Cutremurile

A elaborat studentul
grupei 403
Botnari Petru
 Definiţie
 Un cutremur de pământ reprezintă o
acţiune de solicitare elastică de
scurtă durată care se exercită asupra
crustei terestre, având cauze, de
obicei, naturale şi care se propagă
prin unde seismice cu viteze de peste
1 km/s.
 Tipuri genetice de cutremure
 Prăbuşirile de stânci
 Fenomene carstice
 Cutremure vulcanice
 Cutremure tectonice
 Elementele principale ale unui
cutremur
 Hipocentrul
(focarul)
 Epicentrul
 Timpul la origine
 Energia
cutremurului
 Cutremurul se transmite în crusta
terestră prin unde seismice:
 Unde primare (P)
 Unde secundare (S)
 Elementele de clasificare a
cutremurelor
 Magnitudinea
 Intensitatea
 Adâncimea hipocentrului
 Magnitudinea cutremurului
 Magnitudinea (M) Reprezintă un criteriu cantitativ
de clasificare a unui cutremur (magnitudine =
mărime, în limba latină) şi este proporţională cu
logaritmul amplitudinii maxime (A) a mişcărilor
seismice măsurate la 100 km de epicentru.
 Există o scară a magnitudinii unui cutremur (scara
Richter), care este o scară logaritmică
 Intensitatea cutremurului
 Intensitatea cutremurului este
apreciată de la zonă la zonă, în
funcţie de efectele produse asupra
clădirilor, părţii superficiale a crustei
şi asupra stării psihice a oamenilor.
 Clasificarea cutremurelor după
adâncimea hipocentrului
 Cutremure superficiale (0-50 km);
 Cutremure intermediar (50-250 km);
 Cutremure adânci (250-700 km).
Zonele sensibile din punct de vedere seismic, Cercul de foc al Pacificului, dorsalele
medio-oceanice şi centura latitudinală transeuroasiatică.
 Efectele produse de cutremure
Impactul fenomenelor seismice asupra societăţii umane
vizează, pe lîngă numărul de victime şi valoarea pagubelor
materiale, şi aspecte grave, de ordin psihic şi social cu
consecinţe pe termen lung, dificil de evaluat. În consecinţă,
fenomjenele naturale au şi o componentă psihologică.
Fenomenele cu impact asupra populaţiei au loc atît în
timpul seismului, cît şi postseism.
 Cele mai spectaculoase şi distrugătoare efecte
ale cutremurelor sunt prăbuşirile de imobile.
 Gravitatea acestor efecte este amplificată de
pierderele de vieţi omeneşti şi de panica
creată în rândul populaţiei.
 Cutremurele marine devin dezastruoase şi din
cauza valurilor înalte denumite tsunami ce
pot avea o înălţime de 15 – 30 m
Valuri tsunami
 Valuri
tsunami
Prabușiri de imobile
Cele mai puternice cutremure care s-
au produs în epoca măsurărilor
instrumentale sînt cele de pe
continentul american: cutremurul din
Chile, 1960 (magnitudinea 9,5) şi din
Alaska, 1964 (magnitudinea 9,2).
La nivel european, seismicitatea
poate fi caracterizată drept medie.
Cutremurile de Pămînt pe teritoriul
Moldovei
Seismicitatea Republicii Moldova este determinată,
în special, de cutremurele subcrustale de adîncime
intermediară din zona Vrancea, localizate în
teritoriul României la curba munţilor Carpaţi. Zona
Vrancea reprezintă o sursă permanentă şi activă de
cutremure, cunoscută deja de un mileniu, care
posedă caracteristici practic unice pe Glob (volumul
mic şi izolat al zonei seismogene, directivitatea
răspîndirii energiei seismice, suprafaţă afectată
enormă ş.a.).
 Energia ce este degajată de la cutremurele
vrîncene se produce preponderent în
direcţia nord-est, adică spre Chişinău, iar
în unele cazuri - în direcţia sud-est, spre
Bucureşti.
 Evident, teritoriul Republicii Moldova este
puternic afectat de cutremure şi, în cazul
producerii unui seism major, s-ar înregistra
oscilaţii de 8 grade în partea de sud, de 7 -
în zona centrală şi de 6 grade - în cea de
nord şi de est
 Reţeaua seismică a Republicii
Moldova înregistrează anual, în
medie, circa 1600 de seisme produse
pe Glob. În anii de activitate seismică
“liniştită” a zonei Vrancea se
înregistrează 50-120 de seisme, iar
în cazul unor roiuri de cutremure –
circa 200-300 de seisme anual.
 În ultimii 200 de ani Moldova a fost
afectată de 18 cutremure cu puterea de
7-9 grade.
 9 grade – 4 (1865, 1894, 1934, 1940);
 7-8 grade – 6 (1790, 1802, 1821,
1829, 1977, 1986);
 7 grade – 8 (1821, 1838, 1866, 1893,
1894, 1940, 1944, 1990).
 Cel mai puternic cutremur din ultimii 50 de ani, ce
a avut loc în Republica Moldova, a fost înregistrat în
anul 1977, cum vedem în figura, în acest an aceste
teritorii au suferit mult, fiind înregistrate atît
pierderi materiale cît şi omeneşti.
Mw

