Sunteți pe pagina 1din 17

Cuprins

ARGUMENT .................................................................................................................................................... 2
I.Istoria Aparatelor telefonice .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
II. Aparate telefonice ......................................................................................................................................... 4
Functiile aparatelor telefonice ....................................................................................................................... 4
A. Circuitul de transmisie /receptie a semnalelor de convorbire ............................................................... 4
B. Dispozitive pentru transmiterea numarului apelat spre centrala telefonica .......................................... 6
C. Soneria de curent alternativ .................................................................................................................. 9
III. Scheme de aparate telefonice .................................................................................................................... 10
1. Aparat telefonic BL ................................................................................................................................. 10
2. Aparat telefonic BC cu disc de apel ........................................................................................................ 11
3. Aparate telefonice electronice ................................................................................................................. 12
IV. Tipuri de aparate telefonice electronice .................................................................................................... 13
1. Aparat telefonic "Speaker-Phone" ........................................................................................................... 13
2. Aparatul telefonic mobil .......................................................................................................................... 14
3. Faxul ........................................................................................................................................................ 15
Bibliografie ...................................................................................................................................................... 17

1
ARGUMENT

Dezvoltarea comunicatiilor la mare distanta a luat o amploare deosebita în ultimele doua


decenii. În ultimii ani,comunicatiile la mare distanta au servit cercetarilor stiintifice în
domeniul atmosferei superioare si ale spatiului cosmic,cu ajutorul satelitilor artificiali si al
rachetelor cosmice.Tehnica telecomunicatiilor a putut avea si o dezvoltare
extraordinara,datorita indeosebi cercetarilor stiintifice.In prezent,ea aduce stiintei o justa
recompensa.

În istoria dezvoltarii comunicatiilor telefonice,se observa o serie de salturi care delimiteaza


diferite etape.Schimbarile calitative care caracterizeaza diferitele etape sau perioade,se datoresc
îndeosebi,progreselor în urmatoarele directii:

 marirea distantei de transmisiune;


 utilizarea cât mai economica a circuitului fizic prin marirea numarului de cai
telefonice,functionând pe acest circuit;
 îmbunatatirea calitatii transmisiunii si marirea sigurantei de functionare.

Din numarul de inventatori si oameni de stiinta ale unor realizari ce au adus progrese
importante în dezvoltarea telefoniei,se mentioneaza în cele ce urmeaza,numai câteva nume,mai bine
cunoscute.

La data de 14 februarie 1876, Alexander Graham Bell, face publica inventia sa, telefonul,un
aparat foarte simplu, redus la receptorul telefoanelor de acum,dar în masura sa transmita vorbirea,cu
totul multumitor, la departari de mai multi kilometri. Acest aparat servea atât la emisie,cât si la
receptie.

Aparatul lui Bell foloseste pentru transmiterea undelor sonore în curenti electrici si invers,un
traductor electromecanic,de genul receptorului din telefoanele actuale,format în principiu,dintr-un
electromagnet polarizat si o membrana de otel.Puterea electrica debitata de microfonul
electromagnetic în timpul convorbirii,fiind redusa,bataia circuitului telefonic,era de asemenea mica.

Un progres important s-a facut prin inventarea de catre Thomas Alva Edison,a microfonului
cu granule de carbune,in anul 1878.Prin aceasta,se moduleaza un curent continuu,dat de o
baterie.Cu ajutorul microfonului cu carbune si al receptorului electromagnetic,se puteau realiza in
vremea aceea,comunicatii telefonice la distante de pâna la câteva zeci de kilometri,pe fire din otel.

Alexander Graham Bell, a fost creditat ca fiind inventatorul telefonului si pentru ca a


inregistrat aceasta inventie cu doar câteva ore mai devreme decât a reusit sa o faca rivalul
sau,Elisha Gray.Ceea ce este mai interesant,este ca Bell a reusit sa-si faca inventia sa functioneze
de-a binelea,abia dupa alte 3 saptamani,folosind unele idei pe care Gray le subliniase în referatul
prin care încerca sa-si patenteze inventia.Aceste idei,în schimb,nu existau în brevetul lui Bell.

Etimologic vorbind,termenul de "telefon" provine din cuvinte grecesti; "tele" care semnifica
"de la distanta" si "fonos",însemnând "voce" sau "sunetul vocii".La modul general,putem spune ca
un telefon este un aparat care transporta sunetul la distanta,prin intermediul electricitatii.Principiul

2
de functionare poate fi enuntat pe scurt astfel: "Persoana care vorbeste în microfonul telefonului
face ca membrana sa vibreze".

