COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA CEL BÃTRÂN” CONSTANŢA

Nume şi prenume Prof.

Clasa  a XI – a Claudia HRIŢCU
FIȘĂ DE DOCUMENTARE – HAZARDURI NATURALE ȘI ANTROPICE

Hazarduri = fenomene extreme, naturale sau antropice, care afectează viața oamenilor, societatea şi mediul
înconjurător.
Vulnerabilitate = grad de expunere a omului şi a bunurilor sale la diferite hazarduri (pericole potențiale),
indicând nivelul pagubelor pe care le poate produce un anumit fenomen.
Risc = nivel probabil al pierderilor de vieţi omeneşti, al numărului de răniţi, al pagubelor aduse proprietăţilor şi
activităţilor economice de către un anumit fenomen natural sau antropic.
Catastrofă (dezastru) = suprapunere a unui fenomen extrem peste un spațiu antropizat, determinând distrugeri
de amploare, efectele lor depășind capacitatea societății de a reacționa numai prin folosirea resurselor locale (pagube
materiale de peste un milion de dolari, peste 50 de răniți şi cel puțin 10 decese). Hazardurile se împart în două
categorii: naturale şi antropice.
– seisme (cutremure)
endogene geologice tectonice
– erupţii vulcanice
exogene – cicloni tropicali (taifunuri – Asia de E şi S-E, uragane – America de
Nord, hurricane – Australia), willy willy – Oceania)
– tornade
– furtuni extratropicale
climatice
– viscolul
– valuri de frig
– valuri de căldură
– secete
– valuri
– tsunami (valuri seismice)
oceanografi ce – trombe de apă
– El Niño (Oscilaţia Sudică), La Niña
– Icebergurile şi banchizele
– inundaţii
hidrologice
– procese de albie (eroziune, acumulare)
– deplasări în masă (alunecări de teren, curgeri noroioase şi de
grohotişuri etc.)
geomorfologice – prăbuşiri
– avalanşe
geografi ce – eroziune
– deșertifi care
ecologice
– reducerea biodiversităţii
– epidemii
– invazii de microbi şi virusuri
biologice
– incendii naturale
– invazii de insecte (de exemplu, lăcuste)
Hazarduri – ploi neobișnuite de meteoriți, coliziunea cu unele corpuri cosmice,
cosmice
naturale reducerea/intensifi carea activității solare
– industriale
– legate de transporturi
tehnologice – nucleare
– agricole (degradarea solurilor, reducerea biodiversității,
suprapășunatul, chimizarea excesivă)
– creștere a populaţiei
Hazarduri antropice – urbanizare
sociale
– confl icte militare, terorism, manifestări antropice violente
– șomaj
comerciale – comerțul cu produse/deșeuri toxice şi radioactive, cu droguri
incidența
– cancer, sida
unor maladii
Cutremurele de pământ reprezintă mişcări bruşte ale scoarţei terestre generate de: mişcarea plăcilor tectonice,
erupţii vulcanice, prăbuşiri, activităţi umane etc. Locul de producere în adâncime este denumit focar sau hipocentru, iar
punctul corespunzător la suprafaţă, pe verticala acestuia, se numeşte epicentru. Pentru măsurarea mărimii şi pentru
compararea cutremurelor, se folosesc scara intensităţii (Mercalli, cu 12 grade) şi scara magnitudinii (Richter, cu 9
grade). În România, cutremurele se produc îndeosebi în zonele Vrancea (datorită subducţiei Plăcii Mării Negre sub Placa
Transilvană) şi Banat (pe un aliniament de falii care vin dinspre Munţii Dinarici). Pe Glob, cele mai multe cutremure se
produc la limitele dintre plăcile tectonice (rift uri şi areale de subducţie).
Erupţiile vulcanice sunt legate de apariţia lavei la suprafaţă. Pe Glob există circa 640 de vulcani activi, situaţi în
zonele de subducţie, de rift și în așa-numitele „puncte fi erbinţi” din interiorul plăcilor tectonice. Cei mai mulţi vulcani
sunt în zona denumită „Cercul de Foc al Pacifi cului”. Cea mai puternică manifestare vulcanică cunoscută în vremurile
istorice este cea a vulcanului Krakatau, din arhipelagul Indonezian, din anul 1883.
În România nu există vulcani activi, ci doar stinşi (în Carpaţii Orientali şi Occidentali).
Tsunami (din limba japoneză tsu = port și nami = val) sunt valuri generate de cutremure, de erupţii vulcanice
