Laborator 8

CONTRASTE MAJORE DE REZISTIVITATE ELECTRICA IN

STRUCTURI GEOLOGICE

La baza metodelor de prospectiune electrometrica (electrica) stau diverse fenomene

electrice, atat naturale cat si provocate.

Activitatea electrochimica naturala - reprzinta totalitatea fenomenelor care au loc in

natura in anumite conditii de zacamant ale rocilor sau mineralelor, in urma carora, in
spatiul inconjurator acestora din subsol apare un camp electric propriu.

Fenomene naturale

Fenomene in urma carora apar potentiale electrice naturale:

1. Oxidarea si reducerea
- Oxidarea – prin ea roca sau mineralul pierde o cantitate de electroni,
prezentand o sarcina pozitiva;
- Reducerea – prin ea fenomenul are loc invers, roca sau mineralul
prezentand o sarcina electrica pozitiva.

Potentialele elctrice de oxidare si reducere apar la zacaminte de sulfuri metalece

(pirita), oxizi (magnetit, hematit), carbuni, grafit si sisturi grafitoase

Figura 1

Deasupra nivelului hidrostatic, datorita apei care este bogata in oxizi, se produce
oxidarea zacamantului.

Sub nivelul hidrostatic, lipsa oxigenului antrenat de apele de circulatie superficiale

nu mai provoaca oxidarea zacamantului, acesta suportand un fenomen de reducere
(cimentatie).

Datorita acestui fenomen zacamantul ia functiunea unei pile electrice, cu un pol

pozitiv la partea superioara si un pol negativ la partea inferioara. Aparitia polaritatii
zacamantului face sa se nasca un curent electric care, pe de o parte circula intre
capetele acestuia, prin mediul inconjurator si pe de alta parte prin interiorul lui, In
modul acesta la suprafata solului si deasupra zacamantului apare o zona de potential
electric negativ, care poate fi pusa in evidenta prin prospectiunea electrometrica.

Pentru ca sa apara potentiale electrice naturale este necesar ca zacamintul sa

indeplineasca urmatoarele conditii:

- Sa fie constituit dintr-un minereu bun conducator de electricitate;

- Sa aiba continuitate, adica particulele minerale sa se atinga intre ele;

Page 1 of 10
 - Partea superioara a zacamantului sa se gaseasca deasupra nivelului
hidrostatic al regiunii;
- Minereul din care este constituit zacamantul sa fie oxidabil.
2. Difuziunea si adsorbtia
- Potentiale elctrice de difuziune – ionii din solutia mai concentrata
difuzeaza in solutia cu concentratia mai mica in saruri. Rezulta o diferenta de
potential electric intre zonele de strate permeabile care contin cele doua solutii.
- Potentiale electrice de adsorbtie – ionii sunt adsorbiti de catre particulele
fine disperse ale rocii ce sunt prezente in spatiul liber din porii rocilor (spatiul
lagunar) alaturi de solutiile mineralizate.

Potentialul masurat va reprezenat suma acestor doua potentiale.

Exemple de roci care pot avea activitate de difuzie – adsorbtie: argilele sistoase,
sisturile argiloase, marnele compacte, argilele nisipoase, nisipurile fine.

3. Potentiale de electrofiltratie
Sunt produse de circulatia electrolitului in porii rocilor si cand acestea prezinta la un
anumit nivel, proprietati de capilaritate. Factorii care influenteaza producerea acestui
fenomen sunt:
- Porozitatea rocilor;
- Concentratii diferite in saruri minerale;
- Gradul lor de penetrabilitate;
- Structura spatiului liber format din porii rocilor.

Filtrarea are loc in timpul migrarii apelor meteorice sau a celor din straturile
superficiale, de obicei de la exterior spre interiorul subsolului. Circulatia se produce
sub presiune in lungul faliilor, fisurilor si rocilor permeabile.