Practic,nevoia de comunicatie la distanta,care a dus la inventarea telefonului,dateaza înca de la


începuturile existentei umane.Pentru a-si transmite mesajele la distante mari,la care sunetul vocii nu
putea razbate,oamenii au folosit semnale de fum,oglinzi,tobe de jungla,porumbei calatori si semnale
luminoase.Se spune ca Francis Baconi ar fi participat la inventarea telefonului,înca din anul
1627,numai ca lucrarea sa, "New Utopia" ,povestea doar despre un tub lung prin care se vorbea.Un
telefon adevarat nu putea sa apara decat dupa încetarea epocii electricitatii.

Principiile electricitatii pe baza carora a fost inventat telefonul,erau cunoscute înca din
1831,dar abia in 1854,un cercetator pe numele lui Bourseul,a avut revelatia ca sunetele vocii umane
ar putea fi transmise prin intermediul curentului electric.Au trebuit sa mai treaca înca 22 de ani,pâna
cand aceasta revelatie sa poata fi transpusa în practica.

Spre sfârsitul anului 1877,telefonul era introdus si în România.Fabrica de aparate telefonice si


de semnalizare din Bucuresti,Teirich&Leopolder,lansa noul sau produs,un aparat
"Telephon".Reteaua de telefonie se extinde în aproape toata tara,în orasele mai mari.

Telefonia îsi dovedise cu prisosinta marea utilitate si deschiderea serviciului pentru


public,atâta vreme amânata,nu mai putea întârzia.La 23 mai 1892 a fost promulgata "Legea pentru
exploatare telefonica".Guvernul era autorizat sa înfiinteze si sa exploateze prin Directia Generala
a Telegrafelor si Postelor,serviciul telegrafic,retele telefonice urbane si interurbane.Serviciul se
facea prin doua feluri de instalatii:

 permanente-posturi de abonat stabilite la domiciliul particularilor,la autoritatile statului si


orice alt stabiliment public;
 statiuni telefonice,publice,înfiintate în centrele mai active ale orasului,unde oricine avea
dreptul sa vorbeasca la telefon,în calitate de abonat sau neabonat.

Nationalizarea de la 11 iunie 1948,face ca activitatea de telefonie sa fie concentrata


la Ministrul Postelor si Telecomunicatiilor.Ulterior,în cadrul acestuia,se înfiinteaza Directia
PTT(Posta-Telefon-Telegraf).În decembrie 1989,printr-o hotarâre a noului guvern provizoriu,ia
fiinta ROM-POST-TELECOM,companie cu capital integral de stat,dar iesita de sub tutela
Ministerului Telecomunicatiilor.Se liberalizeaza piata aparatelor de telefonie si se introduc
serviciile telefonice cu valoare adaugata.În luna iulie a anului 1991,se înfiinteaza societatea
comerciala ROMTELECOM,singurul operator de telefonie fixa din tara,detinator al monopolului
de operare pentru serviciile de baza.

În noiembrie 1997,Romtelecom este inclusa pe lista societatilor care urmeaza a fi privatizate


si este transformata în societate nationala pe actiuni.

De la 1 ianuarie 2003,activitatea de telecomunicatii a fost liberalizata,mai multe companii


depunând la Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Telecomunicatii,cereri pentru a
primi licenta de operare pentru telefonia fixaa.Printre acestea:AstralTelecom,RDS-
RCS si Societatea Nationala de Radiocomunicatii si-au anuntat intentiile de a începe activitatea
în viitorul apropiat.

3
II. Aparate telefonice

2.1 Functiile aparatelor telefonice

Aparatele telefonice sunt terminale ale retelei care realizeaza urmatoarele functii:

 asigurarea comunicatiei telefonice prin conversia semnalului vocal în semnal electric la


emisie si conversia semnalului electric în semnal vocal la receptie;
 asigurarea semnalizarilor cu centrala telefonica prin:

1. Transmisia spre centrala telefonica a:

a).semnalizarilor de apel sau sfârsit de convorbire ;

b).semnalizarilor de numerotare (transmiterea numarului de apelat);

2. Receptia de la centrala telefonica a:

a).tonalitatilor privind stadiul de tastare al apelului (ton de disc,ton de ocupat,ton de


numar inexistent,ton de avertizare) al:

 apelului spre abonatul apelat;


 informatiei de teletezare(optional).

2.2 Elemente componente ale aparatelor telefonice

Aparatul telefonic este format din:

 circuit de transmisie/receptie a semnalelor de convorbire;


 circuit de transmisie a numarului apelat;
 circuit de sonerie pentru receptia semnalului de apel de la centrala telefonica;
 dispozitiv de comutare a liniei la circuitul de sonerie sau la circuitul de transmisie a
semnalului de convorbire si numerotare.

