COMUNICATII DE

DATE, an III - A.I.A

OBIECTIVELE CURSULUI
INTRODUCTIV

Indicarea bibliografiei
Definirea Comunicatiilor de date
Notiunea de semnal
Legatura matematicii cu analizea semnalelor
Reprezentarea semnalelor periodice

Semnalele elementare
Raspunsul sistemelor liniare la semnale ce se pot descompune in
semnale elementare
Exemple

INTRODUCERE
In jurul nostru sunt fenomene, evenimente, schimbari permanente
despre care dorim sa stim cat mai multe pentru a le controla, utiliza,
transforma sau evita. Asa-numitii senzori, individual sau in grupuri, ne
prmit sa sesizam aceste surse de date.
Apar astfel notiunile: Date, Semnale, Mesaje, Informatii, Cunostinte,
Sisteme de cunostinte.
Transmiterea acestora presupune: achizitie, conversie, reprezentare,
protocoale de transmisie, interfatare, circuite de transmisie, sisteme de
comunicatii, prelucrare.
Comunicatiile de date se ocupa de: date, semnale, reprezentare,
protocoale, interfatare, circuite de transmisie, canale de comunicatii.
Fara un suport matematic adecvat nu se pot evidentia, sistematiza si
utiliza eficient aceste entitati.

BIBLIOGRAFIE
BUSINESS DATA COMMUNICATIONS AND NETWORKING
JERRY FITZGERALD-Jerry FitzGerald & Associates, ALAN DENNIS-Indiana University
ALEXANDRA DURCIKOVA-University of Arizona
Editura: JOHN WILEY & SONS, INC, 2012, Ed a 11-a

COMPUTER NETWORKS FIFTH EDITION

ANDREW S. TANENBAUM-Vrije Universiteit Amsterdam, The Netherlands
DAVID J. WETHERALL-University of Washington Seattle, WA
Editura: PRENTICE HALL, 2011

DATA COMMUNICATIONS AND NETWORKING

Behrouz A. Forouzan, Sophia Chung Fegan
Editura: McGraw-HilI, 2007

DATA AND COMPUTER COMMUNICATIONS

Eighth Edition
William Stallings
Alte carti de COMUNICATII/TRANSMISII DE DATE (autori: Angheloiu, Isar, Mateescu, Nafornita, Spataru etc.)

Definitii
Comunicatii de date=
a) transferul de date i informaii de la o locaie la alta
b) proces care are loc ntre dou dispozitive care sunt direct
conectate de o form de mediu de transmisie punct la punct
Legatura punt la punt presupune o singura sursa conectata
cu cu un singur receptor.

SEMNALE
In comunicatii de date semnalele sunt marimi fizice cu ajutorul
carora se transmit mesaje; clasa semnalelor ce transmit mesaje
este foarte larga
In cursul de fata se studiaza numai semnalele ce pol fi caraclerizale
prin functii de timp. Aceste semnale sunt denumite semnale
deterministe si pot fi exprimate prin functii analitice de timp cu un
numar finit de parametri.
Semnalele care nu pot fi exprimate prin functii analitice cu un numar
finit de parametri, ci prin functii aleatoare (intamplatoare), se
numesc semnale aleatoare si nu conslituie obieetul acestui curs.

ANALIZA SEMNALELOR
Analiza semnalelor stabileste posibilitatile de a reprezenta semnalele
prin sume discrele sau continue de funcfli elemenlare (sinusoidale,
exponentiale etc.).
Aceasta reprezentare este extrem de utila in urmatoarele scopuri practice:
- analiza spectrala a semnalului in scopul determinarii intervalului de
frecvente (banda de frecventa) ce trebuie alocat canalului de comunicatii
afectat pentru transmiterea lui;
- determinarea raspunsului circuitelor liniare la un semnal dat. Aceasta
se realizeaza prin determinarea raspunsului circuitului analizat la un
semnal elementar si apoi, aplicand principiul superpozitiei, se determina
raspunsul circuitului la suma de semnale elementare care exprima
semnalul dat.
Analiza semnalelor se simplifica intr-o oarecare masura daca functiile
de timp prin care se exprima au anumite proprietati, cum ar fi:
periodicitatea, simetria si continuitatea.

PERIODICE, SIMETRICE,
CONTINUE
Care nu sunt
continue?

Care sunt pare

si care impare?

Care este
marimea
discontinuitatii?

REPREZENTAREA IN TIMP SI IN
FRECVENTA
Aceste reprezentari mai sint denumite in mod curent si forma de unda a
semnalului, respectiv spectrul de frecvente al semnalului. Oricare din
aceste doua reprezentari caracterizeaza in mod univoc semnalul. Altfel spus,
unei reprezentari in domeniul timp ii corespunde o singura reprezentare in
domeniul frecventa si, invers, unei reprezentari in frecventa ii corespunde o
singura reprezentare in timp.
Trecerea de la o reprezentare la alta se face cu ajutorul seriilor Fourier
pentru semnalele periodice, respectiv a transformatei Fourier sau a
transformatei Laplace pentru semnalele neperiodice (atunci cand seria
Fourier, respectiv transformata Fourier sau Laplace exista).
Sa se retina ca timpul este variabila la reprezentarea in timp (forma de
unda) si frecventa (sau pulsatia ) este variabila la reprezentarea in
frecventa (spectrul de frecvente).

EXEMPLE DE REPREZENTARI

s(t) = Ao sin (ot +o)

s = =1( sin ( t + ))

SEMNALE (FUNCTII)
ELEMENTARE
Determinarea raspunsului unui circuit liniar la o excitatie oarecare este
mult simplificata daca semnalul ce constituie excitatia poate fi descompus
intr-o suma de semnale elementare. Se foloseste principiul superpozitiei.
Functia exponentiala este definita prin expresia:
f(t) = Aest pentru - < t < +, unde s=+j este o variabila complexa
cunoscuta ca frecventa complexa.
Functia treapta unitate este definita astlel :
0, < 0
u(t)=
1, > 0
Funclia impuls unitate sau impulsul Dirac (t).
Functia (t) poate fi definita prin relatiile urmaloare:

(t)= 0 pentru t0 si (t) = 1

Reprezentari ale
semnalelor/functiilor
elementare

Varietatea de functii descrise prin

exponentiala Aet justifica de ce aceasta
sta la baza descompunerii oricarui semnal
intr-o suma (discreta sau continua) de
functii exponentiale.
Matematic se realizeaza aceasta
descompunere cu transformata Laplace.

Reprezentarea semnalelor
periodice prin serii Fourier
Descompunerea semnalelor periodice in functii
elementare se realizeaza cu ajulorul seriilor Fourier.

- Forma trigonometrica: = 0 + =1
cos 0 + sin 0
1
f0= = 0
2

Unde
este frecventa fundamentala.
Coeficientii ao, an, bn. se calculeaza cu relatiile:

- Forma armonica a seriei Fourier este: =

unde: =

2 + 2 , = tan1

0
2

+ =1 cos( 0 + 0

Armonici, Banda de frecventa

Seria Fourier armonica da o descompunere a semnalului periodic s(t) intr-o
suma de semnale cosinusoidaie ale caror frecvente sunt multipli ai
frecventei de repetitie a semnalului periodic. Aceste componente se mai
numesc armonici.
Atunci cand determinam analitic ampiitudinile An sau Ie masuram
experimental, spunem ca facem analiza armonica a semnalului.
Caracterizarea in domeniul frecventa a semnalelor periodice se face prIn
reprezentarea diagramelor spectrale de amplitudini si faze asa cum s-a
mentionat.
Banda de frecventa ocupata de un semnal periodic. Teoretic, spectrele
semnalelor periodice se intind de la = 0 la = . Practic spectrele sunt
limitate. Reprezentarea diagramei spectrale de amplitudini pune in evidenta
legea de descrestere a amplitudinilor, permitandu-ne sa limitam seria la un
termen de la care incepand amplitudinea componentelor este neglijabila.
Trunchierea seriei la un anumit termen depinde de cerinlele impuse tipului de
comunicatie care utllizeaza semnalul respectiv. Aslfel, analiza spectraIa a unui
semnal ne permite sa stabilim latimea benzii de frecvente efectiv ocupata de
acel semnal.

Forma complexa sau exponentiala

a seriei Fourier
Este data de expresia

si se obtine din seria trigonometrica prin

exprimarea functiilor sinus si cosinus,sub
forma exponentiala, utilizind relatiile lui
Euler.

Coeficientii seriei Fourier complexe se calculeaza cu relatia

Coeficientii Cn sint marimi complexe si pot fi reprezentaii prin
tinand seama de modul si faza.
Relatiile de legatura dintre coeficienjii Cn si coeficientii seriilor trigonometrica
si armonica sunt:

EXEMPLE

COMUNICATII DE
DATE, an III - A.I.A
Curs 2

OBIECTIVELE CURSULUI

Clarificarea unor concepte fundamentale, cum ar fi:

Reprezentarea datelor
Fluxuri de date
Tipuri de conexiuni, tipuri de retele
Topologii de retea
Protocoale si standarde
Modele de referinta (modelul OSI si TCP/IP)

ORGANIZATII DE STANDARDIZARE
Cele cinci organizaii principale care i-au manifestat influena n dezvoltarea industriei
comunicaiilor de date i calculatoarelor:
ANSI American National Standards Institute
Fondat n 1918, ANSI este o organizaie cu cca.1300 membri, ce supravegheaz
standardele din industria calculatoarelor.
Aderarea la aceste standarde nu este obligatoriie, dar beneficiul utilizrii acestora este
gradul ridicat de interoperabilitate ntre diferite platforme.
http://www.ansi.org
ISO International Organization for Standardization
Fondat n 1946, ISO este o organizaie internaional, compus din corpuri naionale de
standardizare din >75 ri
ISO a definit o serie de standarde pentru industria calculatoarelor, dintre care cel mai
important este modelul OSI o arhitectur standardizat pentru proiectarea reelelor
http://www.iso.org/iso/home.htm