Potentialele electrice de filtrare sunt negative si nu depasesc in intensitate cateva sute

de milivolti.

Este folosit in prospectiunea electrica in probleme de carst, in subsoluri calcaroase.

In cazurile in care filtratia are loc de jos in sus, prin fenomenul de capilaritate, pot
aparea potentiale electrice pozitive, uneori in valoare de peste 1000 mV.

Campurile potentiale variabile sunt produsul unor curenti electrici naturali care iau
nastere in partea superioara a scoartei terestre, datorita conductivitatii electrice a
rocilor si unor procese chimice si fizice particulare. Aceste campuri sunt locale si
dureaza atata cat dureaza cauzele care le produc.

Page 2 of 10
Curenti telurici

Curentii telurici constituie fondul electric permanent al scoartei terestre, au un

caracter general, sunt prezenti continuu si pana la mari adancimi.

Variatiile periodice in timp ale curentilor telurici:

- 11 ani, corespunzator variatiei seculare de origine externa a campului

geomagnetic (ciclul solar de 11 ani);
- 27 zile, corespunzator rotatiei medii a Soarelui in jurul axei sale;
- 24 ore, corespunzatoare variatiei diurne a campului geomagnetic;
- 10 – 300 s sub forma de pulsatii

FENOMENE PROVOCATE

Unele metode de prospectiune electrometrica folosesc curent electric continuu sau

curent electric alternativ introdus in subsol.

Curent electric continuu

Este curentul electric care apare datorita unei diferente de potential electric ΔV,
constanta ca valoare in timp.

Conductibilitatea electrica specifica – este proprietate fizica fundamentala a mediilor

si reprezinta masura in care acestea favorizeaza propagarea prin ele a curentilor
electrici.

σ = i/E, unde:

- σ = conductibilitatea electrica specifica

- i = densitatea de curent electric
- E = intensitatea campului electric.

Lege fundamentala pe care se bazeaza propagarea curentului electric continuu este

lege alui Ohm:

R = U/I unde:

- R = rezistenta electrica;
- U = tensiunea electrica;
- I = intensitatea curentului electric

ρ = 1/ σ unde

- ρ este rezistivitate specifice si se masoara in Ωcm in sistemul CGS si in

Ωm in sistemul internationl. In prospectiunea electrica se foloseste Ωm.

Page 3 of 10
Curentul electric alternativ

Este un curent al carui sens se schimba periodic si care apare datorita unei diferente
de potential sau forta electromotoare periodica.

Curentul electric alternativ da nastere unui camp magnetic alternativ, care induce in
pamant un camp electric secundar. Campul electric secundar si prin el curentul
electric secundar creeaza un camp magnetic secundar care se insumeaza cu campul
magnetic primar.

In acest fel perturbatiile in distributia curentului alternativ in subsol produse de

conditii geologice specifice se reflecta atat in elemente electrice cat si in cele
magnetice ale campului electromagnetic.

PROSPECTIUNEA ELECTROMETRICA (ELECTRICA)

M=

- diferente de potential;
- raporturi de amplitudine si diferente de faze intre curentii inductori si
indusi;
- gradientul electric orizontal.

p = rezistivitate electrica ρ a rocilor din subsol.

Metode de prospectiune electrica

A. Bazate pe fenomene electrice naturale

- Metoda polarizatiei naturale (PN) numita si polarizatia spontana (PS)
- Metoda curentilor telurici
- Metoda magnetotelurica
B. Bazate pe curent electric continuu
- Metoda rezistivitatii
= profilarea electrica
= sondajul electric vertical (SEV)
- Metoda polarizatiei induse (PI) numita si polarizatia provocata (PP)
C. Bazate pe curent electric alternativ
- Metoda liniilor echipotentiale si a corpului incarcat
- Metode electrice inductive de joasa frecventa.

Metoda rezistivitatilor

Introducerea in pamant a unui curent electric continuu de intensitate cunoscuta si

masurarea diferentei de potential asociate acestui curent intre doua puncte situate in
acelasi domeniu al suprafetei solului.

