C3.

Interferenta undelor

Diferenta de drum r2 r1 l sin l tg l xP

D

D
Pozitia maximelor: x P
P l
r1

S1
r xP n 2n xP n D maxim
2 l
l O
r2
2n 1 2 D
2n 1 xP minim
S2 D 2 l

i
D
Distanta dintre doua maxime : l interfranja

2 lx
I 4a cos 2

D
 C3. Interferenta undelor
Interferenta a doua unde de amplitudini diferite

I E12 E22 2E1 E2

I I1 I 2 I12
I12 este termenul interferential (interference term):
I12 2 I1I2 cos

I MAX I1 I 2 2 I1I2

Imin I1 I 2 2 I1I2

Visibility (contrast factor): V Imax Imin

Imax Imin
 C3. Interferenta undelor

Conditia de indepartare (distanta dintre surse):

2
x D x l 2xl
l D
Distanta dintre surse trebuie sa fie foarte mica!

COERENTA:
- Conditia necesara pentru producerea interferentei este existenta
unui defazaj constant intre cele doua unde.
= constant.
-Obtinerea a doua surse coerente:
- divizarea frontului de unda,
- divizarea amplitudinii.
 C5. Dispozitive interferentiale

Obtinerea a doua surse coerente:

- divizarea frontului de unda,

- divizarea amplitudinii.
 1. Divizarea frontului de unda
C5. Dispozitive interferentiale
Dispozitivul lui Young, 1802 (franje nelocalizate)

S1
S

S l O

S2
D1 D

Dimensiuni tipice: fantele 0.1 mm, l = 1 mm, D = 1-2 m! i= ?

 C5. Dispozitive interferentiale
1. Divizarea frontului de unda
Dispozitivul lui Young (franje nelocalizate)

S1
S
S l O

O
S2
D1 D

1 l sin l tg l xS' l sin l tg l xO'

D1 D
D
xO' xS'
total 1 2n 0 1 0 D1
2
Daca sursa se deplaseaza lateral fata de axa de simetrie, pozitia maximului
central se deplaseaza in sens opus!
 C5. Dispozitive interferentiale
Dispozitivul lui Young (divizarea frontului de unda)

- Imaginea este foarte slaba si

greu de vazut.
- Franjele se pot observa cu lupa!

Pentru a avea franje nete trebuie ca

izvoarele de lumina sa fie cat mai
mici (punctiforme <<) =>
- Intensitati luminoase foarte mici.
Franjele: - paralele - Difractie!
- echidistante,
- nelocalizate Se face un compromis intre
vizibilitate si claritate utilizand
fante largi.
 C5. Dispozitive interferentiale
Dispozitivul lui Young (divizarea frontului de unda)
Interferenta in lumina alba:

Alb de ordin superior

 Biprisma Fresnel (franje
nelocalizate)

S1
S O
l

S2

S1 si S2 sunt surse virtuale! Prisma are un unghi foarte mic ~ 1 grad.

Deviatie minima: = (n-1) => l = 2d(n-1)
 S1

S F1 F2 O
l

S2

x1 x2 D

S1 si S2 sunt surse reale!

 C6. Dispozitive interferentiale
1. Divizarea frontului de unda
Oglinzile Fresnel (franje nelocalizate)

S1

S2

S1 si S2 sunt surse virtuale! Oglinzile fac intre ele un unghi foarte mic ~ 1 grad.
 C6. Dispozitive interferentiale
1. Divizarea frontului de unda
Oglinda Lloyd (franje nelocalizate)

O
l M
M
S
D

Ecran = M => O = maxim sau minin?

 C6. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
S

AB BC AD
2

D 2nd cosr
A C 2

2nd
d n 2

2nd cos r k
B
=> maxime
2
1. , d = ct r = variabil(i) franje de egala INCLINARE! (Haidinger)

2. , r = ct d= variabil franje de egala GROSIME!

3. d , r = ct = variabil franje CANELATE!

