Cuprins

pag.
Introducere.

Aspecte istorice ale aparitiei sistemului AMPS.

1. Partea Teoretica
1.1 Sistemul de telefonie mobila AMPS. Caracterizarea generala.

1.2 Caracteristicile de baza ale sistemului AMPS.

1.3 Planul de frecvene.

1.4 Structura sistemului AMPS.

1.5 Modul de functionare al sistemului AMPS.

12

1.6 Supervizarea i controlul reelei AMPS.

14

1.7 Avantajele si neajunsurie sistemului AMPS.

15

2. PARTEA PRACTICA
2.1 Calculam numarul canalelor de trafic in retea.

16

2.2 Calculam numarul de celule intr-un cluster

16

2.3 Calculam numarul canalelor de trafic pentru fiecare celula a clusterului 17

2.4 Repartizarea canalelor in seturi pe celule.

17

2.5 Repartizarea celulelor in cluster si in afara lui. (Planul de coperire )

18

2.6 Determinarea distanei de reutilizare a frecvenei.

20

2.7 Reprezentarea planului de frecvene.

21

Concluzii

22

Bibliogarfie

23

Introducere

Dupa cum stim, de la aparitia comunicarii vocale si vizuale trecusera decenii

greu decuprins documentar,

insa aceaste forme de interactiune au fost si sunt

irevocabil elementele de baza in dezvoltarea omului ca fiinta inteligenta elementul

care ne-a permis sa aducem la un nivel ridicat viata, tehnologiile si altele pe care le
posedam la moment si le vom dezvolta pe viitor. La randul sau comunicatiile au fost
mereu un privelegiu si necesitate de a fi dezvoltare, actualemente permitindu-ne sa
acoperim distanta de mii de kilometri in timp real fiind chiar in deplasare comtinua,
astfel putem intelege simplu conceptul de comunicare mobila.
In prezenta lurcare, se va prezenta unul dintre primele sisteme de comunicatii
mobile care a folosit o retea mobila formata din celule hexagonale cunoscut ca
sistem celular, este vorba despre sistemul AMPS.
AMPS este o tehnologie celulara de prima generatie care utilizeaz frecvene
distincte, sau "canale", pentru fiecare conversaie. Mai exista si versiunea
modernizata care a aparut in 1990, sitemul digital D-APMS.
Lucrarea este formata din 2 capitole,

in primul capitol se va prezenta

materialul teoretic, un scurt istoric, parametrele de baza, structura si functionarea

retelei in sistemul AMPS, avantaje si dezavantaele fata de alte sisteme analogice.
In cel a al doilea capitol voim proiecta folosind valorile obtinute prin calcul, o
retea celulara in sistemul AMPSclasic, folosind date initiale pentru calcul, primite de
la profesor.

Aspecte istorice ale aparitiei sistemului AMPS.

Vom relata pe scurt evenimentele esentiale ce au favorizat aparitia sistemului
AMPS. Totodata tinem sa mentionam ca este un sistem invechit si depasit
capacitativ sicalitativ, fiind inlocuit de retele de comuicare de generatii superioare
cum ar fi 2G(GSM), 3G(UMTS), 4G(LTE). Ultima sa incetare de folosire fiind
documentata la 1 octombrie 2012 in Rusia.
n 1947 se nate conceptul de baz de telefonie celular , cnd
cercettorii i dau seama c, prin introducerea unor zone celulare pot mbunti
substanial ecacitatea convorbirilor. In decembrie 1947, Douglas H. i W.Rae
Young, ingineri la rma american de cercetare Bell Laboratories, propun construcia
unor celule hexagonale ca relee pentru telefoanele mobile. Philip T. Porter (tot de la
Bell Labs) propune ca turnurile celulare s e plasa te n vrfurile unor hexagoane
imaginare, astfel ca emisia recepia s se desfoare n trei direcii.
Primul telefon mobil complet automat, numit MTA (Mobile Telephone
System A) a fost dezvoltat de Ericsson i lansat pe pia n Suedia n 1956. Avem dea face cu primul sistem care nu necesit control manual, dar avea dezavantajul
greutii (cntrea 40 kg!). MTB Produce o versiune mai evoluat, cntrea doar 9
kg i a fost introdus n 1965 i ajunsese pn la 600 la desinare.
n 1970, Amos E. Joel, Jr. de la Bell Labs inventeaz un sistem care s
permit telefoanelor s treac dintr-o arie celular" n alta fr ntreruperea
convorbirii telefonice, iar in decembrie 1971, AT&T i prezint oferta pentru
serviciul de telefonie celular ctre Comisia Federal de Comunicaii (FCC). Dup
ani de dezbateri i audiene, oferta este acceptabil abia n 1982 ca Serviciu Avansat
de Telefonie Mobil (Advanced Mobile Phone Service - AMPS),fiind dat in
explotare comerciala, alocndu-i-se frecvene din gama 824-894 MHz. Serviciul
analogic AMPS este depit i nlocuit de D-AMPS (digital) n 1990.