Page 4 of 10
Se foloseste un dispozitiv cuadripol ABMN alcatuit din emitatorul curentului AB si
linia de inregistrare a diferentei de potential MN.

Distributia electrica sufera influenta neomogenitatilor subsolului, care se reflecta in

marimea si modul de variatie a rezistivitatii electrice aparente.

ρa = K x ΔV/I unde

ρa = rezistivitatea electrica aparenta

K = coeficient functie de dispozitiv

Valoarea rezistivitatii aparente depinde de proprietatile electrice ale subsolului si de

configuratia cuadripolului folosit.

Dispozitive uzuale folosite in metoda SEV:

- Dispozitivul Schlumberger – cei patru poli formeaza un dispozitiv coliniar

simetric: AM = NB = a; MN = b

Figura 2

AM = NB = a si MN = b; ΔV = VM - VN; ρa = K x ΔV/I
- Dispozitivul Werner
Se respecta conditia: AM = MN = NB = a; ρa = 2πa ΔV/I

Figura 3

PROPRIETATILE ELECTRICE ALE ROCILOR

1. Rezistivitatea – Rezistivitatea rocilor depinde mai mult de rezistivitatea

solutiilor care umplu porii rocilor decat de rezistivitatea particulelor minerale catre
compun roca. In general valoarea rezistivitatii electrice variaza intre mii de ohm-
metri si sute de mii de ohm-metri.

Exemlu de domenii de variatie a rezistivitatii electrice in Ωm:

- Argile (2*10 – 2*103)

- Bazalte (6*103 – 8*105)
- Calcare compacte (6*102 – 6*104)
- Conglomerate (8*10 – 2*104)
- Carbuni – antracit (10-3 – 8)
- Diabaze (6*103 – 8*105)
- Dolomite (8 – 5*104)
- Gabbro (6*103 – 8*105)
- Gneise (102 – 8*104)
- Granite (6*103 – 9*105)
Page 5 of 10
 - Marne (7*10 – 6*103)
- Nisipuri (3*10 – 9*103)
- Nisipuri si gresii petrolifere si gazeifere (2*10 – 2*104)
- Sisturi argiloase (3*102 – 9*103)
- Sare (9*104 – 9*106)
- Sulfuri (pirita, pirotina, calcopirota) (10-3 – 9*10-1)

Alt exemplu:

Roca Rezistivitatea (Ωm)

Argila 1 – 20
Nisip umed 20 – 200
Calcar poros 100 – 1000
Calcar dens 1000 – 1000000
Roci metamorfice 50 – 1000000
Roci magmatice 100 - 1000000

Alt exemplu: Figura 4

2. Conductivitatea electrica – Este capacitatea rocilor de a conditiona propagarea

curentilor electrici prin masa ei. Este inversul rezistivitatii.
3. Constanta dielectrica – Este proprietatea corpurilor izolante de a transmite
inductie electrostatica. Inductia electrostatica este fenomenul prin care un corp
incarcat electric provoaca in corpurile vecine de care este izolat o separare de sarcini
electrice.

FACTORII CARE DETERMINA VARIABILITATEA REZISTIVITATII

ELECTRICE IN ROCI SI FORMATIUNI GEOLOGICE

1. Natura corpurilor minerale

Ele pot avera:
- Conductivitate electronica (metalica) – datorita depasarii libere a
electronilor in mediul conductor. Determina indeosebi rezistivitate rocilor compacte.
Apare la:
= zacamintele de sulfuri metalice (pirita, calcopirita);
= unii oxizi (magnetit, cromit, aur, argint);
= sisturi grafitoase.
- Conductivitate electrolitica (ionica) – datorita deplasarii iunilor, adica a
particulelor dizolvate in apa care impregneaza porii rocilor permeabile. Este cea mai
frecventa in natutra si apare in majoritatea rocilor poroase si permeabile (nisipuri,
gresii, pietrisuri). Ea este cu atat mai mare cu cat acestea contin o cantitate mai mare
de apa mineralizata.

