SONDEZE

1.1 Introducere in forarea sondelor

Dezvoltarea societatii umane a fost si este dependenta de resursele naturale (apa-

potabila si industriala, combustibili fosili-hidrocarburi, carbuni, minereuri). Plasarea acestora
in scoarta terestra, la adancimi nu intotdeauna accesibile, a impus gasirea unor solutii pentru
identificarea si exploatarea lor. S-au dezvoltat in consecinta de-a lungul istoriei tehnicile si
tehnologiile de foraj.
Astazi lucrarile de foraj sunt folosite in mai multe domenii: cercetare geologica,
extractie de petrol si gaze, exploatarea apelor subterane, executarea de lucrari miniere (puturi,
gauri de ventilatie), cercetari geotehnice.
Sonda este o constructie miniera speciala, de forma cilindrica, verticala sau inclinata,
caracterizata printr-un raport mare intre lungime (adancime) si diametru, executata cu
instalatii speciale. Deschiderea de forma cilindrica, fara consolidare cu burlane, se numeste
gaura de sonda. Partea superioara a unei sonde se numeste gura sondei, iar parte inferioara –
talpa sondei. Gaura de sonda este delimitata lateral de peretele gaurii de sonda.
Forarea (forajul) cuprinde un complex de lucrari de traversare, consolidare si izolare
a rocilor traversate, necesar executarii unei sonde. Este o operatie de dislocare a rocilor si de
evacuare la suprafata a fragmentelor rezultate (detritus).
Forarea sau saparea sondelor se executa cu ajutorul instalatiilor de forare (foraj).
Functie de scopul urmarit instalatiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalatii
grele de foraj) si instalatii de foraj de mica adancime (sondeze, sau instalatii usoare de foraj).
Sondele au putere instalata mare (mii de CP), executa gauri la adancimi mari (mii de
metri), cu diametre mari (sute de mm la 7000mm- forajele de mare diametru). Garnitura de
foraj utilizata este de diametru mare (se masoara in inci=tol; 1inci=25,4mm).
Sondezele au puteri instalate mici (sute de CP), executa gauri frecvent de pana la
1000m, dar pot ajunge si la 2000m, gauri cu diametre mici.
Dislocarea rocii in talpa sondei se executa cu instrumente speciale. Scopul executarii
forajului impune modul in care se face dislocarea rocii in talpa sondei. Pentru forajele de
cercetare, care urmaresc obtinerea unor esantioane, dislocarea in talpa sondei se face circular,
cu ajutorul unui instrument numit cap de carotiera (freza). In acest caz vorbim de forajul prin
carotaj mecanic. Esantioanele obtinute se numesc carote.

1
 Daca dislocarea in talpa sondei este circulara completa, instrumentul de dislocare se
numeste sapa.
Instrumentul de dislocare este antrenat cu ajutorul garniturii de foraj (prajini de foraj),
iar detritusul este scos la suprafata de fluidul de foraj (de circulatie).

Fig1.1 Instalatie de foraj

1.2 Clasificarea forajelor

Clasificarea se face dupa mai multe criterii.
Dupa scop
Foraje de cercetare geologica
foraje de referinta – sunt destinate cercetarilor regionale, se executa la adancimi
relativ mari, in carotaj mecanic continuu;

