Contents

Generalitati.................................................................................................................... 4
Traductoare pentru marimi cinematice...................................................................6
Traductoare de viteza.................................................................................................. 6
3.3.2. Traductoare de acceleratie.................................................................................... 9
Selsine.................................................................................................................. 11
Traductoare de socuri si vibratii...................................................................................12

ARGUMENT
Traductoarele sunt elemente din structura sistemelor automate care au rolul de a masura
valorile parametrului reglat si de a converti acest parametru (marime) ntr-o marime fizica ce este
compatibila cu marimea de intrare n elementul urmator al sistemului. Traductoarele se compun
din elementul sensibil si elementul traductor , conform figurii 3.1.
Elementul sensibil efectueaza operatia de masurare propriu-zisa, iar elementul traductor
asigura transformarea semnalului ntr-un alt semnal, n general electric sau pneumatic, unificat,
semnal ce e preteaza pentru transmiterea la distanta.
Performantele traductoarelor pot fi apreciate pe baza urmatoarelor caracteristici:
Sensibilitatea reprezinta limita raportului dintre variatia infinit mica a marimii de
iesire si cea de intrare, cnd ultima tinde spre zero, adica:

Este necesar ca aceasta sensibilitate sa fie constanta pe tot domeniul de masura, adica
elementul sa fie liniar, n caz contrar sensibilitatea putndu-se defini n jurul oricarui punct de
functionare. n mod normal, elementele de masurat prezinta un anumit prag de sensibilitate,
adica o valoare limita i sub care nu mai apare o marime masurabila la iesire.
Precizia se defineste ca valoarea relativa a erorii exprimata n procente:

obisnuit elementele de masurat din sistemele automate avnd clase de precizie de 0,2 1,5 %,
fiind necesar sa fie cu cel putin un ordin de marime superioara preciziei reglajului n ansamblu.
Liniaritatea se refera la aspectul caracteristicii statice a elementelor si, aceasta
caracteristica nu trebuie sa prezinte curburi si histerezis pe tot domeniul de
variatie al marimilor de intrare si iesire.
Comportarea dinamica. Aceasta caracteristica se refera la capacitatea elementului
de a reproduce ct mai exact si fara ntrziere variatiile marimii masurate. Se
apreciaza pe baza functiei de transfer a elementului, adica pe baza constantelor de
timp ce intervin sau, uneori pe baza benzii de trecere
-Reproductibilitate, reprezinta proprietatea elementelor de a-si mentine
neschimbate caracteristicile statice si dinamice pe o perioada ct mai lunga de
timp, n anumite conditii de mediu admisibile.

Timpul de raspuns reprezinta intervalul de timp n care un semnal aplicat la

intrare se va resimti la iesirea elementului. Acest timp poate fi orict de mic, dar
niciodata nul, putnd fi asimilat cu inertia.
Gradul de finete se caracterizeaza prin cantitatea de energie absorbita de traductor
din mediul de masura, recomandndu-se sa fie ct mai mica pentru a nu influenta
desfasurarea procesului. Alegerea traductorului se va face n functie de parametrul
reglat, n functie de mediul de masura, n functie de tipul semnalului: continuu,
electric sau neelectric, discontinuu, s.a.
Privite sub aspectul tipului de semnale, traductoarele pot fi analogice sau pot fi numerice
(cifrice).
Clasificarea traductoarelor este o problema destul de dificila, deoarece varietatea acestora
este multipla. Una din variantele de clasificare, n functie de marimea de intrare si cea de iesire,
este prezentata schematic n figura de mai sus
Un alt mod de clasificare, dupa [23] poate fi facut n raport de marimea de natura
neelectrica pe cale electrica. n acest caz vom avea:
a. Traductoare pentru marimi geometrice: rezistive, inductive, capacitive si numerice
de deplasare; cu radiatii; de proximitate.
b. Traductoare pentru marimi cinematice: de viteza; de acceleratie; de socuri si
vibratii; giroscopice.
c. Traductoare pentru marimi mecanice: elastice (tractiune, compresie, ndoire,
cuplu); tensometrice rezistive; cu coarda vibranta; magnetostrictive; de forta; de
cuplu.
d. Traductoare pentru marimi tehnologice: presiune, debite, nivel, temperatura.