 C6. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Interferenta pe lame (pelicule dielectrice)
(franje localizate la infinit)

AB BC AD
S

2
2nd cosr
2
2nd
D
A C
2
d n Surse intinse

B
Toate razele incidente la acelasi unghi fata de
normala vor forma in planul focal al lentilei un.. CERC! (inel)
Imaginea de interferenta este formata din inele de egala INCLINARE! (Haidinger)
localizate la infinit.
 C6. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Interferenta pe lame (pelicule dielectrice)
(franje localizate la infinit)

S2 S1 AB BC AD
2
2ne cosr
2
2ne
D
A C
2
e n Surse intinse

B
Toate razele incidente la acelasi unghi fata de
normala vor forma in planul focal al lentilei un.. CERC! (inel)
Imaginea de interferenta este formata din inele de egala INCLINARE! (Haidinger)
localizate la infinit.
 C6. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii

2nd
Interferenta pe lame (pelicule dielectrice)
2nd cosr (franje localizate la infinit)
2 2
Raza inelului de ordin k

k f tgik f ik

In centru i=0 , r=0 => k 2nd 2 2k1 2
1
Inelul are ordinul maxim


Alt inel i , r => k 2d n sin ik 2k2
2 2
2
2 2
2

k k 2nd 2d n sin ik 2k1 k2
2 2
1 2
2 2
2 2
2nd k 2d n 2 sin2 ik
n
4ndk 4d 2 sin2 ik k f k k k Inelele se indesesc
d spre margine
k rosu albastru
 C6. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Interferenta pe lame
(pelicule dielectrice)
(franje localizate la infinit)
Inelele lui Haidinger

Imaginea este clara numai

daca lama are fete perfect
paralele.
Verificarea planeitatii!
 C7. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Interferenta pe pana (pelicule dielectrice)
(franje de egala grosime, localizate)
k maxim
2nd

S

2 2k 1 minim
2

2n x k
2
2n xk
k i
2 2n
n
Surse intinse
xk Imaginea de interferenta este formata din
-franje paralele cu muchia penei,
- de aceeasi grosime (i= ct),
- localizate.
In varf ? Xk=0 => =
 C7. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Inelele lui Newton
(inele de egala grosime, localizate)

R 2 rk2 R d k 2
S
rk2 2R d k
maxim 2d k
k r 2k 1 R
k
2 2
R minim 2d k
2k 1 rk kR
2 2
rk
dk Surse intinse
Imaginea de interferenta este formata din
-Inele concentrice,
- de aceeasi grosime ,
- localizate.
 C7. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Inelele lui Newton
(inele de egala grosime, localizate)

Inelele lui Newton

 C7. Dispozitive interferentiale Albert Michelson 1881
rol important in dezvoltarea
Interferometrul Michelson fizicii moderne

M2

BS M1
S
 C7. Dispozitive interferentiale Albert Michelson 1881
rol important in dezvoltarea
Interferometrul Michelson fizicii moderne

M2

BS M1
S
 C7. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Michelson

A) The Michelson interferometer. B) Equivalent optics for the Michelson interferometer.

 C7. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Michelson

m 1
2d 2d m
Conditia de

2 2 obtinere a
franjelor
intunecate

2d
mmax

2d
Oglinda se misca m m, d

Daca oglinda se misca pe distanta de 0.73 mm se observa o deplasare cu 300 franje. Care este
lungimea de unda? Daca intr-un brat al interferometrului este plasata o lama subtire de sticla cu n=
1.51 si grosime 0.005 mm cat este deplasarea sistemului de franje?
C7. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Michelson
 C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Michelson: determinarea despicarii
emisiei galbene a sodiului

& ' Coincidenta in centru m m' ' imagine clara (sharp)

Prima coincidenta m m'N imagine clara

2d1 2d1
N
'
Deplasez oglinda cud imagine uniforma
A doua coincidenta m m'N 1 imagine clara
2d2 2d2
N 1
'
2