2. Partea Teoretica
1.1 Sistemul de telefonie mobila AMPS. Caracterizarea
generala.
AMPS (Advanced Mobile Phone System) este una dintre primele reelele
bazate pe principiul FDMA (Frequency Division Multiple Access acces multiplu
cu diviziune in frecven ).
Iniial AMPS a fost proiectat pentru un numr nu prea mare de utilizatori de
aceea clusterul pentru sistemul AMPS era preconizat s fie format din 7 celule, din
aceste considerente i din perspectiva dezvoltrii sistemului seturile de canale pentru
fiecare celul au fost formate dup urmtorul principiu:
a) au fost formate 7 grupe de seturi
b) au fost formate 3 tipuri de seturi pentru fiecare celul, de aceea repartizarea
seturilor de canale pentru fiecare celul se efectueaz conform tabelului de mai jos.
c) n fiecare celul iniial se utilizau seturile de canale ale grupeiA, iar n continuare n aceeai celul puteu fi utilizate seturile de canale corespunztoare grupelor B
i C.
Tab. 1.1 Repartizarea seturilor de canale pe celule.
1A

2A

3A

4A

5A

6A

7A

1B

2B

3B

4B

5B

6B

7B

1C

2C

3C

4C

5C

6C

7C

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

.....

653

654

655

656

657

658

659

660

661

662

663

664

665

666

43
.....
631
652

1.2 Caracteristicile de baza ale sistemului AMPS

Sistemul AMPS are urmatoarele parametri de baza :
banda de frecvene utilizat:
F1= 825-845 MHz (SM SB)
F2= 870-890 MHz (SB SM)
numrul de canale n fiecare subband: N = 666;
ltimea de band a unui canal: fc = 30 kHz;
distana dintre dou purttoare consecutive: 30 kHz.
Comunicaia - sistem duplex folosind dou canale;
cele dou canale sunt plasate n cele dou subbenzi;
distana dintre canale duplex - 45 MHz.

1.3 Planul de frecvene.

Planul de frecvente al sistemului AMPS este prezentat in Figura 1.

Fig. 1 Planul de frecvente in sistemul AMPS.

1.4 Structura sistemului AMPS

Sistemul AMPS conine (figura 2):

- centrala telefonic proprie abonailor mobili: MTX;

- echipamente de celul sau staii de baz: BS;
- echipamente mobile (staii mobile): MS.

F
F
Fig. 2 Sistemul AMPS: configuraie general.
Legtura cu PSTN (reeaua telefonic public comutat) este realizat la nivelul
centralelor locale (LE) dar se poate stabili i la niveluri ierarhice superioare (ex. TE)
a) Centrala telefonic a sistemului (MTX=Mobile Telephonic Exchange)
(figura 2) este contectat cu fiecare staie de baz (grup de staii) printr-un fascicul
de linii telefonice (o pereche pentru fiecare canal radio duplex) i prin una sau
dou linii de date. Prin acestea din urm se realizeaz semnalizarea ntre cele dou
uniti pentru desfurarea unui apel.
Centrala este n legtur, prin linii telefonice, cu o central din reeaua
telefonic public comutat.

Fig. 3 Structura centralei telefonice pentru abonaii mobili i staiei de baz

AMPS

Reeaua de comutaie - Blocul care realizeaz legturile ntre canale

provenind de la staii debaz i canale provenind de la centrale din reeaua terestr

sau alte staii de baz.