ORGANIZATII DE STANDARDIZARE
ITU International Telecomunication Union
Fondat n 1865 i devenit United Nations Agency n 1947, ITU este o organizaie interguvernamental,
prin intermediul creia organizaiile private i publice dezvolt telecomunicaiile. Rspunde de adoptarea
tratatelor internaionale, reglementrilor i standardelor care guverneaz telecomunicaiile, inclusiv
frecvenele radio i TV
http://www.itu.int/net/home/index.aspx
IEEE Institute of Electronics and Electrical Engineers
Fondat n 1884, IEEE este o organizaie compus din ingineri profesioniti, oameni de tiin, studeni.
IEEE ntreine standardele proprii pentru industria electronic i a calculatoarelor i contribuie regulat la
activitatea altor organizaii de standardizare.
IEEE este cel mai bine-cunoscut pentru dezvoltarea standardelor pentru calculatoarei industria
electronic, n special standardele IEEE 802 pentru reelele locale
http://www.ieee.org
EIA Electronic Industry Alliance
Fondata n 1924, EIA este o asociaie comercial, reprezentnd comunitatea pentru tehnologia de vrf.
EIA sponsorizeaz un numr de activiti n folosul membrilor si, inclusiv conferine i trguri i ajut la
scrierea standardelor ANSI.
EIA a rspuns de dezvoltarea unor standarde foarte importante pentru conectarea dispozitivelor seriale:
RS-232, RS 422, RS 423
http://www.eia.org

COMPONENTE ALE
SCHIMBULUI DE DATE
Sursa unui mesaj: voce, muzic, imagini, date de calculator
Simbolurile sunt generate pentru a reprezenta datele care trebuie
transmise
Codarea informaiei: proces utilizat pentru a adapta simbolurile la
mediul de transmisie (canal)
Transmisie: simbolurile sunt transmise spre o destinaie dorita,
folosind un anumit mediu fizic (cablu, fibre optice, infrarosu, radio,
microunde)
Decodare: de la semnalul primit, simbolurile sunt extrase ntr-un fel
(operaia complementar celei de codare)
Refacere a mesajului original (predispus la diferite tipuri de
distorsiuni n timpul transmiterii sale)

SURSE DE DATE
Sursele de date pot genera semnale digitale, descrise prin reprezentari cuantizate pe nivele,
sau analogice descrise prin reprezentari continue.
(Semnalul este deja o conversie a stimulului generat de sursa cu ajutorul senzorilor si traductoarelor!)
Se mai pot clasifica in:
surse de date unidimensionale: semnale audio (vorbire, muzic, date pe PC)
surse de date bidimensionale: imagini statice
surse de date tridimensionale: transmisii video sau o secven de imagini n
schimbare automat n timp.
Semnalul poate ajunge la un singur destinatar transmisie punct la punct (unicast), la
mai multi destinatari simultan transmisie multipunct (multicast), sau la toti
destinatarii- transmisie broadcast
In realitate se intalnesc combinatii ale acestora (broadcast la nivel fizic si punct la punct
la nivel legatura de date)!

REPREZENTARE DATELOR
In comunicatiile de date acestea se reprezinta logic si fizic (electric)
Reprezentare logica se face prin biti de 0 si 1 sau asocieri de biti, grupati sub
denumirea de COD sau ALFABET. Ex. Codul ASCII (American Standard Code for
Information Interchange) are 128 (de la 0 la 127) caractere reprezentate de cate 7 biti
fiecare, sau ASCII extins are tot 128 caractere (de la 128 la 255) dar se reprezinta pe cate
un octet fiecare. Codul EBCD (Extended Binary Coded Decimal Interchange Code). Codul
HTML (HyperText Markup Language), Codul CCITT (Comit Consultatif International
Tlphonique et Tlgraphique), Codul Gray, BCD (Binary-Coded Decimal) etc.
(http://www.asciitable.com/) Cautati informatii pe internet!
Reprezentarea fizica se refera la semnalele electrice associate unor valori logice.
Exista multiple variante de reprezentare folosind:
a)- Semnale digitale sau b)- Semnale analogice
Semnalele analogice pot avea un numr infinit de valori ntr-undomeniu; semnale digitale pot
avea doar un numr limitat de valori.
n comunicaii de date, vom folosi frecvent semnale analogice periodice i semnale digitale
aperiodice.

PERIOADA, FRECVENTA, FAZA

Semnal analogic
Frecvena este rata de schimbare a unei marimi intr-un interval de timp. Schimbare ntr-un
interval scurt de timp nseamn de nalt frecven. Modificarea pe o perioad de timp
ndelungat nseamn de joas frecven.

Dac un semnal nu se schimba deloc, frecvena este zero. Dac un semnal se modific
instantaneu, frecvena este infinit.
Faza descrie poziia de und relativ la momentul zero.

Bandwidth=Limea de band este o proprietate a unui mediu; este diferena dintre cea mai mare i
cea mai mic frecven pe care mediul o poate trece n mod satisfctor.

Limea de band
analogic a unui
mediu este
exprimat n Hz.
O und sinusoidal are ca offset (decalaj) o
cincime dintr-o perioada, fata de momentul zero.
Care este faza n grade i radiani?

(1/5) 360 = 72 grade = 72 x 2 /360

rad = 1.256 rad

PERIOADA,
FRECVENTA,
FAZA
Semnal digital
Un semnal digital este un
semnal compozit, cu o
lime de band infinit.

Limea de band digital a

unui mediu este exprimat
n bii pe secund.
Despre BOUD discutam
mai tarziu!

INTERVALUL BIT
Un semnal digital are o rat de bii de 2000 bps. Care este durata fiecrui bit (interval de bit)?
Intervalul de bit este inversul ratei de bii.
Int. bit = 1/ 2000 s = 0.000500 s = 0.000500 x 106 ms = 500 s

RELATA RATA BIT SI FRECVENTA

THROUGHPUT, TIMP DE
PROPAGARE (TRANSFER)

COMPONENTA CONTINUA

DESINCRONIZARE,
AUTOSINCRONIZARE
Semnal digital auto- sincronizat
include informaii de sincronizare
a datelor transmise.
Acest lucru poate fi realizat dac
exist tranzitii n semnal care
alerteaz receptorul
la inceput,
la mijloc sau
la ncheierea de impuls.

CODAREA

Nivel de semnal, nivel de

date

CODAREA-clasificare

EXEMPLE
Codare Unipolara
folosind numai un nivel
de tensiune

0 = semnal pozitiv
1 = semnal negativ

0 = fara tranzitie
1 = tranzitie

COMENTARII EXEMPLE
Non return la zero Level (NRZ-L)
Doua tensiuni diferite pentru bitii 0 si1. Tensiune constanta pe durata intervalului bit.
Lipsa tranzitie adica nu se modifica tensiunea la sir de biti de aceeasi valoare.
De exemplu, absena de tensiune pentru zero, tensiune pozitiva constant pentru unu;
de cele mai multe ori, tensiune negativ pentru o valoare i pozitiva pentru alta.
Nonreturn la zero - Inverted (NRZ-I)
Tensiune constanta a impulsului pe durata unui bit. Data codificata ca prezenta sau absenta
de o tranzitie a semnalului la inceputul perioadei bit. Tranzitie (jos-sus sau sus-jos) denota o
valoare logica 1. Lipsa tranzitie denota o valoare logica 0

RZ utilizeaza trei valori:

pozitiv, negativ si zero.
Schimbari de semnal pentru
fiecare bit.
La jumatatea fiecarui interval
bit semnalul revine la zero
1 = tranzitie de la pozitiv la zero
0 = tranzitie de la negativ la
zero

MANCHESTER si MANCH. DIF.

CODARE PE BLOCURI

CODARE 4B/5B

Se doreste obtinerea unui cod cu nu mai mult de trei valori de 0

consecutiv pe secvena de date.
Unele coduri sunt utilizate pentru detectarea i corectarea erorii.

CODARE 8B/6T (cu

simboluri ternare)

8B/6T este destinat sa inlocuiasca un grup de 8 biti cu un cod cu 6 simboluri ternare

Fiecare simbol este ternar, avand unul din cele trei nivele (+1,0,-1)
Un cod de 8-biti poate reprezenta 256 posibilitati (28)
Un semnal ternar cu 6 simboluri poate reprezenta 729 posibilitati ( 36)

MODULARE IMPULSURI IN AMPL.

CUANTIZARE SEMN-AMPL.

Transmiterea in cod de impulsuri

PROCESUL DE CODIFICARE

FLUXURI DE DATE
Simplex

Semiduplex

Duplex

CONEXIUNI
Punct la punct

Multipunct

TOPOLOGII

Inel
Plasa

Stea

Magistrala

RETELE LOCALE
Multi LAN

Mono LAN

RETELE MAN

RETELE WAN SI RETELE IND.

Wide Area
Network

Retea industriala

TEHNOLOGII WAN
Cinci tehnologii sunt utilizate pentru transportul de date ntre nodurile
de circuit, intr-o retea WAN: circuit dedicat, circuit comutat, comutare de
pachete, ATM i Frame Relay
Circuit dedicat: calea de comunicare este stabilita ntre dou noduri
Circuit comutat: calea este o secven legat de conexiuni fizice ntre
noduri; exemplu: reeaua de telefonie
Comutare de pachete: datele sunt mprite n pachete; pachetele sunt
indexate i apoi trimise unul cte unul.
Fiecare nod verific destinaia i ncearc s trimita pachetul pe traseul
optim.
Nu este nevoie de ci dedicate n acest scenariu; exemplu: comunicare
VoIP

COMPARARE CIRCUITEPACHETE COMUTATE

Comutarea de circuite este scumpa, deoarece este nevoie de linii
dedicate.
Comutare de pachete permite s partajai mediul fizic:
mai multi utilizatori pot folosi simultan acelai link (legatura).
Mediul (traseul) comun utilizat n comutarea de pachete permite o mare
reducere de costuri.
Circuitele-comutate sunt mult mai fiabile dect daca se utilizeaza
comutarea pachetelor, pentru garantarea unor QoS cum ar fi: ntrziere
mica, bruiaj, rata de date etc.
In comutarea de pachete, congestia n reea poate degrada performana.
Cel mai mare duman al VoIP este ntrzierea, bruiajul (jitter).