Page 6 of 10
Curentii electrici care iau nastere sau se propaga prin ambele categorii de medii sunt
curenti electrici de conductie.

2. Geometria porilor – determina rezistivitatea rocilor prin volumul si lungimea

porilor umpluti cu electrolit.
In general se poate spune ca pentru o anumita roca cu o porozitate data,
rezistivitatea specifica a ei scade odata cu cresterea umiditatii in solutii mineralizate,
atingand un minimum de valoare atunci cand roca este saturata in astfel de solutii.
Daca este vorba de apa curata, fenomenul de mai sus are loc invers.
3. Gradul de umplere a porilor – relatia este invers proportionala
4. Electrolitul care umple porii rocilor – determina rezistivitatea rocilor prin
rezistivitatea sa.
5. Temperatura la care se gaseste roca sau formatiune a geologica – rezistivitatea
specifica scade pe masura ce temperatura creste.

Acest factor prezinta un interes deosebit la rocile si formatiunile geologice care au

grosimi mari si la care apare o scadere progresiva a valorii rezistivitatii specifice cu
adancimea.

6. Presiunea – influenteaza rezistivitatea in sens invers proportional.

7. Anizotropia – variatia rezistivitatii in functie de directie - rezistivitatea
longitudinala (in lungul startificatiei) este intotdeauna mai mica decat rezistivitatea
transversala (perpendicular pe stratificatie) pentru ca drumul parcurs de curent este
mai scurt.

Rezistivitatea rocilor depinde de o serie de factori, dintre care natura componentilor

mineralogici joaca cel mai mic rol, in schimb continutul in solutie si gradul de
mineralizare a acestora este predominant.

CONTRASTE MAJORE DE REZISTIVITATE ELECTRICA IN STRUCTURI

GEOLOGICE

In constitutia partii superioare a litosferei intra roci si formatiuni geologice cu

proprietati electrice foarte diferite. La aceasta se mai adauga si prezenta sau absenta
apelor de circulatie, cu un grad variabil de mineralizatie, caracterizate de asemenea
prin valori diferite ale proprietatilor electrice.

Toate acestea fac ca intre elementele geologice de prospectat (structuri, accidente

tectonice, zacaminte de minerale utile, etc.) si mediul inconjurator al acestora sa se
creeze contraste importante in valoare de rezistivitate electica specifica. Prezenta
acestor contraste in subsol, precum si omogenitatea relativa din punct de vedere al
proprietatilor electrice, pe de o parte, a obiectului geologic de prospectat si pe de alta
parte , a mediului inconjurator acestuia, comanda distorsiunile in propagarea
curentului electic in subsol (forma liniilor de curent si variatiile de densitate de
Page 7 of 10
curent in diverse puncte din subsol) si aparitia anomaliilor electrice inregistrate la
suprafata solului.

Pentru ca metodele de prospectiune electrica sa functioneze cu succes, este de

asemenea important ca in cadrul aceluiasi element geologic proprietatile electrice sa
fie continue, discontinuitatea sau trecerea brusca la o alta valoare a acestora, aparand
la limita cu mediul inconjurator.

Mai trebuie precizata limitarea pe care o aduce adancimea la care este situat in subsol
contrastul de proprietati electrice.

In concluzie, aplicabilitatea prospectiunii electrice este conditionata de:

- Existenta unui contrast de proprietati electrice intre obiectul geologic de

prospectat si mediul inconjurator al acestuia, in valoare cat mai mare;
Δρ = ρ1 – ρ2
- Adancimea la care este situat obiectul geologic sa fie cat mai mica;
- Existenta simultana a continuitatii cat mai bine realizata a proprietatilor
electrice atat in obiectul geologic de prospectat cat si in mediul inconjurator acestuia.