Procesorul centralei telefonice (Figura 3 ) controleaz echipa-mentul

de conectare propriu, care:

- permite racordarea abonatului mobil la reeaua telefonic public,

comutat (RTPC, PSTN) care:

- controleaz activitatea staiilor de baz i controleaz majoritatea

activitilor staiilor mobile.

- dirijeaza comenzile ctre staiile mobile se transmit prin intermediul

staiilor de baz.
Rezult c elementul vital al sistemului AMPS este procesorul MTx; activitatea n
cadrul sistemului este foarte centralizat.

b) Staia de baz (Base Station) (figura 3) este compus din :

perechi de echipamente emitor - receptor, cte o pereche pentru fiecare

canal radio .

pentru recepie se folosesc dou antene pentru a realiza recepia cu

diversitate spaial de ordinul doi.

fiecare emitor are, n principiu, propria anten de emisie dar este posibil s
se adopte i soluii cu anten comun, care utilizeaz multiplexoare i filtre
de separare corespunztoare.

module pentru urmrirea nivelului semnalului (cadre supervizare linii),

module pentru canalele radio de comand/control i semnalizare cum ar fi:
- unitatea central,
- echipamente transmisiuni de date i poziionare)
- cadre pentru ntreinere i testare.
BS utilizeaz 2 antene de recepie pentru nlturarea efectului fading i n
antene de emisie. n sistem de telefonie mobil se observ fenomenul de scdere a
nivelului recepionat a ME, care se numete efectul fading. Exist 2 tipuri de efect
fading:
fading rapid se datoreaz faptului c semnalul sumar n antena ME este
format semnale ce parcurg diverse ci
fading lent este legat de fptul c ME nimerete n umbre unui obstacol.
Echipamentul mobil
Echipamentul mobil (ME) in AMPS conine urmtoarele pri componente:
Ae-r

Ar
UL

IU
E/R

Fig. 5 Structura staiei mobile n sistemul AMPS.

IU interfaa utilizatorului (tastatura, LED-uri, ecran, etc.)
UL unitatea logic
E/R emitor/receptor
10

Schema de structur a unui echipament mobil n forma mai detaliat este data in
figura 6.
Ae-r

Ar

FTBR

SD2

FTBR

ARF
SF1

FTBE

ARF
MF
M6

CP
MX

M6
SC/6
(666)

45MHz
AFI1
SF2
34,3MHz

MNS
UL

OL
Ext

Mute
AFI2

DMx

DMF

Rx date

10,7MH
z

Fig. 6 Schema structural a unui echipament mobil.

Unde:
FTBR filtru trece band de recepie
SD 2 selector de diversitate 2
C circulator
ARF amplificator de radiofrecven
SF 1,2 Mixer de frecven
AFI 1,2 amplificator de frecven
OL oscilator local
DMF demultiplexor de faz
MNS msurtor nivelului de semnal
DMx demultiplexor
Ext extensor
M6 multiplicator de frecven la 6

FTBE filtru trece bandp de emisie

ARFP amplificator de radiofrecven
de putere
MF multiplexor de faz
SC/6 sintezator de canale
CP copmresor
Mx multiplexor
UL unitatea logic
Mute acordarea fr zgomot la canal
Rx date linia de transmisiune de date