FRAME RELAY si ATM

Sunt privite ca niste "tehnici de ncapsulare" utilizate pentru a interconecta LAN-uri intrun WAN. Datele care trebuie transmise sunt ncapsulate n pachete de mrime
variabil.
Creste eficienta transmisiei prin eliberarea de controlul individual al erorilor.
Necesita un antet suplimentar important n comutare de pachete pentru a face fa
controlului bitilor erornai.
Informaiile de control individuale devin inutile si sunt suprimate.
Frame Relay ofer un mecanism eficient de a "livra" date, transparent, pentru utilizatorii
finali; permite rate de date pentru utilizator de cel putin 2Mbps.
ATM vine de la Asynchronous Transfer Mode (fiind uneori denumite Cell Relay),
reprezint o evoluie a Frame Relay
Dimensiunea pachetului este fix i pachetele sunt numite "Celule"
- dimensiunea pachetului fixat permite reducerea antetului si creste viteza de
comutare
- adapteaz circuitele de comutare de pachete fiind definiti termenii de "circuit virtual" si
de canale virtuale multiple, cu rata de date pe fiecare canal setata la cerere.

PROTOCOALE si MODELE = o serie

Protocoale umane:
de
pasi
Buna ziua!
Sunteti amabil(a)
Am o intrebare
Introducere... Bla, bla.
transmiterea mesajului
actiuni specifice cand
mesajul se receptioneaza,
sau alte evenimente
(multumesc, la revedere
etc.
Protocoale in retele de date:
Masinile urmaresc omul
Toate activitatile de
comunicare in Internet sunt
guvernate de protocoale

bilet (cumparare)

bilet (decontare)

bagaj (verificare)

bagaj (ridicare)

poarta (imbarcare)

poarta (iesire)

Dus la avion

Adus de la avion

decolare

aterizare

zbor

Protocoalele definesc formatul, ordinea mesajelor emise si receptionate

prin entitatile de retea, precum si actiunile facute pe mesajul transmis
si receptionat

PROTOCOALE SI MODELE DE
REFERINTA
Dou concepte sunt eseniale in comunicatiile de date: protocoale i
arhitectur de protocoale pe straturi
Protocol: un set de reguli care ajut la dou sau mai multe dispozitive pentru a
schimba date unele cu altele.
Elementele cheie ale unui protocol sunt:
- Sintaxa: formatul de date, nivelul de semnal
- Semantica: informaii de control pentru coordonare i gestionarea schimbului
de date, control erori etc.
- Timing: include potrivirea vitezei de transmisie, sincronizarea i secventierea
datelor
Dou modele sunt utilizate pe scar larg: OSI i TCP / IP
Termenul "straturi", scoate n eviden faptul c fiecare strat utilizeaz serviciile
furnizat de ctre straturile de sub el.
OSI este un cadru generic pentru arhitectura, dar cand se spune TCP / IP e vorba de
domina implementarilor practice.

MODELE OSI si TCP/IP

Exemple de protocoale

De ce straturi- (Layers)?
Descompune fenomenul de comunicare in retea in parti mai mici si implicit mai simple.
Standardizeaza componentele unei retele permitand dezvoltarea independenta de un
anumit producator.
Permite comunicarea intre diferite tipuri de hardware si software.
Permite o intelegere mai usoara a fenomenelor de comunicatie.

MODELE OSI si TCP/IP

Functiile nivelelor
7
6
5
4
3
2
1

7. Browser (date), 6. Formatul informatiei (date), 5. Dialog (date), 4. Calitatea

serviciului si increderea in serviciu (segmente), 3. Routing (pachete), 2. Frame-uri si
MAC (cadre) si 1. Semnal si cablu (biti)

MODELE OSI si TCP/IP

aplicatie: sprijinirea aplicatiilor de retea
FTP, SMTP, HTTP

transport: proces-proces transfer de date

TCP, UDP

prezentare: permite aplicatiilor sa

inerpreteze sensul datelor, ex., criptare,
compresie, conventii specifice masinii
sesiune: sincronizare, verificare,
recuperarea datelor

Stiva Internet nu are aceste niveluri!

retea: routarea de datagrame de la sursa
aceste servicii, daca dorim, trebuie
la destinatie
implementate in aplicatie
IP, protocoale de routare
dorim?
legatura: transfer de date intre
elementele invecinate din retea
PPP, Ethernet
fizic: bitti pe mediu

COMUNICATII DE
DATE, an III - A.I.A
Curs 3

OBIECTIVELE CURSULUI
Transmisii de date
Nivelul fizic (medii de transmitere date)
Transmisia seriala asincrona si sincrona
Protocolul HDLC (High Level Data Link Control)

NIVELUL FIZIC
Nivelul fizic se ocup cu transmiterea nealterat a fluxului serie de bii,
nestructurat, prin mediul fizic. El trateaz caracteristicile mecanice, electrice,
funcionale i procedurale pentru accesul la mediul fizic, adic pentru activarea,
meninerea i deconectarea conexiunilor ntre entitile de nivel legtur de date.
Mediul fizic de transmitere poate fi:
- ghidat: cablu de cupru coaxial, fibra optica, perechile de fire rasucite
- neghidat: infrarosii, unde radio, microunde

CABLURI PENTRU COMUNICATII

Retelele (Ethernet-ul) folosesc
patru tipuri de cabluri:
Coaxial gros (thicknet)
Coaxial subtire (thinnet)
De tip perchi de fire rasucite

(twisted pair )
Fibra optica

CABLUL COAXIAL GROS (RG11)

Cablu coaxial gros (thicknet):
-grosimea cablului 1,27 cm, impedanta 50 ohm, banda de baza 1Gbps
-utilizat n televiziune i , n trecut, n reelele de calculatoare asigur transportul datelor
-este destul de flexibil
-este destul de uor de manipulat
Cablul coaxial este asociat cu 10 BASE 5
-Transport semnalul pn la 500 m
-mai dificil de manipulat datorit att grosimii, ct i
modului de conectare a plcii de reea la cablu
-pentru conectarea la cablu se utilizeaz mufe vampir (vampire tap), format din dou pri:
piesa care se ataeaz cablului i conine dispozitivul care strpunge nveliul pn la
miezul de cupru, iar n partea inferioar, transceiver-ul (Transmiter + Receiver), care are un
conector AUI (Attachment User Interface) , cunoscut i sub numele de conector DIX sau
conector DB 15
ATENIE la compatibilitatea dintre placa de reea i tipul cablului la care se face conectarea!

CONECTARA CABLULUI
COAXIAL GROS

CABLU COAXIAL SUBIRE - RG58

(THINNET)
este asociat cu 10 BASE 2
are grosime 0,635 cm
transport semnalul la 185 m
aparine familiei de cabluri RG 58
se utilizeaz cu terminatori de 50 ohmi
la capetele segmentului de cablu, avnd
rolul de a absorbi semnalele.

Conectorii sunt de tip BNC (British

Naval Connector)

CONECTORI PENTRU CABLU RG58

CABLUL TORSADAT

Cablul are uzual patru perechi torsadate, fiecare pereche format din 1-7 fire de cupru n
interiorul cablului. Rsucirea cablului reduce interferena electric i crosstalk. Alt
caracteristic important este aceea c firele sunt izolate cu un nveli de plastic (teflon)
cu dispersie mic (constanta dielectric a plasticului practic nu depinde de frecven).
Este destinat transmisiilor 1000BASE-T. Caracteristicile cablului torsadat i metodele de
testare sunt definite n TIA/EIA-568-B.2-2001.
Cablul torsadat este utilizat ca legtur (patch) ntre hub/switch i mufele din patch
panel i ntre portul din perete i calculator. Conectorii RJ-45 au fost utilizai ntotdeauna
pentru conectarea cablului.

TIPURI DE CABLURI TORSADATE

Screened Shielded Twisted

Pair

(S/UTP) Screened Unshielded Twisted

Pair, Foiled Twisted Pair, Screened Foiled
Twisted Pair

CABLURI DE RETEA SI DE
LEGATURA PATCH CABLES
Un cablu de legtur scurt, cu conectori la ambele capete, care este flexibil i utilizat
pentru legtura direct ntre dou dispozitive se numete, de regul, patch cable.
Pentru a le face mai flexibile, acestea sunt realizate din fire liate.

TIPURI DE LEGATURI

CATEGORII DE CABLURI
TORSADATE

CABLUL CU FIBRA OPTICA

ELEMENTE CONSTRUCTIVE

http://en.wikipedia.org/wiki/Optical_fiber_connector

EXEMPLE DE CABLURI OPTICE

XGLO
Multimode Fiber Optic Cable

OFNR
Optical Fiber
Nonconductive Riser

TRANSMISII OPTICE

LUNGIMI DE UNDA UTILIZATE

CONECTIVITATE FR FIR
Exist dou tipuri de conectivitate fr fir:
1. Unde infraroii
direct - cu vizibilitate direct este sigur
indirect - cu redirectare, bazat pe reflectarea pe suprafee interioare
(cnd distana este mare, semnalul poate fi recepionat numai parial
nesigur)
2. Radiofrecven (RF)
similar radio i TV, care emit n band larg
pot penetra prin perei, deci nu este limitat de vizibilitate direct
exist dou categorii:
- Unde radio n band ngust (o singur frecven)
- Unde radio n spectru mprtiat (mai multe frecvene) datele
transmise sunt mprite pe canale diferite, corespunztoare unor
frecvene diferite.