Traductoare pentru marimi cinematice

n cadrul acestui paragraf vom ncerca sa redam principiul de functionare al unor
traductoare frecvent utilizate pentru masurarea vitezei liniare si de rotatie, acceleratiilor, precum
si a traductoarelor de tip selsin, acestea din urma putnd fi utilizate att pentru masurarea si
transmiterea la distanta a unor pozitii unghiulare, ct si pentru functionarea n regim de urmarire
a rotirii unui organ greu accesibil.
Traductoare de viteza
Pentru masurarea vitezelor liniare n general se aplica metoda directa prin determinarea
distantei ntr-un anumit interval de timp sau, cronometrarea timpului de parcurgere a unei
anumite distante.
Totusi, n [23] este indicat
pentru masurarea vitezelor liniare traductorul de tip motor liniar prezentat schematic n figura
3.16. Constructiv, este asemanator cu traductorul inductiv diferential cu miez mobil dar, miezul
se nlocuieste cu un magnet permanent 1,iar bornele (nfasurarile) 2 se leaga nseriate, astfel ca
efectele se vor nsuma.
Tensiunea ce se induce ntr-o nfasurare e data de:

unde: N - numarul de
spire; - fluxul creat de magnetul care este de forma
=0f(x). Va rezulta ca:

n principiu, se poate observa ca se poate utiliza ca traductor de viteza

liniara, orice traductor de deplasare prin derivarea marimii de iesire. Aceasta
metoda se utilizeaza destul de rar, pe motivul ca derivarea analogica mareste
nivelul perturbatiilor n cazul frecventelor ridicate.

Traductoarele de viteza de tip motor liniar permit o deplasare maxima de 50 mm, cu o

sensibilitate de 5 mv/m/s si liniaritate de 1 %.
n practica se urmareste de obicei masurarea vitezei de rotatie (cazul actionarilor
electrice), vitezele liniare fiind convertite n viteze unghiulare pe baza relatiei:
v = R

unde: v - viteza liniara; - viteza unghiulara; R - raza de rotatie.

Tahogeneratoarele, sunt traductoare de turatie (generatoare de curent continuu sau

alternativ) care genereaza un semnal de tensiune proportional cu viteza unghiulara.
Tahogeneratoarele de curent continuu sunt minigeneratoare de curent
continuu cu excitatie constanta, n mod obisnuit fiind realizate dintr-un magnet
permanent. Tensiunea generata si culeasa de la periile acestuia este data de:

E = k
unde: - pulsatia; - fluxul magnetic creat de magnetii permanenti; k - constanta
de etalonare (proportionalitate). Aceasta caracteristica este de obicei neliniara
(figura 3.17.) si, n zona vitezelor de rotatie reduse comportarea lor devine
necorespunzatoare, datorita unui numar limitat de lamele la colector. Totodata,
prezinta dezavantajul prezentei zgomotelor produse de perii, fiind necesara o
filtrare ulterioara.
n cazul tahogeneratoarelor de curent continuu, tensiunea generata de
acestea este de ordinul 2 10 V/ 1000 rot/min, avnd o aplicabilitate restrnsa.