11

Calea de emisie semnalul vocal nimerete n microfon, unde este

trasnsformat n semnalul electric dup ce este compresat n blocul CP, multiplexat cu
datele de la UL n Mx i transferat n blocurile M6 i MF, unde se efectueaz o
modulaie n frecven a purttoarei canalului simplex de emisie, apoi semnalul se
amplific n ARFP, care are 4 trepte de reglare a semnalului. Acest semnal de reglare
a puterii de emisie este generat de ctre UL n rezultatul analizei nivelului de semnal
recepionat de blocul MNS. Semnalul de emisie nimerete n FTB emisie i prin
circulator trece n antena de emisie.
Calea de recepie n ME pentru AMPS se utilizeazpentru recepie 2 antene
diferite: una lucreaz permanent la recepie (cea din stnga) i a doua lucreaz i la
emisie i la recepie. Unul i acelai semnal de recepie nimerete la antena de
recepie i prin FTBR se aplic la selector de diversificare SD2. n SD2 se selecteaz
semnalul cel mai puternic care este aplicat la ARF, care la rndul su l amplific, iar
apoi nimerete n primul multiplexor, n rezultatul cruia se obine prima frecven
intermediar egal cu 45MHz, care este amplificat de AFI 1 i ca rezultat frecvena
servete pentru msurarea nivelului semnalului recepionat. La SF2 se aplic un
semnal al oscilatorului loca cu frecvena de 34,3MHz i se obine a doua frecven
intermediar egal cu 10,7MHz, care este amplificat de AFI 2. Frecvena
intermediar se aplic la DMF, iar dup ceea la DMx, unde se face separarea
semnalului vocal de semnalul de date. Semnalul vocal prin EXT se aplic difuzorului,
iar datele la UL. Pentru acordul fr zgomot pe un canal, ct i pentru trecerea de pe
un canal pe altul se utilizeaz legtura Mute, ce deconecteaz pe aceast perioad
semnalul sonor.

1.5 Modul de functionare al sistemului AMPS.

Sistemul AMPS utilizeaz un numr de canale doar pentru efectuarea procesului de
cutare i acces, ct i pentru semnalizarea, aceste canale se umesc S canale i, de
obicei, se utilizeaz ultimele 21 de canale din 666(cte un canal S pentru fiecare set

12

de canale ca minimum), aceste canale se utilizeaz n ambele sensuri i doar pe un

timp foarte scurt pn la atribuirea canalului de trafic liber.
Pentru utilizarea eficient a spectrului de frecvene utilizarea canalelor S n
ambele sensuri, i anume n cazul iniierii unui apel de ctre ME pe canalul S din
calula dat, se transmite un semnal special. Aceast procedur se numete porcedur
de acces. i la apariia a dou sau mai multe proceduri de acces de ctre abonaii
aceleeai BS se utilizeaz o procedur special pentru evitarea apariiei conflictelor la
acprarea unui cana liber. Aceast procedur const n urmtoarele: cnd ME
transmite spre BS semnal de iniiere a unei convorbiri pe canalul S iniial BS nu
elibereaz mimental un canal liber de trafic, doar la apariia peste un timp aleator de
timp aceluiai semnal de la ME la BS, BS elibereaz un canal de trafic i n acest
moment elibereaz i un canal S. Dac doi sau civa abonai iniiaz un apel n
acelai moment de tmip, datorit faptului c fiecare ME repet acest semnal peste un
timp aleator primul va primi canalul de trafic ME care are timpul repetare mai mic. n
AMPS procedura de acces i cutare se efectueaz pe acelai canal.
Procedura de cutare este o procedur prin care o BS iniiaz o legtur cu
unul din abonaii mobili aflai pe teritoriul calulei pe durata legturii BS i MTx
supravegheaz calitatea comunicaiei i dac este necesar se declaneaz procedura
de hand over intra sau inter celular. La nchierea convorbirii ME semnalizeaz acest
lucru cu un semnal special i BS consider n continuare canalul de trafic utilizat n
convorbire ca canali liber.
Regimul de ateptare (stand by) ME se afl permanent pe un canal S deservit
de alt BS. ME schimb acest canal S. Exist cazuri cnd ME recep-ioneaz de la
BS comenzi de a se transfera necondiionat de pe un canal S pe altul, aceasta are loc
cnd ntr-o celul este depistat un numr mare de abonai, care dac ar iniia o
convorbire sau ar fi apelai BS nu ar face fa acestui trafic.
Distana ntre BS i ME poate varia de la 0 la civa zeci de km, de aici rezult
o variaie n limitele foarte mari a nivelului semnalului recepionat. La o scdere a
cestui nivel sub nivelul limit BS i ME ntreprind msuri legate de ridicarea calitii
prin mrirea n 4 trepte a puterii de emisie. Aceast procedur se utilizeaz pentru a
13

exclude posibilitatea apariei interfeelor n cazul utilizrii semnalului maxim de

emisie.

