Optica

2010

CURS 3 OPTICA 2. Dispozitive interferentiale a. Dispozitive bazate pe divizarea frontului de unda Dispozitivul lui Young Dispozitivul Young consta in doua surse coerente, obtinute prin divizarea frontului de unda provenit de la o sursa extinsa, aflata la distanta foarte mare de un ecran cu doua fante inguste. Undele provenite de la aceste surse vor interfera si se va obtine pe ecranul E o succesiune de maxime si minime.

Daca distanta dintre fante si ecran este mult mai mare decat distanta dintre cele doua fante, atunci razele r1 si r2 sunt aproximativ paralele si diferente de drum dintre ele este:

= d sin

= r2 r1
unde d este distanta dintre fante iar unghiul sub care pleaca undele de la fante. Diferenta de faza este :

Conditia de maxim este : = m

Optica

2010

Conditia de minim este:

= (2m + 1)

Interfranja, i, este distanta dintre doua maxime sau minime succesive;

i = xn xn1 =

D
d

Intensitatea rezultanta in p va fi:

I = 4 I 0 cos 2

= 4 I 0 cos 2 d sin 2

b. Dispozitive bazate pe divizarea amplitudinii 1.Dispozitive cu franje de egala inclinare:

(divizarea amplitudinii)

Lama cu fete plan paralele

Surs S este la infinit si fasciculul este paralel. Interferenta poate avea loc prin reflexie sau prin transmisie.

Optica

2010

Dispozitive cu franje de egala grosime: pana optica Pana Optica

Diferenta de drum optic variaza de la un punct la altul iar franjele de interferenta vor reprezenta curbe ce unesc punctele in care lama are aceeasi grosime. Interfera R A , RB si dau o imagine virtuala in M. Daca fasciculul incident este perpendicular pe fata superioara a penei, planul de localizare a franjelor se va afla in

Optica

2010

interiorul penei, practic pe suprafata acesteia. si se spune ca franjele sunt localizate pe lama. La incidenta normala: Conditia de maxim este :

= 2n 2 d k = 2n 2 d k

= m = (2m + 1)

Conditia de minim este:

d k +1 d k =

2n2

= i sin i

Interfranja este: i =

2 n2

Franjele de interferenta sunt paralele si echidistante alternativ luminoase si intunecoase. In lumina alba franjele de interferenta vor fi colorate si pot fi observate numai daca grosimea lamei este suficient de mica.
Interferometrie Interferometrul Michelson : studiul vitezei luminii, etalonarea metrului cu radiatia
9

portocalie a Kr-86, masurarea lungimilor, deplasarilor foarte mici (10 m ).

Interferenta cu fascicule coerente multiple. Interferometrul Fabry-Perot:

Analizor al formei liniilor spectrale.

Optica

2010

Aplicatii ale interferentei

Prin metodele interferentiale se masoara indici de refractie, lungimi si unghiuri,se controleaza calitatea suprafetelor, etc. - Refractometrie interferentiala - Masurarea unghiurilor dintre suprafetele unor corpuri transparente - Masurarea razei de curbura a unei suprafetele - Verificarea interferentiala a calitatii suprafetei

3. Difracia luminii
Difracia este ansamblul de fenomene care se datoreaza naturii ondulatorii a luminii si sunt observate n timpul propagarii sale ntr-un mediu cu heterogenitai. In sens mai restrns putem spune c difracia este fenomenul de ocolire a obstacolelor de dimensiuni mici de ctre lumin.
Principiul Huygens-Fresnel.

Conform principiului lui Huygens, fiecare punct al frontului de und poate fi considerat ca un centru de perturbaie pentru unde sferice secundare. In timpul propagrii undei, poziia frontului de und la fiecare moment de timp poate fi privit ca nfurtoarea fronturilor undelor secundare. Presupunem c undele secundare se propaga inainte. Principiului lui Huygens poate explica legile reflexiei i refraciei dar nu este suficient pentru a explica fenomenul de difracie. Fresnel a adugat faptul c unda primara care se propag poate fi inlocuita de un sistem de unde secundare coerente ce produc interferen. Corelnd principiul lui Huygens cu principiul lui Fresnel obinem principiul HuygrnsFresnel care poate explica corect propagarea luminii i fenomenul de difractie.