Tahogeneratoarele de curent alternativ, sunt minigeneratoare sincrone monofazate, rotorul

acestora fiind n mod obisnuit un magnet permanent. Tensiunea generata de acestea este
redresata si filtrata, de obicei cu blocuri de cuadripoli de care va trebui sa tinem cont la
exprimarea functiilor de transfer, filtrele fiind n general cuadripoli de tipul trece jos.
Pentru cazul n care puterea (cuplul) transmisa este redusa se poate utiliza si traductorul
realizat pe principiul motorului bifazat, reprezentat schematic n figura 3.18. La acest traductor,
una din nfasurarile statorice se alimenteaza n curent alternativ, axul rotorului fiind antrenat de
dispozitivul a carui viteza se masoara. Tensiunea generata n a doua nfasurare e va fi
proportionala cu , iar pentru o inertie mica se realizeaza constructiv cu rotor sub forma de
pahar. Prezinta o sensibilitate de circa 1 mV/rot/min, caracteristica statica este liniara pe un

domeniu de turatii larg (0 18.500 rot/min) iar, folosind constructii speciale se pot masura turatii
pna la 30.000 rot/min [15], fiind realizate la frecvente de 50 Hz sau 500 Hz.
Pentru cazul masurarii vitezelor, functiile de transfer ale tahogeneratoarelor se reduc la
valoarea constantei de proportionalitate, adica n raport cu pozitia unghiulara, acestea sunt de
forma:
Y(s)= Ks
rezultnd un element pur derivativ. Aceasta proprietate, de element pur derivativ,
si gaseste aplicatii n mod deosebit la sistemele de reglare a pozitiei prin realizarea
unor reactii suplimentare [5].

Actual, un numar mare de traductoare de turatie se realizeaza prin impulsuri, functionnd

pe principiul reluctantei variabile, cu curenti Foucault sau pe pincipii optice (cazul efectului
stroboscopic sau cazul reflexiei unui fascicol luminos).
Principial, n figura 3.19.a. se prezinta un traductor de turatie cu senzorul magnetic SM
230, iar n figura 3.19.b. un traductor realizat cu senzorul de proximitate TCA 105N., pentru
turatii cuprinse ntre 100 30.000 rot/min. Precizam

faptul ca traductoarele optoelectronice pot fi utilizate la turatii foarte mari, atingnd chiar 107
rot/min.
Cu precizarea ca, circuitele de masurare pentru traductoarelor cu impulsuri sunt
frecventmetre, turatia este multiplicata cu un numar egal cu numarul fantelor sau dintilor (repere
de marcare), putndu-se masura cu precizie buna chiar si turatiile mici.

O solutie intere-santa pentru

masura-rea
vitezelor
de
rotatie o prezinta puntea
tahometrica, cu preci-zarea ca
aceasta se poate utiliza, cu
anumite rezerve, la masurarea
vitezei de rotatie a motoarelor
de curent continuu. Sche-ma
de principiu a ,,puntii
tahometrice'' este redata principial n figura 3.20.a.b., tensiunea de reactie (rotorica) u r putnd
semnifica masurarea vitezei unghiulare .
Comportarea puntii tahometrice n regim stationar [54] constant ne duce la
concluzia ca ramn valabile relatiile:

ua= eM+(R1+Ra)ia; eM=Ke

uR2= iaR1+uu; uR2=R2ua/(R2+R3)

(3.18)

Rezulta ca:
(3.19)
cu precizarea ca Ra este rezistenta rotorica, iar eM este tensiunea electromotoare
generata.

Daca vom lua n considerare ca R1/Ra=R2/R3 se obtine:

(3.20)
Lund n considerare relatiile (2.18), comportarea n regim dinamic a puntii tahometrice
va fi data de:
(3.21)
sau se poate scrie:

(3.22)
unde: T'a=La/(Ra+Ra), La - inductanta rotorica; Ra - rezistenta rotorica.

