Metode de investigare geofizica cu cablu in gauri libere si gauri tubate

<<home libere

Metode de investigare in gauri

Carotajul electric standard

Aceasta metoda de investigare permite masurarea rezistivitatii aparente a rocilor prin masurarea unei diferente de potential V intr-un camp electric creat in mediul de interes , ca urmare a trecerii unui curent alternativ de intensitate constanta I. Pentru masurarea rezistivitatii se folosesc dispozitive cvadripolare A,M,N,B in care A si B sunt electrozi de curent iar M si N sunt electrozi de masura . In practica se folosesc dispozitive tripolare , introducandu-se 3 electrozi in sonda si unul la suprafata , care poate fi considerat ca fiind amplasat la infinit .

Circulatia curentului electric de la electrozii de curent la formatiune se face prin fluidul de foraj . Ca urmare , diagrafiile de rezistivitate nu pot fi executate in gauri forate cu fluid foarte conductiv ( cu fluid cu salinitate mai mare de 60g/l ) sau cu fluid foarte rezistiv ( fluid pe baza de produse petroliere ) . De asemenea diagrafiile electrice nu pot fi executate in foraje sapate cu aer comprimat . Deci domeniul de utilizare a carotajului electric standard este in sonde sapate cu noroaie dulci . Domeniul maxim de eficienta il da in sonde sapate in formatiuni cu rezistivitati mici si medii .

Investigari geofizice complexe

In prezent investigarile geofizice complexe se realizeaza cu echipament Western Atlas , care permite realizarea urmatoarelor carotaje ; MLL ( Microlaterolog ) + CAL ( Caliper ) DLL ( Dual Laterolog )

DIFL ( Dual Induction Focused Log ) GR (Gamma Ray ) CNL (Compensated Neutron Log ) CDL ( Compensated Density Log ) BHC (Borehole Compensated Acustilog )
Cuplarea electrodelor in cazul investigarii geofizice complexe cu echipament Western Atlas se face in felul urmator :

DIFL+ BHC + GR CDL + CNL+ GR DLL+ GR MLL+ CAL

Metode de rezistivitate

Rezistivitatea zonei virgine (Rt) Pentru determinarea rezistivitatii reale a formatiunii se folosesc dispozitive de tip laterolog si inductiv. Aplicatii : -determinarea saturatiei in apa Sw -detectarea hidrocarburilor -determinarea diametrului de invazie di -determinarea rezistivitatii apei in situ Rw

Toate diagramele de rezistivitate includ o curba de potential spontan SP si/sau o curba GR. Ambele sunt utile pentru identificarea rezervoarelor potentiale si a grosimii acestora .

Microlaterologul

Acest dispozitiv permite evidentierea stratelor subtiri si determinarea rezistivitatii zonei spalate , cand noroiul este sarat . Domeniul de aplicabilitate a MLL este in sonde sapate cu noroaie mineralizate , in formatiuni cu rezistivitate mica si medie , de regula formatiuni grezos nisipoase in alternanta cu marne si argile si in sonde sapate cu noroaie dulci in formatiuni rezistive ( calcare , dolomite , fundament cristalin ) . Diagrama de MLL se compune dintr-o cavernograma si rezistivitatea din MLL . Cavernograma (Calliper ) se masoara cu ajutorul unui reostat cursor a carui tensiune variaza in functie de distanta dintre patine . Pe cavernograma se marcheaza diametrul sapei cu o linie intrerupta si diametrul sodei cu o linie continua . Scara de inregistrare este de obicei logaritmica . Aplicatiile diagramei de MLL sunt : determinarea limitelor si grosimilor stratelor determinarea rezistivitatii zonei spalate

Dual Laterologul

Principiul sculei de dual laterolog (DLT) Scula induce un curent lateral in formatiune in forma unei benzi subtiri de curent . Prin masurarea tensiunii necesara sa genereze un curent de masurare dat , poate fi obtinuta rezistivitatea . Scula contine doua dispozitive . Una din ele va focaliza in adancime -LLd iar cealalta in zona superficiala - LLs .