A. Circuitul de transmisie /receptie a semnalelor de convorbire

Cicuitul de transmisie/receptie a semnalelor de convorbire realizeaza urmatoarele functii:

 transmisia semnalelor electrice de convorbire generate de microfon,care asigura conversia


semnalelor vocale in semnale electrice;
 receptia semnalelor de convorbire si conversia lor în semnale vocale cu ajutorul
receptorului telefonic;
 alimentarea în curent continuu a microfonului;
 separarea galvanica între circuitul microfonului si cel al receptorului;
 eliminarea efectului local;
 limitarea semnalului electric la bornele receptorului,în vederea asigurarii protectiei urechii
umane în cazul aparitiei unor perturbatii în linia telefonica.

Circuitul de transmisie/receptie din aparatul telefonic contine:


4
o traductoare electroacustice:
 microfon telefonic(cu carbune, electromagnetic, electrodinamic,
piezoelectric, cu electret sau cu condensator)
 receptor electric(electromagnetic, electrodinamic
sau piezoelectric)
 sistem diferential;
 varistor pentru limitarea semnalului electric la bornele receptorului telefonic(în aparatele
telefonice clasice);
 circuit integrat de transmisie pentru controlul amplificarii semnalelor la emisie si
receptie,folosit în aparatele telefonice electronice.

Sistemul diferential asigura eliminarea efectului local si separarea galvanica între


circuitul microfonului si al receptorului.

Efectul local este fenomenul prin care abonatul îsi aude propria voce în receptorul
telefonic.Acest efect trebuie eliminat deoarece conduce la reducerea calitatii comunicatiei (abonatul
are impresia ca vorbeste prea tare si are tendinta de a vorbi mai încet,astfel ca se reduce semnalul de
convorbire în linie).

Eliminarea efectului local se obtine prin utilizarea unui sistem diferential,care are microfonul
si receptorul plasate în diagonalele puntii formate din acest sistem
diferential.

Sistemul diferetial este realizat cu transformator diferential în aparatele telefonice clasice si


este de tip RC în aparatele telefonice electronice.Ambele tipuri de sisteme diferentiale asigura
separarea galvanica între circuitele microfonului si receptorului.

Figura 1. Sisteme diferentiale utilizate în aparatele telefonice de tip:

a) BL(baterie locala) b) BC(baterie centrala) c) electronice

2.3Circuitul integrat de transmisie pentru aparatele telefonice electronice

Circuitul integrat de transmisie realizeaza urmatoarele functii:

 interfata între linie si diferite tipuri de microfoane si receptoare;


 interfata între linie si circuitul de numerotare integrat;
 adaptarea la diferite cerinte de transmisie (amplificare reglabila,controlul automat al
castigului de emisie si receptie,în functie de lungimea undei de abonat).

Schema bloc a circuitului de transmisie pune în evidenta urmatoarele unitati functionale:

5
 amplificatorul de emisie si atenuatorul asociat,care permit adaptarea circuitului pentru
conectarea la diferite tipuri de microfoane,în functie de amplificarea la emisie este necesara
si de adaptarea la impedanta microfonului;curentul de convorbire este transmis în linie prin
generatorul de curent de microfon conectat între bornele LN si SPLE;
 amplificatorul de receptie,care are asociat un etaj de iesire prevazut cu iesiri
corespunzatoare diferitelor tipuri de receptoare telefonice;
 unitatea de conectare pentru semnalul de numerotare DTMF spre linie între circuitul de
transmisie,care asigura si o amplificare pentru aceste semnale.Intrarea MUTE comanda
comutatia între modurile de convorbire si numerotare si permite realizarea urmatoarelor
functii:
 inhibarea amplificatoarelor de microfon si receptor;
 validarea intrarii DTMF;
 transmiterea unui semnal de control DTMF spre receptorul propriu.
 stabilizatorul de tensiune,care asigura tensiunea de alimentare pentru circuitul propriu si
pentru circuitele periferice.

Pentru reducerea consumului energetic pe durata transmiterii numarului apelat,se poate folosi
intrarea PD(power down),prin care se comanda reducerea consumului propriu de la 1mA la 55µA.

