Clasificarea cutelor Cutele sunt cele mai comune si mai frecvente structuri ce se formeaza in rocile deformate.

Tocmai de aceea, ele au fost intens studiate, existand o vasta literatura referitoare la cute si la fenomenul cutarii. Clasificarea geometrica a cutelor In cadrul acestei clasificari, elementele de care se tine cont la separarea diferitelor tipuri de cute sunt: -inclinarea flancurilor -pozitia suprafetei axiale -unghiul cutei -inaltimea si grosimea flancurilor. 1) Dupa pozitia suprafetei axiale se disting: fig. ) a) cute drepte!au suprafata axiala plana si verticala" -cele # flancuri au unghiuri de inclinare egale simetrice in raport cu suprafata axiala). $) cute inclinate!suprafata planului axial inclinat, cu am$ele flancuri in pozitie normala, dar cu unghiuri de inclinare diferite. c) cute deversate!au suprafata axiala inclinata, avand unul dintre flancuri in pozitie rasturnata succesiunea este rasturnata). d) cute culcate!suprafata axiala este orizontala" -unul din flancuri are succesiune normala, iar celalat are o succesiune rasturnata. e) cute rasturnate!suprafata axiala este rotita fata de verticala cu un unghi mai mare de %&o. #) Dupa raportul dintre flancuri se deose$esc: a) cute normale, la care flancurile anticlinalelor inclina in sensuri divergente, iar flancurile sinclinalelor inclina in sensuri convergente. $) cute izoclinale: la care flancurile sunt paralele intre ele, in sectiune transversala. 'ot fi: cute izoclinale-drepte, -deversate, -culcate. c) cute in evantai!la care flancurile anticlinalelor au inclinari convergente in partea lor mi(locie, iar cele ale sinclinalelor au inclinari divergente. Cutele in evantai sunt cute la care toate flancurile sunt in pozitie rasturnata inverse).'ot fi: drepte, deversate, culcate.)ceste cute se formeaza cand fortele tectonice au fost puternice si au *strivit+ stratele, pana la laminarea, detasarea si expulzarea unora dintre ele din cuprinsul cutei fata de fundament. d) cute monoclinale sau flexuri!sunt cute caracterizate prin prezenta unui singur flanc mai puternic inclinat, care racordeaza doua compartimente denivelate formate din strate orizontale sau cu inclinare mica. )u aspectul unor trepte in cadrul unei serii de strate orizontale sau cu inclinare mica. In cazul stratelor sla$ inclinate se intalnesc: flexuri sintetice, la care flancul de racordare inclina in acelasi sens cu inclinarea generala a stratelor din cele doua compartimente, si flexuri antitetice la care flancul de racordare inclina in sens opus inclinarii stratelor din cele doua compartimente. ,) Dupa modul de im$inare a flancurilor, adica dupa forma sarnierei in sectiune transversala, cutele pot fi: a) cute stranse-cand flancurile acestora formeaza intre ele unghiuri ascutite. $) cute largi-cand unghiurile dintre flancuri sunt mai mari de %&o. -amsa. si /u$er 1%01) detaliaza aceasta clasificare a cutelor dupa deschiderea unghiului interflancuri:-cuta lina, unghiul!10&-11&o" -cuta deschisa, unghiul!1#&-0&o" -cuta inchisa, unghiul!1&-,&o" -cuta stransa, unghiul!,&-&o"