Prin alegerea adecvata a rezistentei R1 si prin filtrarea semnalului de reactie cu o

constanta de timp mult mai mare dect T'a, se poate considera ca:
(3.23)
Traductoare de acceleratie
n tehnica de masurare a acceleratiilor se pot utiliza accelerometre: piezoelectrice (de
compresie, de forfecare, de forfecare, cu lama n consola); piezorezistive (cu amplificator
mecanic, cu timbre tensometrice, cu fibre optice) si cu reactie, acestea urmnd a fi prezentate
foarte sumar n cele ce urmeaza [23].
Accelerometre piezoelectrice
Sensibilitatea acestor traductoare poate fi exprimata prin:
- sensibilitatea de sarcina:
[pC/ms2]

(3.24)

- sensibilitatea de tensiune:
[mV/ms ] sau [mV/g]
(3.25)
2

(g - acceleratie gravitationala)
Accelerometre piezoelectrice de compresie,
figura 3.21. se realizeaza constructiv dintr-o piesa a
carei vibratie se masoara si o placa de baza 1 care reprezinta suportul a doua pastile
piezoelectrice 2 pe care se plaseaza masa seismica ms. Pretensionarea sistemului este realizata cu
ajutorul resortului 3, ntreg ansamblu fiind introdus n carcasa 4 si prevazut cu mufa de conectare
5.
Traductoarele piezoelectrice sunt robuste, preiau undele longitudinale, au o frecventa de
rezonanta ridicata, dar, prezinta si o sensibilitate transversala ceea ce face ca sensibilitatea totala
sa varieze n functie de unghiul de orientare ntre o valoare maxima si minima. Pentru reducerea
influentei sensibilitatii transversale, pe traductor se marcheaza directia pe care aceasta este
minima, fiind necesara respectarea acesteia la montare.
Accelerometre piezoelectrice de forfecare sunt realizate constructiv sub forma cilindrica
curent alternativ n figura 3.22. sau sub forma prismatica triunghiulara. Sunt prevazute cu o placa
de baza 1, pastila piezo de forma cilindrica 2 care se fixeaza cu adezivul conductor 3, masa
seismica ms 4 si carcasa 5.

La aceste traductoare, vibratiile produc unde de forfecare n

pastila piezoelectrica. Comparativ cu accelerometrele de
compresie, sensibilitatea acestor traductoare este redusa la
variatii de temperatura si tensiuni mecanice din piesa de
baza, prezentnd o anumita fragilitate.
Accelerometre piezorezistive
Functioneaza pe principiul modificarii rezistentei
sub actiunea unei deformatii a unor timbre
tensometrice. Principial, un astfel de accelerometru
se realizeaza (figura 3.23.) din masa seismica 1,
suspendata de lama elastica 2 ncastrata n suportul 3, deformatia acesteia fiind
masurata cu timbrele tensometrice 4.

Deoarece banda de frecvente ncepe de la zero, la masurare pot sa apara derive termice,
modulului de elasticitate si amortizarii.iar modificarea temperaturii duce la variatia modulului de
elastcitate si a amortizarii.
Aceste accelerometre se utilizeaza ca traductoare de
joasa frecventa precum si la masurarea acceleratiilor
constante (n cazul vehiculelor), la frecvente n banda
0 1000 Hz cu domeniul de masurare (1 - 500)g.
Fata de accelerometrele piezoelectrice, cele
piezorezistive prezinta avantajul unei impedante
echivalente redusa, sunt mai putin sensibile la
influentele exterioare, banda de frecvente ncepe de la
zero, dar sunt mai putin sensibile deoarece n circuitele
de masurare s-ar putea sa apara deriva de zero de natura termica sau mecanica.
Precizam ca exista si alte variante mbunatatite, iar circuitele de masurare sunt cele
utilizate la timbrele tensometrice.
Traductoare cu fibre optice, figura 3.24, au n componenta placa de baza 1, masa
seismica 2, lama elastica 3. Pe partea mobila (2,3) sunt plasate fibre optice multimod (receptor 4,
emitator 5) ultimul prelund fluxul luminos de la sursa 6. De masa seismica este legata rigid
bara 7.
Fluxul de lumina receptionat va depinde de pozitia
relativa dintre cele doua fibre optice, avnd o caracteristica
de transfer Gaussian [46] si se constata posibilitatea
obtinerii unei variante diferentiale a traductorului, obtinnd
sensibilitati foarte mari.