Figura 2. Circuit integrat de transmisie pentru aparatele telefonice

B. Dispozitive pentru transmiterea numarului apelat spre centrala telefonica

Aparatul telefonic poate transmite informatia de numerotare (numarul apelat) spre centrala
telefonica în urmatoarele moduri:

a) serii de impulsuri lipsa de curent egale în numar cu cifra care trebuie transmisa ;

b) semnalizare multifrecventa (DTMF=Dual Tone MultiFrequency),care se realizeaza prin


transmiterea simultana în linie a doua semnale de frecvente standardizate pentru fiecare cifra de
transmis.
6
Discul de apel asigura transmiterea spre centrala a cifrelor sub forma de impulsuri lipsa de
curent continuu.El dispune în acest scop de doua contacte ;CI=contact de impulsuri,care realizeaza
întreruperea buclei pe durata transmiterii cifrei si CS=contact de suntare a dispozitivului de
convorbire pe durata transmiterii cifrei,pentru a evita distorsionarea impulsurilor datorita
impedantei complexe a dispozitivului de convorbire si,de asemenea,pentru a elimina zgomotele în
receptor care pot fi provocate de întreruperea buclei de curent continuu.

Figura 3. Principiul de functionare a discului de apel

Caracteristicile de transmitere a impulsurilor de la disc sunt urmatoarele:

 frecventa impulsurilor de disc:10 Hz


 raportul P/I=1,6 (20% (P=durata pauzei;I=durata impulsului);
 intervalul de timp minim între doua cifre succesive: 350ms.

Circuitul de claviatura cu transmiterea cifrelor în curent continuu,contine un circuit integrat


specializat care asigura transmiterea cifrelor dupa principiul folosit de discul de apel,prin simularea
contactelor de impulsuri si suntare.Acest circuit de numerotare este controlat de abonat prin
intermediul claviaturii,cu urmatoarea dispunere a caracterelor:

1 2 3

4 5 6

7 8 9

* 0 #

7
Figura 4. Circuit de numerotare prin impulsuri de curent continuu

Circuitul de numerotare dispune de un oscilator care intra în oscilatie numai daca bucla
abonatului este închisa (LS=0).La întreruperea buclei de curent pe o durata mai mare sau egala cu
150 ms,oscilatorul iese din oscilatie.

Dupa amorsarea oscilatiilor,prin circuitul RC conectat la intrarea RS,se realizeaza resetarea


circuitului de numerotare.Nu este resetata memoria RAM,ceea ce permite mentinerea înregistrarii
ultimului numar format de claviatura pe o durata de aproximativ 15 minute,astfel ca se poate
asigura functia de retransmitere automata a ultimului numar,prin apasarea tastei " * ".

Circuitul de numerotare sesizeaza actiunea butonului claviaturii prin închiderea unui


contact intr-o pereche dintre intrarile R1...4(randul 1,coloana 4).Informatia de la claviatura este
validata si înregistrata numai daca este închis un singur contact.

Cifra formata la claviatura este decodificata si înregistrata în RAM,la adresa stabilita


de WRITE ADRESS COUNTER,a carui adresa este incrementata dupa înregistrare,pentru a
pregati adresa memoriei la care va fi înregistrata urmatoarea cifra receptionata.

Dupa receptia cifrei,se comanda transferul acesteia,înregistrata la adresa stabilita de


contorul adresei de cifre READ ADRESS COUNTER,în registrul de iesireOUTPUT
COUNTER,dupa care se realizeaza incrementarea adresei de citire pentru pregatirea adresei
memoriei de la care se va realiza urmatoarea citire de cifra.

Din registrul de iesire,se extrag impulsurile de curent continuu la iesirea DPO,sub


controlul si comanda circuitului logic de control.

Diferenta între continutul contoarelor adreselor de scriere si citire,reprezinta numarul de


cifre care trebuie transmise în linie.

Pe durata transmiterii impulsurilor de numerotare,se obtine la iesirea MASK 1,semnalul


logic "1",folosit pentru suntarea sau deconectarea dispozitivului de covorbire.

8
Intervalul de timp dintre doua cifre succesive este constant si determinat de circuitul logic
si de tactul local.

Retransmiterea ultimului numar este posibila prin actiunea tastei "*",daca intrarea RE este
"HIGH" si RSM este "LOW".Numarul memorat nu este afectat de apelurile de intrare,stergerea
din memorie a acestui numar se poate realiza prin actiunea tastei "#".

Circuit de claviatura cu numerotare în cod DTMF.

Informatia de numerotare poate fi transmisa spre centrala telefonica automata în cod


multifrecventa (DTMF).Pentru transmiterea unei cifre la centrala,circuitul de numeroatare
genereaza si transmite simultan în linie,doua semnale ale caror frecvente sunt cele asociate cifrei
respective.