1.6 Supervizarea i controlul reelei AMPS.

Supervizarea reelei AMPS urmrete urmtoarele:
1. controlul permanent al calitii legturii
2. efectuarea procedurii de cutare ME
3. accesul ME n reea
4. rezolvarea conflictelor la acprarea unui canal
Supervizarea calitii legturii: n PSTN sub noiune de supervizarea calitii
lagturii se subnelege procesul de aflare a strii terminalului aparatului(dac
receptorul este n furc sau nu).
n AMPS noiunea de supervizare cuprinde:
urmrirea strii abonatului
meninerea cmpului semnaluli de recepie la un nivel corespunztor
Pentru aceasta AMPS utilizeaz 2 tipuri de semnal:
a) semnalul SAT Supervisory Audio Tone
b) semnalul ST Signalization Tone
Pentru semnalul SAT sunt alocate 3 frecvene indicate in Tab 1.2.
Tab 1.2 Frecventele tonului audio de supervizare .
SAT 1

SAT 2

SAT 3

5600Hz

6000Hz

6400Hz

Acest semnal este n afara benzii canalului tonal i se separ uor de aceast
band printr-un filtru trece sus.
Fiecare BS poate utiliza doar unul din aceste semnale SAT i ME recepionnd
aceste semnale poate concluziona pe teritoriul a crei BS se afl i care este
urmtoarea BS cea mai apropiat.
Fiecare ME recepionaez semnalul SAT corespunztor i fr prelucrri
suplimentare l transmitespre BS, iar BS recepionnd semnalul SAT de la ME
efectueaz urmtoarele:
14

 hotrte c legtura cu abonatul mobil are o bucl nchis (canalu este

controlat)
apreciaz distana relativ de la BS la ME

1.7 Avantajele si neajunsurie sistemului AMPS.

Sistemul AMPS a fost primul sistem de telefonie celular cu extinderea pe arii
mari. n acest sistem s-au depistat nite neajunsuri legat de dirijarea prea centralizat
a funcionrii sistemului, aceasta a dus la:
a) imposibilitatea utilizrii celulelor cu raza mai mic de o mil, acesat s-a
ntmplat din cauza c la deplasarea abonailor mobili era necesar de a efectua foarte
des procedurile hand over, ce se primeau la nivelul MTx;
b) neamplasarea BS n locul gsit conform calculului a condus la apariia unor
situaii cnd o parte din abonai nu puteau efectua o legtur calitativ de la BS pe
teritoriul creia celule erau amplasai i erau deservii de BS vecine, care nu
ntodeauna efectuau o comunicaie calitativ. ns n majoritate cazurilor BS era
amplasat la o distan de 2025% de la cea care era calculat .
Comparativ cu sitemul NMT-450 aparat cam in aceiasi perioade in Europa.
capacitatea reelei este mai mare dect. Nivelul de zgomot industrial i atmosferic
mai redus. Conexiunea n incapere mai fiabile dect la NMT-450. Zon de conexiune
stabil pentru o singur staie de baz este mai mica, fornd operatorii s plaseze
statiile mai aproape una de ala.

15

2.

PARTEA PRACTICA

Date initiale:
Tab 2.1
Raza
i

Celula

Sistem

Banda frecvente,

Canal duplex, set

F1/F2, MHz

canale

827840 /872885

1,4

R,km
4

3,7

AMPSclasic

Proiectarea unei retele celulare de comunicatii mobile se efectueaza conform

algoritmului urmator:
2.1 Calculam numarul canalelor de trafic in retea.
Conform instructiunilor determinam daca F1 F2 :
F1 840 827 13MHz
F2 885 872 13MHz

F1 F2

Calculam nr. total de canale de trafic

N

F1 F2
13MHz

433,3 canale.
f c f c 0.03MHz

unde, fc - ltimea de band a unui canal. Pentru sistemul AMPS clasic este
30kHz = 0,03MHz.
Sistemul AMPS foloseste un numar de canale de trafic egal cu numarul total de
canale in retea , deoarece prima generatie a acestu isistem nu foloseste banda de
protectie.
Deaceia Ntr=N=433,3 canale de trefic
Conform rezultatului avem un numar zecimal la care partea intreaga va
reprezinta numarul total de canale de trafic iar partea fractionara se va utiliza in
planul de frecvente.
2.2 Calculam numarul de celule intr-un cluster
k i 2 ij j 2 42 4 3 32 16 12 9 37

celule.