2
 foraje de prospectiuni – urmaresc studiul complex al depozitelor dintr-o anumita
regiune, cu precizarea tuturor aspectelor privind litologia, tectonica, resursele minerale, etc.
Se executa in carotaj mecanic continuu;
foraje de explorare – au drept obiectiv conturarea unor zacaminte, cu determinarea
parametrilor cantitativi si calitativi, necesari in calculul rezervelor, precum si stabilirea
conditiilor geologice de zacamant.
Foraje de exploatare – a hidrocarburilor (petrol, gaze), precum si a apelor subterane.
In aceasta categorie sunt cuprinse si sondele de injectie (pentru refacerea presiunii in
zacamintele de titei) si sondele de observatie care urmaresc procesul de exploatare. Sarea
poate fi exploatata cu ajutorul sondelor.
Foraje cu destinatie speciala
de interes minier – se executa la zi, in cariere (derocari prin gauri de explozie), sau in
subteran, pentru cercetare geologica, gauri de puscare, drenaj, aeraj, consolidare rocilor, etc.;
foraje hidrogeologice – executate pentru identificarea, stabilirea conditiilor de
zacamant (parametrii calitativi si cantitativi) si exploatarea apelor subterane (potabile,
termale, minerale);
foraje geotehnice – utilizate pentru cunoasterea proprietatilor fizico-mecanice ale
rocilor de fundatie pentru constructii civile, industriale, baraje, tuneluri, etc.;
foraje de interes seismic – utilizate pentru provocarea unor explozii artificiale.
Dupa energia utilizata la actionarea instalatiei
Foraj manual
Foraj mecanic – actionarea se face cu motoare cu abur, cu combustie interna,
electrice, hidraulice, sau pneumatice.
dupa energia utilizata la dislocarea rocii
 foraj cu dislocare mecanica
 foraj cu dislocare hidromecanica
 foraj cu dislocare termica
Dupa modul de actionare asupra rocii forajul mecanic este:
Foraj percutant – dislocarea rocii in talpa sondei se face prin lovire repetata cu o sapa
speciala, de forma unei dalti (trepan). Are doua variante: percutant-uscat (cu tije sau cablu) si
percutant-hidraulic. In primul caz sapa este antrenata cu ajutorul unui cablu sau a unei tije
(metal, lemn). Detritusul este evacuat prin introducerea unei cantitati mici de apa si extragerea
periodica a noroiului format, cu o lingura cilindrica. In forajul percutant-hidraulic sapa este

3
antrenata cu ajutorul prajinilor (tevi de otel), prin care se pompeaza continuu fluid pentru
spalarea talpii de detritus.
Foraj rotativ – cel mai utilizat este forajul rotativ-hidraulic, cu evacuarea
materialului dislocat prin circulatie de fluid. Are doua variante: cu rotatie de la suprafata (cu
masa rotativa, sau cap rotativ la sondeze) si cu motoare submersibile. Procesul de forare este
continuu, cu evacuarea permanenta a detritusului cu ajutorul fluidului de foraj. Dislocarea
rocii se realizeaza cu diferite tipuri de sape, care executa o miscare de rotatie si patrundere in
teren.
Metoda rotativ-hidraulica se numeste si rotary. Sapa este rotita de motoarele instalatiei
prin intermediul masei rotative si a prajinilor de foraj. Pentru patrunderea sapei in roci
apasarea este asigurata de garnitura de foraj. Fluidul de foraj este pompat in talpa prin
interiorul prajinilor.
Foraj rotativ –percutant
1.3. Dezvoltarea forarii sondelor
Primele deschideri prin foraj sunt cunoscute din antichitate. In Egipt in timpul
construirii piramidelor s-au executat sondaje cu ajutorul unor tuburi din bronz, armate cu
graunti de diamant. In China (cu 1700 ani i.e.n.) se sapau sonde cu adancimi de 500m in
sistemul percutant, cu prajini de bambus si cu actionare manuala.
Exploatare si prelucrarea petrolului a determinat dezvoltare forajului. Pana la utilizarea
forajului in exploatarea petrolului, aceasta se realiza prin puturi sapate manual.
Prima sonda pentru petrol a fost forata in Rusia, langa Baku (1848), in sistem
percutant uscat. Abia in 1859, se foreaza prima sonda pentru petrol in SUA (Pensylvania).
In Romania, prima sonda de petrol (mijloace mecanice) a fost forata in 1861 la
Mosoare (Targu Ocna). A fost folosit sistemul percutant uscat cu prajini de lemn.
Primele sonde se sapa in sistemul percutant uscat, dar se trece la forajul percutant
hidraulic, la care evacuarea detritusului se realiza continuu, prin circulatia apei. Acest sistem
permitea adancimi mai mari de forare si cresterea sigurantei de lucru. In Romania sistemul a
fost aplicat in 1896 in Prahova (Baicoi).
Cand apare sistemul sistemul rotativ (sistemul rotary)? La inceputul secolului 20 apare
in SUA. In Romania, primele sonde in acest sistem, au fost forate in 1906 (Moreni-Prahova,
Tescani –Bacau).
Dezvoltare sistemului rotativ hidraulic duce la cresterea vitezelor de forare si a
adancimilor sondelor.