Interpretarea Intr-o prima aproximare , rezistivitatea adanca poate fi considerata ca Rt . Totusi , pentru mai multa acuratete , masuratorile LLs si LLd trebuie corectate pentru un numar de efecte : -efectul gaurii de sonda abaca Rcor -2 -grosimea stratului abaca Rcor 10 -invazie abaca Rint 9 Aceste corectii necesita cateva informatii suplimentare si masuratori de suprafata ; diametrul gaurii de sonda dintr-o cavernometrie si rezistivitatea fluidului Rm corectata cu conditiile de temperatura din formatie . Combinatia datelor provenite de la trei distante diferite de gaura de sonda vor permite gasirea solutiei pentru trei necunoscute : di , Rt si Rxo . Efectul Waning Griningen asupra curbei LLd Cand patrunde intr-o formatiune cu o rezistivitate infinita , scula nu mai este capabila sa forteze banda de curent sa ramana intinsa (plata ) . Insasi gaura de sonda , cu fluid conductiv este singura cale conductiva printr-o formatiune foarte rezistiva rezultand o crestere progresiva a valorii LLd . Aplicatii Dual laterologul ofera unele avantaje , astfel : un domeniu dinamic ridicat , de la 0,2 40000ohmi este utilizabil in fluide foarte sarate ofera rezultate bune in zonele cu contrast mare a raportului Rt/Rm o rezolutie mai buna pe verticala Este introdus de obicei cu alte curbe MSFL ,GR si PS . Prezentarea diagramei

Configuratia standard include DLT STRT SGT furnizand urmatoarele curbe : - laterolog adanc -LLD - laterolog superficial -LLS curba microsferica focalizata MSFL caliper-CALI curba de GR si PS - GR , PS

Tensiunea din cablu TENS

Inductivul

Scula consta din doua seturi de bobine fixate intr-un invelis neconductiv din fibra de sticla . Un oscilator alimenteaza cu un curent constant , bobina transmitatoare . Curentul ce intra in aceasta bobina induce un camp electromagnetic in jurul aparatului. Campul electromagnetic genereaza curenti eddy de forma circulara in formatiunea ce inconjoara aparatul. Curentii eddy genereaza la randul lor propriul lor camp magnetic alternant , care este detectat de bobinele de masurare. Intensitatea semnalului detectat este proportionala cu intensitatea campului , ce este proportionala cu intensitatea curentilor eddy si astfel cu conductivitatea formatiunii . Scula transforma semnalul primit intr-un semnal proportional - DC . La suprafata , semnalul este transformat intr- o valoare de conductivitate apoi convertit intr-o valoare de rezistivitate inainte de a fi inregistrata pe banda de film . Suprafata sculei consta dintr-o insiruire de electrozi pentru masuratoarea SFL , ca si electroda pentru potential spontan , PS . Cela mai comune scule de inductie , Dual Inductie sau DIL , lucreaza pe acelasi principiu si masoara o valoare de rezistivitate medie , Ilm , precum si una adanca Ild . Este combinata de asemenea cu un dispozitiv SFL (in fluid dulce ) pentru a oferi masuratoare simultana , in apropierea gaurii .

O noua versiune a sculei de Dual Inductie , Fazorul sau DIT E , face utila folosirea semnalului X pentru calculul unei masuratori adanci cu corectii imbunatatite pentru stratul adiacent si rezolutia verticala . Interpretarea Inainte de a obtine o valoare corecta pentru Rt , trebuie sa facem mai multe corectii pentru citirile Ild ,Ilm , SFL pentru urmatoarele corectii : efectul gaurii de sonda grosimea stratului corectia pentru invazie Informatiile necesare pentru aceste corectii sunt : -diametrul gaurii de sonda dh din caliper -Rm la termperatura formatiei -pozitia sculei (centrata sau nu ) Aplicatii lucreaza in fluide neconductive cum ar fi aerul sau fluide pe baza de titei . ofera rezultate mai bune in formatiuni cu rezistivitate scazuta pentru strate mai groase de 5 6 picioare si nu mai mult de 100 ohmi pentru inductivul standard si 600 ohmi pentru inductivul cu fazor . DIT E este de asemenea bun pentru formatiuni de rezistivitate ridicata si cu o prelucrare speciala poate avea o rezolutie de 3 picioare . Prezentarea diagramei : Configuratia standard a sculei include DIT SLT SRT SGT , care ofera urmatoarele curbe :