Accelerometre cu reactie
Un accelerometru cu reactie este reprezentat principial n figura 3.25., acesta fiind realizat
dintr-un magnet permanent 1 care creeaza un cmp magnetic intens n care se plaseaza un
cadru mobil bobinat 2 (cazul dispozitivelor magneto-electrice). De acest cadru se leaga
solidar, printr-o tija, masa seismica 3. Datorita vibratiilor, a caror directie este perpendiculara
pe axul cadrului mobil, se produce o deplasare a masei seismice care roteste cadrul, rotire ce
va fi sesizata de traductorul de unghi - . Dupa o eventuala prelucrare, acest semnal este
amplificat prin A si readus n cadru sub forma unui curent de reactie ce va da nastere la un
cuplu activ care aduce cadrul mobil la pozitia initiala.
Aceste accelerometre lucreaza n banda de frecvente reduse, uzual 0 100 Hz, ntr-un
domeniu de ordinul 10g,
dar, prezinta o rezolutie ce
atinge 10-6g.
Se utilizeaza destul de
putin, deoarece sunt foarte
fragile si au un pret de cost
ridicat.
Selsine
Denumirea acestora este o prescurtare a expresiei ,,self synchronous mashine'' si servesc
att pentru transmiterea la distanta a unor pozitii unghiulare ct si pentru ,,telecomanda'' rotatiei
unui organ greu accesibil ce executa o viteza de rotatie [21,55, 56].
Din punct de vedere constructiv,
selsinul este practic un generator sincron, adica dispune de trei nfasurari statorice decalate la
1200 si o nfasurare rotorica monofazata. Comparativ cu generatoarele sincrone, rotorul selsinelor
este alimentat n general cu tensiune alternativa de frecventa industriala (50 Hz), iar, n cazul
unor
constructii speciale, la frecventa de 500 Hz.

Datorita fluxului creat de nfasurarea rotorica (figura 3.26.) se vor induce tensiuni
electromotoare n fiecare din nfasurarile statorice, amplitudinea acestora

depinznd de pozitia relativa ocupata de nfasurarea rotorica n raport cu pozitia nfasurarii

statorice.
Considernd ca Er este amplitudinea tensiunii rotorice si reprezinta unghiul ntre
cmpul rotoric creat de aceasta cu axa nfasurarii 1, amplitudinea tensiunilor induse n cele trei
nfasurari vor fi:
E1=Ercos; E2= Ercos(+2/3); E3= Ercos(-2/3),
(3.26)
cu mentiunea ca aceste tensiuni vor fi alternative si de aceeasi frecventa cu a
tensiunii rotorice.

Pentru transmiterea la distanta a unei pozitii unghiulare a rotorului cuplat la dispozitivul

a carui pozitii se masoara se va utiliza schema de legaturi indicata n figura 3.27., utiliznd doua
selsine. n cazul n care ntre pozitia rotorului g a selsinului generator si m a selsinului motor va
exista o diferenta, datorita curentilor de circulatie ce apar, rezulta un cuplu motor a carui valoare
e data aproximativ de:
(3.27)
cuplu ce se anuleaza numai n cazul n care g=m. Rezulta ca m va reproduce
pozitia dispozitivului condus g.

Cu precizarea ca utiliznd aceasta schema, se poate realiza si regimul de urmarire a

rotatiei unui element la care accesul vizual nu este posibil.
Selsinele au o comportare dinamica ideala la masurarea pozitiei unghiulare dar, trebuie
tinut cont si de posibilitatea unor ntrzieri ce apar datorita mecanismului de antrenare al
rotorului, inertia acestuia fiind practic neglijabila.
Traductoare de socuri si vibratii
Vibratiile reprezinta miscari oscilatorii n jurul unui punct caracterizat prin amplitudine,
viteza, acceleratie, frecventa iar, socurile reprezinta miscari n forma de impulsuri singulare cu