4
 In fosta URSS, dupa 1922 se introduce forajul cu turbina, care este un sistem de foraj
rotativ, cu un motor amplasat deasupra sapei. La noi s-a aplicat dupa 1952. Este preferat in
cazul rocilor dure si la forajul dirijat.
Dintre variantele sistemului de foraj cu motor submersibil un interes deosebit il
prezinta flexo-forajul. Garnitura de foraj este formata dintr-un tub flexibil, cu o structura
speciala.

Fig.1.2 Utilaje pentru forajul rotativ

Fig.1 .3 Schema unei instalatii pentru foraju percutant uscat

1-sapa,2-largitor,3-prajina grea,4-geala,5-cablu.6-maner.7-dispozitiv de avansare cu
surub,8-balansier,9-troliu,10-cablul lingurii ,11-geamblac,12-turla,13-lingura de lacarit

5
 1.4. Componentele instalatiilor de forare
Instalatiile de forare, sonde sau sondeze, au componentele de baza comune. Aceste
componente se impart in componente de suprafata si componente de interior. Componentele
de suprafata, functie de rolul lor sunt:
 Grup de forta-pentru actionare, format din motoare, motoare electrice de fund;
 Turla cu substructura
 Sistemul de manevra-pentru intoducerea si extragerea garniturii de foraj cu
instrumentele de dislocare (sapa, freza). Este alcatuit din macara, troliu, geamblac, carlig,
cablu de foraj, si scule de manevra (elevatoare, pene, clesti);
 Sistemul de rotatie-antreneaza garnitura intr-o miscare rotativa. Cuprinde masa
rotativa si capul hidraulic;
 Sistemul de circulatie-asigura circulatia fluidului de foraj in sonda. Cuprinde
pompa de noroi si conductele de aspiratie si impingere (manifold, din engl.
manifold=conducta de aductie), furtun,
Componentele de interior cuprind: coloana de tubaj, garnitura de foraj si instrumentele
de dislocare.
Ciclul de foraj cuprinde succesiunea operatiilor executate de la montarea unei
instalatii pe o locatie si pana la demontarea si transportul spre o alta locatie. El poate
cuprinde:
Lucrari de suprafata – amenajarea terenului, montajul instalatiei de foraj si anexelor;
Lucrari pregatitoare – verificarea starii de functionare a utilajelor, saparea si
consolidarea gaurii prajinii patrate;
Saparea gaurii de sonda – sau forajul propriu-zis, cuprinde un ciclu de operatii repetat
la fiecare introducere a unei sape noi in locul celei uzate si a garniturii de prajini pana in talpa
sondei. Pe masura adancirii sondei, la garnitura de foraj se adauga o noua prajina de foraj
('bucata de avansare'). O viteza mica de avansare poate indica uzarea sapei. Extragerea
garniturii se face in 'pasi' (cate 2-3 prajini), care se sprijina in turla, la pod. Toate manevrele se
executa cu ajutorul sistemului de manevra si a mesei rotative (cap rotativ).
Lucrari de consolidare si izolare a gaurii de sonda - forarea incepe cu o sapa cu
diametru mare, se sapa o portiune, se tubeaza prima coloana (coloana de ancoraj) si se
cimenteaza in spatele coloanei. Se continua forajul cu o sapa cu diametru mai mic. Functie de
scopul sondei si functie de conditiile geologice (natura rocilor, tectonica regiunii) dupa
coloana de ancoraj se tubeaza direct coloana de exploatare, sau 1-2 coloane intermediare si