Circuitul integrat care realizeaza transmiterea cifrelor de cod DTMF dispune de un


oscilator a carui frecventa este divizata de divizorul D1.Frecventele corespunzatoare cifrei formate
la claviatura se obtin sub controlul logic,care prelucreaza informatiile receptionate de la
claviatura,prin intrarile X1...4 si Y1...4,si comanda circuitele DX si DY care genereaza semnalul
digital corespunzator celor doua semnale de transmis în linie.Convertoarele
DAC,realizeaza conversia semnalelor digitale în semnale analogice.

Figura 5. Circuit integrat pentru semnalizare DTMF

C. Soneria de curent alternativ

Soneria permite receptia semnalului de apel transmis de centrala telefonica spre abonatul
apelat,semnal cu frecventa în domeniul 25-60Hz,tensiune eficace de 75V.

Aparatele telefonice clasice utilizeaza sonerii electromagnetice,care contin un circuit


magnetic,format din magnet permanent si piese polare de bobina.La receptia semnalului de
apel,circuitul magnetic comanda deplasarea unei tije de ciocanele,care lovesc succesiv doi clopotei
la fiecare inversare a polaritatii semnalului de apel.

9
Aparatele telefonice electronice folosesc sonerii electronice multitonale.Prin analiza
semnalului acustic de sonerie,s-a stabilit ca acesta este un semnal complex,cu componente de
frecvente cuprinse intr-o banda larga(400-4000Hz),cu un continut energetic mai important la
frecvente joase.Experimentele realizate cu aparate care permiteau reglajul frecventelor semnalelor
generate de soneria electronica,au stabilit preferintele abonatilor pentru semnale cu frecvente sub
800Hz,modulate cu un semnal de joasa frecventa(3-6Hz);se prefera de asemenea semnale cu
continut bogat de armonici.Semnalele electronice realizate pot fi bitonale sau multitonale
programabile(muzicale).

Alimentarea acestor circuite se realizeaza prin linia telefonica,folosindu-se în acest


scop,semnalul de apel care este redresat si filtrat în perealabil.Amorsarea oscilatiilor circuitului de
sonerie realizeaza numai depasirea unui prag de tensiune,ceea ce asigura evitarea actionarii soneriei
la salturile de tensiune determinate de închiderea sau deschiderea buclei de curent continuu la
transmiterea cifrelor sub forma de impulsuri lipsa de curent.Semnalele generate de circuitul de
sonerie sunt transmise unui receptor telefonic.

III. Scheme de aparate telefonice

1. Aparat telefonic BL

10
Figura 6. Aparate telefonice BL

Aparatul telefonic BL (cu alimentare la bateria locala),se conecteaza la centrale manuale de


tip BL si dispune de o baterie locala necesara alimentarii în curent continuu a microfonului cu
carbune.

Dispozitvul de apel DA si dispozitivul de convorbire DC pot fi conectate la linia telefonica


prin intermediul dispozitivului de comutatie (contactele furcii de apel CF).

Transmiterea apelului sau a sfârsitului de convorbire spre centrala se realizeaza cu


ajutorului inductorului IND,care genereaza un semnal alternativ de aproximativ 17Hz,75V.Acest
semnal de apel poate parcurge si circuitul soneriei aparatului telefonic,astfel ca abonatul poate avea
controlul asupra transmiterii apelului la centrala.Inductorul are doua contacte prin care se comanda
suntarea bobinei inductorului în repaos (prin contactul de repaos) si conectarea directa (obtionala) a
inductorului în linie(prin contactul de lucru).

Apelul este receptionat de soneria polarizata Sn,care este conectata la circuitul liniei prin
contactul de repaos al furcii CF1.Circuitul de închidere prin contactul de suntare al inductorului
IND.

Cu microreceptorul ridicat,contactele furcii comuta si comanda închiderea circuitului de


alimentare al microfonului si conectarea dispozitivului de convorbire la linia telefonica în vederea
transmiterii si receptia semnalelor de convorbire.Dispozitivul de convorbire este alcatuit din
microfon,receptor,transformator diferential si rezistenta de echilibrare în cofiguratii care asigura
eliminarea efectului local.

2. Aparat telefonic BC cu disc de apel

Figura 7. Aparat telefonic BC cu disc de apel

Aparatul telefonic BC (baterie centrala),este alimentat prin linie de la centrala


telefonica.Apelul de la centrala este receptionat de sonerie,conectata în linie prin contactul de furca
CF1.Condensatorul C conectat în serie cu soneria,are rolul de a asigura întreruperea buclei de curent
continuu spre centrala în starea de repaos a aparatului telefonic.

