Cursul 4

CALCULUL
COORDONATELOR
VERTEXULUI
Structura cursului:

4.1. VERTEXUL ȘI IMPORTANȚA LUI

4.2. CALCULUL LATITUDINII VERTEXULUI

4.3. CALCULUL LONGITUDINII VERTEXULUI

4.1. VERTEXUL ȘI
IMPORTANȚA LUI
Vertex – modalități de definire:
 punctul de pe cercul mare care este cel mai apropiat de polul
emisferei (nordică sau sudică) în care se navigă

 punctul de maximă latitudine de pe cercul mare

 punctul de tangență dintre cercul mare și paralela de maximă

latitudine

Fiecare cerc mare are două vertexuri:

 unul în emisfera nordică (Vn)
 unul în emidfera sudică (Vs)
 cele două vertexuri sunt diametral opuse

Meridianele celor două vertexuri intersectează ecuatorul

terestru la jumătatea distanței dintre punctele de intersecție ale
cercului mare cu euatorul.
Paralela de
maximă
latitudine
PN Vertex

B
Vn

Q A Q’

λ1
λ2
λv
 Vertex Paralelă de
PN nordic max. lat. N
Ortodroma
VN
B
λ0
A E1
V’2
Q O Q’

E0
V’1
Vertex
sudic
VS λv
Paralelă de
max. lat. S PS
 v   0  90
 Drumul navei în unul din cele două vertexuri este
egal cu 90° sau 270° funcție de direcția în care se navigă
deoarece drumul este tangent la ortodromă și în același timp și la
paralela de latitudine care este paralelă cu ecuatorul

Poziția vertexului pe cercul mare se determină cu ajutorul

coordonatelor sale care se calculează cu ajutorul unor formule de
trigonometrie sferică

De ce este nevoie să cunoaștem coordonatele vertexului, cu

atât mai mult cu cât nu este obligatoriu ca vertexul să se
găsească pe ortodromă ? (după se va vedea în continuare?

 latitudinea vertexului ne oferă posibilitatea unei analize

corecte privind condițiile de navigație pe măsura apropierii navei
de latitudinile polare
 coordonatele vertexului ne ajută să calculăm punctele
intermediare de pe ortodromă în care vom face schimbările de
drum.
 Poziția vertexului față de ortodromă
 în funcție de poziția punctului de plecare și de sosire:
 dacă punctul de plecare și punctul de sosire se
găsesc în aceeași emisferă atunci vertexul se află între
cele două puncte pe ortodromă sau în afara acesteia, în
aceeași emisferă

 dacă cele două puncte se găsesc în emisfere diferite,

atunci vertexul se găsește în emisfera punctului a cărui
latitudine este mai mare

 în funcție de cadranele celor două drumuri D1 și D2

 dacă drumul inițial (D1) și drumul final (D2) sunt în
cadrane de orizont diferite, atunci vertexul se află între
cele două puncte

 dacă D1 și D2 sunt în același cadran, atunci vertexul

se află în afara ortodromei.
 în funcție de mărimea unghiurilor de drum
 dacă amândouă unghiurile sunt ascuțite, atunci
vertexul se află între cele două puncte

 dacă unul este ascuțit și celălat est obtuz, atunci

vertexul se află în afara ortodromei către punctul în care
drumul are valoarea mai mare de 90°.

Vertexul se poate găsi așadar în una din următoarele

poziții:
 pe ortodromă - între punctul de plecare și cel de
sosire

 în afara ortodromei
 înaintea punctului de plecare
 după punctul de sosire.
 EMISFERA NORDICĂ
Vertexul după Vertexul între cele Vertexul înaintea
ΔLong.=…E
punctul de sosire două puncte punctului de plecare
PN PN PN

B Vn Vn B Vn A
D2=NE
B
D2=SE D1=SE
A A D2=SE
D1=NE D1=NE
ΔLong.=…W

PN PN PN

Vn B Vn B A Vn
B D1=SW
D2=NW A D2=SW A D2=S
D1=NW W
D1=NW
 EMISFERA SUDICĂ
Vertexul după Vertexul între cele două Vertexul înaintea
punctul de sosire puncte punctului de plecare
ΔLong.=…E

D1=SE D1=SE
A D2=SE A D2=NE D1=NE
D2=NE

B Vs B B
Vs Vs A

PS PS PS
D1=SW
D1=SW
Δlong.=…W

D2=SW D2=NW A
A D2=NW
B B D1=NW
Vs Vs B A Vs

PS PS
PS
4.2. CALCULUL LATITUDINII
VERTEXULUI
 Latitudinea vertexului – este latitudinea paralelei de maximă
latitudine pe care poate ajunge nava în deplasarea ei între cele
două puncte dacă vertexul se găsește pe ortodromă