6
apoi coloana de exploatare. Tubarea este operatiunea de introducere a unor burlane de otel in
gaura de sonda. Burlanele se cimenteaza in spate in totalitate, sau partial, pe o anumita
inaltime de la talpa.
Operatii de investigare - la forarea unei sonde, inainte de operatiunea de tubare se pot
executa diferite investigatii geofizice de tipul carotaj electric, carotaj radioactiv,
cavernometrie, masuratori de deviatie, etc.
Lucrari de punere in productie – au loc la forajele executate in scopul exploatarii unor
resurse (hidrocarburi). Sunt specifice la forajele hidrogeologice, sau lipsesc la forajele de
cercetare si la unele dintre cele speciale.
Lucrari de demontare si transport – reprezinta etapa de finalizare a forajului.
Lucrari de instrumentatie – sunt lucrari speciale executate pentru rezolvarea unor
accidente in gaura de sonda (prinderi la put, ruperi de prajini, etc.). Acestea se executa cu
ajutorul unor scule de instrumentatie.
Unele etape pot sa fie suprimate (consolidare si izolare, investigare) functie de scopul
forajului.

Fig.1.4 Schema unei gauri de sonda

1-gura sondei
2-peretii sondei

7
 3-talpa sondei
1.5 Foraje cu destinatie speciala
1.5.1 Forajul cu sondeze in subteran si la suprafata
In subteran forajul cu sondeze se foloseste pentru cercetare geologica, precum si in
scopuri miniere. Forajul de cercetare geologica din subteran are avantajul ca poate fi orientat
in toate directiile, oferind informatii asupra extinderii spatiale a unui zacamant. Forarea
gaurilor de utilitate miniera in subteran si la suprafata, este direct legata de procesul de
exploatare a unor zacaminte. In subteran se pot sapa gauri pentru:
 pozarea unor conducte, cabluri de forta;
 gauri de probare (control) in lucrarile miniere;
 gauri de injectie pentru consolidarea rocilor – se introduc sub presiune
substante de consolidare in fisuri, sau goluri subterane, prin gauri forate cu echipamente
adecvate;
 gauri de explozie in cariere;
 gauri pentru consolidarea nisipurilor acvifere, in vederea traversarii lor cu
lucrari miniere- consolidarea se face cu lianti care patrund in roca;
 sonde de congelare – in zone cu acvifere. Pentru saparea unui put se sapa in
jurul lui sonde dispuse circular, prin care se circula lichid la temperaturi foarte scazute     (-
15s - -40s), roca ingheata si sustine lucrarea miniera;
 puturi de drenare pentru asecarea unor zacaminte – se echipeaza gaurile cu
filtre pentru evacuarea apelor din acvifere;
 lichidarea incendiilor subterane- una dintre metode este cea a innamolirii.
Metoda presupune pomparea prin gauri de sonda sapate special, a unei suspensii de tipul
argila-mortar in zona ce urmeaza a fi colmatata, pentru inchiderea accesului aerului care
intretine arderea;
 gauri de salvare miniera- se executa in cazul unor accidente petrecute in
subteran. Prin intermediul unor gauri sapate sunt depistati si apoi aprovizionati
supravietuitorii.
Forajul in subteran se executa cu sape sau carotiere, functie de scopul urmarit. Gaurile
de sondeze se executa verticale (prin foraj ascendent sau descendent), orizontale sau inclinate.
Dislocarea detritusului se face prin circulatie de fluide lichide, amestecuri lichid –aer si aer.
Instalatiile de foraj sunt de gabarit mic, adaptate conditiilor din subteran si sunt usor de
transportat, montat si demontat.

8
 1.5.2. Forajul sondelor cu diametre mari
Obiectivele forajului de mare diametru sunt:
 fundatii speciale pe piloni forati pentru constructii industriale;
 lucrari miniere verticale, puturi si suitori (exploatare, aeraj);
 depozite subterane de gaze, sau substante chimice;
 fundatii speciale pentru explorarea si exploatarea petrolului de pe platformele
marine;
Metodele de executie sunt forajul cu diametru constant pe toata adancimea, sau foraj
in trepte (telescopat). La forajul cu diametru constant sonda se executa la diametrul final, sau
prin largiri succesive. Largirile pot fi descendent sau ascendent, atunci cand gaura de sonda
forata initial debuseaza intr-o lucrare miniera (galerie), in care se monteaza sapa si se
colecteaza detritusul.
La forajul telescopat se sapa un tronson pana la o anumita adancime, cu diametrul cel
mai mare. Zona se tubeaza, apoi se sapa cu diametru mai mic si se tubeaza. Saparea se poate
face de la suprafata, cu sape, pe toata talpa, cu carotiere, sau foraj cu turbina, mai precis doua
sau trei turbine in paralel. Fiecare turbina actioneaza o sapa.
Sapele sunt de constructie speciala, cu role multiple, mono sau multietajate. Prajinile
de foraj si prajinile grele sunt de constructie speciala. Evacuarea detritusului are loc prin
circulatie de fluid. Consolidarea gaurii se face prin tubare, cu burlane de otel. Pentru cresterea
rezistentei lor la presiuni exterioare pe burlane se amplaseaza inele metalice de rigidizare
(cintre) confectionate din otel.