Cu microreceptorul ridicat,contactele furcii comuta si astfel se realizeaza:

 alimentarea în curent continuu a microfonului cu carbune;


 conectarea dispozitivului de convorbire la linia telefonica;
 deconectarea dispozitivului de apel de la linia telefonica.
11
Dispozitivul de convorbire este cu efect antilocal,obtinut prin utilizarea transformatorului
diferential si al rezistentei de echilibrare.Varistorul V are rolul de a limita tensiunea pe
receptor,asigurând o protectie la supracurenti si supratensiuni accidentale în linie.

Apelul spre centrala se realizeaza prin simpla ridicare a microreceptorului care conduce la
închiderea buclei de curent continuu spre centrala.

Transmiterea cifrelor la centrala automata se realizeaza cu ajutorul discului prevazut cu


contactele de impulsuri CI si cu suntare CS.Circuitul R1C asigura protectia la scântei a contactului
de impulsuri CI.

3. Aparate telefonice electronice

Figura 8. Aparate telefonice electronice

Aparatele telefonice electronice au realizat înlocuirea principalelor componente


electromecanice cu circuite integrate specializate.

Discul a fost înlocuit cu o claviatura si un circuit integrat de numerotare,care poate fi de tip


DP(dial pulse-de impulsuri de curent continuu) sau DTMF.
Circuitul de convorbire cu transformator diferential si microfon cu carbune,a fost înlocuit cu
sistemul diferential de tip RC si utilizeaza circuit integrat specializat de transmisie care permite
adaptarea la diferite tipuri de microfoane.
Soneria electromagnetica a fost înlocuita cu o sonerie electronica.
12
Puntile redresoare PR au rolul de a asigura alimentarea corecta a circuitelor
integrate,indiferent de polarizarea semnalului în linie.Acestea sunt de regula,realizate cu doua diode
redresoare si doua diode Zener,pentru a asigura o limitare a tensiunii de alimentare a aparatului
telefonic în cazul aparitiei unor tensiuni perturbatoare în linie.Se realizeaza,în acest fel,protectia
circuitelor integrate din aparat.

În functie de tipul numerotarii recunoscute de centrala,aparatele telefonice pot fi echipate cu


circuit de numerotare prin impulsuri lipsa de curent sau cu circuit de numerotare DTMF.Aparatul
telefonic poate folosi circuit integrat specializat de numerotare si transmisie.

IV. Tipuri de aparate telefonice electronice

Figura 9. Schema de aparat telefonic electronic

1. Aparat telefonic "Speaker-Phone"

"Speaker-Phone este un aparat telefonic care are o unitate de baza formata din amplificatoare
la emisie si receptie pentru realizarea comunicatiei fara a utiliza microreceptorul clasic,aparat
recomandat pentru teleconferinte si pentru abonati care doresc sa comunice fara a tine receptorul în
mâna.Exista în acest scop în unitatea de baza,un microfon conectat la amplificatorul de emisie si un
amplificator la receptie care este conectat la difuzor.

Semnalele de emisie si de receptie controleaza deschiderea unuia dintre contactele V1S sau
V2S,prin diodele PD1,PD2,amplificatorul diferential si inversor,pentru a conecta la linie microfonul
sau receptorul în functie de cerintele impuse de amplitudinea semnalului.

13
Figura 10. Principiul de realizare a aparatului telefonic "speaker-phone"

2. Aparatul telefonic mobil

Telefonia celulara consta în furnizarea de servicii de telefonie mobila,prin intermediul unei


retele de celule distribuite pe o arie întinsa.O celula are asociata o statie de baza radio(BTS=Base
Transceiver Station) care contine emitator radio,receptor radio si antena.Statia de baza radio
trimite si receptioneaza semnalele spre si de la telefoanele mobile aflate în aria de acoperire
radio.Un controller al statiei de baza(BSC=Base Station Controller),administreaza utilizarea
resurselor radio alocate statiilor de baza radio din sfera de actiune a acestuia.Conexiunea între
abonati este controlata si realizata de centrale telefonice (MSC=Mobile Switching Center)

Principiul pe baza caruia functioneaza telefonia celulara este acela al reutilizarii


frecventelor.Echipamentele radio aflate în fiecare centrala de telefonie celulara,precum si puterea
redusa a telefoanelor mobile permit ca aceleasi frecvente radio sa fie reutilizate în celule
diferite,multiplicând capacitatea de a initia apeluri fara a creea interferente.Aceasta metoda
spectrala,extrem de eficienta,contrasteaza evident,cu vechile sisteme de telefonie mobila,care
foloseau un transmitator central foarte puternic,care stabilea comunicatii cu telefoane mobile,având
putere mare,montate pe automobile,pe un numar mic de frecvente,canale care erau monopolizate si
nu puteau fi reutilizate pe o arie extinsa.