Interpretarea geologica a rezultatelor obtinute prin metode de prospectiune

elctrometrica nu se poate supune unor standarde si criterii fixe.

Succesul acesteia (ca si al celorlalte metode de prospectiune geofizica) se bazeaza pe

o cat mai buna cunoastere a caracteristicilor structurii geologice din regiunea in care
a avut loc prospectiunea.

Asadar, in ceea ce priveste specificul interpretarii geologice a rezultatelor

prospectiunii electrice – anomalii sau elemente structurale deduse – acesta este mai
greu de conturat cu aspecte de generalitati, ca in cazul altor metode geofizice, dat
fiind numarul mare al metodelor electrometrice si diversitatea marimilor fizice in
care se reflecta obiectele geologice.

Este foarte important de separat efectele neinteresante dar foarte puternice produse
de strate acvifere la diferite niveluri in coloana stratigrafica, umiditatea diferita a
rocilor de suprafata, efecte de relief topografic, efecte produse de variatii laterale de
conductibilitate electrica pentru acelasi tip de roca, etc.

Contraste majore de rezistivitate electrica

Conduc la:

1. Determinarea reliefului fundamentului cristalin;

2. Determinarea inclinarilor regionale;
3. Determinarea caracteristicilor structurale a cuverturii sedimentare;

Page 8 of 10
 4. Determinarea structurilor posibil petrolifere sau gazeifere in terenuri
sedimentare (rezistive – maxime de rezistivitate);
5. Determinarea masivelor de sare si a structurilor de tip diapir cu sambure de
sare in sedimentar (conductoare – minime de rezistivitate);
6. Determinarea zacamintelor de carbuni in sedimentar;
7. Zacaminte metalifere (conductoare – minim de rezistivitate) bogate in oxizi,
carbonati, sulfuri cantonate in metamorfic sau eruptiv;
8. Zacaminte metalifere sarace, indeosebi de sulfuri complexe;
9. Zacaminte de grafit (conductoare – minime de rezistivitate)
10. Determinare orizonturilor acvifere, a albiilor ingropate de rauri, a sectoarelor
cu ape subterane salinizate sau indulcite (singura metoda geofizica capabila sa
prospecteze direct prezenta apei in subsol)
Exista un bun contrast de rezistivitate electrica intre formatiunile acvifere si
celelalte orizonturi stratigrafice.
= Apele dulci (rezistive) pot imbiba formatiuni sedimentare necimentate
dar si formatiuni metamorfice sau eruptive foarte fisurate, fiind evidentiate prin
maxime de rezistivitate aparenta.
= Panzele acvifere mineralizate (conductoare) (ape de tip industrial, ape
minerale propriu-zise, ape termominerale), produc, in general, minime de
rezistivitate aparenta.
11. Natura rocilor, a adancimii si a reliefului acestora, care constituie fundamentul
in zona constructiilor importante.

Principalele probleme geologice rezolvabile prin metode de prospectiune electrica:

- Probleme de geologie structurala regionala;

- Probleme de geologie economica
= in terenuri sedimentare
= in terenuri metamorfice sau eruptive
- Probleme de hidrogeologie;
- Probleme de geologie tehnica.

Apa dulce – rezistiva – maxim de rezistivitate;

Apa sarata – conductoare – minim de rezistivitate;

Grafit – conductor – minim de rezistivitate;

Metale – condictoare – minim de rezistivitate;

Aer – rezistiv – maxim de rezistivitate;

Sarea – conductoare – minim de rezistivitate;

Petrolul – rezistiv – maxim de rezistivitate;

Page 9 of 10
Inversiunea 1D

- Se trece de la ρaparenta la ρreala – nu se pot stabili blocuri, exista doar izolinii

Inversiunea 2D

- Se construieste un model dupa ρreala, se calculeaza ρaparenta si se compara cu

ρaparenta masurata

Page 10 of 10