2d
C8. Dispozitive interferentiale
Aplicatii ale dispozitivelor
interferentiale
C8. Dispozitive interferentiale
 C8. Dispozitive interferentiale
Relatiile lui Stokes (Interferenta multipla)

Coeficientul r Er Coeficientul t Et
de reflexie Ei de transmisie Ei
aer sticla sticla aer
ar ar r r'
tt' r 2 1
at at
a a
C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Fabry-Perot
Diferenta de drum
dintre doua raze
reflectate succesiv:

2nd
Diferenta de faza
dintre doua raze
reflectate succesiv:

2
k

E1 rE0 eit
E2 tt' r' E0 e it

E3 tt' r' 3 E0 e it2
 C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Fabry-Perot

Suma a N raze reflectate:

E R rE 0eit
tt' r' 2N 3

E0 eitN 1
N 2


ER E0eit r tt' r' 2N 3 e iN 1
N 2

it r tt' r' e i 2N 4 iN 2
E R E0e r' e
N 2

1 x x x ... 1 x
2 i 2 3 1
x r' e

ER E0eit r
tt' r'e i
it
r
1 r
2
re i
2 i 2 i
E R E 0 e
1 r' e 1 r e
 C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Fabry-Perot

Suma a N raze reflectate:

ER E0eit r
1 r 2

re i
E R E0e
1 e
it r
i

2 i
2 i
1 r e 1 r e

Intensitatea:
2 E E* e it 1 i e it 1 i
IR E R R R
E02 r 2 e 2 i e 2 i
1 r e 1 r e

2r 2 1 cos
IR
1 r 2r cos
4 2 Ii
IT

1 r 2 2
Ii
1 r 2r cos
4 2
 C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Fabry-Perot
2r 2 1 cos
IR Ii
1 r 2r cos
4 2

Intensitatea reflectata este minima: cos 1

2m 2nd cos m
Intensitatea transmisa este maxima: IT=Ii

E2
Sticla n=1.5 => r = 0.04 1 r 2 1 Interferenta a doua fascicule
E1 cazul lamei

Interferometrul Fabry-Perot: imaginea de interferenta este formata din inele

 C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Fabry-Perot

Interferometrul Fabry-Perot: imaginea de interferenta este formata din inele

IT

1 r2
2


Ii
1 r 2r cos
4 2

r=0.95

R
min

r=0.5 R m F
2
4r 2
F

1 r2
2

coeficientul de finete
 C9. Difractia luminii

Francesco Grimaldi (sec. XVII): devierea luminii de la propagarea rectilinie=

diffractio .
Conditie de observare: sursa puternica de lumina.
Principiul Huygens: nu poate explica difractia. De ce? Propagarea luminii se face doar
prin construirea infasuratorii undelor secundare emise de fiecare punct de pe frontul
de unda. Nu tine cont de lungimea de unda! In spatele copacilor este umbra dar
sunetele se aud!
Principiul Huygens-Fresnel: orice punct neobturat al frontului de unda este sursa
de unde sferice secundare (wavelets = ondulete) cu aceeasi fecventa ca unda primara.
Amplitudinea campului in orice punct este superpozitia tuturor acestor ondulete
(luam in considerare amplitudinile si fazele lor). Deci propagarea luminii este rezultatul
interferentei undelor secundare!
 C9. Difractia luminii

Difractia razelor X la trecerea printr-o foitade Difractia electronilor la trecerea prinaceeasi

aluminiupolicristalin foita de aluminiu
 C9. Difractia luminii

Difractia Fraunhofer si difractia Fresnel

S P

Difractie Fraunhofer se poate neglija curbura frontului de unda, unde plane

(far-field diffraction)

S P Difractie Fresnel nu se poate neglija curbura

frontului de unda (near-field diffraction)

Cum se realizeaza practic difractia Fraunhofer?