Clusterul obinut este format din 37 celule.

16

2.3 Calculam numarul canalelor de trafic pentru fiecare celula a

clusterului
Ncan .cel

Ntr 433

11.7
k
37

canale intr-o celula

In acest caz ,conform rezultatului zecimal, in unele celule ale clusterului se va

utiliza un numr de canale egal cu partea intreaga a lui Ncan.cel. ,adica 11 canale, iar
in altele se va utiliza partea intreaga +1 a lui Ncan.cel.,adica 11 1 12 canale . Astfel
in celulele 1...32 se vor folosi cite 12 canale , iar in celulele 32...37 cite 11 canale .
2.4 Repartizarea canalelor in seturi pe celule
Construim un tabel n prima linie a cruia n fiecare celul, numerotm celulele
consecutive dintr-un cluster, consecutiv, din a doua linie, numerotm fiecare celul a
tabelului cu un numr al canalului, formnd setul de canale al fiecrei celule a unui
cluster, prezentat n Tabelul 2.

Tab. 2.2 Repartizarea canalelor in seturi pe celule

1

10

27

37

1
38

2
39

3
40

4
41
78

5
42

6
43

7
44

8
45

9
46

10
47

27
64

37
74
111

406
-

407
-

407
-

115

148

152

185

189

222

226

259

263

296

300

333

337

368

372
409
-

405
-

410
-

411
-

412
-

413
-

414
-

415
-

433
-

Din tabel rezulta ca canalul duplex 4 contine setul canalelor de trafic:

4,41,78,115,152,189,226,263,300,337,372 si 409.

17

2.5 Repartizarea celulelor in cluster si in afara lui . Planul de acoperire.

Formarea clusterilor si repartizarea seturilor de canale in celulele clusterului

const n procedurile:
1 Se alege o celul oarecare de pe teritoriul ce trebuie acoperit i acestei celule
iniiale i se atribuie un oarecare set de canale.
2 Cele mai apropiate 6 celule care vor utiliza acelai set de canale se determin
deplasndu-se din centru celulei iniiale perpendicular pe fiecare din laturile
celulei iniiale cu i uniti (sub unitate se subnelege distana dintre 2 celule
vecine) in cazul nostru distanta = 4.
3 Sub un unghi pozitiv n sens geometric(de la o linie contra acelor de ceasornic)
de 60 se deplaseaz cu j celule , unde distanta pentu reteauan data = 3.
Celulei obinute i se atribui setul iniial de canale 1.
4 Se alege o oarecare celul ce se afl ntre celulele ce au primit deja un set de
canale i se repet pasul 1,2,3.
Procedura se termin atunci cnd toate celulele cuprinse ntre celulele cu
setului.
5 Pe teritoriul acoperit se formeaz grupuri de celule numite clustere a cror
hotare se indic cu o linie mai groas.
Not: n celule vecine nu se permite utilizarea seturilor de canale
vecine;ntre celulele cu setul iniial de canale nu trebuie sa existe celule ce nu
au primit un set de canale i nu trebuie s existe celule ce au primit dou sau
mai multe seturi de canale.

18

Figura 2.3 Repartizarea celulelor n cluster i n afara lui (Planul de acoperire al

teritoriului )

19

2.6 Determinarea distanei de reutilizare a frecvenei.

Distana minim dintre centrele a 2 celule cu acelai set de canale din clustere
vecine se numete distana de reutilizare a frecvenei i ea se calculeaz prin 2
metode:
I metod:
Conform razei celulei din datele iniiale i numrului de celule ntr-un cluster
avem distana de reutilizare a
D R 3k

D 3, 7 3 39 3, 7 111

frecvenei:

(km)

