1.

Interferența luminii

Definiție:Interferența luminii reprezintă compunerea,suprapunerea în același loc a două sau mai

multe unde(oscilații) luminoase coerente.

2. Dispozitivul lui Young

F1 , F2-fante fine și apropiate ale ecranului E1

S- sursă de lumină monocromatică (filament incandescent prevăzut cu un filtru optic care

permite trecerea unor radiații luminoase cu o anumită lungime de undă)

2l –distanța dintre fante

r1 , r2- distanțele dintre surse și un punct oarecare P de pe ecran

D-distanța dintre planul surselor și ecran

x-distanța dintre punctul P și axa de simetrie orizontală a dispozitivului

λ
Intensitatea luminoasă va fi maximă în punctul P dacă δ =kλ=2 k ,unde δ este diferența de
2
drum cu care ajung undele în P.Atunci, în P se obține un maxim de interferență sau o franjă
luminoasă (interferență constructivă), unde k este nr.întreg (0,1,2,...)

λ
Intensitatea luminoasă va fi minimă în P dacă δ =(2 k +1) și atunci se obține minim de
2
interferență sau franjă întunecată/interferență distructivă.
 Distanța x și intervalul 2l sunt foarte mici față de D , rezultă:

x δ x δ
tanϴ= ≅ ϴ și sin ϴ= ≅ ϴ de unde rezultă =
D 2l D 2l

Se notează xk –valoarea lui x (a coordonatei pe axa Ox), în punctul de intensitatre maximă relația
devine:

kDλ
x max k =
2l

Interfranja= distanța dintre 2 maxime sau 2 minime consecutive

λD 2li
i= , de unde rezultă λ=
2l D

Concluzie: dispozitivul lui Young formează franje nelocalizate

3. Difracție

Definiție:Difracția este fenomenul de ocolire a obstacolelor de către undele luminoase,ale

căror dimensiuni sunt comparabile ca ordin de mărime cu lungimea de undă a luminii
incidente , însoțit de apariția maximelor și minimelor de intensitate la limita de separare
dintre lumină și umbra geometrică

Rețeaua de difracție=sistemul alcătuit dintr-un nr.de fante identice , de aceeași lățime, foarte
apropiate , paralele și separate de spații opace, identice

Aceasta se obține prin trasarea unor zgârieturi pe suprafața unei plăci de sticlă sau metal.

L-lungimea totală a porțiunii striate

N-nr.de zgârieturi

n- nr.de trăsături pe unitate de lungime

N
n=
L

l=constanta rețelei ; distanța între 2 trăsături succesive

L 1
l= =
N n

δ =δ 1 +δ 2

δ 1=l sini

δ 2=l sin α

Maxime de difracție

l ( sini ± sin α )=kλ , unde k-ordin de difracție, k=0,1,2....

Nr. total de maxime

N max =k 1 max + k 2 max +1 l ( sini+1 )=k 1 max∗λ

∆ δ=l( sini ± sin α ) l(sin i−1)=k 2max∗λ

λ
∆ δ=2k
2

Concluzii:

- Orice fenomen de difracție este însoțit de un fenomen de interferență

- Și în figura de interferență și în cea de difracție se formează un maxim central și ,
simetric,se formează maxime secundare