C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer
 C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta

In P campul rezultant se
determina prin aplicarea
principiului superpozitiei!
+a
dx P
+x

O C Q

-a
+f

a
it x
Elongatia rezultanta in P: y ,t A e dx
a

Diferenta de drum dintre x x Diferenta de faza:

2
x B x
raza centrala si raza din x: f f
 C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta

a
Elongatia rezultanta in P: y ,t A eit Bx dx
a

a a
Aeit eiBx dx Aeit
1 iBx e iBa e iBa eiBa e iBa
e Aeit Aeit
a iB a iB iB

Aeit
2i sin Ba
2Aaeit sin Ba
iB Ba
Iradianta rezultanta in P:
I c
E R 2Aae sin Ba
2
sin Ba
2
0 2

i t
I0
2 Ba Ba

sin 2
I I0 I0 sin c2
2

2 a ka
ka
I I 0 sinc 2 I I 0 sin c 2 kasin
f f f
C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta

Iradianta rezultanta in P:

sin
2
I I0

I = 0; = , 2, 3, 4
 C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta sin
2
I I0

dI cos sin
I = maxim ? 0 tg Ecuatie transcedentala
d 2

Primul maxim se produce la 1.43

Al doilea maxim se produce la 2.46
Al treilea maxim se produce la 3.47
Cu cat este mai mare cu atat
pozitiile maximelor se apropie de
asimptote: 1.5, 2.5, 3.5

TEMA: Care este raportul dintre

intensitatea maximului central si
intensitatea primului maxim
secundar?
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura rectangulara

1 kasin
b sin sin
2 2
I I0 2
1
kbsin
2
a
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura rectangulara

Distributia de intensitate
intr-un plan perpendicular
pe axa optica a aperturii.
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura circulara

2
R 2J1
I I0 kRsin

Discul Airy

Dimensiunea 3.832 1.22

sin
discului Airy kR D
Raza unghiulara a primului
cerc intunecos (discul Airy)
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura circulara
Aplicatie: REZOLUTIA OPTICA imaginea
unui punct aflat la distanta mare se
formeaza in planul focal al unei lentile si
este o figura de difractie Fraunhofer.
Imaginea unei surse extinse este o
superpozitie de discuri Airy. Rezolutia
depinde de marimea discurilor Airy.
Imaginile a doua puncte vecine pot fi
vazute separat daca maximul central al
uneia cade in locul primului minim al
celeilalte. D este diametrul lentilei.

Limita unghiulara a rezoluiei

 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe doua fante

b Elongatia rezultanta in P:

d db db
2 2 it 2 sin x
2 it sin x

y ,t A e dx A
e dx
db db

2 2
2
I 4I 0 sin cos 2
ad

1 kbsin
2
1 kd sin 1 fanta
2
Difractia moduleaza
imaginea de interferenta
2 fante
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer - Reteaua de difractie

b 1 kbsin
I I0 sin sinN
2 2
2
d
N sin
1 kd sin
2
N numarul total de fante, d distanta dintre doua fante

Maximele principale: = n, n = 0, 1, 2,

1 2 d sin n
d sin n Formula fundamentala a retelei
2 de difractie
5 7 9
Maximele secundare: 3 , , , ...
2N 2N 2N 2N

Minime: , 2 , 3 , 4 ...
N N N N
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer - Reteaua de difractie
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer - Reteaua de difractie

Difracia Fraunhofer pe N fante

(d = 4b, N = 6)
 C11. Difractia luminii
Difractia Fresnel (near field diffraction)
Difractia Fresnel sursa de lumina si ecranul de observatie sunt apropiate de
apertura, astfel incat trebuie sa se tina cont de curbura frontului de unda.