durata scurta fiind descrise de anumite legi de variatie n timp sau mai simplu, prin valori
cinematice maxime.
Vibratiile sunt de joasa sau nalta frecventa, libere sau ntretinute, amortizate sau
neamortizate, deterministice sau aleatoare, de translatie, torsiune, ncovoiere, etc.
n principiu, vibratiile se masoara prin cei trei parametri ai acestora, adica: amplitudine,
viteza sau acceleratie, prin cunoasterea carora se pot determina si ceilalti parametri (prin derivare
sau integrare). n practica se prefera solutia de integrare (derivarea duce de obicei la
intensificarea perturbatiilor de nalta frecventa), prin masurarea acceleratiei care prezinta si
avantajul ca nu este necesar un anumit sistem de referinta.
n practica, masurarea vibratiilor se face prin forta ce actioneaza asupra unei mase
seismice din componenta unor traductoare seismice.
Principial, dupa figura 3.28. traductoarele seismice sunt traductoare mecanice de tip
inertial compuse din: carcasa 1; placa de baza 2; resortul 3 cu constanta elastica k; masa seismica
m 4; dispozitivul de amortizare 5 cu factorul de amortizare c, traductorul n ansamblu fiind un
sistem mecanic de ordinul II, i - marimea de intrare, e marimea de iesire.
Ecuatia de miscare a masei seismice n domeniul
timp este:

(3.28)
Cu precizarea ca membrul drept al acestei relatii
reprezinta forta inertiala, n functie de relatiile existente ntre
coeficientii m, c, k n [10] sunt tratate cazurile: masa
seismica mare, resoarte slabe (vibrometre); resort rigid, masa si coeficient de amor-tizare
neglijabile (accelerometre); coeficient de amortizare mare, masa si constanta elastica neglijabile.
Traductorul seismic poate fi descris functional si n domeniul frecventa, prin aplicarea
transformatei Laplace relatiei (3.28) si determinnd functia de transfer care este de forma:

(3.29)
unde:

- pulsatia proprie de rezonanta mecanica;

- factor de amortizare.

Daca >> 0, atunci e >> i, traductorul se poate utiliza ca vibrometru, fiind realizat
constructiv cu masa mare si suspensie moale.
Daca << 0, relatia (3.29) devine:
(3.30)
ceea ce ne arata ca marimea de iesire este proportionala cu acceleratia, traductorul
ceea ce ne arata ca marimea de iesire este proportionala cu acceleratia, traductorul
functionnd ca accelerometru seismic, constructie ce presupune o masa seismica
redusa si o suspensie tare.

Functionarea traductorului seismic ca vibrometru impune utilizarea unui filtru trece-sus,

constructiv putnd reduce amortizarea sau creste masa seismica prin aceasta scaznd
sensibilitatea.
n cazul accelerometrelor e necesar sa utilizam un filtru trece-jos, iar cresterea frecventei
maxime de functionare devine posibila prin micsorarea masei sau cresterea amortizarii. Aceasta
solutie are avantajul reducerii gabaritului, dar, trebuie tinut cont de faptul ca sensibilitatea scade
cu patratul frecventei. Totodata cresterea amortizarii are ca efect largire benzii de frecventa,
prezentnd dezavantajul unui defazaj suplimentar ce face dificila analiza nodurilor de vibrare si a
socurilor.
n mod obisnuit, ca unitate de masura pentru acceleratii se foloseste m/s 2 sau acceleratie
gravitationala g=9,81 m/s2, iar punerea n evidenta a deplasarii masei seismice se face cu
traductoare adecvate de deplasare, viteza sau presiune (forta).

Bibliografie
http://www.scritub.com/stiinta/fizica/TRADUCTOARE252017149.php
http://www.robotics.ucv.ro/flexform/aplicatii_ser2/Mecatronica%20II/Cuta%20AnisoaraTRADUCTOARE/continut.htm