-ILD (inductie adanca ) -ILM (inductie medie ) -SFL (diagrma sferica focalizata ) daca fluidul este dulce -MSFL ( diagrama micro sferica focalizata ) daca fluidul este dulce -t (timpul de tranzit din sonic ) -CALI (caliper ) - GR si / sau Ps - TENS (tensiunea din cablu ) Diagrama este prezentata intr-un grid cu pista 2 in scara logaritmica pentru inductie si pista 3 in scara lineara pentru Sonic .

Carotajul Dual Inductie Focalizat

Acest carotaj este utilizabil in sonde sapate cu fluide neconductive pe baza de petrol sau emulsii inverse si in sonde forate cu aer . Principiul de functionare este cel al carotajului inductiv . Domeniul de aplicabilitate a DIFL este in formatiuni cu consolidare redusa , cu rezistivitati intre 0,1 100 m. In dreptul argilelor , valorile de rezistivitate sunt aprox. egale , pentru nisipuri si gresii valorile fiind diferite si cuprinse intre 1 - 500m , iar pentru calcare si dolomite compacte valorile fiind aprox. egale si foarte mari in timp ce pentru calcarele si dolomitele fisurate valorile sunt mari dar inegale . Diagrama din carotajul DIFL cuprinde urmatoarele curbe : o curba de rezistivitate adanca o curba de rezistivitate medie o curba de rezistivitate focalizata timpul de tranzit din carotajul sonic o curba de GR si /sau PS

tensiunea din cablu . Diagrama este prezentata in scara logaritmica pentru inductie si in scara lineara pentru sonic . Aplicatuiile carotajului DIFL : determinarea rezistivitatii reale a formatiunilor determinarea zonelor poros permeabile determinarea limitelor si grosimii stratelor estimarea continutului in fluide determinarea limitei de separatie dintre fluide

Diagrama sferica focalizata (SFL) Princiupiul diagramei SFL Sistemul SFL , folosit in fluide dulci , include un set de electrozi montati pe un dispozitiv inductiv . Opereaza intr-un mod similar cu Laterologul , cu exceptia ca focalizarea este mai putin adanca . Acest semnal este convertit intr- un semnal DC proportional cu rezistivitatea pentru transmitere la suprafata. Interpretarea Valorile c citite trebuie corectate pentru efectul gaurii de sonda , folosind abaca R-cor-1 . Folosind SFL in combinatie cu scula de Dual inductie , abaca RRInt 2c va rezolva problema determinarii diametrului de invazie si a rezistivitatii reale Folosirea lui Rxo penru corectarea rezistivitatii reale Rt Cele trei metode simultane de rezistivitate cu adancimi diferite de investigare permite determinarea celor trei variabile : rezistivitatea reala ( Rt ) , a zonei spalate ( Rxo ) si diametrului de invazie ( Di ) .

Pentru combinatia DLL MSFL , abaca Rint 9 este folosita pentru determinarea diametrului de invazie si a rezistivitatii reale . In cazul combinatiei Inductie MSFL , trebuie folosita abaca Rint 5 . Comparatia intre Inductiv si Laterolog Principiul Inductiei este mai potrivit pentru rezistivitati scazute la medii cu Rt < 200 ohmi si Rmf > 2Rw .De asemenea , masuratoarea de rezistivitate este posibila in fluide pe baza de titei . Laterologul este folosit cel mai bine pentru rezistivitati medii la ridicate , Rt > 200 ohmi si Rmf <2Rw .