Optica

2010

Difractia Fresnel pe o fant circular

Difractia in lumina divergenta are loc atunci cand fie sursa undelor fie punctul de observatie fie ambele se afla la distanta finita de obstacol. Fie o sursa punctiforma de unde monocromatice. Undele se propaga pana ce intalnesc un paravan cu un orificiu circular de raza formandu-se zonele Fresnel.

Din considerente geometrice ariile tuturor zonelor Fresnel sunt egale intre ele, iar numarul zonelor Fresnel este dat de relatia :

2 (R + r ) N= R r0
Unde R este raza suprafetei de unda iar este lungimea de unda Intensitatea rezultanta este:
I = a n + 2a m a n cos (m n )
n =1 n =1 m =1 N N N

Dac numrul (m-n) este par rezulta cos(m n ) = 1 Dac numrul (m-n) este impar rezulta cos(m n ) = 1
I = a n 2a m a n
n =1 n =1 m =1 N N N

Amplitudinea undei rezultante n punctul Ova fi:

A= a1 a N 2 2

(+) pentru N impar si (-) pentru N par Daca: N=1 rezulta amplitudinea maxima A = a1 N=2 rezulta A = a1 a 2
N 3 rezulta A =

a1 a N a amplitudinea fluctueaza in jurul valorii 1 si scad 2 2 2

pe masura ce creste ordinul ultimei zone.

Optica

2010

Difractia pe o fanta

Un fascicul paralel de lumina monocromatica cade pe o fanta derptunghiulara de latime a si lungime foarte mare. Lumina deviata sub unghiul este focalizata cu ajutorul unei lentile in diferite puncte ale ecranului aflat in planul focal al lentilei. Fiecare punct al frontului de unda este o sursa secundara de unde coerente care interfera.

ka sin 2 sin 2 2 = I sin I = I 0 0 2 2 ka sin 2 Conditia de maxim Pentru sin = 0 se obtine maximul principal si intensitatea are valoarea maxima I0. d (sin ) = 0 , tg = se obtin maximele secundare d

Pentru

Conditia de minim Pentru sin = 0 cu 0, = n cu n = 1,2,... rezulta sin = n Daca: a < sin 0 > 1 nu exista nici un minim pentru orice valoare . a = sin 0 = 1, 0 = a sin 0 = n

lumina ocoleste complet obstacolul.

exista maxime secundare in afara maximului central.

Optica

2010

a >> 0 = 0 nu exista difractie, figura este imaginea fantei.

Difracia pe o reea plan

Reeaua de difracie plan const dintr-un ansamblu de N fante dreptunghiulare, egale, paralele i echidistante lime l i lungime foarte mare. Zona opac are dimensiunea b. Constanta reelei este :

a=l +b
Figura de difracie obinut n planul focal al unei lentile prezinta un aspect particular fiind rezultatul a dou procese: unul de difracie care se produce independent pe fiecare fant, unul de interferen multipl datorit suprapunerii a N unde coerente, adic a undelor difractate sub acelai unghi de cele N fante. Intensitate undei in acest caz va fi:
I = I 0 sin 2 sin 2 N 2 sin 2

unde =

ka sin 2

Optica

2010

Funcia f ( ) = Funcia f ( ) =

sin 2 N este rapid variabil datorit valorii foarte mari a lui N. sin 2

sin 2

este mai lent variabil avnd rolul de a modula funcia f().

Minimele se obin prin anularea funciei f():

N = q

sau

sin q =

q Na

unde q este ntreg cu excepia valorilor q = 0, N , 2 N ,..., nN Funcia f() este maxim pentru = m , maximele fiind egale. Condiia de maxim principal este:

a sin = m

m = 0,1,2,...
q ceea ce Na

Intre dou maxime principale se formeaz (N-1) minime date de sin q =

implic existena a ( N 2 ) maxime secundare. Maximele secundare se formeaz cnd df ( ) = 0 adic pentru valori ale lui soluii ale ecuaiei: d

N tg = tg N
Tinnd seama de comportarea funciei f ( ) = direcia de difracie este cel din fig. Este posibil ca unele maxime principale ale funciei f() s coincid ca poziie cu zerourile funciei f(): m' = n a l a m' = l n In condiiile n care
sin 2