8,0

7,0

6,0

5,0

4,0

3,0

1977 1987 1997 2007

t
Consecinţele cutremurului din 4 martie, 1977 şi din 31 august, 1986

Numărul de clădiri Numărul de clădiri mai Numărul de clădiri

Tipul de clădire avariate avariate complet distruse
 

1977 1986 1977 1986 1977 1986

Clădiri de stat 2821 7000 1449 1152 1372 757

Clădiri private 6984 49000 6096 4820 888 900

Şcoli 334 546 263 128 71 26

Instituţiile preşcolare 188 562 141 88 47 33

Instituţiile medicinale 181 353 126 64 55 39

Instituţiile culturale 238 262 161 189 77 73

Instituţiile comerciale 314 326 110 105 34 221

Alte instituţii 789 489 568 469 221 20

Total 11849 58538 8914 7015 2765 1169

 În urmă cu 41 de ani, în seara zilei de 4 martie
1977, România a fost zguduită de un puternic
cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara
Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei. Cel mai
mult a suferit Bucureștiul, unde au decedat 1.578
de persoane. Valul a ajuns și la Chișinău, unde a
murit o persoană, iar altele câteva zeci au fost
rănite.
 Un cutremur puternic, asemănător celui din 1977,
ar putea distruge o bună parte din fondul de
locuințe din municipiul Chișinău. Totuși, seismologii
nu pot să prezică mișcările tectonice, dar spun că
Republica Moldova se află într-o zonă cu activitate
seismică sporită.
 Predicția Cutremurilor

Predicţia cutremurilor presupune precizarea timpului, locului

şi magnitudinii viitorului cutremur. Pentru construcţii sunt
importante şi prevederea caracteristicilor mişcării terenului,
precum şi durata şocului seismic în anumite regiuni. Unele
cercetări vizează fenomene care anunţă un seism într-un viitor
apropiat, altele, fenomene care indică iminenţa seismului la
intervale scurte de timp (o zi, o oră, cîteva minute).
Din perspectiva riscului seismic interesează nu atît metodele,
mijloacele sau procedeele de previziune utilizate, cît alarma sau
informarea populaţiei asupra iminentului seism.
 Măsuri de autoprotecţie a populaţiei

Un rol important în reducerea riscului seismic îl are proiectarea

construcţiilor şi instruirea populaţiei cu privire la comportarea în situaţii
critice atît în familie şi în colectiv, cît şi în casă şi pe stradă. Cunoaşterea
unor măsuri simple de autoprotecţie diminuează numărul de victime.
Înainte de cutremur. Se va avea grijă ca discuţiile purtate cu membrii
familiei sau în centrul colegilor (prietenilor) cu privire la cutremure şi la
efectul acestora să fie calme; nu se vor relata întîmplări tragice petrecute în
timpul unor cutremure anterioare.
Este recomandabil a se stabili un loc anume, cunoscut de toţi membrii
familiei, în care se vor afla: o trusă de prim ajutor, un aparat de radio cu
baterii, o lanternă, o rezervă de mîncare, fiecare membru al familiei trebuie
să cunoască tehnica acordării primului ajutor. Toţi membrii familiei trebuie
să cunoască locul şi modul de manevrare a robinetelor de alimentare cu apă,
gaze, precum şi locul tabloului electric pentru a putea fi acţionate, respectiv
întrerupte la nevoie.
În timpul cutremurelui cel mai important lucru îl
reprezintă păstrarea calmului . Panica vă poate expune unor riscuri
atît pe dumneavoastră, cît şi pe cei din jurul dumneavoastră.
Încercaţi să liniştiţi pe cei din jur şi gîndiţi-vă tot timpul la
consecinţele fiecărei acţiuni pe care o veţi întreprinde. Dacă vă
aflaţi în interiorul locuinţei este mai bine să rămîneţi acolo. Aşezaţi-
vă în dreptul uşilor dintre odăi, lîngă pereţi într-unul din colţul odăii
în care vă aflaţi ,iar dacă vă aflaţi în afara clădirilor păstraţi o
distanţă rezonabilă pînă la stîlpii de susţinere a conductorilor
electrici sau de telegraf, balcoane, cornişe sau alte ornamente
exterioare ale clădirilor. Nu alergaţi pe străzi. Dacă este posibil,
deplasaţi-vă spre parcuri sau alte terenuri neconstruite. Dacă vă
aflaţi într-un autoturism în mişcare, opriţi şi rămîneţi în interiorul
acestuia pînă la încetarea mişcării terenului.
După cutremur, cînd vibraţiile au încetat, verificaţi
dacă în apropierea dumneavoastră se află cineva care are
nevoie de ajutor. Acordaţi primul ajutor; . Se vor controla
instalaţiile de apă, gaze şi electricitate. Nu se vor aprinde
chibrituri şi nu vor fi acţionate comutatoare electrice înainte
de a verifica prezenţa gazelor.
Adesea cutremurile puternice sunt urmate de postşocuri care
pot fi la fel de severe sau chiar mai puternice decît mişcarea
iniţială. De aceea, după ce aţi întrerupt gazul, apa şi curentul
electric vă veţi deplasa în ordin spre zonele deschise
parcuri, grădini, stadioane cele mai apropiate.
 Mulțumesc
pentru atenție