-cuta izoclinala, unghiul!&o" -cuta elastica!unghiul interflancuri este negativ. c) cute hemicilindrice sau sinusoidale)-care au in sectiune o forma semicirculara. d) cute in forma de cufar ! cuta cu doua sarniere unghiulare, zona axiala este plana, iar flancurile sunt practic perpendiculare fata de zona axiala cuta urmareste trei laturi ale unui triunghi). e) cute *en-chevron+ acordeon, zig-zag, tectiforme)!sunt cute simetrice, cu flancurile drepte, plane si sarnierele foarte ascutite, angulare. Daca cele doua flancuri sunt inegale atunci cuta este asimetrica si se numesc cute 2in2). 3) Dupa raportul dintre grosimea stratelor in sarniera si in flancuri, cutele pot fi: a) cute paralele sau concentrice!cute la care stratele isi mentin aceeasi grosime masurata perpendicular pe stratificatie) atat in sarnierele anticlinalelor si sinclinalelor cat si pe flancuri, iar cur$urile suprafetelor de stratificatie descresc cu adancimea in cadrul anticlinalelor si cresc in cadrul sinclinalelor. $) cute similare!la care forma suprafetelor de stratificatie se mentine constanta in adancime, stratele avand grosimi mai mari in zonele de sarniera si mai mici pe flancuri se pastreaza constanta dimensiunea stratelor, masurata paralel cu suprafata axiala). 'entru a se forma acest tip de cute tre$uie sa existe o deplasare plastica a materialului de pe flancuri spre axe. c) cute sinsedimentare cosedimentare)!la care grosimea stratelor este mai mica in zona axiala a anticlinalelor, inclinarea flancurilor crescand spre adancime. )ceasta su$tiere in $olta anticlinalelor se explica prin faptul ca sedimentarea si cutarea sunt sincrone. d) cute dizarmonice -la care stratele caracterizate printr-o ductilitate mai ridicata sunt mai strans cutate decat stratele mai rigide intre care sunt intercalate, respectiv lungimea de unda a suprafetelor cutate difera de la o serie de strate la alta. 4n caz particular al cutelor dizarmonice il constituie cutele diapire !o cutare dusa la extrem, unde stratele mai vechi din sam$urele anticlinalelor sunt mai cutate si datorita plasticitatii, $oltesc si strapung startele acoperitoare, iesind la suprafata. 5) Dupa pozitia sarnierei, in spatiu cutele pot fi: a) cute orizontale!sarniera este orizontala cute de nivel, de palier)" $) cute cu plon(!sarniera inclinata.'ot fi cu plon( simplu si plon( du$lu" c) cute verticale!sarniera este verticala, inchiderea cutei se face pe laterala. 6) In plan orizontal, dupa raportul dintre lungimea si latimea cutei, cutele individuale se impart in: a) cute liniare lungi)!la care raportul dintre lungime si latime este mai mare decat 5" $) cute scurte sau $rahicute)!la care raportul dintre lungime si latime este mai mic decat 5 intre #-5)" se deose$esc $rahianticlinale mai vechi in mi(loc) si $rahisinclinale mai nou in mi(loc)" c) domuri si cuvete!cand raportul lungime7latime se apropie de 1. )sociatii de cute In structura scoartei terestre, cutele se gasesc foarte rar izolate.Cel mai adesea ele apar grupate formand asociatii sau sisteme de cute.Intr-o grupare sau asociatie de cute se afla cute de un anumit fel, ce reflecta natura lor litologica, a miscarilor tectonice ce le-au produs, regiunile in care sau format si stadiul lor de evolutie. Dupa forma pe care o prezinta aceste asociatii in sectiune transversala se pot deose$i: a) )nticlinoriu!grupare de cute anticlinale si cute sinclinale la care cutele din zona centrala sunt mai ridicate, iar cele din zonele periferice sunt mai co$orate, astfel incat in ansam$lu structura ma(ora este o antiforma are convexitatea orientata in sus), care este compusa dintr-o serie de cute mai mici. $) 8inclinoriu!grupare de cute care constituie in ansam$lu o structura sinforma ma(ora, cuta ma(ora poliarmonica) are convexitatea orientata in (os. 9 asociatie formata din cute ce se aseamana intre ele in ceea ce priveste morfologia, pozitia planelor axiale si a sarnierelor constituie un sistem de cute congruente. Cutele cu dezvoltare inegala sau ale caror plane axiale inclina in sensuri opuse sunt considerate incongruente.

8tilul tectonic se refera atat la geometria si morfologia aasociatiilor de cute vazute in plan vertical, cat si la repartitia lor in plan orizontal, in suprafata. Caracteristicile cutelor dintr-o regiune anumita constituie stilul tectonic, asa cum edificiile ridicate de oameni, specifice pentru o anumita epoca, reprezinta stilul arhitectural al epocii. :eologul rus ;. <eloasov a deose$it , stiluri tectonice ma(ore: -de geosinclinal cu urmatoarele caracteristici: cutele sunt lungi, paralele pe distante mari, uniforme, intregi, continue si nefaliate.Cuprinde cute constituite din roci mai mult sau mai putin incompetente, supuse unor cutari tangentiale. -stilul de platforma zone cu fundament rigid) caracterizat prin cute izolate, discontinue, formate din roci competente, cu aspect de cupola, cu raza mare de cur$ura. Cutele de platforma sunt produse de miscari tectonice verticale. -stilul intermediar cuprinde cute cu caractere mixte degeosinclinal si de platforma), deoarece se formeaza in zone de tranzitie.=a formarea lor contri$uie, partial, atat miscarile tectonice oscilatorii verticale) cat si cele tangentiale. In mod curent se descriu su$ numele de stiluri tectonice si grupari mai mici de cute, specifice unui sector de geosinclinal, platforma sau zona de tranzitie. Dupa modul de asociere al cutelor, in plan orizontal se disting sisteme de cute:-paralele axe paralele) -in releu in culise), axele sunt paralele, dar se afunda inegal). -cute in fascicul divergent in virgatie)!axele nu sunt paralele,ci in unele sectoare sunt stranse, apropiate, apoi altele sunt distantate divergente).'roducerea unor structuri in virgatie se datoreste existentei in adancime a unor socluri rigide, care impiedica dezvoltarea cutelor in mod egal, o$ligandu-le la strangulare. -cute in fascicul amigdaloid!cute ale caror axe radiaza pe o anumita distanta, dupa care se strang din nou. Clasificarea genetica a cutelor >ortele care produc cutarea unor strate pot fi de origine: - 1. tectonica: a. tangentiale orizontale) $. verticale aceste forte dau nastere cutelor aevarate sau cutelor propriu-zise) - #. netectonica forte superficiale), care formeaza pseudocutele.