II metod:
Utiliznd coordonatele punctelor P1 i P2 din figura 2.3 obinem:
P1(x1,y1) = P1(5;11)
P2(x2,y2) = P2(12;7)
Folosim pentru calcul formula:
D R 3 [(x1 x2 ) 2 ( x1 x2 )( y1 y 2 ) ( y1 y 2 ) 2 ]

Calculam distana de reutilizare a frecvenei pentru cazul variantei propuse:

D 3, 7 3 (5 12) 2 (5 12) (11 7) (11 7) 2 3,7 3[37] 3,7 111 (km)

20

2.7 Reprezentarea planului de frecvene.

Prezentm planul de frecvene n figura 2.4, si canalul duplex 4:

Fig. 2.4 Reprezentarea planului de frecvene, si a canalului duplex 4.

Fp1ME=>BS = F1+fc/2 = 827+ 0,03/2 = 827+0,015 = 827,015 MHz
Fp433ME=>BS = F433- fc/2 = 840- 0,03/2 = 840-0,015 = 839,985 MHz
Fp1BS=>ME = F1+fc/2 = 872+ 0,03/2 = 872+0,015 = 872,015 MHz
Fp433BS=>ME = F433 - fc/2 = 827+ 0,03/2 = 885 - 0,015 = 885,985 MHz
Distanta dintre doua canale duplex va fi egala :
Fd = Fp4BS=>ME - Fp4ME=>BS = 827,105 - 872,105= 45 MHz
Nota. La calculul numarul canalelor de trafic am obtinut in rezultat un numar zecilal 433,3
partea intreaga a carui reprezinta numarul canalelr de trafic iar parta zecimala este reprezentata in
planul de frecventa (0,3) asociat frecventei maxime a canalelor simplex, fiind multiplicata cu
valoarea frecventei latimii unui canal si avand o valorea foarte mica nu se foloseste in trafic.
21

CONCLUZII
Efectuarea lucrarii individuale mi-a oferit posibilitatea sa studiez mai detailat
structura reelei AMPS, mi-a permis sa efectuez poiectarea retelei celulare, sa
elaborez un plan de frecvente de comunicatii i sa efectuez o analiza generala asupra
acesteia.
n prima parte a lucrarii am dat o descrire detailat a reelei AMPS,

in

capitolele ce au urmat am caractezizat: arhitectura reelei, parametrii, caracteristicile,

protocoalele, serviciile oferite, securitatea,

performanele acestei reeli.

De

asemenea, am constatat diferena ntre reeaua NMT450 care era folosita pe larg in
Europa. Am realizat c serviciile oferite de acest sistem de telecomunicaii este in
mare dezavantaj fata de cele actuale insa a jucat un rol important si a fost o baza si o
etapa necesara de trecere la nivelul urmator al serviciilor de comunicatii mobile , iar
inveniile ce au urmat acestuia, tind tot mai mult spre perfecionarea calitii
serviciilor de comunicare.
In partea a doua a proiectului , pe baza acestui sistem telefonic am proiectat o
reea celular determinnd parametrii de baz: numrul de canale de trafic
433canale, numrul de celule n cluster - 37, distana de reutilizare a frecvenei fiind
de 3, 7 111 km, am elaborat planul de acoperire al retelei si planul de frecventa.
La prezentare planului de frecvene am evideniat canalului duplex 4, care
include setul de canale 4, 41,78,115,152, 189, 226, 263, 300, 337, 372 si 409.
Repartizarea celulelor n cluster este prezentat avnd n vedere repartizarea uniform
a abonailor cu aceeai raz a celulelor.

22

BIBLIOGRAFIE
1. ndrumar metodic Comunicaii Mobile, editura UTM, 2008.
2. Ion Avram - Comunicatii mobile Ciclu de prelegeri Partea 1; Universitatea
Tehnica a Moldovei, Facultatea Radioelectronica si Telecomunicatii, Catedra
Radiocomunicatii.
3. http://celnet.ru/amps.php - Advanced Mobile Phone Service (AMPS)
4. http://www.comm.pub.ro/_curs/cmt/cursuri/CMT%2007%20Amps.pdf SISTEMUL DE TELEFONIE CELULAR AMPS
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Advanced_Mobile_Phone_System
6. http://www.ixbt.com/mobile/amps-nets.html - AMPS: B

23