Diagrama microsferica focalizata ( MSFL ) MSFL ul este de obicei folosit in combinatie cu Laterologul sau Inductivul , pentru a oferi seturi de curbe de rezistivitate corelate cu adancimea . Este de asemenea introdus in combinatie cu scule sonice si GR . Masuratoarea MSFL este facuta cu o patina de neopren care este impinsa in formatiune de catre un brat de caliper . In patina sunt incastrate electrode sub forma de cercuri metalice concentrice care emit , focalizeaza si readuc curentul in formatiune la fel ca in cazul laterologului. Totusi datorita scarii mult mai reduse a focalizarii , sunt investigati numai cativa inchi din formatiune , masurandu-se o rezistivitate a zonei de invazie . Deasemenea se introduce si un caliper . Pentru interpretare este necesara corectia valorilor diagramei pentru influenta turtei fluidului , in scopul obtinerii lui Rxo . Se foloseste abaca Rxo- 3. Sunt necesare a fi cunoscute rezistivitatea turtei la temperatura formatiei si grosimea turtei din curba de caliper . MSFL necesita un fluid conductiv. Nu poate fi introdus in fluide pe baza de titei.

Metode de litologie si porozitate

Curba radiatiei gamma (GR )

Este o inregistrare a radioactivitatii naturale in functie de adancime . Radioactivitatea creste in principal datorita dezintegrarii a 3 elemente prezente in roci :U , TH si K . Detectorul emite un impuls electric pentru fiecare radiatie gamma detectata .

Diagramele GR sunt scalate in unitati API . Curba GR este de obicei prezentata pe pista 1 impreuna cu curba de PS si caliper daca este disponibil . Este de obicei scalata de la stanga al dreapta in 0 100 unitati API sau 0 150 unitati API . In shale-uri ( argile si silturi ) radioactivitatea provine in general din izotopul K 40 , putin Th (silt ) si din U din substantele degradate . Aplicatii primare : corelarea sondelor corelarea gaurilor tubate cu cele libere evaluarea continutului in shale (V sh )

Radiatia gamma spectral ( NGL ) NGL masoara nivelul de energie al radiactivitatii naturale permitand discriminarea intre radiatiile ce provin din spectrul U , TH si K . Curbele pentru U si Th sunt scalate in ppm iar K in procente de greutate ( 1% =104ppm ) . Prezentarea diagramei standard de santier include trei piste lineare :
Pista 1 : Radiatia gamma total (SGR ) sau uneori radiatia gamma fara uraniu ( CGR )

Pistele 2 si 3 : spectrele U, Th SI K . Aplicatii : Identificarea tipului de shale folosind reprezentarile grafice K Th si raportul Th/K functie de porozitate . o mai buna estimare a volumului de argila folosind CGR indicator penru fluidele mobile in sonde de exploatare vechi folosind spectrul U corelarea caracteristicilor geologice

Densilogul LDT
LTD este o noua dezvoltare a sculei de densitate a formatiei (FDC) care foloseste in plus principiul masurarii indicelui de absorbtie fotoelectric (PEF) a razelor gamma de mare energie provenite dintr-un material radioactiv natural care bombardeaza formatiunea - Pe . Aplicatii : identificarea calitativa a matricii evaluarea argilei recunoasterea prezentei mineralelor grele detectarea fracturilor ( in prezenta baritei ) formatiuni biminerale purtatoare de gaze (LDT CNL ) formatiuni triminerale ( LDT CNL) Factori ce afecteaza masurarea Pe si a densitatii formatiunii : Pe este serios afectata de continutul de barita din fluid . Poate fi detectata in mod frecvent prin deflectiile catre dreapta ale curbei . De fapt Pe devine astfel un indicator al fracturilor marimea mare a gaurii de sonda rugozitatea gaurii de sonda prezenta fluidului in sonda Densilogul CDL Principiul metodei consta in iradierea formatiunii cu un flux de radiatii gamma , cu o energie mai mare de 300 keV si inregistrarea radiatiei gamma rezultata ca efect al radiatiei incidente cu mediul numita si radiatie gamma dispersata . Aparatul contine 2 detectoare de radiatii gamma si prin efectuarea raportului intre radiatia gamma dispersata ajunsa la detectorul indepartat cu cea ajunsa la detectorul apropiat , se obtine o functie dependenta de densitate si de o constanta , care depinde de caracteristicile tehnice ale dispozitivului si de densitatea mediului . Diagrama CDL contine o cavernograma , o curba de GR si curba de densitate , cu valori intre 1,95 2,95 g/cmc . Aplicatiile sunt :