sau de alunecări submarine de mare amploare sau din zonele de ţărm. Un tsunami nu depășește 1 m înălţime în largul
oceanului, însă, în apropierea ţărmului poate depăși 35 m, având uneori forma unui perete vertical de apă cu o forţă de
distrugere imensă. Aproximativ 90% din valurile tsunami se produc în Oceanul Pacifi c.
Ciclonii tropicali sunt fenomene meteorologice circulare, cu lăţimi între 500 și 1.000 km, formate în zona
tropicală, deasupra oceanelor, caracterizate prin vânturi puternice, ploi torenţiale și valuri uriașe. Se formează din
august până în octombrie, când în zonele respective temperatura apei oceanului depășește la suprafaţă 26°C. Ţara cel
mai puternic afectată de cicloni este Bangladesh.
Tornadele sunt fenomene atmosferice violente, cu caracter turbionar, care se produc în interiorul
continentelor, între 20 şi 60° lat. N şi S. Fenomene asemănătoare se produc şi deasupra mării, purtând denumirea de
trombe marine. Formarea tornadelor este legată de supraîncălzirea şi ascensiunea forţată a aerului în straturile mai
înalte şi reci ale atmosferei. Cele mai numeroase tornade se formează în partea centrală a SUA şi în Australia. În
România, cea mai puternică tornadă a avut loc pe 12 august 2002, în partea estică a Câmpiei Române, afectând
teritoriul localităţii Făcăeni.
Viscolul reprezintă fenomenul de spulberare a zăpezii și troienirea ei datorită unor vânturi puternice. În
România, cel mai mare număr mediu anual de zile cu viscol se înregistrează în Bărăgan (peste 6 zile) și în Podișul
Moldovei (3-4 zile).
Seceta este caracterizată prin apariţia unui defi cit de umezeală în aer și în sol. Pentru România, o perioadă
secetoasă este atunci când nu au căzut cel puţin 0,1 mm precipitaţii timp de 14 zile consecutive în intervalul
octombriemartie și 10 zile consecutive în intervalul aprilie-septembrie.
Deșertifi carea reprezintă fenomenul de degradare a terenurilor din zonele aride și semiaride datorită
schimbărilor climatice și activităţilor umane. Deșertifi carea afectează circa 25% din suprafaţa uscatului terestru și 110
ţări.
El Niño (Copilul Domnului) se produce în zona tropicală, sudică, a Oceanului Pacifi c, din cauza încălzirii la
suprafaţă a apelor oceanului și a deplasării acestora dinspre partea vestică spre partea estică (spre vestul Americii de
Sud), generând pe litoral secete, furtuni și inundaţii. Concomitent, acest fenomen generează anomalii climatice pe
întreaga planetă, îndeosebi în zonele tropicale. Revenirea la normalitate este cunoscută sub denumirea La Niña.
Epidemiile sunt fenomene de îmbolnăvire în masă a populaţiei. Unele maladii sunt transmise de agenţi
purtători, cum sunt ţânţarii (malaria, febra galbenă), musca ţeţe (boala somnului), puricii, păduchii (tifosul
exantematic). Alte maladii sunt SIDA (Sindromul Imunodefi cienţei Dobândite), produsă de virusul HIV, holera,
bilharzioza, poliomielita, meningita, Ebola etc. Epidemiile de mari proporţii sunt numite pandemii.
Hazardurile legate de transporturi au o frecvenţă ridicată în cadrul celor rutiere. Cele mai sigure sunt
transporturile aeriene. În cazul transporturilor navale, mai grave prin consecinţele lor sunt accidentele tancurilor
petroliere gigantice, care generează fenomenul de poluare denumit „mareea neagră” (ex.: petrolierul Exon Valdez, în
Alaska, 1989, care a poluat o suprafaţă de 1.500 km 2).
Hazardurile nucleare sunt legate de accidentele survenite la centralele nucleare (ex.: Th ree Mile Island, SUA,
1979, Cernobâl, Ucraina, 1986, Fukushima, Japonia, 2011).
Terorismul vizează în mod prioritar transporturile în comun, edifi ciile simbolice și spaţiile cu mare frecventare
de către public. Cele mai grave atentate teroriste au fost la World Trade Center, New York, în septembrie 2001, în gara
Atocha din Madrid, în martie 2004, în metroul din Londra, în iulie 2005, și în aeroportul din Madrid, în 2007.