Cu alte cuvinte, latitudinea vertexului ne spune cât de mult ne

apropiem de pol și de pericolele sale

Latitudinea vertexului se determină folosind regulile

mnemonice ale lui Napier

Desigur ne interesează latitudinea vertexului din emisfera în

care navigăm dacă ortodroma nu intersectează ecuatorul. Totuși
calculul latitudinii vertexului și pentru cealaltă emisferă constitue o
probă practică a corectitudinii calculului deoarece valorile
latitudinilor celor două vertexuri sunt egale și de semne contrare.
 PN PN
90°- φ1 90°- φVn
B
V
ΔλV
QA Q’
λ1 λ2 V
λv
D1
D1 90°-φ1
90
°-
AV1 ΔλV
A 90°-φV

sin(90  V )  cos 90  (90   1)   cos(90 - D1)

cosV  cos 1  sinD1

 PN PN
90°- φ2
B 90°- φV2 Δλ
V

Vn
QA Q’

D2
λ1 λ2 V B
λv
90°-φ2 D2
°-
90
ΔλV VB

90°-φV

sin(90  V )  cos 90  (90   2)   cos (90 - D2)

cosV  cos 2  sinD2

Exemple de calcul

1. Calculul latitudinii vertexului – φV - folosind latitudinea

punctului de plecare și drumul inițial

Să se determine latitudinea vertexului – φV - pentru

ortodroma care trece prin punctele A și B de coordonate:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W
cunoscând valoarea drumului inițial D1 = 282°.2 ( +77°23’.3 NW)

cosV  cos 1  sinD1

cosφ1 = +0,8010275
sinD1 = +0,9758723
cosφV1= +0,7817005
φV = +38°35’.0
φV = 38°35’.0N
 2. Calculul latitudinii vertexului – φV folosind latitudinea
punctului de sosire și drumul final

Să se determine latitudinea vertexului - φV pentru ortodroma

care trece prin punctele A și B de coordonate:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W
cunoscând valoarea drumului final D2 = 241°.6 ( - 61°33’.1 SW)

cosV  cos 2  sinD 2

cosφ2 = + 0,8890571
sinD2 = - 0,879247
cosφV= - 0,7817008
φV= -38°35’.0
 Din cel de al doilea calcul ne interesează valoarea absolută a
latitudinii care trebuie să coincidă cu valoarea absolută a primului
calcul

După cum se observă, cele două calcule dau aceeași valoare

pentru latitudinea vertexului fapt ce demonstrează corectitudinea
calculelor.

Așadar, cel de al doilea calcul este un calcul de verificare și nu

este parte a algoritmului de calcul al ortodromei. Este suficient
primul calcul.

Dacă suntem siguri pe primul calcul, pentru vertexul din

cealaltă emisferă vom utiliza aceeași valoare cu nume schimbat.
4.3. CALCULUL LONGITUDINII
VERTEXULUI
 Longitudinea vertexului – este longitudinea punctului de
maximă latitudine de pe cercul mare

Cercul mare format de meridianele celor două vertexuri este

perpendicular pe linia ce unește cele două puncte de intersecție
ale cercului mare cu planul ecuatorului

Longitudinea vertexului se determină folosind regulile

mnemonice ale lui Napier

Longitudinea vertexului reprezintă un element care intră în

metodologia de calcul a latitudinii punctelor intermediare de pe
ortodromă.
 Elementul de sprijin în calculul longitudinii vertexului îl
reprezintă înțelegerea conceptului de diferență de longitudine.

Practic, pentru a putea calcula valoarea longitudinii vertexului

este nevoie să determinăm diferența de longitudine dintre
meridianul vertexului și longitudinea meridianului unuia din cele
două puncte, de plecare sau de sosire.