TRANSMISIA SINCRON
I ASINCRON

Problemele de transmisie serial necesit un mecanism pentru sincronizare

ntre transmitor i receptor
2 soluii:
Asincron
Datele sunt transmise caracter dup caracter 5 la 8 bii
Sincronizarea e necesar de meninut doar n cadrul fiecrui caracter
Resicronizare la fiecare caracter
Sincron-nivel bit
Blocurile de date transmise fr bii de start sau stop
Ceasurile trebuie sa fie sincronizate
Se pot utiliza linii de ceas dedicate
Pentru distane scurte
Afectate de imperfeciunile mediului
Ceas inclus n semnalul de date
Codare Manchester
Frecven purttoare (analog)

TRANSMISIA SINCRON
Sincron- nivel bloc/cadru/pachet
E nevoie de indicarea blocului de start i de stop
Utilizeaz preambulipostambul
Ex: serie de caractere SYN (hex 16)
Ex: blocuri de11111111 terminate cu 11111110
Mai eficient (informatie suplimentar sczut) dect asincron

TRANSMISIA ASINCRON

TRANSMISIA ASINCRON
Explicatie functionare
In cazul transmisiei continui, intervalul ntre caractere este uniform (laimea
elementului de stop)
In starea de ateptare (idle), receptorul caut tranziia din 0 n 1
Apoi eantioneaz urmtoarele 5-8 intervale (lungimea caracterului)
Pentru urmatorul caracter ateapt urmtoarea tranziie din 0 n 1
Mecanism de functionare simplu
Costuri reduse
Informatie redundanta de 2-3 bii per caracter (~20%)
Recomandat pentru date cu pauze mari (ex. la tastaturi)

CABLAJ STRUCTURAT TIA/EIA 568

Cablajul structurat reprezint un set de standarde ce determin modul de
cablare pentru un centru de date, birou sau cldire pentru comunicaii de date
sau voce, utiliznd cablu torsadati conectori RJ45.
Aceste standarde definesc modul de amplasare al cablurilor n topologie
stea, astfel nct toate ieirile (outlets) s se termine ntr-un patch panel
central (care este n mod normal format din rack-uri de ~0,5 m (19 inch), de
la care se poate determina exact cum vor fi utilizate aceste conexiuni.
Fiecare ieire (outlet) poate fi conectata la un switch de reea (n mod
normal montat tot dealungul unui rack) cablu straight-through sau ntr-un
telecoms patch panel care formeaz o punte n sistemul de telefon, realiznd
astfel conexiunea la portul de voce.
Standardele cer ca toate cele opt (8) fire din cablul torsadat s fie conectate,
rezistnd tentaiei de a dubla firele utilizate pentru comunicare sau a utiliza un
singur cablu att pentru date ct i pentru voce.
Pentru cablarea cldirilor comerciale:
reprezint un ghid pentru instalarea corect a cablurilor i mediului de
reea, n scopul maximizrii performanelor reelei
Divide proiectul de cablare n ase subsisteme
Explicaii:
6 zona de lucru unde sunt amplasate PC-urile utilizatorii finali
5 cablajul orizontal cuprinde cablurile de la PC-uri la camera Telco
4 Telco (Telecommunication closed) ncperea n care ajung toate
cablurile orizontale; poate conine i alte echipamente

CABLARE STRUCTURATA

CABLARE STRUCTURATA
Patch panel
unde sunt legate
cablurile orizontale
Hub-uri sau switch-uri
(dispozitive de conectare)

UPS (Uninteruptible Power

Supply)
3. ntre camerele Telecom (Telco) exist o magistral (backbone), care leag etajele
ntre ele, conectnd astfele toate camerele Telco. Magistrala poate fi un cablu
coaxial gros sau subire sau fibr optic (n funcie de configuraie)
2. Camera server-ului (intermediate cross connect)
1. Intrarea (Main cross connect), care reprezint locaia de unde ncepe proiectul de
cablare. La acest punct este legat furnizorlul de servicii legtura la lumea exterioar

PROTOCOLUL HDLC
HDLC= High Level Data Link Control

Este un protocol orientat bit, de format fix si lungime variabila

ISO 33009, ISO 4335
3 -Tipuride statii
2 Tipuride configuratiide legatura
3 -Moduride transmisiune
Staie primar initiaza dialogul
Controleaz modul de operare a legturii
Transmite cadre numite comenzi
Menine legturi logice separate cu fiecare staie secundar
Staie secundar
Funcioneaz sub controlul staiei primare
Transmite cadre numite rspunsuri
Staie combinat
Transmite comenzi i rspunsuri

MODURI DE COMUNICATIE-HDLC
Dialog Neechilibrat
O staie primar i mai multe staii secundare
Poate fi full duplex sau half duplex
Dialog Echilibrat
Dou staii combinate
Poate fi full duplex sau half duplex

2) Asynchronous Balanced Mode (ABM)

Configuraie echilibrat
Orice staie poate iniia transmisia fr a
cere permisiunea
Cel mai utilizat
Nu e necesar polling

1) Normal Response Mode (NRM)

Configuraie neechilibrat
Staia primar iniiaz transferul spre staia
secundar
Staia secundar poate transmite date doar
ca rspuns a unei comenzi de la staia
principal
3) Asynchronous Response Mode (ARM)
Configuraie neechilibrat
Staia secundar poate iniia transmisia fr
permisiunea staiei primare
Staia primar e responsabil pentru linie
Rar utilizat

STRUCTURA CADRULUI
Transmisie sincron
Toate transmisiile se fac n cadre
Un singur format de cadru pentru schimbul de date i control

Flag-ul 01111110 delimiteaz cadrul

Poate ncheia un cadru i deschide altul
Receptorul urmrete secvena de flag pentru sincronizare
Pentru a evita confuzia cu datele de tip 01111110, se folosete bit stuffing=inserare de bit
0 inserat dup fiecare secven de cinci biti 1 consecutivi
Dac receptorul detecteaz cinci 1, verific bitul urmtor
Dac e 0, se terge
Dac e 1 i al aptelea bit e 0, se accept un flag
Dac bitul al aselea i al aptelea e 1, se semnalizeaz eroare

CAMP ADRESA SI CONTROL-HDLC

Adresa
Identific staia secundar care trimite sau
recepioneaz cadrul
De obicei are 8 bii
Se poate extinde la multipli de 7 bii
LSB din fiecare octet indic dac este ultimul octet
(1) sau nu (0)
11111111este broadcast (toti biti cu valoarea 1)

Control
Diferii n funcie de tipul cadrului (primul sau primii 2 bii determin tipul cadrului)
Information datele de transmis ctre user (nivelul superior)
Controlul de flux i de erori folosind piggyback (blocuri)
Supervisory ARQ cnd nu se folosete piggyback
Unnumbered control suplimentar al legturii

IDENTIFICARE CADRE-HDLC

Bitul Poll/Final
Folosit n funcie de context
Cadre de comand:
Poll bit=1 cere rspuns de la cellalt capt
Cadre de rspuns:
Final bit=1 indic sfarsit rspuns la o comand

CAMPUL DE DATE SI FCS-HDLC

Informaia

Numai n cadre de tip information i unele

cadre de tip unnumbered
Trebuie s conin un numr ntreg de octei
Lungime variabil

Frame Check Sequence (sau CRC)

FCS
Detecia erorilor
16 bit CRC
Optional 32 bit CRC

OPERARE HDLC
Schimb de cadre de tip Information,

Supervisory si Unnumbered ntre dou staii

Trei faze
Iniializare
Transfer de date
Deconectare

Iniializarea

Cerut de orice parte

3 scopuri:
Cerere de iniializare spre cealalt parte
Specific modul de transfer (NRM, ABM, ARM)
Specific dac numrul de secven e pe 3 sau 7 bii
Dac cealalt parte accept, trimite un cadru tip UA (unnumbered acknowledge)
Dac cererea e respins, trimite un cadru de tip DM (disconnect mode)

OPERARE-HDLC (continuare)
Transferul de date
Transfer de cadre tip I, ncepnd cu numrul de secven 0
Cadre de tip S, pentru controlul de flux i a erorilor:
RR (receive ready)
RNR (receive not ready)
REJ (reject)
SREJ (selective reject)

Deconectarea
Iniiat de orice parte
Din proprie iniiativ, n caz de erori sau la cererea nivelului superior
Cadru de tip disconect (DISC)
Acceptarea deconectrii se rspunde cu UA

DIAGRAME-EXEMPLE DE DIALOG

ALTE EXEMPLE DE DIALOG

COMUNICATII DE
DATE, an III - A.I.A
Curs 4

OBIECTIVELE CURSULUI
Transmisii de date
Detectia si corectia erorilor
Controlul fluxului
Protocolale si tehnici specifice.

CONTROLUL TRANSMISIEI
Schimbul de date se poate face orientat conexiune sau neorientat
conexiune.
Pentru controlul schimbului de date, n funcie de nivelul din modelul
OSI la care are loc, se dispune de trei funcii care permit celor dou
dispozitive ce comunica sa se coordoneze unul cu altul:
1 - controlul erorilor n stratul de legtur de date se bazeaz pe
cererea automat de retransmisie date.
Controlul erorilor-permite receptorului:
- s informeze expeditorul de orice pierderea de date i
- de a solicita retransmisie
2 - controlul fluxului - se refer la un set de proceduri utilizate pentru a
limita cantitatea de date pe care sursa o poate expedia nainte de a
atepta o confirmare
3 - ordine/control dispozitiv care poate transmite peste o legtur i cnd
se poate transmite

DESPRE ERORI
Exista dou tipuri de perturbri ale reelelor: zgomot aleator i zgomot tranzitoriu.
Prin urmare, ne vom confrunta cu dou tipuri de erori:
- erori aleatorii (simple sau n rafal), mai uor de detectat i
- erori grupate care pot genera un mesaj ce poate fi citit, dar greit.
Controlul de integritate a datelor poate avea dou aspecte:
- detectarea sau/si
- corecia erorilor.
Dac mesajul conine suficient redundan, poate fi posibil s se corecteze eroarea
fr a fi nevoie s se retransmit mesajul de date.

TIPURI DE ERORI
Spunem ca o eroare apare cnd cel putin un bit este modificat pe
parcursul drumului dintre emisie/sursa i recepie/destinatie.
Erori de 1 bit
1 bit modificat
Biii adiaceni nu sunt afectai
Zgomotele nu afecteaza si alti biti
Erori n rafala/burst
Un numar mai mare de biti sunt afectati
Secven continu de B bii n care primul, ultimul i orice numr de bii intermediari
sunt afectai
Cauza, de regula, este zgomot n impuls
Efect asupra unui numar mai mare de biti la vitez mai mare de transmitere.