1. Distantele r si r sunt de acelasi

ordin de marime cu dimensiunea
aperturii! Se va tine cont de variatia
lor.

da
r r
O P
S

2. Trebuie facuta o corectie din cauza

factorului de inclinare.
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel (near field diffraction)
Folosind principiul Huygens-Fresnel amplitudinea campului electric este o
superpozitie a tuturor onduletelor din frontul de unda care trece prin apertura.
Fiecare onduleta (UNDA SFERICA!) provine dintr-o arie elementara da

dE
dEP 0 e ikr
r
dE0 EOda

E
da EO S eikr'
r'
r
O r P E
S dE P S eik rr' da
rr'

1
E P E S e ik rr' da
Ap rr'
Se aplica corectia de faza (900) si corectia de inclinare
ikES 1 cos eik rr'
EP 2 rr' da
2 Ap

Teorema difractiei Fresnel-Kirchhoff

 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel

Criteriul pentru difractia Fresnel

2 2
2 2
h' r' h'r' 1 2 h' r' 1 2

r' 2r'

2

2h'
r Analog pentru partea dreapta

2

S 2h
h
Criteriul pentru difractiaFresnel:

11 1 2

2 h h'
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara

Zonele Fresnel: (r+r) difera cu /2 intre doua cercuri adiacente.

11 1 2
r r' h h'
2 h h'

1 1 1 hh'
L
h h' h h'
r Razele zonelor Fresnel.
r
r r' 0 h h'
1 2

S
P r r' 1 h h' 1 1 L
2L
h h
r r' 1 r r' 0
2

2 2L n nL
Suprafetele zonelor Fresnel: S 2n1 2n L ct

Numarul zonelor Fresnel: n2 n2 1 1

n
L h h'
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara
2n 2n 1 1 D 2 1 1
n
L h h' h h'
O1: Sursa este fixa h = ct => n = f(h) numarul zonelor Fresnel depinde de pozitia
punctului de observatie. P este departe => sunt putine zone.
Intre zone este o diferenta de faza de (180).
a1
A a1 a2 a3 a4 a5 ....
a2
O2: Daca apertura contine exact n zone: a3
A 0 daca n este par; a4
A a1 daca n este impar. a5
a6
O3: cand nu exista apertura n -> an a7
scade lent datorita factorului de inclinare: a8
a9
1 1 1 1 1
A a1 a1 a2 a3 a3 a4 a5 ....
2 2 2 2 2
Diagrama fazoriala a
1 zonelor Fresnel
a1
2
O4: In cazul unui obstacol circular zonele Fresnel incep de la marginea obstacolului 1
in centrul umbrei apare un spot luminos cu aceeasi intensitate ca in lipsa A a1
obiectului!
2
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara

2r0 = 10 mm 12 m 15 m 18 m
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara

20 m 25 m 30 m
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel (near field diffraction)

Imaginea franjelor de difractie pe marginea unui ecran

a) Spirala Cornu pentru un plan semi-infinit b) Distributia iradiantei

 C13. Polarizarea luminii
Polarizarea liniara

Lumina este o unda transversala. Campul electric si campul magnetic vibreaza

perpendicular pe directia de propagare.
Lumina naturala este nepolarizata. Lumina nepolarizata este un amestec de
componente polarizate liniar in toate directiile posibile!

z
 C13. Polarizarea luminii
Suprapunerea a doua unde polarizate liniar , in faza

Doua unde polarizate liniar in faza se aduna si dau tot o unda polarizata liniar
cu planul de polarizare diferit.
Orice unda polarizata liniar poate fi vazuta ca suma a doua unde polarizate
liniar.

Trecerea timpului

Pe maxim Dupa maxim Dupa trecerea Pe maximul

prin zero negativ
 C13. Polarizarea luminii
Polarizarea circulara
Doua unde polarizate liniar si defazate cu /2 se aduna si dau o unda polarizata
circular.
Trecerea timpului

Trecerea timpului
 C13. Polarizarea luminii
Metode de obtinere a luminii polarizate

- reflexie;
- birefringenta (refractie);
- dicroism;
- imprastiere (scattering).
 C13. Polarizarea luminii
1. Polarizarea prin reflexie (la o suprafata dielectrica)

Raza incidenta este nepolarizata.