1.5.3. Forajul sondelor pentru exploatarea sarii

Aceste sonde impun o serie de conditii:
-verticalitate aproape perfecta (maxim 1s);
-fluidul de foraj la intrarea in sare trebuie sa fie o saramura saturata. Neintretinerea
fluidului duce la crearea de excavatii si devierea sondei;
-se lucreaza cu viteze mici si turatii corespunzatoare unui foraj, in care este importanta
mentinerea verticalitatii sondei.
Constructia si echiparea sondelor este speciala, permitand intoducerea apei dulci si
extragerea saramurii. Se tubeaza o coloana de ancoraj si doua coloane mobile concentrice.
Spatiul inelar dintre coloana de ancoraj si coloana de apa se umple cu un fluid izolant (aer,

9
sau frecvent motorina), care datorita greutatii specifice mici, formeaza pe acoperisul
excavatiei un strat protector, permitand avansarea exploatarii.

Fig.1.5 Forajul sondelor pentru exploatarea sarii

Fig.1.6 Operatia de perforare

1.6. Forajul sondelor hidrogeologice

1.6.1. Clasificarea forajelor hidrogeologice
Exista mai multe criterii de clasificare:
a. dupa scop:
foraje de cercetare hidrogeologica (prospectiune si explorare);
foraje de exploatare;
foraje hidrogeologice pentru alimentare cu apa
foraje hidrogeologice pentru asecare si drenare

10
 foraje cu destinatie speciala (foraje de observatie - urmaresc variatia nivelului dinamic
al apei si sunt sonde cu diametru mic).
b. din punct de vedere constructiv:
sonde fara filtru – cand acviferele sunt alcatuite din roci in care apa nu antreneaza
nisip (calcare, gresii);
sonde cu filtru pentru traversarea unor nisipuri acvifere. Coloana filtranta poate fi
unica (varianta cu pietris margaritar), pierduta, combinata.
c. din punct de vedere al nivelului apeiin sonda:
sonde de apa cu nivel liber (in acvifere fara presiune);
sonde de apa cu nivel ascendent (in acvifere cu presiune), cu nivel care urca deasupra
stratului acvifer;
sonde de apa cu nivel artezian, cu nivel care depaseste suprafata solului.
d. dupa modul si gradul de de deschidere a stratului acvifer:
sonde de apa perfecte- sonda hidrodinamica perfecta are lungimea filtrului egala cu
grosimea stratului si in timpul extragerii fluidului nu exista pierderi de presiune la intrarea
apei din strat in sonda;
e. dupa modul de amplasare:
sonde de apa singulare, sunt sonde obisnuite, al caror scop este determinarea nivelului
hidrostatic, a debitului specific si a posibilitatilor de exploatare;
sonde de hidroobservatii, au rol in determinarea nivelului hidrostatic, se tubeaza
provizoriu cu diametru mic;
sonde centrale cu sateliti, folosite pentru determinarea caracteristicilor hidrogeologice
pentru mai multe orizonturi acvifere. Sonda centrala se executa in carotaj mecanic continuu,
urmat de carotaj geofizic. Se tubeaza pentru orizontul acvifer apropiat de talpa sondei.
Satelitii se executa in sapa pentru orizonturile superioare.
grup de sonde hidrogeologice, se executa pentru a urmari raza de influenta. Dintr-o
sonda se extrage apa si se urmareste evolutia nivelului in celelalte sonde.
1.7. Saparea sondelor hidrogeologice
Pentru executarea gaurilor de sonda la forajul hidrogeologic se pot folosi urmatoarele
metode de foraj: manual, cu snec, percutant si rotativ.
Forajului rotativ aplicat la sonde hidrogeologice prezinta particularitati in privinta
circulatiei fluidului de foraj. Circulatia poate fi directa si inversa. Circulatia directa se aplica
la forajele cu diametru normal. Pentru saparea sondelor hidrogeologice cu diametru mare se
utilizeaza circulatia inversa (prin exhaustare, aerlift).