LOGICA DETECTIEI/CORECTIEI
ERORILOR

Bii suplimentari sunt adugai de transmitor pentru codul de

detecie/corecie a erorilor

BITUL DE PARITATE
- Valorea bitului de paritate este astfel nct caracterul are un numr par (paritate
par) sau impar (paritate impar) de biti 1 (unu)
- Numr par de bii eronai nu sunt detectai

Paritate para pe linii si coloane

SUMA DE CONTROL (CHECKSUM)

Expeditorul urmeaz paii de mai jos:

Unitatea de date este mprita n k
S presupunem c urmtorul bloc de 16
cuvinte de cate n bii fiecare.
bii se transmit folosind un control de 8 bii:
Toate cuvintele se aduna (bitii
10101001 00111001
corespondenti) folosind complementul Numerele sunt adunte folosind
complementul de unu:
de unu pentru a obtine suma (un nou
10101001
cuvant).
00111001
Suma este complementat i devine
-----------suma de control (checksum).
Suma
11100010
Suma de control este trimisa cu datele. Checksum 00011101
Receptorul urmeaz paii de mai jos: Sirul emis este: 10101001 00111001 00011101
Cadrul sosit este mprit n k cuvinte
Cnd receptorul se adun cele trei cuvinte,
de n bii fiecare.
se va obine peste tot 1, care, dup
Toate cuvintele se aduna (bitii
completarea, este 0 i arat c nu exist
corespondenti) folosind complementul nici o eroare.
de unu pentru a obtine suma.
10101001
00111001
Suma este complementat.
00011101
n cazul n care rezultatul este zero,
Suma
11111111
datele sunt acceptate: altfel, respinse.
Complement 00000000

CYCLIC REDUNDANCY CHECKS (CRC)

CRC este o metod destul de obinuit, dar inteligent, care
face verificarea erorilor prin divizare polinomial.
Paii urmtori contureaz metoda CRC:
Fie un cuvnt binar; fiecare bit poate fi considerat ca o variabil care are dou valori: 0
sau 1; numim aceste variabile ak-1, ...., a2, a1, a0 n cazul n care cuvntul conine k bii.
Putem scrie polinomul: P(x) = a0 + a1x + a2 x + a3x3 + .... + ak-1 xk-1
Ex.: 10001111, rezulta polinomul P(x) = x7 + x3 + x + x + 1
Utilizand un polinom special, numit generator, G(x) de grad r, divizam polinomul
xr P(x) prin G(x) si obtinem restul R(x). => xr P(x) = Q(x) G(x) + R(x)
Se demonstreaza ca lucrand in aritmetica modulo 2:
T(x)=xr P(x) - R(x) = xr P(x) + R(x) = Q(x) G(x)
Se transmite pe linia de date irul de bii corespunztor lui T (x).
La receptive, restul impartirii lui T(x) la G(x) este 0 daca nu sunt erori.
Atenie: aritmetic modulo 2:

0-0 = 0; 1-0 = 1; 0-1 = 1; 1-1 = 0

Sintetic avem
Pentru un numr de k bii transmitorul genereaz o secven de n=k+r bii
Transmite cei n bii (informatie si informatie de control)
Receptorul divide secvena recepionat cu G(x):

- Dac nu extist rest, se presupune c nu sunt erori

EXEMPLU

Tema: Scrieti expresia lui

P(x), G(x), R(x) si T(x).

POLINOAME GENERATOARE-G(X)

CRC este foarte eficient n cazul n care G (x) este ales n mod corespunztor.
G (x) trebuie s fie ales astfel nct x sa nu fie un factor, dar x + 1 sa fie un factor.
-In acest caz, CRC detecteaza urmtoarele erori:
Toate erorile n rafal de lungime l mai mica decat r=grad G (x)
Toate erorile n rafal care afecteaz un numr impar de bii
Toate erorile n rafal de lungime mai mare ca r + 1 cu probabilitate (2 r-1 -1) / 2 r-1

CORECTIA ERORILOR
De obicei, corecia erorilor detectate se face prin retransmisie (la Nivelul 2 data
link, din modelul OSI)
Nu este potrivita o astfel de corectie pentru transmisii radio (wireless)

- Rata erorilor e mare

- Multe retransmisii
- Intrzierile de propagare pot fi mari (cazul sateliilor) comparat cu timpul de transmisie
a unui pachet

- Ar necesita retransmisia pachetului eronat i a numeroase pachete ulterioare

Uneori este mai avantajos sa fie corectate erorile pe baza biilor recepionai (biti
de date i biti redundani (rezultai datorita algoritmului de codare in vederea
detectarii i coreciei erorilor).
Alteori nu se poate cere retransmisia si trebuie refacuta informaia prin metode de
corecie.

PRINCIPIUL CORECTIEI DE
ERORI

EXPLICATII PRINCIPIU
CORECTIE ERORI
Fiecare bloc de k bii este mapat ntr-un bloc de n bii (n>k)
- Cuvnt de cod
- Codorul (Forward Error Correction FEC) asigura conditiile pentru
corectie
- Unele codoare mapeaz k bii n n bii astfel nct originalul nu mai
apare in mod disctinct, iar la altele apare.
Adaug date redundante la mesajul transmis!
Cuvntul de cod pregatit este transmis spre destinatie
irul de bii recepionai este similar cu cel transmis, dar poate conine erori
Cuvntul de cod recepionat este procesat de decodorul destinatarului
- Dac nu sunt erori, blocul de date original este recepionat
- Unele configuraii de erori pot fi detectate i corectate
- Unele configuraii de erori pot fi detectate dar nu corectate
- Unele configuraii de erori (rare) nu pot fi nici macar detectate
Pot rezulta si date eronate la ieirea decodorului

CODUL DE CORECTIE HAMMING

Cuvnt: ir de bii ce reprezint cea mai mic unitate de date ntr-un mesaj.
Cod: set de cuvinte care alctuiesc toate posibilitile pe care le avem pentru a
construi un mesaj complex.
Confuzia dintre dou cuvinte este mult mai probabila cand aceste dou cuvinte sunt
asemntoare (au diferente intre ele de 1-2 biti).
Pentru a masura riscul de confuzie, s-a definit o distan ntre dou cuvinte dintr-un
cod: distana Hamming.
Distan Hamming dintre dou cuvinte (distana dintre dou cuvinte ntr-un cod):
numrul de bii diferiti existent n cele dou cuvinte.
Exemple :
0 0 1 1 si 0 0 1 0 : distanta d = 1
0 0 1 1 si 1 1 0 0 : distanta d = 4
Altfel spus, distana dintre dou cuvinte este numrul de schimbari care trebuie s
fie facute pentru a obine un cuvnt la altul.
Distanta Hamming a unui cod (d): distana dintre cele mai apropiate dou cuvinte
ale respectivului cod (valoarea minima al lui d calculata intre toate cuvintele codului).
Folosind diagramele Karnaught se pota alege coduri cu d optim:

PERFORMANTELE UNUI COD

CORECTOR
Acesta poate detecta un numr p de erori ntr-un cuvnt daca distana de
cod Hamming este mai mare sau egala cu p + 1.
Poate corecta un numar de p erori ntr-un cuvnt dac distana Hamming este
mai mare sau egala cu 2p + 1.
0000000000
0000011111
1111111111
1111100000

Acest cod are distanta d=5 si poate

- detecta 4 erori
- corecta 2 erori

Problema care se pune este aceea de a construi un cod care sa permita corectia
unei singure erori intr-un cuvant al acelui cod. Dat fiind numarul m de biti de
informatie utila, trebuie gasit numarul de biti redundanti r necesar a fi adaugati,
precum si valoarea logica a lor si modul de amplasare in informatia utila. Ajungem
astfel la cuvinte de cod de lungime: n=m+r

APLICAREA CODULUI
HAMMING
Se prezinta la curs, pe tabla!

CONTROLUL FLUXULUI
Pe de o parte controlul fluxului se refer la adaptarea de vitez de
transmisie dintre un transmitor rapid i un receptor lent, iar pe de alta parte
(in cazul retelelor) la utilizarea echilibrata a tuturor canalelor de comunicatie.
Asigur ca emitatorul s nu depesc capacitatea receptorului-previne
umplerea buffer-ului la recepie.

Sunt importante notiunile:

Timpul de transmisie-timpul necesar pentru a emite toii biii prin mediu (TT = n/C).
Timpul de propagare-timpul necesar unui bit pentru a parcurge calea de la sursa la
destinatie TP = TPL + TPE= L / Vm+k NE / C

Tipurile de incidente care apar:

- Mesaje/Pachete/Cadre pierdute
- Mesaje/Pachete/Cadre corupte (alterate)

Tehnicile de supervizare si remediere a incidentelor sunt:

- Prin confirmare pozitiv (ACK)
- Prin retransmisie dup timeout
- Prin confirmare negative (NACK) i retransmisie

PROTOCOLUL STOP AND

WAIT
Emitorul transmite cte un pachet/cadru i
ateapt confirmarea recepiei lui, nainte de
a transmite urmtorul pachet/cadru.
Dac sosete o confirmare pozitiv (ACK), va
transmite urmtorul cadru, iar dac
sosete o confirmare negativa (NACK), va
retransmite cadrul initial.
Destinaia poate opri fluxul de date dac nu
mai trimite confirmarea.
Tehnica este eficient dac pahetele de date
nu sunt lungi, sunt putine i timpul de
propagare este redus. Linia de date este
ocupat practic n permanen, corectia se
face prin retransmitere i eficiena nu este
mare.

FRAGMENTAREA SI
FEREASTRA GLISANTA
- Blocurile mari de date pot fi sparte n cadre mici cand mrimea buffer-ului
este limitat
- Erorile sunt detectate mai repede (cnd tot cadrul este recepionat)
- n caz de erori, este necesar retransmiterea unui bloc mic
- Evit ocuparea mediului de ctre o staie pentru un timp ndelungat
Protocolul Stop and wait devine inadecvat si se recomada:
Sliding windows (fereastra glisanta)- permite emitorului s nu mai atepte
confirmarea pachet cu pachet, ci s transmit un numr mai mare de pachete,
egal cu fereastra de transmisie.