, graficul intensitii n funcie de

a a 2a este un numr raional, maximele m' = , , ... nu sunt vizibile. l l l

Deoarece maximul principal al funciei f() are o intensitate mare, vor avea o intensitate mare doar maximele principale ale lui f() aflate n interiorul maximului central al funciei f(), deci cele care satisfac relaia:

Optica

2010

m < a l

Se observ clar numai un numr limitat de maxime pn la ordinul: mmax = a b =1 + l l

Daca fasciculul incident face un unghi 0 cu normala la retea, atunci conditia de maxim principal este:
d sin 0 sin = m
Holografia

Metoda propus de Denis Gabor const n dou etape: -Se nregistreaz unda obiect 0 si o und de referin R care produce interferen -Reconstituirea frontului undei obiect 0. Fasciculul de lumin coerent provenit de la un laser este, in parte, reflectat de oglinda Og, iar o alt parte cade pe obiect.Unda obinuta in urma difractiei pe obiect se numete und obiect 0, iar unda reflectat de oglind este unda de referin R . Pe placa fotografica se inregistreaza figura de interferenta obinut prin suprapunerea undelor 0 si R. Placa fotografic iluminat cu cele dou unde se developeaz i se fixeaz in mod obinuit. Dup prelucrare, placa fotografic, denumit hologram conine toate informaiile referitoare la obiectul nregistrat n figura de interferen.

Optica

2010

Unda obiect 0 este nregistrat complet: amplitudinea prin contrastul figurii de interferen si faza prin distanele relative dintre franjele de interferen. Pentru reconstituirea unui obiect, holograma se reaeaz in acelasi loc n care a fost placa fotografic i se ilumineaz cu unda de referin de acelai laser.Dac se privete prin holograma H se obine imaginea n relief a obiectului. Aceast imagine poate fi fotografiat. De fapt se pot observa dou imagini: imaginea virtual aflat n acelai loc n care a fost obiectul i imaginea real aezat simetric fa de hologram i care are un relief invers dect obiectul. Se poate alege o geometrie corespunztoare , astfel nct imaginea real s nu apar n cmpul vizual. Fotografia obinuit arat o imagine plan, deoarece conine informaii referitoare numai la amplitudinea undei obiect. Holograma conine informatii att despre amplitudinea ct i despre faza undei obiect deci se poate reconstitui imaginea n relief a obiectului. Un domeniu mic de pe hologram conine informatii despre ntregul corp.Aceasta inseamn c prin deteriorarea unei pri informaiile referitoare la o parte din corp. din hologram nu se pierd

Holograma obinuit este o reea de difracie cosinusoidal plan. Dac grosimea stratului fotosensibil este mult mai mare dect constanta reelei atunci se formeaz plane ventrale i nodale ale intensitii cmpului electric rezultat in urma interferentei dintre unda de referin i unda obiect (plane Lippmann). Avantajul hologramelor tridimensionale este c imaginea n relief a obiectului poate fi reconstituit n lumin alb. Holograma tridimensional este un filtru interferenial.

Optica

2010

Pentru obinerea imaginilor n relief i n culori, placa fotografic groas trebuie expus succesiv n lumin roie, verde i violet. In placa fotografic fiecare culoare i formeaz propriul sistem de plane Lippmann semitransparente. Prin reconstituire n lumin alb se obine imaginea in relief i n culori a obiectului.

Compact discul

Trasaturile unui CD actioneaza ca o retea de difractie ce produce o separare a luminii albe in culorile componente. Un CD are 625 trasaturi/mm, ca o retea de difractie de laborator.
Compact disc audio

4. Dispersia
Dispersia undelor electromagnetice consta in dependenta indicelui de refractie n de lungimea de unda , n = f ( ) . Aceasta dependenta nu rezulta din teoria lui Maxwell ci numai pe baza unor considerente referitoare la structura microscopica a substantei.