determinarea porozitatii rocilor diferentierea litologica a rocilor corelarea profilelor de sonda Carotajul neutronic compensat (CNT ) Inregistrarea este scanata direct in unitati de porozitate (P.U.) . Este introdus de obicei in combinatie cu LTD. In principiu , neutronii emisi de catre o sursa radioactiva bombardeaza in mod constant formatiunea . Exista mai multe interactiuni posibile ale neutronilor incidenti cu nucleele formatiunii . Imprastierea elastica Neutronul se izbeste de nucleele formatiunii fara a reactiona cu acestea Imprastierea inelastica Nucleul este excitat prin coliziunea cu neutronul care dupa ciocnire se dezintegreaza , emitand radiatii gamma Captura Neutronul este absorbit de catre nucleu , care emite o radiatie gamma Activarea Neutronul este absorbit de catre nucleu care se dezintegreaza emitand radiatii beta , gamma si un neutron. Suntem interesati numai de imprastierea elastica . Cand neutronii parasesc sursa au o energie foarte ridicata (2MeV) . Prin coliziune cu nucleele formatiunii , energia lor descreste in regiunea epitermala (aprox 10eV 0,4 eV ) , apoi ating nivelul termic ( cca 0,025 eV ) cand sunt eventual captati . Prezentarea diagramei : Curba neutronica este inregistrata in unitati de porozitate pentru calcar . Domeniul scarii este de 60 unitati de porozitate ,incepand de la 15 in marginea dreapta pana la +45 , in stanga . Standardul initial pentru calibrarea sculei au fost o serie de blocuri din Houston , Texas reprezentate de calcare cu apa ale caror porozitati au fost cunoscute cu precizie . Standardul secundar este un rezervor de calibrare plin cu apa. Ca urmare , porozitatea este corecta pentru o matrice de calcar . Pentru gresie sau dolomit , trebuie aplicate corectii de matrice . Factorii care afecteaza masuratoarea : marimea gaurii aceasta corectie este facuta automat pe carotajele moderne , ca o functie de caliper ( cand se introduce combinat cu densilogul ) turta fluidului salinitatea formatiunii

greutatea specifica a fluidului centrarea sculei in mod normal trebuie sa fie zero presiunea temperatura gaurii de sonda tipul fluidului apa si titeiul contin cantitati similare de hidrogen /unitatea de volum . Totusi gazul are un continut mult mai redus . Acest lucru face sa scada dramatic porozitatea neutronica. Acest efect este un excelent indicator de gaze . continutul in shale argilele contin apa legata de particule ; in consecinta , curba neutronica va raspunde la aceasta apa si va indica o porozitate aparenta foarte ridicata .

Carotajul sonic (BHC /LSS /SDT ) Exista mai multe tipuri de dispozitive : carotaj acustic compensat (BHC ) receptorii sunt plasati intre doi transmitatori ; este receptionat un singur timp de tranzit compresional carotaj acustic cu spatiu mare (LSS ) doi transmitatori sunt amplasati sub doi receptori .; sunt inregistrati timpi de tranzit compresionali carotaj sonic digital ( SDT ) scula are un aranjament receptor transmitator ca si LSS ul cu o dispunere de 8 receptori situati la o distanta de 6 picioare unul de celalt . Scula inregistreaza deasemenea t din fluid . Metoda se bazeaza pe principiul ca orice mediu solid propaga undele acustice , viteza de propagare putand fi interpretata ca o caracteristica a naturii materialului . Sunt propagate doua feluri de unde acustice intr-un mediu infinit : Undele compresionale sunt un tip particular al undelor longitudinale ( directia de propagare este paralela cu directia de dislocuire a particulelor) ; viteza lor este direct proportionala cu modulul de densitate , cu modulul de forfecare si densitatea mediului Undele transversale ( directia de propagare este perpendiculara cu directia de dislocuire a particulelor ) spre deosebire de lichide si gaze ,solidele tind sa se opuna forfecarii datorita rigiditatii lor ; ca urmare undele transversale se