11
 a.      Circulatia inversa prin exhaustare presupune absorbtia fluidului de foraj din
interiorul garniturii de foraj cu ajutorul unei pompe centrifuge.
b.     Circulatia inversa prin aerlift consta in introducerea in interiorul prajinilor de
foraj a aerului sub presiune, prin tevi de aer cu o anumita submergenta. Aerul antreneaza
fluidul de foraj spre suprafata si odata cu el si detritusul. Prin capul hidraulic, special
construit, se introduce aerul in tevile de aer, care sunt in lichid pe o lungime stabilita. Metoda
se aplica dupa ce s-a sapat o anumita adancime din sonda (10-20m).

Fig.1.7 Forajul sondelor hidrogeologice

1.8. Constructia sondelor hidrogeologice
Programul de constructie al unei sonde hidrogeologice se face functie de acviferele ce
urmeaza a fi exploatate.
Alegerea si introducerea filtrului la nivelul acviferului si punerea in productie, este
operatiunea care stabileste calitatea executarii sondei. Adancimea pozarii filtrului se face dupa
corelarea carotajului mecanic cu carotajul geofizic. Filtrele sunt confectionate din burlane de
foraj, din beton poros, material plastic, sarma, sau tabla stantata.
Coloana filtranta este coloana de burlane perforata in dreptul acviferului. Ea poate fi:
unica, combinata, cu filtru mobil si pierduta.
Coloana filtranta unica este o coloana egala ca dimensiune cu adancimea sondei si
diametrul filtrului egal cu al coloanei de prelungire.
Coloana filtranta combinata, are lungimea egala cu adancimea sondei, iar diametrul
filtrului este mai mic decat al coloanei de prelungire.

12
 Coloana filtranta cu filtru mobil este coloana la care, in in interiorul coloanei filtrante
unice sau combinate se introduce un alt filtru.
Coloana filtranta 'pierduta' are lungimea mai mica decat adancimea sondei si nu
ajunge la suprafata, doar in interiorul coloanei de burlane tubate anterior. Izolarea celor doua
coloane se face cu un dispozitiv de etansare. Coloanele filtrante se confectioneaza din
burlane , PVC, rar ciment poros.
Coloana filtranta este alcatuita din: filtru, decantor, coloana de prelungire. Anexele
coloanei filtrante sunt dispozitivele de etansare (la coloane filtrante pierdute), dispozitive de
lansare (la coloane filtrante pierdute), dispozitive de protectie si centrorii.
Filtrele sunt elementul cel mai important al coloanei filtrante deoarece influenteaza
calitatea si cantitatea apei, precum si buna exploatare a sondei. Cele mai utilizate sunt filtrele
din burlane metalice: simple, cu tesatura metalica si cu pietris margaritar, precum si material
plastic slituit.
Filtrele simple se confectioneaza din burlane metalice, in varianta cu slituri, cu fanta,
si se dimensioneaza functie de granulometria orizontului acvifer, sau de diametrul pietrisului
margaritar introdus in spatele filtrului.
Filtre cu tesatura metalica se confectioneaza cu tesatura metalica aleasa corespunzator
analizei granulometrice a nisipului acvifer. Se foloseste un burlan carcasa, in care se executa
perforatii cu sectiune circulara, sau dreptunghiulara. Se matiseaza burlanul cu sarma la 2-3
cm. Se imbraca apoi burlanul cu tesatura metalica aleasa si se infasoara peste ea sarma, pentru
a o proteja la transport si la introducerea in sonda. Spirele se cositoresc sa nu existe riscul
desfacerii lor in timpul diverselor operatii.
Filtre cu pietris margaritar se realizeaza in sonda, sau la suprafata (se introduce pietris
margaritar intre doua filtre simple, metalice, concentrice). Pentru filtrele executate in gaura de
sonda, se introduce pietrisul de la suprafata in spatele coloanei filtrante, in circuit ascendent
sau descendent.
Decantorul este partea inferioara a coloanei filtrante si este construit in scopul
decantarii nisipului intrat in sonda. Este format dintr-un burlan neperforat, solidar cu carcasa
filtrului. Forma lui depinde de roca pe care se aseaza (inchis la partea inferioara, daca se
aseaza pe nisip, deschis, daca se aseaza pe marna), metoda de foraj si adancimea forajului.
Coloana de prelungire este coloana de burlane care se gaseste deasupra ultimului
filtru si care ajunge la suprafata, sau 10m in interiorul altei coloane, in cazul coloanelor
filtrante pierdute.
Anexele coloanei filtrante