Optica

2010

Curba de dispersie

Curcubeul dupa ploaie.

se

datoreaza

dispersiei

luminii in stropii de apa din atmosfera

Prisma optica

Prisma optica este un mediu transparent marginit de doua fete plane (2dioptri plani care fac intre ele un unghi diedru. Elementele prismei sunt: - muchia prismei este dreapta dupa care se intersecteaza cele doua plane - unghiul refringent , A, (unghiul prismei) este unghiul dintre cele doua plane. -unghiul de deviatie, , este unghiul dintre directia razei incidente si directia razei emergente.

Optica

2010

Unghiul de deviatie are valoarea:

= i + i ' A
A = r + r'
Conditia de emergenta:

A 2l unde l este unghiul limita la suprafata de separare Aceasta este deci conditia pentru ca o raza intrata in prisma sa mai poata iesi din ea.
Deviatia minima

Unghiul de deviatie variaza cu unghiul de incidenta . Unghiul de deviatie ia valoarea minima in cazul mersului simetric al razelor prin prisma.

m = 2 i A si A = 2r
Indicele de refractie al prismei este:
n= sin A +m 2 A sin 2

Prisma cu reflexie totala

Prisma cu reflexie totala este o prisma a carei sectiune principala este un triunghi dreptunghic isoscel.

5. Imprastierea undelor electromagnetice

Imprastierea undelor electromagnetice are loc in medii cu neomogenitati si consta in faptul ca in procesul de propagare prin diferite medii, undele electromagnetice produc miscari oscilatorii fortate ale electronilor din atomi. Electronii aflati in miscare oscilatorie fortata devin surse secundare de unde electromagnetice, care se propaga in

Optica

2010

toate directiile. In mediile omogene, datorita interferentei undele electromagnetice secundare se propaga numai pe directia de propagare a undelor incidente. Fenomenul care are loc pe unele neomogenitati mici ale mediului (d 0,1 ) reprezinta fenomenul de difuzie sau efectul Tyndall.
De ce este cerul albastru?

Consideram dependenta de frecventa a luminii solare imprastiate spre ochii nostri de catre un singur atom din aer si observam ca radiatia albastra este imprastiata mai puternic decat radiatia rosie. Acesta este motivul pentru care cerul este albastru. Apusurile de soare sunt rosii deoarece albastrul a fost in mare parte inlaturat ramanand rosul. Legea cerului albastru legea lui Rayleigh :

Puterea radiata aste proportionala cu puterea a patra a frecventei (sau a inversului lungimii de unda). I 4 sau I 1

Raportul dintre lungimea de unda a radiatiei rosii de 650nm si lungimea de unda a radiatiei albastre de 450nm, este 1,44. Astfel lumina albastra este imprastiata mai eficient decat lumina rosie. De aceea cerul este albastru. http://www.sciences.univnantes.fr/physique/perso/gtulloue/index.html#Menu%20principal http://www.sciences.univnantes.fr/physique/perso/gtulloue/optiqueGeo/Index_Optique.html

Optica

2010

6. Medii anizotrope
In mediile anizotrope parametrii fizici si fenomenele legate de propagarea undelor electromagnetice depind de directia cristalografica.
Dubla refractie.

Cristalele pot avea indici de

refractie diferiti asociai cu directii cristalografice diferite. Unda luminoasa care se refracta la suprafata unui cristal anizotrop se separa in doua componente polarizate in plane perpendiculare. Cristalele care prezinta fenomenul de dubla refractie se numesc birefringente. In cristalele uniaxa cele doua unde refractate sunt unda ordinara si unda extraordinara. Pentru raza ordinara indicele de refractie nu depinde de unghiul de incidenta, iar pentru raza extraordinara indicele de refractie depinde de directia de propagare a razei in cristal. Cele doua raze sunt polarizate liniar in plane perpendiculare intre ele. Toate cristalele poseda cel putin o directie pentru care ne = no si nu se observa fenomenul de birefringenta, adica lumina incidenta este paralela cu aceasta directie. O astfel de directie reprezinta axa optica a cristalului, iar un plan oarecare care contine axa optica se numeste sectiune principala. Cristalele care poseda o axa optica se numesc uniaxe. La unele cristale uniaxe se observa fenomenul de dicroism sau absorbtie selectiva a unei raze polarizate liniar.

Fotoelasticitatea

Sub actiunea unei tensiuni mecanice unele materiale devin anizotrope.