propaga anumai prin solide . Viteza undei transversale este de 1,6 2,4 ori mai mica decat Vp. Propagarea undei intr-un mediu finit . Unda Raylegh se produce la interfata fluid formatiune si viteza sa este apropiata de a undei transversale ; unda este o combinatie a doua dislocuiri una paralela iar cealalta perpendiculara pe o suprafata Unda Stoneley se produce in fluid prin interactiunea dintre fluid si formatiune ; este foarte sensibila la rigiditatea peretelui . Energia este propagata la o frecventa scazuta cu atenuare minima . La un receptor sosesc combinatii ale acestor unde. Modul de propagare intr-o sonda Intr-un mediu omogen , unda emisa de la transmitator se propaga radial prin fluid si depinzand de unghi , diferite raze vor fi reflectate sau refractate . O parte se propaga ca si unde compresionale iar unele ca unde transversale de-a lungul gaurii de sonda . Scula consta intr-un sistem dublu invertit cu 2 transmitatori si patru receptori ( de aici provine numele acustic compensat ) care elimina perturbarea semnalului datorata cavernelor mari cand se poate citi viteza fluidului sau inclinarii sculei . Diagrama este scalata cu inregistrarile timpului de tranzit sau timpului de incetinire , exprimat in microsecunde / picior ( s /picior ) pe o plaja care in mod normal variaza intre 40 200 microsecunde / picior . BHC are o singura curba de tranzit ( DT ) LSS are doi timpi de tranzit (DT si DTL ) SDT are pana la sase timpi de tranzit ( DT ,DTL, DTLN , DTLF ) si sase curbe sonice de mare rezolutie numite DTHR Factorii ce afecteaza masuratoarea : compactarea Proprietatile rocii sunt considerate ca si constante daca presiunea rocii este suficient de mare . La adancimi mai mici e necesar un factor de corectie , numit factor de compactare . Presiunile anormale ale formatiunilor au acelasi efect . continutul de shale - duce la cresterea porozitatii apaente hidrocarburi nu au efect important asupra timpului de tranzit

fracturi si goluri (porozitate secundara ) unda compresionala tinde sa ignore aceste fracturi atata timp cat planul fracturii este mai mare de 45 de grade . Porozitatea din sonic tinde de aceea sa fie mai mica decat porozitatea reala totala. efectele gaurii de sonda gaura de sonda trebuie sa fie umpluta cu lichid , pentru a avea garantia transmiterii sunetului de la scula la peretele gaurii si inapoi . Marimea exagerata a gaurii de sonda poate cauza atenuarea semnalelor de la receptorul indepartat . Aceasta va conduce la modificari incorecte ale timpului de tranzit , fenomen cunoscut sub numele de pierdere de ciclu.

Alte metode investigare in gaura libera Dual dipmetru (SHDT ) Aceasta scula asigura masuratori pentru calculul inclinarii stratigrafice si structurale pentru a indica rezervoarele potentiale de gaze si titei . Include 2 electrozi pe fiecare patina care permite intervale de corelare de 4 inch. Informatii de mare precizie asupra devierii sculei si azimutului sunt obtinute cu ajutorul unui accelerometru triaxial si trei magnetometrice . Geometria gaurii de sonda si volumul gaurii sunt determinate din doua masuratori de caliper situate la 90 de grade . Aplicatii : determinarea inclinarii structurale inclinarea stratigrafica analize stratigrafice identificarea fracturilor geometria gaurii de sonda

Microscanerul de formatie (FMS ) Ofera imagini continui orientate ale gauriide sonda fiind o extindere a tehnologiei dipmetriei . Consta din 4 patine articulate care contin doua seturi de electrozi un set asigura o masuratoare standard de Dual Dipmetrie iar celalalt set ofera imaginea gaurii de sonda . Aplicatii : analze structurale

identificarea si analiza fracturilor analize sedimentare analize de rezervor de inalta rezolutie orientarea carotelor si corelarea in adancime