13
 Dispozitivul de etansare se foloseste la coloanele filtrante pierdute pentru etansarea
spatiului dintre coloana filtranta si coloana definitiva.
Dispozitiv pentru protectia coloanei filtrante se utilizeaza pentru inchiderea coloanei
filtrante la forajele de hidroobservatii.
Cap de coloana pentru sonde cu nivel artezian permite dirijarea apei iesite la
suprafata.
Niplu de cimentare se utilizeaza la sondele la care este necesara cimentarea deasupra
filtrului pentru a izola acviferele superioare.
Cap de cimentare este folosit pentru executarea operatiei de cimentare si asigura
legatura cu agregatul de cimentare.
Centrori pentru burlane se folosesc pentru obtinerea unui inel de ciment, sau de pietris
margaritar corespunzator.
4.4. Valorificarea forajelor hidrogeologice 
Forajele hidrogeologice sunt utilizate pentru drenarea si asecarea apelor subterane,
precum si pentru utilizarea apelor subterane in scopuri industriale sau alimentare. Debitul unei
sonde poate scadea din motive variate. Exceptandu-le pe cele privind posibilitatile acviferului,
alte cauze pot fi: continutul mare de coloizi in noroiul de foraj, cantitati mari de nisip, care
poate colmata filtrul, depunerile de saruri, care micsoreaza orificiile.
Punerea in productie a unei sonde se face in trei etape: decolmatarea, denisiparea si
pomparile experimentale.
Decolmatarea este prima faza de punere in productie pentru sondele la care acviferul a
fost traversat cu noroi de foraj.
La sondele pentru apa, daca acviferul nu a fost traversat cu fluid de foraj, nu este
necesara operatia. La sondele arteziene schimbarea noroiului cu apa este suficienta. La
sondele cu nivel liber sau la cele cu nivel ascensional se schimba noroiul cu apa si se extrage
apa din sonda prin lacarit. Prin aceasta operatie se obtine o denivelare sub nivelul hidrostatic,
se creaza o diferenta de presiune, conditie necesara fluxului de apa spre sonda. Daca aceste
operatii nu dau rezultate se trece la pistonare.
Operatiile componente ale decolmatarii sunt :
Spalare interioara si exterioara a filtrului pentru eliminarea noroiului de foraj din
sonda. Se introduce apa curata prin prajini, care iese prin parte inferioara a decantorului si
prin spatele coloanei filtrante. Circuitul prin spatele coloanei filtrante se executa pana la
obtinerea apei curate in circuit si nu mai mult, deoarece apa va patrunde in acvifer.