1. Cute formate prin actiunea fortelor tectonice: a. Cute datorate fortelor de compresiune orizontala:
In cazul acestei modalitati de formate a cutelor, fortele de compresiune orizontala actioneaza paralel cu suprafata glo$ului terestru. >ortele de compresiune prizontala pot sa actioneze din am$ele parti ale unui geosinclinal si sa ai$a aceeasi intensitate de o parte si de alta a zonei asupra careia actioneaza fig.1,3) sau pot fi de intensitati diferite. 4neori pot sa actioneze numai dintr-o singura directie fig.1,5 a, $). ?fectul compresiunii orizontale ce actioneaza asupra stratelor dispuse orizontal este formarea cutelor cu axe perpendiculare pe directiile de compresiune. 'rin continuarea compresiunii asupra regiunii geosinclinale se formeaza un lant orogenic lant muntos), in care cutele si incalecarile care se produc au vergente simetrice, privind de la centrul centurii cutate spre laterala. Daca compresiunea este unilaterala fig.1,5), iau nastere cute cu vergenta inclinate sau deversate) intr-un singur sens. ?xperimental s-a demonstrat de catre <aile. @illis 1%,3) ca vergenta cutelor depinde de ductilitatea complexelor de roci:

daca stratele inferioare au ductilitate redusa si cele superioare au ductiliate mare, atunci vergenta a fi in sensul de actiune a fortei fig.5.13 a). - Daca ductilitatea relativa este inversata mai mica la stratele superioare si mai mare la stratele inferioare), vergnta cutelor va fi in directia opusa presiunii active fig.5.13 $). )ceste o$servatii sunt vala$ile numai pentru un pachet de strate aflate in imediata apropiere a punctului de aplicare a forei si nu pentru stive groase de sedimente. 'rin actiunea fortelor de compresiune unilaterala ce actioneaza la scara regionala, se formeaza lanturile cutate unilaterale, asimetrice, cu vergenta spre vorland. fig.1,5). Vorlandul avantfosa) reprezinta regiunea din fata lantului orogenic spre care sunt evrsate cutele si faliile -egiune din spatele lantului orogenic se numeste hinterland. Cand vorlandul este activ din acesta directie se exercita forta) miscarea este de su$impingere fig. 1,5 $). Cand hinterlandul este activ miscarea este de supraimpingere fig.1,5 a). In prezent se accepta ca, in ma(oritatea cazurilor, lanturile orogenice sunt asimetrice, vorlandul alunacand spre hinterland, a(ungand su$ seriile cutate ale cuverturii sedimentare ce au cute si incalecari cu vergenta spre vorland. 8tructurile cutate produse prin compresiune orizontala sunt specifice zonelor orogenice si ele nu pot fi generate in regiunile de platforma. =ipsa cutelor de acest tip in regiunile de platforma se explica prin faptul ca su$stratul rigid nu se poate scurta, iar cuvertura sedimentara nu poate transmite presiuni adecvate pentru formarea unor astfel de cute la distante mari. Cute formate prin cuplu de forte in plan vertical >ormarea unui cuplu de forte in plan vertical este posi$ila prin actiunea fortelor de compresiune oriontala care nu se afla in acelasi plan. De altfel sunt foarte rare situatiile in care fortele de compresiune actioneaza excat la acelasi nivel pentru a forma cute tipice de compresiune orizontala. ?fectul principal al cuplului de forte ce actioneaz in timpul cutarii este de a da o vergenta uniforma cutelor, vergenta ce este orientata in sensul e actiune a cuplului de forte fig.5.15). )ceasta ergenta este exprimata prin asimetria, deversarea si rasturanarea cutelor. In crusta terestra, astfel de cupluri verticale de forte pot actiona la scara glo$ala sau locala. =a scara glo$ala, in cadrul miscarii placilor tectonice care converg una spre alta in procesul de suductie, un cuplu de forte inn plan vertical se formeaza prin actiunea fortelor suborizontale ce deplaseaza placa su$dusa si a fortelor aproape orizontale dar de sens opus din plca de deasupra. =a scara locala apar frecvent astfel de cupluri verticale in lanturile cutate care au structuri in panze de saria(. Cute formate prin cuplu de forte in plan orizontal. )ctiunea unui cuplu de forte orizontal intr-o zona poate avea ca efect formarea unro cute dispuse in releu. Cele mai frecvente cupluri orizontale de forte sunt realizate prin evolutia faliilor ma(ore de decrosare, care pot cnduce lascara regionala la formarea unor lanturi muntoase. >ortele care alcatuiesc cuplul pot actiona: - in $locuri diferite ce aluneca in raport cu un $loc central, in acesta luind nastere cute fig.5.16 a). - pot sa fie dispuse ca rezultat al compresiunii orizontale excentrice, dand nastere cutelor in releu fig.5.16 $) )stfel de cute se dezvolta practic in vecinatatea tuturor mariilor falii de decrosare active. Cand cuplul de forte este ealizat de miscarea a doua falii ma(ore de descrosare, ia nastere un lant orogenic, cu structuri cutate si faliate dispuse la un unghi de 35 o in raport cu directia de deplasare pe falii ex:

b.

c.

lantul muntos din vestul Californiei, format prin actiune sistemului de falii 8an-)ndreas" structura muntoasa din Do$rogea de nord) Cute formate prin miscari verticale )ceste cute au fost explicate prin actiunea unor forte verticale diferentiate. )u extindere mare in spatiu, cu raza mare de cur$ura, dezvoltate in special in zonele de platforma. ?xista insa si o serie de ute formate prin actiunea locala a unor forte verticale si anume: - miscarea pe verticala ridicare sau co$orare) a unor $locuri din fundament care produc cur$area cuverturii sedimentare, ca antiforme daca $locul se ridica) sau ca sinforme daca $locul co$oara), cu extindere relativ mare fig.5.11). Cutele sunt in general simetrice, cu inclinari mici ale flancurilor. - ridicarea magmei spre suprafata punerea in loc a plutonilor) si $oltirea rocilor aflate deasupra, cu formarea unor anticlinale largi - cute datorate fenomenului de diapirism, fie in stadiul sau initial, fie in rocile aflate deasupra sam$urelui diapir ce nu a a(uns la zi. - cute formate in apropierea faliilor verticale, mai ales cele de dimensiuni mari si care au fost activate in diverse perioade. Aocul $locurilor pe verticala poate antrena rocile din (ur producand cute.

d.

Cute de origine netectonica pseudocute) ?xista mai multe cauze netectonice care pot produce cute, cu dezvoltare locala, ele fiind legate de procese de variatii de volum, alunecari su$mrine, efectul grosimii stratelor inegal repartizate, actiunea ghetii, etc. - Cute formate prin variatia de volum a rocilor Dupa depunerea lor initiala, sedimentele pot suferi variatii de volum, in sensul scaderii acestuia prin compactizare diferentiata a stratelor sau al cresterii acstuia prin schim$ari in compozitia chimica. Compactizarea diferentiata a stratelor se realizeaza datorita procesului de tasare ce are loc in sedimentele neconsolidate, depuse pe un relief care este denivelat ondulat&. )stfel, deasupra formelor pozitive de relief, grosimea sedimentelor este mai mica, iar deasupra formelor negative grosimea este mai mare fig.5.10). Dupa sedimentare sedimentele se taseaza direct proportional cu grosimea lor considerand proprietatile lor litologice ca fiind constante). 4nde grosimea sedimentelor a fost mai mare, tasarea e mai puternica. )stfel se formeaza cute cu unghiuri mici de inclinare a flancurilor fig.5.10). Schimbari in compozitia chimica a rocilor pot duce la schim$ari ale volumului initial. Cel mai frecvent, acest mecanism se inta2lneste la gips Ca893.#/#9). Initial se formeaza anhidritul Ca89 3) care a$soar$e apa se hidrateaza) si isi mareste volumul cu cca.6&B. Intrucat spatiul in care se gaseste este limitat, gipsul format se va cuta, dilatarea neputandu-se realiza decat pe orizontala). Deo$icei ceste cute sunt cute stranse, dezvoltate pe grosimi de 1-#m, intr-un singur strat si deci fara importanta in scoarta terestra. Cute formate in strate neconsolidate. Iau nastere in roci plastice, moi. Anticlinalele de vale se formeaza in roci plastice sare, argila, car$une, etc.) datorita reducerii sarcinii geologice de deasupra acestora. ?x: o succesiune de roci plastice este acoperita de roci compacte calcare, gresii). 'rin eroziune este indepartata o parte din stratel superioare si se creeaza o distri$utie inegala a grosimii stratelor de deasupra, astfel incat rocile plastice, aflate initial