Testerul repetat de formatie (RFT ) RFT-ul ofera masuratori de presiune de mare precizie - in situ si permite recoltarea a doua probe de fluide la un mars in gaura de soda . Avand un sistem hidraulic cu actionare electrica , RFT-ul poate fi fixat si retras cat de des este necesar pentru a masura presiunea in toate zonele de interes pe parcursul unui mars . La suprafata , presiunile formatiunilor sunt inregistrate pe film si afisate in forma analoga cat si digitala . Aplicatii : determinarea presiunilor formatiunilor estimarea gradientilor de presiune contactele fluidelor estimarea permeabilitatii probe de fluide

Metode de investigare in gauri tubate Diagramele pentru gauri tubate in scopul evaluarii formatiunilor sunt in principal acelea provenite din scule de masurare a radioactivitatii , adica TDT ( Carotajul timpilor de intarziere a neutronilor termici ) spectroscopia gamma ( GST ) neutronicul compensat (CNL ) curba GR si spectroscopia NGS . In plus tehnologia Array si LSS ofera date de porozitate in coloane bine cimentate . Curba GR Este o masuratoare a radiactivitatii naturale a formatiunii reflectand continutul in argile - elementele radiactive avand tendinta sa se concentreze in argile .

Formatiunile curate au de obicei un nivel foarte scazut de radiactivitate daca nu sunt prezente elemente contaminante cum ar fi cenusa vulcanica , granit sau ape de formatiune care contin saruri radiactive dizolvate . Curba GR este frecvent folositta pentru completarea curbei PS si substituie curba PS in sondele forate cu fluide sarate , fluide pe baza de aer sau titei . Spectroscopia gamma natural (NGS ) Masora in plus fata de GR si nivelul de energie al razelor gamma.

Carotajul neutronic (CNL ) Sunt folosite pentru delimitarea formatiunilor poroase si determinarea porozitatii lor . Raspund in principal la continutul in hidrogen al formatiunii. CNL foloseste surse de americiu beriliu care emit neutroni cu energii de 4,2 meV . Scula consta intr-o sursa si doi detectori . Raportul vitezelor de numarare de la cei detectori este prelucrat la suprafata , rezultand o inregistrare lineara a indicelui de porozitate neutronica . Investigarea radiala depinde de porozitatea formatiunii . La o porozitate zero , adancimea de investigare este de cca un picior . La o porozitate mai ridicata , adancimea de invstigare este mai mica . Pentru conditii medii , adancimea de investigare este de cca 10 in.

Spectroscopia GST Masoara razele gamma ce rezulta din interactiuinea neutronilor cu diferite elemente din formatiune . Numarul de radiatii gamma atribuit fiecarui element este prezentat ca un procent al spectrului total de raze gamma. Scula consta dintr-o sursa de neutroni si un sistem spectrometric . Intensitatile spectrale de raze gamma sunt analizate in 256 canale acoprind un domeniu de energie de la 0 la 8 MeV. Interactiuni foloste : interactiuni de neutroni rapizi si de captura . Aplicatii : evaluarea rezervorului prin coloana monitorizarea curgerii apei

Carotajul timpilor de intarziere a neutronilor termici ( TDT ) Principiul : un generator de neutroni rapizi emite rapid impulsuri de neutroni de energie inalta . In urma fiecarei explozii , neutronii sunt incetiniti rapid in gaura de sonda si in formatiune pana la vitezele termice . Sunt apoi capturati in nuclee , cu o emisie corespunzatoare de raze gamma . Schimbarile relative in populatia de de neutroni termici din mediu sunt

inregistrate de catre detectorii de raze gamma situati la distanta mica fata de sursa . In timpul perioadei de masurare , populatia de neutroni termici descreste exponential . Aceasta migratie se datoreaza capturarii neutronilor sau migratiei neutronilor ( difuziei ) . TDT ul are o adancime mica de investigare de accea interpretarea preasupune ca filtratul flidului de foraj din apropierea gaurii de sonda dispare dupa un timp de la tubarea coloanei . O prezentare a unei diagrame tipice de TDT contine urmatoarele curbe : pista 1 GR , CCL (locator de mufe ) . SIBH ( sigma corectata a gaurii )