Urmeaza a se emite cadrele 2, 3,,5

iar la receptor se asteapta cadrele 2,
3, , 5.

SLIDING WINDOW

ALTE ASPECT ALE FERESTREI GLISANTE.

PROTOCOLUL GO BACK N
Receptorul poate confirma cadre fr a permite transmisii ulterioare (Receive Not
Ready)
Trebuie s trimit o confirmare normal pentru reluarea transmisiei
Dac transmisia e de tip duplex, se utilizeaz piggybacking
- Dac nu sunt date de transmis, se trimite un cadrul de confirmare
- Dac nu este confirmare de transmis, se trimite ultimul numr confirmat din nou

Protocolul GO BACK N

Bazat pe protocolul sliding window-transmiterea n cadrul unei ferestre de

transmisie, ntoarcere napoi la cadrul eronat, (Go Back N) i retransmiterea
tuturor cadrelor ncepnd cu cel eronat.
Daca nu sunt erori, ACK ca de obicei cu urmatorul cadru asteptat
Daca sunt erori, rspunde cu respingerea cadrului (NACK)

- Elimin cadrul eronat i toate cadrele urmtoare pn ce cadrul eronat e recepionat

corect
- Transmitorul trebuie s retransmit (deci trebuie sa pastreze cardele care nu au
primit ACK) acel cadru i toate cadrele urmtoare (go back N)

GO BACK N

GO BACK N
Cadre pierdute
Cadrul i se pierde
Transmitorul trimite i+1
Receptorul primete cadrul i+1 n afara
ordinii ateptate
Receptorul trimite reject i
Transmitorul merge napoi la cadrul i i
reia transmisia
sau
Cadrul i se pierde i nu se trimite alt cadru
Receptorul nu primete nimic i nu
rspunde nici cu confirmare, nici cu rejecie
Transmitorul atinge time-out i trimite un
cadru de confirmare
Receptorul interpreteaz asta ca o
comand pe care o confirm cu cadrul
urmtor pe care l ateapt (cadrul i)
Atunci transmitorul retransmite de la
cadrul i
Se aplica si la Rejectie pierduta!

Cadre eronate
Receptorul detecteaz eroare n cadrul j
Receptorul trimite rejection-j
Transmitorul primete rejection-j
Transmitorul retransmite cadrul j i
toate cadrele urmtoare
Confirmare eronata
Receptorul primete cadrul i i trimite
confirmare care se pierde
Confirmrile sunt cumulative i
urmtoarea confirmare (i+n) poate sosi
nainte ca transmitorul s ajung la timeout pentru cadrul i
Dac transmitorul ajunge la time-out,
trimite un cadru de confirmare ca nainte
Aceasta se poate repeta de un numr de
ori, nainte ca o procedur de reset s fie
activat.

REJECTIA SELECTIVA
(RETRANSMITERE SELECTIVE)
Numai cadrele rejectate se retransmit
Cadrele urmtoare sunt acceptate de receptor i memorate
- Minimizeaz timpul de retransmisie
- Receptorul trebuie s aib un buffer destul de mare
- Este necesar mai mult logic la transmitor

COMUNICATII DE
DATE, an III - A.I.A
Cursurile 5 si 6

OBIECTIVELE CURSUROLOR
Semnale analogice
Canale si semnale analogice, capacitate, zgomote si limitari de transmisie.
Tehnici de codificare a datelor cu semnale analogice.
Multiplexarea.

CANALE DE TRANSMISIE SI
ZGOMOTE
Printr-un mediu fizic, ghidat sau neghidat, se pot stabili mai multe legaturi si transmite
simultan date. O astfel de legatura se mai numeste canal de date.
Canalele reale pot avea afectat capacitatea de transmisie a unei legturi de date.
Factorii principali care afecteaz calitatea semnalului ce codifica datele sunt:
zgomotele, ntrzierea i atenuarea.
Zgomotele sunt semnale ce apar suplimentar peste semnalul util pe parcursul
propagarii prin mediu. Prin masuri speciale se cauta minimizarea efectelor acestora.
Exist mai multe tipuri de zgomote:
- zgomotul termic,
- zgomotul de intermodulaie,
- diafonia i
- zgomotul n impulsuri.

ZGOMOTUL TERMIC
Depinde de temperatur i este prezent n toate dispozitivele electronice i
mediile de transmisie.
Are o distribuitie uniforma a puterii spectrale n banda de frecvene folosit pentru
transmiterea de date i de aceea se mai numete i zgomot alb.
El nu poate fi eliminat i astfel limiteaz superior viteza de transmisie a datelor
prin canal.
Are o importan deosebit la transmisiunile prin satelit, unde puterea semnalului
recepionat este foarte scazut.
Dac densitatea spectral de putere a zgomotului n banda de 1 Hz este:
N0 == kT, [W/Hz]
unde k= 1,38*10-23 J/K este constanta lui Boltzmann, iar T este temperature absolut
exprimat n grade Kelvin, deoarece zgomotul nu depinde de frecven, pentru o
band B oarecare, puterea zgomotului este:
N = N0 B [W] sau N = kTB [W]
sau n decibel-watt:
N =10 log(k T B) => N= 10log k+10logT+ 10log B = -226,6 + 10log T +10log B.

ZGOMOTUL DE INTERMODULAIE
SI DIAFONIA

Este cauzat de neliniaritile existente la transmitor, la receptor, sau sunt

cauzate de mediul de transmisie.
Atunci cand emitorul i receptorul sunt liniare, semnalul rezultat n urma
amplificrii este semnalul de intrare nmulit cu o constant. Neliniaritile sunt cauzate
de o funcionare incorect a unor dispozitive, sau de folosirea unor semnale de intrare
de putere prea mare, deci de o funcionare n zona neliniar a caracteristicii de transfer
a amplificatoarelor.
Zgomotul de intermodulaie are ca rezultat apariia unor semnale avnd frecvena
sum sau diferen a frecvenelor originale, sau multiplii ai acestora.
Diafonia se manifest n transmisiile telefonice, atunci cnd un utilizator aude pe langa
conversatia sa si o alta conversatie si se datoreaz n principal cuplajului dintre
perechile de fire din acelai cablu.
Poate aprea i cnd o anten capteaz semnale nedorite; dei antenele sunt
direcionate, energia se poate mprtia i ajunge n zona unei alte antene.
Diafonia este de acelai ordin de mrime, sau mai mic dect zgomotul termic.
Zgomotul termic, cel de intermodulaie i diafonia sunt relativ predictibile i deci se
poate ine cont de ele n proiectarea sistemelor de transmisiuni.

Zgomotul in impulsuri
Zgomotul in impulsuri:
este discontinuu i const din impulsuri sau vrfuri de zgomot de durat mic i
amplitudine relativ mare, cu caracter aleatoriu;
provine din surse exterioare sistemului de transmisiune: fulgere sau alte perturbaii
Electromagnetice (staii radio, motoare electrice de mare putere, transformatoare
electrice).
Sunt mai multe feluri de zgomote n impulsuri:
a)- de fluctuaii, datorat variaiilor tensiunii reelelor de alimentare cu energie electric
sau staiilor radio, are spectrul de putere uniform distribuit n banda frecvenelor utile;
b)- sinusoidal, datorat reelelor i echipamentelor de electroalimentare (apare
frecvena de 50 Hz i multipli si, cu Up=100mV) i datorat i apelurilor n frecven
(10,12, 16 kHz i Up=7mV);
c)- n impulsuri, care apare prin diafonie din circuite vecine n care se transmit
impulsuri de nivel mare
Exista recomandari al Organizatiilor de standardizare care recomanda msurarea unui canal de
comunicatie timp de 15 minute, sau cel mai apropiat interval n care ncape un numr ntreg de
pachete i numrarea impulsurilor care depesc un anumit prag (maximum 18 impulsuri ce
depesc -15dBmo).

DATE SI ZGOMOTE - inregistare

INTARZIEREA PE LINIA DE DATE

Formarea cozilor de pachete in bufferele routerului
Rata pachetelor sosoite pe linie depaseste capacitatea de expediere a legaturii
Pachetele astepta in coada sa fie expediate

Inceputul transmiterii pachetului (delay)

A
B

Asteptarea la coada (delay)

Buffere libere (disponibile): pachetele sosite sunt aruncate
(pierdute) daca nu sunt buffere libere

SUNT 4 CAUZE DE INTARZIEREA A

PACHETELOR
1. procesarea in nod:

2. coada
Timpul de asteptare la iesirea
liniei pentru transmitere
Depinde de nivelul de
congestie din router

verificarea erorilor
Detreminarea liniei de iesire

transmitere

propagare

procesare in nod

coada

CAUZE DE INTARZIERE
3. Intarzierea deTransmitere:

4. Intarzierea de propagare:

R=largimea de banda (bps)

d = lungimea fizica a liniei

L=lungimea pacetului (biti)

s = viteza de propagare (speed) in mediu

(~2x108 m/sec)

timpul de expediere in linie = L/R

intarzierea de propagare = d/s

Atentie: s si R sunt marimi foarte

diferite!
transmisie

propagare

procesare in nod

coada

ANALOGIE CU AUTOSTRADA
100 km
10 masini
in caravana

Statie
taxare

masinile se propaga la
100 km/h
Durata taxarii 12 sec de masina
masina~bit; caravana ~ pachet
Intr.: cat dureaza pana caravana
trece de a 2-a statie?

100 km
Statie
taxare

Timpul total de taxare pentru

fiecare statie = 12*10 = 120

sec
Timpul pentru ultima maina sa
ajunga de la 1 la a 2-a statie:
100km/(100km/hr)= 1 hr
Rasp: 62 minute

ALTA ANALOGIE
100 km
10 masin
In caravana

Statie
taxare

masinile se propaga la
1000 km/h
Durata taxarii 1 min de masina
Intr: Vor ajunge masini la a 2-a
statie inainte ca toate masinile
sa treaca de prima statie?