14
 Lacaritul este operatia care consta in extragerea apei din sonda cu ajutorul unei
linguri, introdusa in coloana filtranta cu ajutorul unui cablu. Lingurile de lacarit sunt
confectionate din burlane cu supapa in forma de disc, sau bila. Lungimea lor este de 1,5-2m.
Se introduce lingura in filtru, chiar si atunci cand nivelul apei este mult mai sus, pentru a
desfunda mai usor filtrele prin aspiratie provocata in dreptul lor.
Pistonarea se excuta prin coborarea in sonda a unui piston, care prin miscari de urcare
si coborare curata filtrul. La ridicarea pistonului se creaza o depresiune si apa patrunde in
sonda, iar la patrundere are loc o presiune asupra coloanei de apa, care patrunde in acvifer.
Denisiparea este a doua faza de punere in productie si presupune pomparea in care
particulele mici de nisip sunt extrase si eliminate din stratul de apa, iar particulele mari raman
in jurul filtrului formand filtru natural. Acest filtru natural va proteja ulterior, la pomparile de
exploatare si experimentale, filtrul introdus in sonda.
Denisiparea se face cu ajutorul instalatiei aerlift, la care utilajele principale sunt
compresorul si pompa de aer comprimat (Mamuth).
Pomparea experimentala si testarea au acelasi scop si anume determinarea debitului
in functie de denivelare, urmarindu-se in acelasi timp nivelul apei in sondele vecine, pentru
determinarea razei de influenta. Pomparea si testarea si se fac prin metode diferite (aerlift si
submersibile). Parametrii obtinuti sunt folositi in stabilirea tipului de pompa submersibila
utilizata pentru exploatare.
Operatiile din timpul testarii sunt urmatoarele:
deschiderea pomparii – se fac probe cu pompa submersibila pentru cunoasterea
debitului si a denivelarii circa 24 ore.
Testarea de eficacitate – se excuta 4 reprize a 6 ore, cu debite diferite, dar constante la
o denivelare si egala ca durata. Dupa fiecare denivelare se fac masuratori pentru restabilirea
nivelului hidrostatic.
Testarea de performanta – se pompeaza 100 de ore cu debit maxim al utilajului pentru
stabilirea regimului de curgere. Dupa terminarea testarii de performanta se fac masuratori
privind revenirea nivelului hidrostatic.
Pentru punerea in productie a unor sonde de alimentare cu apa potabila, se recolteaza
probe de apa pentru analize fizico-chimice si bacteriologice.

15
 BIBLIOGRAFIE
1. Consuela Dogaru, Gheorghe Horhoianu, Ștefan Partenie, Forajul sondelor, Manual
pentru clasa a X a licee industriale cu profil de petrol, meseria sondor foraj și exploatare
zăcăminte de petrol și gaze și școli profesionale, Editura Didactică și Pedagogică RA,
București, 1992 Constantin Dogaru, Gheorghe Horhoianu, Ștefan Partenie, Forajul sondelor,
Manual pentru licee industriale cu profil mine-petrol-geologie, meseria petrolist, clasa a XI a
și școli profesionale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1984 A. Miliutin et al,
2.MANUALUL INGINERULUI PETROLIST, VOL 41, EDITURA TEHNICĂ, 1957
N. Pîrvulescu, M. Bobîrnac, I. Ionescu, A. Kevorkian, I. Costin, N. Ștefănescu, G. Fezi, I.
Banciu, G. Georgescu, MANUALUL INGINERULUI PETROLIST, VOL 42, EDITURA
TEHNICĂ, București, 1957 Avram, L. Elemente de tehnologia forării sondelor, Editura
Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2011. Consuela Dogaru, Gheorghe Horhoianu, Nicolae
Nicolescu, Forajul sondelor,
3. Manual pentru licee industriale cu profil de mine-petrol-geologie, meseria petrolist,
clasa a XI-a şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1984 Grigore
Tatu, CARNET TEHNIC – FORAREA SONDELOR, EDITURA TEHNICĂ, București,
1983 Neculai Macovei, Echipament de foraj, Editura Universitatea din Ploiești, 1996
4.http://www.beninstal.ro/articole/scurta-istorie-a-forajului
5.https://www.google.com/search?
q=Componentele+instalatiilor+de+forare&tbm=isch&ved=2ahUKEwjbhdbkobfuAhUH_4UK
HRSqArgQ2-
cCegQIABAA&oq=Componentele+instalatiilor+de+forare&gs_lcp=CgNpbWcQA1DA_ghY
wP4IYOWLCWgAcAB4AIABcogBcpIBAzAuMZgBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1nwAE
B&sclient=img&ei=htEOYNuqCof-lwSU1IrACw&bih=654&biw=1366&client=firefox-b-
d#imgrc=r2-WpoQT-QJF2M
6.https://tehnyc.wordpress.com/2015/06/01/instalatii-de-foraj/

16