Vom opera cu următoarele diferențe de longitudine:

PN Δλ = λ2 – λ1
Δλv1
Δλv2 B Δλv1 = λv - λ1
V Δλv2 = λ2 – λv

QA Δλ Q’ Cunoscând Δλv1 sau Δλv2 se poate

λ1 λ2 determina cu ușurință λv:
λv λv = λ1 +Δλv1
λv = λ2 – Δλv2
 4.3.1. Calculul longitudinii vertexului λv
folosind latitudinea punctului de plecare φ1
și drumul inițial D1
 PN PN
90°- φ1 90°- φV
B
V
Δλv1
QA Q’
λ1 λ2 V
λv
D1
C1 90°-φ1
90
°-
AV ΔλV1
A 90°-φV

sin 90  (90  1)  tg (90  V 1)  tg (90 - D1)

sin1  ctg V 1 ctgD1
ctg V 1  sin 1  tgD1
 Pentru ca operațiunile algebrice pe care le efectuăm cu
ajutorul acestor relații de calcul să aibă legătură cu realitatea
este necesar să stabilim o regulă a semnelor pentru Δλv1
corelată cu diferența de longitudine între A și B pe care am
notat-o Δλ

REGULĂ:
 atunci când D1 și D2 se găsesc în același cadran de orizont
 dacă D1 > D2, λv - λ1 are semnul contrar diferenței Δλ
 dacă D1 < D2, λv - λ1 are semnul diferenței Δλ

 atunci când D1 și D2 sunt în cadrane diferite, λv - λ1 are

semnul diferenței Δλ .
 EMISFERA NORDICĂ
Vertexul după Vertexul între cele două Vertexul înaintea
punctul de sosire puncte punctului de plecare
PND1 și D2 în același cadran
PN PN
Δλ =…E

D1 > D2

ΔλV1 =( λv – λ1) W

B Vn Vn B Vn A
D2=NE
B
D2=SE D1=SE
A A D2=SE
D1=NE D1=NE

PN PN PN
ΔλV2 =( λ2 – λV) E
Δλ =…W

Vn B Vn B A Vn
B
A D2=SW A D2=SW D1=SW
D2=NW
D1=NW D1=NW
Exemple de calcul

1. Calculul longitudinii vertexului – λV cu φ1 și D1

Să se determine longitudinea vertexului - λV pentru

ortodroma care trece prin punctele A și B de coordonate:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W
cunoscând valoarea drumului inițial D1 = 282°.2 (77°23’.3 NW) și
a drumului final D2 = 241°.6 ( 61°33’.1 SW)
ctg  v1  sin 1  tgD1

sinφ1 =0,5986275 D1 și D2 în λ1= - 009°02’.3

tgD1 = 4,4694677 cadrane diferite +ΔλV1= - 020°29’.6
ctgΔλV1= 2,6755462 ΔλV1 = λv - λ1 λV= - 029°31’.9
ΔλV = -20°29’.6 are semnul lui λV= 029°31’.9W
ΔλV = 020°29’.6W Δλ - minus
 4.3.2. Calculul longitudinii vertexului λv
folosind latitudinea punctului de sosire φ2
și drumul final D2
 PN PN
90°- φ2
B 90°- φV Δλ
v2

Vn

2
-D
QA Q’

0°
18
λ1 λ2 V B
λv
90°-φ2180°-D2
°-
90
ΔλV2 VB

90°-φV

sin 90  (90   2)   tg (90  V 2)  tg 90  (180  D 2) 

sin 2  ctg V 2  ctgD2

ctg V 2   sin 2  tgD2
2. Calculul longitudinii vertexului – λV cu φ2 și D2

Să se determine longitudinea vertexului - λV pentru

ortodroma care trece prin punctele A și B de coordonate:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W
cunoscând valoarea drumului inițial D1 = 282°.2 (77°23’.3 NW) și
a drumului final D2 = 241°.6 ( 61°33’.1 SW)

ctg V 2   sin 2  tgD2

sinφ2 =0,4577963
tgD2 = 1,8457381
ctgΔλV2= 0,8449721
ΔλV2 =- 49°48’.2
ΔλV2 =049°48’.2W
 Cele două calcule pentru determinarea Δλv1 și Δλv2 ne permit
să verificăm dacă am determinat corect longitudinea vertexului.

În acest sens vom face suma Δλv1 + Δλv2 . Dacă rezultatul

este egal cu Δλ, atunci calculele sunt corecte.

Δλv1 = - 020°29’.6
+ Δλv2 = - 049°48’.2
Δλv = - 070°17’.8

Dacă rezultatul este cel de mai sus și avem nevoie de

longitudinea vertexului din cealaltă emisferă vom aduna 180° la
longitudinea vertexului determinată anterior
180° = +179°59.10
+ λv1 = - 029°31’.9
λv 2= 150°28’.1E
ATENȚIE!
 ΔλV1 reprezintă diferența de longitudine dintre
vertexul de interes și longitudinea punctului de
plecare și nu diferența de longitudine a vertexului 1

 ΔλV2 reprezintă diferența de longitudine dintre

vertexul de interes și longitudinea punctului de sosire
și nu diferența de longitudine a vertexului 2.