Principiul de functionare al unui aparat telefonic mobil

Principiul de functionare este destul de simplu.Fiecare celula contine o statie în care este
montat un transmitator conectat la o antena care opereaza banda de 900 MHz sau 1800 MHz.Acest
echipament asigura acoperirea unei zone care,de obicei,are o raza cuprinsa între 3 si 15
kilometri.Celulele mai mici asigura acoperirea în tuneluri,galerii de metrou si pe anumite
sosele.Marimea ariei de acoperire este influentata de mai multi factori,printre care particularitatile
topografice ale zonei,populatia si traficul.

Atunci cand deschidem telefonul mobil,controller-ul statiei de baza(MSC),va determina celula


care va prelua apelul si îi va aloca un canal radio liber,pe care se va purta conversatia.Celula este

14
aleasa astfel încat sa ofere cel mai puternic semnal disponibil.Daca ne aflam în miscare,semnalul
este scanat tot timpul,pentru a nu se pierde.În cazul în care acesta devine mai slab,legatura
telefonica este transferata imediat catre o alta celula mai apropiata.Presupunând ca o persoana se
afla pe drum si vorbeste la telefonul mobil timp de mai multe ore fara întrerupere,acesta nu va
sesiza,ca,de fapt,a folosit mai multe celule diferite.Trecerile de la o celula la alta,nu
sunt,practic,sesizate de catre utilizator.

De fiecare data când este pus în functiune,telefonul mobil îsi stabileste singur,un fel de
diagnostic.Dupa aceea,începe sa scaneze canalele disponibile,alegându-l pe cel care ofera semnalul
cel mai puternic.Chiar daca nu vorbim,telefonul continua sa scaneze,cautând în permanenta sa
capteze cel mai puternic semnal,pentru a fi pregatit atunci când se va initia un apel.Reteaua de
comunicatii mobile este informata de modificarea pozitiei terminalului mobil,în raport cu celulele
radio,astfel încat,atunci când abonatul este apelat,sa se poata face legatura de comunicatii,prin
celula radio în care se afla acesta.

În momentul în care abonatul face apel,se realizeaza un schimb de semnalizari între terminalul
mobil si retea.Aparatul va trimite datele sale de identificare:numarul de telefon,numarul de serie
electronic,precum si identitatea operatorului la care este alocat si altele.Celula mai
apropiata,expediaza datele catre centrala,unde sunt prelucrate,iar aparatul va primi continuarea
faptului ca se afla în retea.

3. Faxul

Derivat din cuvântul "fascimil",termenul de fax se refera la tehnologia transmiterii datelor


prin intermediul unei linii telefonice.Veche de aproximativ 70 de ani,când era folosita pentru a se
transmite în cel mai scurt timp,fotografii catre redactiile ziarelor,aceasta tehnologie a cunoscut o
dezvoltare considerabila în anii 60 ai secolului trecut ,datorita perfectionarii echipamentelor,chiar
daca timpul de transmitere era înca destul de mare,ceea ce constituia un impediment,mai ales atunci
când era nevoie sa se transmita documente mai voluminoase.În anii 70,odata cu introducerea
tehnicii de comprimare a datelor,timpul de transmitere s-a redus drastic,ceea ce a facut ca faxul sa
devina un instrument aproape indispensabil pentru aproape orice birou.De atunci si pâna în prezent
,pozitia ocupata de fax s-a consolidat,la ora actuala estimându-se ca exista în lume
peste 100.000.000 de aparate în functiune.Anual,traficul prin fax depaseste 400 de miliarde de
pagini transmise,iar facturile aferente transmisiunilor fax,se cifreaza pe plan mondial,la
aproximativ 91 miliarde $.

Dezvoltarea exploziva a Internetului si mai ales a postei eletronice,a condus la opinia ca faxul
îsi va diminua rolul treptat.Cu toate acestea,aparitia noilor tehnologii a determinat mentinerea sa în
actualitate.

Deoarece utilizarea aparaturii fax este extrem de simpla-se pune foaia de hârtie în aparat,se
formeazaa numarul apoi se apasa pe butonul de transmitere-multa lume are impresia ca întregul
proces e la fel de simplu si cs nu pune probleme.Realitatea e cu totul alta,existând numeroase
probleme care tin de compatibilitatea dintre diferitele tipuri de aparate.

Cauzele sunt urmatoarele:în primul rând,pentru ca tehnologia evolueaza în permanenta,noile


tipuri de aparate beneficiind de tot mai multe functii,este necesara asigurarea compatibilitatii lor,nu
numai cu modelele imediat precedente,ci si cu alte generatii de aparate,care înca se afla în
functiune,unele dintre ele fiind vechi chiar si de 15 ani.