100 km
Statie
taxare

Da! Dupa 7 min, 1 masina este la a

2-a statie si a 3 a masina asteapta
la prima statie.
primul bit din pachet poate ajunge
la al 2-lea router inainte ca intreg
pachetul sa paraseasca primul
router!

INTARZIEREA TOTALA
d total = d proc + d coada + d trans + d prop
dproc = intarzierea de procesare

tipic cateva microsecunde sau mai putin

dcoada = intarzierea la coada

depinde de congestia din nod/router

dtrans = intarzierea de transmitere

= L/R, semnificativa pentru linii de viteza mica

dprop = intarzierea de propagare

de la cateva microsecunde la sute de msec

INTENSITATEA TRAFICULUI
R=rata legaturii (bps)
L=lungime pachet (biti)
a=rata medie de sosire a unui
pachet (1/s)
intensitatea traficului= La/R
La/R ~ 0: intarzierea medie in coada, mica
La/R -> 1: intarzierile devin mari
La/R > 1: sarcina mai mare decat poate fi onorata,

intarzierea medie creste spre infinit!

1-14

INTRZIEREA MASURATA IN
INTERNET
Programul Traceroute: furnizeaza o masura a intarzierii de la sursa la destinatie prin
Internet

Pentru toate punctele:

trimite trei pachete care vor atinge routerul i in drumul spre destinatie
routerul i va returna pachete de raspuns la emitator
se determina intervalul de timp de la emitere pana la receptia raspunsului.

3 probe

3 probe
3 probe

TROUGHPUT

throughput: rata (bit/timp) la care bitii

Se transfera intre emitator/receptor. Este:

instantaneu: rata la momentul detreminarii

mediu: rata de-a lungul unei perioade de timp
Legatura strangulata

Legaturile intermediare constrang throughput-ul cap-cap

Capacitatea
liniei
canalul poate transporta
Rsbiti
biti/sec
la rata
Rs biti/sec)
Ce se emit la client
server,
Sursa
emitecu
biti
fisiere
de de
F biti
intr-un canal
date

Capacitatea
liniei
canalul care poate
transporta
biti laRrata
c biti/sec
Rc bits/sec)

SITUATIE POSIBILA
Conexiune pereche
throughput cap-cap:
min(Rc,Rs,R/10)
in practica: Rc sau Rs
stabilesc strangularea

Rs

Rs
Rs
R

Rc

Rc
Rc

10 conexiuni partajeaza backbone-ul cu

strangularea de R bits/sec

ATENUAREA SEMNALULUI

Se defineste ca fiind reducerea puterii acestuia odat cu distana

parcurs, prin raportul:
A=10 log10 Pt/Pr [dB]
unde Pt este puterea transmis, iar Pr este puterea recepionat.
Pentru medii ghidate, atenuarea este exponenial i de aceea este deseori
exprimat n decibeli per unitatea de distan(dB/km).
Exprimarea in dB permite calculul foarte rapid pentru un mediu cu segmente ce au atenuari
diferite (se face insumarea algebrica a amplificarilor/atenuarilor de-a lungul canalului).

Pentru medii neghidate atenuarea este o funcie mai complex care depinde att de
distan ct i de condiiile atmosferice.

Atenuarea impune condiii de care trebuie inut cont n transmiterea datelor:

1-semnalul recepionat s aib o putere suficient pentru ca electronica receptorului s-l poat
detecta.
2-nivelul semnalului s fie suficient de mare fa de cel al zgomotului, ca semnalul
s poat fi recepionat fr erori.
Atentie: trebuie ca puterea s nu fie att de mare nct s aduc circuitele n zone de neliniaritate,
ceea ce ar duce la deformri suplimentare ale semnalului.
3-atenuarea semnalului crete odat cu creterea frecvenei. Se impune corectarea atenurii n
banda de frecvene n care se face transmisia, cu circuite pasive (bobine), sau folosirea unor
amplificatoare care amplific mai mult semnalele de frecvene nalte dect cele de frecvene joase
(egalizare).

ATENUARE, DISTORSIUNE SI ZGOMOT

dB = 3 + 7 3 = +1

Distorsiune

Zgomot

CURBE DE ATENUARE SI
INTARZIERE

Este prezentat distorsiunea de atenuare pentru o linie telefonic nchiriat,

msurat relativ la atenuarea de la frecvena de 1000 Hz. Valorile pozitive de pe
ordonat indic o atenuare mai mare dect cea de la 1000 Hz (unde este minim).
Distorsiunea de ntrziere apare din cauza c viteza de propagare a semnalelor
prin medii ghidate depinde de frecven (este foarte important pentru transmiterea
semnalelor numerice).

CAPACITATEA DE
TRANSMITERE A CANALULUI
Este VITEZA MAXIM cu care se pot transmite datele printr-o cale de
comunicaie (sau canal), n condiii precizate. Legat de capacitate avem definite:
Rata datelor (Bit rate) R - reprezint viteza, n bii pe secund (bps) la care sunt
comunicate datele (cand are valoare maxima devine egala cu capacitatea canalului).
Banda de frecvene, sau limea de band (bandwith), reprezint banda de
variatie a frecventei semnalului transmis impus de transmitor i de natura mediului
de transmisie, exprimat n cicluri pe secund sau Hertz (Hz).
Zgomotul reprezint nivelul mediu al semnalului perturbator existent prin calea de
comunicaie.
BER (Bit Error Rate) probabilitatea erorii sau rata erorii este rata de apariie a
erorilor i se calculeaz ca raportul dintre numrul de bii eronai receptionai i
numrul total de bii transmii; prin eroare se nelege recepionarea unui 1 cnd s-a
transmis un 0, sau invers recepionarea unui 0 cnd s-a transmis un 1.
Terminalul de date, DTE (Data Terminal Equipment) sau calculatorul transmite datele,
cu rata R, sub forma unor simboluri binare, sau bii, modemului. La transmiterea n
canal de catre modem, forma de semnalizare (forma semnalului) poate fi pstrat sau
modificat. Numele modem este o abreviere de la modulare-demodulare.

MODEMUL, BAUDUL
Modemul se mai numete DCE (Data Circuit Equipment), iar viteza de schimbare a
semnalelor de la ieirea sa i deci viteza din canal se numete vitez de semnalizare,
notata (Boud rate) v, i se msoar n numr de simboluri pe secund adic baud
sau Bd. Viteza de semnalizare o mai intalnim si sub denumirea de rata puls.
Relaia dintre D - debitul canalului i viteza de semnalizare este:
D = v log2 M [bps],
unde M este o putere a lui 2, i reprezint numrul de simboluri posibile generate de
modem. (Un simbol poate fi, spre exemplu, un nivel de tensiune care codifica b biti).
Relatia dintre D-debitul canalului si R-rata datelor:
D=R/b
Unde b reprezinta numarul de biti codati intr-un element de semnal.
Explicarea unor termeni
Viteza de semnalizare sau viteza de modulaie se msoar la ieirea modemului, deci la
intrarea n linia de date, i arat viteza cu care se schimb strile semnalului n canalul de
comunicaie: v=1/durata elementului minim [Baud].
Viteza datelor, rata datelor sau debitul terminalului de date se msoar la ieirea
terminalului de date deci la intrarea n modem: R=1/T [bii/secund] sau [bps]; T fiind durata
bitului.
Elementul de semnal este starea care rmne nemodificat un interval de timp t , de exemplu
un nivel de tensiune. Bitul poate fi format din unul sau dou elemente de semnal.

CANALE IDEALE, NYQUIST

Capacitatea canalelor ideale (fara zgomot).
Teorema lui Nyquist pentru canale ideale afirm c, dac B este banda
de frecvene disponibil a canalului (echivalent cu un filtru trece-jos ideal), atunci
capacitatea canalului pentru codarea cu M simboluri si b biti pe simbol este:
C = b B log2 M [bps]
adica pentru o band dat, capacitatea canalului poate fi crescut crescnd
numrul simbolurilor din canal.
Ex. 1 Care este capacitatea unui canal cu banda de frecventa de 3000Hz, ce foloseste 8
niveluri de semnalizare?
Cele 8 niveluri sunt cele M simboluri. C= 3 3000 log2 23 = 27000 bps

Ex. 2 Un sistem numeric ideal opereaz la 9600bps. Dac elementele de semnal sunt codate

cu 4 bii pe cuvnt, care este banda minima necesar a canalului?

C= 4 B log2 M, M= 24 =16; 9600 = 4 B log2 16 9600 = 4 B 4 => B= 600Hz

Ex. 3 Un canal fara zgomot, cu o lime de band de 3000 Hz transmite un semnal cu dou

niveluri (un bit pe nivel). Capacitatea canalului sau rata de bii maxim poate fi calculat: C= Rata
Bit Max. = 1 3000 log2 2 = 3000 bps = 3 Kbps
Ex. 4 Acelai canal fara zgomot, transmite un semnal cu patru niveluri de semnal (pentru fiecare
nivel, ne trimite doi bii). Rata de bii maxim poate fi calculat:
Rata Bit Max.= 2 x 3000 x log2 4 = 12000 bps

CANAL CU ZGOMOT, SHANONN

Raportul semnal pe zgomot este raportul dintre puterea semnalului
(S) i puterea zgomotului (N), notat fie cu SNR (Signal-to-Noise Ratio), fie cu S/N.
SNR = 10 log10 S/N [dB]
Rezulta ca pentru un anumit nivel de zgomot:
-creterea ratei datelor duce la creterea ratei erorilor.
-creterea puterii semnalului va permite receptorului s detecteze corect un numr
mai mare de bii n prezena zgomotului, deci scade rata erorilor.
-un raport SNR mare nseamn o calitate bun a semnalului recepionat i un
numr mai redus de repetoare (echipamente care refac semnalul).
Capacitatea maxim a canalului, n prezena zgomotelor, se poate calcula cu
formula stabilit de C. Shannon:
C = B log2 (1+ S/N) ~ B/3 SNR|dB

[bps]