Raza reflectata este partial polarizata in directia i
perpendiculara pe hartie.
Raza refractata este partial polarizata in planul
hartiei. n
r
La incidenta Brewster reflectata si refractata sunt
perpendiculare intre ele ( i + r = 90o).
La incidenta Brewster reflectata este complet
polarizata.
tgiB n
 C13. Polarizarea luminii
1. Polarizarea prin reflexie (la o suprafata dielectrica)
 C13. Polarizarea luminii
2. Polarizarea prin refractie - Birefringenta

Un fascicul de lumina cu doua componente

ortogonale traversand sectiunea principala
a calcitei
Birefringenta = dubla refractie
In multe cristale asupra electronilor
actioneaza forte diferite pe diferite directii.
Aceste cristale se numesc anizotrope.
Viteza luminii in aceste cristale depinde de
directia de propagare.
Indicele de refractie depinde de directia de
propagare.
 C13. Polarizarea luminii
2. Polarizarea prin refractie - Birefringenta

Polarizare in cristal pozitiv Polarizare in cristal negativ

vo > ve => ne > no => n = ne - no >0 vo < ve => ne < no => n = ne - no <0
 C13. Polarizarea luminii
2. Polarizarea prin refractie - Birefringenta

Constructia lui Huygens

e
o o o
C1 C1
e
e e
o

o o o
C2 C2
e
e e
o

Frontul undei ordinare

Frontul undei ordinare

Frontul undei
extraordinare
Axa optica
Frontul undei
extraordinare
 C13. Polarizarea luminii
2. Polarizarea prin refractie - Birefringenta

Incidenta unei unde planepolarizata

perpendicular pe sectiunea principala

Incidenta unei unde planepolarizata

paralel cu sectiunea principala
 C13. Polarizarea luminii
2. Polarizarea prin refractie - Birefringenta

Lumina polarizata se obtine folosind prisma Nicol. Este un ansamblu de doua

prisme de calcita (no = 1.65 si ne = 1.48) lipite cu balsam de Canada (n = 1.55).
 C13. Polarizarea luminii
Polarizare prin dicroism

Dicroism = absorbtia selectiva a uneia dintre cele doua componente ortogonale ale
fasciculului incident.

Un filtru polaroid Un cristal dicroic

C13. Polarizarea luminii
Metode de polarizare
 C13. Polarizarea luminii
Placi retardoare
Se folosesc la modificarea starii de polarizare a undei incidente. Se taie dintr-un
cristal de calcita cu fetele paralele cu axa optica.
Unda incidenta se descompune in ordinara si extraordinara, care au polarizari
ortogonale si aceeasi directie de propagare, dar viteze diferite. La iesirea din
cristal ele recombina (interfera) iar rezultatul depinde de defazajul introdus de
lama. 2
ne no l ne no l

Lama unda ()
2

Cele doua unde sunt in faza la iesire. Nu se modifica starea de polarizare a undei
incidente. Plasata intre doi nicoli incrucisati se obtine intuneric dupa analizor. In
lumina alba apare un spectru canelat, pentru ca indicii de refractie ne si no
depind de lungimea de unda.
 C13. Polarizarea luminii
Placi retardoare

Lama semi-unda (/2)

2
Cele doua unde sunt in antifaza la iesire.

Aincident
o

Axa e
optica

-o

Aemergent

Lumina incidenta polarizata liniar iese tot polarizata liniar, dar cu directia de
polarizare simetrica fata de axa optica (rotita cu 2).
 C13. Polarizarea luminii
Placi retardoare

Lama sfert de unda (/4)

4 2
Aincident
Cele doua unde sunt in cvadratura la iesire. o

Axa
optica
Aemergent

Lumina incidenta polarizata liniar iese:

-polarizata circular daca cele doua unde au
aceeasi amplitudine,
-polarizata eliptic daca cele doua unde au
amplitudini diferite.
C13. Polarizarea luminii
Polarizarea rotatorie