Functionarea faxului

15
Transmiterea unui mesaj de tip fax este mult mai complex decât ar parea la prima vedere.În
primul rând,aparatul de la care se face transmiterea trebuie sa primeasca o confirmare ca la apelul
sau raspunde un aparat de acelasi tip,capabil sa receptioneze un fax si nu un modem,un robot
telefonic sau o fiinta umana.În momentul în care s-a primit aceasta confirmare si s-a stabilit ca doua
aparate fax au legatura,urmeaza un schimb de informatii cu privire la parametrii tehnici ai fiecaruia
dintre ele.Dupa aceea,cele doua aparate încearca sa ajunga la un punct de vedere comun în privinta
transmisiei si receptiei,cautând sa realizeze un compromis acceptabil,daca exista diferente între
parametrii tehnici.Urmatorul pas este evoluarea conexiunii telefonice pentru stabilirea ratei optime
de transfer a datelor.În sfarsit,mesajul poate fi transmis.Cu toate acestea,este posibil ca pe retea sa
apara zgomote neasteptate sau alte distorsiuni care pot avea ca efect denaturarea mesajului
transmis.De aceea,aparatul care primeste faxul,controleaza receptia corecta a informatiei si trimite
aparatului care a transmis faxul,un mesaj de înstiintare prin care sa indice daca aceasta a fost
primita corect sau daca exista un numar inacceptabil de erori.

Protocolul pentru transmiterea si receptia unui fax,a fost definit de Uniunea Internationala a
Telecomunicatiilor (ITU),prin Recomandarea T.30.

Secventa decurge dupa cum urmeaza:

1. Imaginea care trebuie transmisa este scanata folosind coduri binare,obtinute cu elemente
binare "1" si "0",prin care se indica numarul de puncte negre sau albe succesive.O codificare de
acest fel conduce la o reducere substantiala a cantitatii de informatii care trebuie transmisa la
distanta.

2. Controlul comunicatiei între faxul apelantului si faxul apelatului este conform protocolului
T.30 si include urmatoarele faze:

 stabilirea comunicatiei;
 negocierea parametrilor de transmisie ale aparatelor fax;
 transmiterea datelor si controlul receptiei corecte a informatiei;
 eliberarea comunicatiei.

Datele pot fi transmise în retea printr-un modem,daca faxul este analogic.Pentru un fax
digital,transmisia este realizata printr-un canal temporal digital de 64 kbps,al liniei digitale.

La receptie,datele primite sunt extrase din secventele de mesaj T.30,apoi decompresate si


tiparite sau memorate.

Asadar,secventa de operatiuni corespunzatoare unei transmisii fara erori,arata în felul urmator:

 aparatul apelant formeaza numarul si asteapta un raspuns;


 aparatul apelat detecteaza apelul si raspunde;
 aparatul apelat se prezinta ca fiind de tip fax si îsi detaileaza capacitatile;
 aparatul apelant raspunde cu un mesaj în care specifica parametrii de transmisie,rata de
transfer,rezolutia imaginii,dimensiunile ei,metoda de compresie utilizata,etc;
 aparatul apelant trimite o mostra de date pentru a testa conexiunea telefonica;
 aparatul apelat analizeaza mostra primita si accepta parametrii propusi sau solicita ca acestia
sa fie la un nivel mai scazut;
 aparatul apelant trimite datele;
 aparatul apelat trimite o înstiintare privind receptionarea corecta a datelor;
 convorbirea se încheie.

16
Sa mai precizam un aspect pur tehnic,anume ca aparatul apelant,trimite de obicei,un ton cu o
frecventa de 1100 Hz la care cel apelat,în momentul în care-l receptioneaza,raspunde cu un ton în
frecventa de 2100 Hz,pentru a indica faptul ca poate receptiona mesaje fax.Unele aparate
însa,folosesc frecventa de raspuns de 1850 Hz.În cadrul mesajului transmis de la un fax
analogic,cifrele binare de "1" se transmit prin semnal cu frecventa de 1650 Hz ,iar cele cu "0",se
transmit prin semnal de 1850 Hz.

Bibliografie

Tatiana Radulescu,"Telecomunicatii",Editura didactica si pedagogica,1997;

"Ghidul comunicatiilor IT&C",House of guides,2004;

Eugen Marza si Calin Simu,"Comunicatii mobile.Principii si standarde",Editura de vest,2003;

Paul Postelnicu,"Comunicatii telefonice si telegrafice",Editura didactica si pedagogica,1968.

17

S-ar putea să vă placă și