Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. CONSIDERAŢII TEORETICE
Sistemul perii - colector prin care se alimentează înfăşurarea rotorică are rolul de
invertor. El distribuie curenţii prin conductoarele rotorice aşa fel încât toate forţele
electromagnetice care acţionează asupra conductoarelor rotorice să dea cuplu de acelaşi
sens.
Curentul rotoric:
U−E
Ia = (3)
Ra
este eliminat de tensiunea U la perii, tensiunea contraelectromotoare :
E = KE ⋅Φ ⋅ n (4)
n η n
n
n0 nm
n d
d+s
nn
, Ia s+d
M
s
P2n Ien Iem
P2 M Ie
Determinarea randamentului
P1=UIa+ReIe2 (5)
2 ⋅π ⋅ n
P2 = M 2 ⋅ (6)
60
d) pierderi la perii :
Pp = ∆Up Ia (8)
P2
η= (10)
P1
∑ P = Pm + PFe2 + Pj + Pp + Ps (11)
şi apoi randamentul :
∑P
η = 1− (12)
P1
2. PROCEDEU EXPERIMENTAL
2.1 Se identifică elementele constructive ale unui motor de c.c., se determină bornele,
se măsoară rezistenţele înfăşurărilor şi se citesc mărimile nominale de pe placa de timbru.
Se completează tabelul 1.
Tabelul 1
P2N UN IN UeN IeN nN P1N ηN Ra Rd Rs
(W) (V) (A) (V) (A) (rpm) (W) (Ω) (Ω) (Ω)
~ = ST
Fig. 11.
2.2 Cu întrerupătoarele K1 şi K2 deschise, Rc1 şi Rc2 pe rezistenţă maximă şi Rc3
scurtcircuitat, se cuplează le reţea motorul asincron M1.
2.3 Cu R iniţial scurtcircuitat se realizează pornirea la tensiune redusă. Se închide K2 şi
pe măsură ce curentul Ia scade (ampermetrul A1) se scurtcircuitează treptat RC2 până când
tensiunea la borne (voltmetrul V2) creşte la valoarea nominală. Se deschide K2.
2.4 Cu R2 pe rezistenţă maximă şi voltmetrul V2 indicând tensiunea nominală, se
realizează pornirea cu reostat rotoric. Se închide K2 şi pe măsură ce curentul Ia scade
(ampermetrul A1), R se scurtcircuitează treptat.
2.5 Se efectuează încercarea în sarcină a motorului M2 folosind montajul din fig. 11 în
care: voltmetrele V1 şi V2 trebuie să indice tensiunile nominale (înscrise pe placa de timbru
a motorului), R şi Rc3 să fie scurtcircuitate, K1 deschis şi K2 închis.
Cu Rc4 pe rezistenţă maximă, se închide R1 şi apoi se scurtcircuitează treptat Rc4
crescând astfel sarcina motorului M2 (tensometrul T) se mai citesc: turaţia n
(frecvenţmetrul F), curentul Ia (ampermetrul A1) şi curentul Ie (ampermetrul A2).
Se deschide K1.
Se calculează: puterea P1 cu rel. (5), puterea P2 cu rel. (6) şi randamentul η cu rel.
(10). Rezultatele se trec în tabelul 2.
Tabelul 2
M2 n Ia P1 P2 η
(Nm) (rpm) (A) (W) (W)
Tabelul 3
Ie (A)
n (rpm)
Tabelul 4
R Rmax/2 Rmax
n (rpm)
M2 (Nm)
Se deschide K1 şi se scurtcircuitează R.
Se trasează pe acelaşi grafic n(M) pentru R = 0 (tabelul 2), R=Rmax/2 şi Rmax (tabelul
4).
2.9 Se studiază reglajul turaţiei prin diminuarea fluxului inductor. Se fixează rezistenţa
lui Rc3 la valoarea Rc3max/2 şi cu Rc4 pe rezistenţă maximă se închide K1. Se scurtcircuitează
treptat Rc4 citind valorile turaţiei n (frecvenţmetrul F) şi ale cuplului M2 (tensometrul T). Se
reglează apoi Rc4 pe rezistenţă maximă Rc3max şi se reiau determinările. Rezultatele se trec
în tabelul 5.
Tabelul 5
Rc3 Rc3max/2 Rc3max
n (rpm)
M2 (Nm)
Tabelul 7
Ia P1 Pj PP Ps Pm+PFe2 ∑P η P2
(A) (W) (W) (W) (W) (W) (W) (W)
0.25 IN
0.5 IN
0.75 IN
IN
1.25 IN