2.

su$ o presiune litostatica mare pot sa se destinda si sa se ridice, formand anticlinale fig. 5.1%). )par recvent in sisturile negre din Carpatii 9rientali, in structurile cu car$uni din ;alea Aiului) Alunecarile submarine sunt procese care se produc pe fundul $azinelor de sedimentare, in sedimente mo$ile, depuse recent. 8edimentele saturate cu apa aluneca pe pante cu inclinari mici C1o). )luneacarea poate fi declansata de : cutremure de pamant, de curenti de tur$iditate, eroziune su$acvatica, fiind antrenate mase de roci de dimensiuni varia$ile, in general de grosimi mici. Cutele care se formeaza au aspect neregulat, dezordonat, in general cu axele aplecate in sensul de avansare al alunecarii fig.5.0&). se dezvolta la nivelul unui singur strat si nu afecteaza suprafetele de stratificatie ma(ora. Daca un strat recent format, care conserva inca fluiditatea, este acoperit de depozite ci densitate mai mare, stratul superior tinde sa se afunde in cel de dedesu$t, aparand la limta niste ondulatii, uneori destul de mari pentru a fi confundate cu cutele. Cute formate prin indoirea capetelor de strate 8e formeaza in succesiunile de strate cu inclinari mari sau chiar verticale), taiate de suprafete topografice cu panta mare. 'rin actiunea gravitatiei se poate deplasa in (os materialul acumulat pe panta terenului, determinan o cur$are a capetelor de strate su$ forma de cute fig.5.01). 8unt frecvente in rocile argiloase sau cu numeroase intercalatii argiloase. 8tructuri asemanatoare iau nastere si prin deplasarea ghetarilor. )stfel de cute nu depasec 1&-#&m in adancime si sunt frecvente in depozite pleistocene, ca efect al glaciatiunii. Caractersitici ale tipurilor genetice de cute In legatura cu schema genetica a cutelor se pune pro$lema practica de a putea determina cele doua categorii de cute formate prin forte orizontale si forte verticale). Cateva din particularitatile morfologice ale acestor tipuri de cute: a. Caracteristicile cutelor formate prin actiune fortelor tangentiale: - sunt liniare, adica au o lungime mare fata de latime" caracterul liniar se o$serva distinct si constant in plan. - in sectiune transversala in sectiune) au un contur complicat si teoretic pot a(unge la orice forma. - in ma(oritatea cazurilor, suprafetele axiale depasesc verticala, dand forme de cute inclinate, deversate, culcate sau chiar rasturnate. - prezinta congruenta, adica au anticlinalele egal dezvoltate cu sinclinalele - prezinta variatii $ruste ale grosimii stratelor, cu cresterea acesteia in $oltile anticlinalelor si in al$iile sinclinalelor si corespunzator cu su$tierea lor pa flancuri - in $oltile anticlinalelor nu se o$serva schim$ari litologice b. Caracteristicile cutelor datorate fortelor verticale: - de o$icei au contur neregulat in plan orizontal" ca regula generala sunt eliptice, insa in mod exceptional pot prezenta si forma liniara - sectiunea transversala este relativ simpla, in ma(oritatea cazurilor prezinta cur$uri, cu inclinari mici ale flancurilor, care nu dau niciodata cute stranse sau izoclinale - au suprafata axiala verticala. In aceasta categorie nu exista forme de cute deversate, culcate, etc. - predomina formele anticlinale fata de cele sinclinale - grosimea stratelor este mai mica in $oltile anticlinalelor si mai mae in al$iile sinclinalelor, ceea ce indica formarea lor sincrona su sedimentarea. - in sectiune transversala se extind foarte mult, adesea afectand grosimea intregii stratifere.

)ceste lista de caractere este doar o incercare de a pune o oarecare ordine in criteriile de deose$ire ale celor doua categorii de cute. 9ricum numarul caracterelor poate fi marit, mai ales ca este o pro$lema in care nu toti geologii au cazut de acord, privind caracterele distincte intre cutele detrerminate de forte orizontale si verticale