pista 2 TPHI ( porozitatea din Dual Burst TDT ) pista 3 TSCF (numarul total de impulsuri selectate de la detectorul indepartat ) , TSCN ( numarul total de impulsuri selectate de la detectorul apropiat ) , INFD ( impulsul inelastic de la detectorul departat ) pistele 2 si 3 sigma formatiei corectata pentru gaura de sonda Evaluarea cimentarii cu ajutorul masuratorii CBL VDL Carotajul aderentei cimentului (CBL) ,combinat cu trenul de unde din carotajul densitatii variabile (VDL) , constituie metoda principala e evaluare a calitatii cimentarii . Principiul masurarii consta in inregistrarea timpului de tranzit si a atenuarii unei unde acustice de 20 kHz dupa propagarea prin fluidul din gaura de sonda si peretele sondei . O alta inegistrare care se face este timpul de parcurs (travel time ) , care este timpul necesar semnalului ca sa ajunga de la transmitator la receptor . Coloana se considera libera cand nu exista ciment in spatele ei sau exista ciment insa acesta nu adera la coloana . Pe curba amplitudinii coloana libera este reprezentata de anomalii cu amplitudini mari (intre 150 75 mV ).Pe intervalele in care coloana este libera semnalul nu este atenuat , el propagandu se aproape in intregime prin coloana , deci nu se consuma energie , astfel ca la receptor va ajunge un semnal puternic , neatenuat . Intervalele in dreptul carora coloana este libera se recunosc pe curba amplitudinii prin aceea ca mufele burlanelor sunt reprezentate prin anomalii a caror amplitudine este mai mica decat amplitudinea din dreptul burlanului liber . Intervalele in care coloana este libera sunt reprezentate pe curba t prin timpi de parcurs de 57s , caracteristici pentru otel . Pe curba de t sunt reprezentate si mufele burlanelor prin anomalii reprezentand un timp de propagare ceva mai mare decat in dreptul burlanelor . Aceasta se datoreaza distorsiunii semnalelor acustice atat in momentul trecerii de la un burlan la mufa , cat si de la mufa la burlan Coloana se considera partial cimentata cand cimentul adera la coloana dar nu adera la teren sau adera la la coloana si teren insa exista o portiune din spatiul inelar fara ciment . Pe curba amplitudinii , intervalele in care coloana este partial cimentata sunt reprezentate prin anomalii cu amplitudini medii .

Pe curba de t , intervalele in care coloana este partial cimentata sunt reprezentate prin anomalii care indica un timp cu putin diferit de 57 s ( intotdeauna mai mare decat 57 s ) Coloana se considera bine cimentata cand cimentul adera atat la coloana cat si la formatie si spatiul inelar dintre coloana si teren este complet umplut cu ciment . Pe curba amplitudinii , intervalele in care coloana este bine cimentata sunt reprezentate prin anomalii cu amplituduini reduse ( aproape de zero ) , deoarece energia este transferata formatiunii prin coloana si inelul de ciment , astfel ca va receptiona un semnal mult atenuat. Daca semnalul sosit la receptor este inregistrat timp de 1000 microsecunde , trasa poate fi reprodusa direct sau poate fi transformata in suprafete variabile inregistrate dupa o scara de gri , metoda numita VDL . (Variable Density Log ) Seismograma VDL se obtine prin fotografierea semnalelor acustice de pe ecranul osciloscopului , astfel ca pe ecran amplitudinile semnalului sa fie reduse pana apar punctiforme si sa fie reprezentate numai oscilatiile pozive ale acestuia . In general sosirile de la coloana apar ca niste benzi regulate , iar cele de la formatie , neregulate . Diagrama contine : trasa stanga : curba gamma ; timpul de parcurs (300 200 microsec ) ; locatorul de mufe ; tensiunea de cablu trasa din mijloc : amplitudinea ( Cement Bond ) (0 100 mV) ; atenuarea (Normal Attenuation ) (20 0 db /ft ) trasa din dreapta : seismograma sonica VDL