficient de proportionaiitate) I - gradientul hidraulic Gradientul hidraulic reprezinta pierderea de sarcina pe unitatea de drum parcurs de apa. Se determina cu formula.
I=H/L

Tn care: H - Tnaltimea coloanei de apa L - lungimea stratului acvifer Tn cazul curgerii turbulente formula se modifica astfei: Q = A * K T * l1/2 Tn care: Kt - coeficient de curgere turbulenta a apei C - coeficient empiric legat de rugozitatea zonei de curgere R - raza de influenta Tn cazul unei curgeri mixte (laminar-turbulenta) debitul de curgere se determina cu formula lui Smereker: Q = A *Km * l1An Tn care: Km = coeficient de curgere mixta m = parametru care depinde de permeabilitatea rocii i are valori cuprinse Tntre 1 si 2 pentru roci cu permeabilitate prin porozitate. Debitul unui forai Dupa executia forajelor hidrogeologice se calculeaza debitul capabii Tn vederea executarii pomparilor experimentale. Pomparile au rolul de determinare a parametrilor hidrogeologici ai zacamantului. Debite capabile ale forajelor hidrogeologice se calculeaza conform SR 1629/2/1996: Tn care: L = lungimea filtrului [ m]
Qc = n * d e * L * v a

va = viteza aparenta admisa la intrare a apei Tn filtru [m/s] de = diametrul exterior al filtru lui [m]

Tn urma pomparilor experimentale debitele maxime ale puturilor se calculeaza cu ajutorul formulei lui J. Dupuit:
Q = 1,366*K (H2 -h2)/log R/r [mc/h]

Tn care: Q - debitul K - coeficientul de filtrare [mc/zi] H grosimea stratului acvifer [m] h - Tnaltimea coloanei de apa Tn put In timpui pomparii [m] R - raza de influenta [m] r - raza putului [m] Debitul specific al unui forat (a) reprezinta debitul extras pentru obtinerea unei denivelari de 1 m. Pentru acvifere sub presiune la denivelari mici debitul specific se calculeaza cu formula:
q = 2 n * K *M/L N ( R/r0) [ l/s/m ]

Transmisivitatea C T ) reprezinta produsul dintre Tnaltimea de curgere si coeficientul de filtrare reprezentata Tntr-un punct din sectiunea de curgere.
TK

timed

Tn care: K - coeficientul de filtrare H med - Tnalfimea medie de curgere Determinarea coeftcientului de filtrare pentru un acvifer sub presiune calculat prin pompaj Tntr-un singur foraj se face cu ajutorul relaciei lui Depuit.
K = 0,366Q in (R/r0) / MS0 [ mm/s J

Tn care: Q - debitul forajului R - raza de influenta a forajului M - grosimea sfatului acvifer S - denivelarea Coeficientul de filtrare poate fi calculat si cu formula
K = (0,73logR/r) / (2H-S) *S [mm/s ]

Tn care: K - coeficientul de filtrare, [m/zi] H grosimea stratului acvifer, [m]

S - denivelarea. [m] R - raza de influenta, [m] r - raza putului, [m] Valoarea coeficientului de filtrare determinate este de 3,5 m/zl, ceea de confirms o depiasare extrem de tents' a apei fn strat si dec! o capacitate de Tnmagazinare mare a acviferului. Raza de influenta se determine prin mai multe metode In functie de daisle existente. in cazul Tn care nu exists date se poate calcula cu ajutorui formutei empirice a lui Sichardf:
R=10S^k [ml

Mai poate fi utifizata formula lui Kusakin: R = 25-Jk*H I m l Raza de influenta este functie de diametral particutetor oomponente ale rocii magazin fi de debferf specific al unui foraj. Valorise orfeatative ale razelor tie snSuenta fn functie de diametral para'cuielor sunt urmatoarele: j Nisipuri Diametrui sarticulelor 0,05-0.-: 0.1-0.26 0.25-0,5 0.5-1.0 Pletrisuri 1.0=2.0 2.0-3.0 3.0-5.0 5.0-1 OJQ RRm] 25-50 50-100 100-200 , 300-400 400-500 500-800 : 1000-3000 j 1500-3000

In functie de debrail specific (q) razefe de influenta sunt urmatoa-reite Q (l/s/m) > 2,0 2,0-1,0 1,0-0,5 0,5-0,3 0,3-0,2 < 0,2 R(m) 300-500 100-300 50-100 25-50 10-25 < 10

\ fote^mit, dr. geoldg^dnf ATRUTOlU