Ex.: Care este capacitatea pentru o linie telefonic, avand frecventa de transmisie intre 300Hz si

3400 Hz i SNR = 30 dB ?

B= 3400-300=3100Hz; 10 log10 S/N= 30 <=> log10 S/N= 3 => S/N= 103

C = 3100 log2(1+1000)=30894 bps sau C= B/3 SNR|dB = (3100/3) 30 = 31000 bps

COMENTARII - SHANONN
C/B, [bps/Hz], reprezinta eficienta transmisiei si este un
parametru critic in orice sistem de transmisie de date.
Shannon a artat c dac informaia se transmite prin canal la
o rat mai mic dect cea dat pentru capacitatea fr erori (calculata cu formula
sa), atunci este posibil codarea informaiei cu un cod adecvat, pentru a atinge
aceasta limit superioar.
Se poate face o transmisiune n timp real, doar n cazul n care debitul (rata)
sursei este mai mic cel mult egal cu capacitatea canalului.
Ex. 1 O imagine TV se transmite de la o sursa care foloseste o matrice de 480x500 de pixeli
(elemente de imagine). Fiecare pixel poate avea una din 32 de intensitati posibile. Se transmit 30
de imagini pe secunda. Care este debitul sau rata sursei R? Daca se foloseste un canal cu banda
de 4,5 Mhz si raportul semnal pe zgomot de 35 dB, poate fi facuta transmisia in timp real?
Pentru codarea celor 32 de intensiti sunt necesari 5 bii per pixel, (32 = 25). Rata sau debitul
sursei va fi: R = 480 500 pixeli/imagine 5 biti/pixel 30 imagini/secunda = 3,6 106 bps.
Capacitatea canalului este:
C = B log2 (1+ S/N) ~ B/3 SNR|dB = (4,5 106/3) 35 = 52,5 106 bps
R<C => rata (debitul) fiind mai mica decat capacitatea canalului, transmisia poate fi facuta in timp
real.

ALTE EX. DE CALCUL

Ex. 2 Calculati rata de bii maxima (capacitatea) pe o linie telefonic. O linie telefonic n mod

normal, are o lime de band de 3000 Hz (300 Hz la 3300 Hz). Raport semnal / zgomot este de
obicei 3162.
Pentru acest canal capacitatea este calculata astfel:
C = B log2 (1 + SNR) = 3000 log2 (1 + 3162) = 3000 log2 (3163)
C = 3000 11,62 = 34860 bps

Ex. 3 Avem un canal cu o lime de band de 1 MHz. SNR pentru acest canal este de15. Care

este capacitatea canalului i nr. nivelurilor de semnal (transmitand minim 2 biti pe nivel)?

n primul rnd, vom folosi formula Shannon pentru a gsi limita superioar. C = B log2 (1 + SNR) =
106 log2 (1 + 15) = 106 log2 (16) = 4 Mbps
Apoi vom folosi formula Nyquist pentru a gsi numrul de niveluri de semnal.
4 Mbps = 2 1 MHz log2 M M = 4
OBS. Daca este transmisie sub limita data de Shannon, se considera ca avem un canal ideal si de
aceea se aplica Nyquist.

MODULATIA ANALOGICA (1)

Semnalele ce urmeaza a fi transmise ocupa o banda de frecventa mult mai mica
decat cea pe care o poate asigura mediul (canalul) fizic de telecomunicatii.
Se urmareste o utilizare intensiva, ceea ce inseamna realizarea unui numar cat mai
mare de legaturi simultane pe aceIasi circuit fizic.
Transmiterea simultana a mai multor semnale pe un acelasi circuit fizic este posibila
prin ulilizarea tehnicilor de multiplexare, in timp sau in frecventa, a semnalelor.
Multiplexarea in frecventa a semnalelor se bazeaza pe deplasarea spectrelor de
frecventa ale diverselor semnale, astfel incat acestea sa ocupe benzi de frecventa
diferite, fara a se suprapune. Deplasarea spectrelor semnalelor se realizeaza prin
modulatie.
Modulatia permite nu numai transmiterea simultana a mai multor semnale fara a
interfera intre ele, ci permite (in acelasi timp) utilizarea eficienta in sistemele de
comunicatie a fenomenului de propagare a undelor electromagnetice, adica:
- antene de dimensiuni reduse;
- tot spectrul semnalului este transmis in aceleasi conditii (atenuare, intirziere,
distorsiuni neliniare).

MODULATIA ANALOGICA (2)

In procesul de modulatie intervin urmatoarele semnale:
- semnalul s(t) ce contine informatia (mesajul), denumit semnal modulator;
- semnalul P(t), asupra caruia se transfera informatia, denumit purtator;
- semnalul sM(t) rezultat prin actiunea semnalului modulator asupra purtatorului,
denumit semnal modulat.
Modulatia consta in modificarea unui parametru al purtatorului P(t) de catre semnalul
modulator s(t), ce urmeaza a fi transmis.
Dupa natura semnalului purtator P(t), putem avea:
- modulatie cu purtator sinusoidal;
- modulatie eu purtator in impulsuri.
A modula inseamna a stabili o dependenta (dupa o anumita lege) intre un parametru
al purtatorului P(t) si semnalul modulator s(t).
Avem:
- modulatie de amplitudine (MA) sau ASK;
- modulatie de frecventa (MF) sau FSK;
- modulalia de faza (M) sau (MP) sau PSK.
Expresia in domeniul timp a semnalului MA este prin urmare: sMA(t) = A(t) cos (ot +o)
= [A o +ks(t)]cos (ot +o)

MODULATIA IN AMPLITUDINE (1)

Semnal modulator
nesinusoidal

Semnal modulator
sinusoidal: s(t) = ao cos (ot +o)
A(t) = Ao +kao cos (ot +o) = Ao[1+ m cos (ot +o)]
SMA(t) = Ao[1+ m cos (ot +o)] cos (ot +o)
Paramelrul m

= kao /Ao reprezinla gradul de modulatie.

Dupa cum se observa, m este proportional cu amplitudinea
semnalului modulalor.
AM = Ao(1 + m);

Am = Ao(1 - m)

AM -Amplitudinea maxima, Am = cea minima a semnalului modulat

Semnal supramodulat (m>1)

MODULATIA IN AMPLITUDINE (2)

Daca dezvoltam relatia (desfacem produsul):
SMA(t) = Ao[1+ m cos (ot +o)] cos (ot +o)
Constatam ca spectrul semnalului MA contine trei componente armonice:

O componenta centrala de amplitudine Ao si doua componente laterale (inferioara si

superioara) de amplitudini mA0/2. Banda de frecvente ocupata de semnalul MA este
B = 2 o
Daca Semnalal modulalor este suma de
componenle sinusoidale (sau poate fi
exprimat ca o suma de componente
sinusoidale, ca de pilda in cazul
semnalelor periodice), atunci avem
spectrul alaturat.

PURTATOR SUPRIMAT
Modulatia de amplitudine cu purtatorul suprimat (modulatia de produs)
translateaza functia spectrala a semnalului s(t) ce urmeaza a fi transmis prin
inmultire cu un semnal sinusoidal de frecventa egala cu frecventa cu care dorim sa translatam
spectrul.
Expresia in domeniul timp a semnalului MA cu purtator suprimat este asadar:
SMA(t) = s(t) cos o t.

In practica transmiterea semnalelor MA se poate face prin mai multe metode, rezultand aslfel
mai multe tipuri de sisteme de modulatie in ampliludine:
I. Cu purtator si ambele benzi laterale (2BL +P, sau simplu MA).
2. Cu purtatorul suprimat (2BL, sau MA - PS).
3. Cu banda lalerala unica (MA - BLU).
La fel se construieste suportul teoretic pentru modularea in frecventa, respectiv in faza.

MODULATIE IN AMPLITUDINE

Nbaud= Baud rate

MODULATIE IN AMPLITUDINE

Gsii lime de band minim pentru un semnal MA transmis la

2000 bps. Modul de transmisie este semi-duplex.

n MA rata de transfer i rata de bii sunt aceleai. Rata de transfer este, prin urmare, 2000.
Un semnal MA necesit o lime de band minim egal cu rata de transfer. Prin urmare,
limea de band minim este de 2000 Hz.
Avnd o lime de band de 5000 Hz pentru un semnal MA, care sunt rata de transfer i
rata de bii?
n MA rata baud este aceeai ca latimea de banda, ceea ce nseamn c rata de transfer
este de 5000. Dar, deoarece rata de transfer i rata de bii sunt, de asemenea, aceleai
pentru MA, rata de bii este de 5000 bps.
Avnd o lime de band de 10000 Hz (de la 1000 la 11000 Hz), desenati diagrama MA fullduplex a sistemului. Gsii purtatoarea i limea de band n fiecare direcie. Presupunem c nu
exista un decalaj ntre benzile n dou direcii.
Pentru MA full-duplex, limea de band pentru fiecare direcie este B = 10000 / 2 = 5000 Hz.
Frecvena purttoare poate fi aleasa la mijlocul fiecarei benzi (a se vedea figura).
fc (napoi) = 1000 + 5000 / 2 = 3500 Hz
fc (inainte) = 11000 - 5000 / 2 = 8500 Hz

MODULATIE IN FRECVENTA

MODULATIE IN FRECVENTA
Gsii lime de band minim pentru un semnal MF transmis la 2000 bps.
Transmiterea este n modul semi-duplex, iar purtatoarele sunt separate de 3000 Hz.
Pentru MF:
B = baud rate + fc1 - fc0
B = bit rate + fc1 - fc0 = 2000 + 3000 = 5000 Hz
Gsii rata maxima de bii pentru un semnal MF n cazul n care limea de band
medie este de 12000 Hz, iar diferena dintre cele doua purtatoare este de 2000 Hz. Se
emite n modul full-duplex.
Deoarece transmisia este full duplex, numai 6000 Hz este alocata pentru fiecare
direcie.
B = baud rate + fc1 - fc0
Baud rate = B - (fc1 - fc0) = 6000 - 2000 = 4000
Dar, pentru c rata de baud este aceeai ca i rata de bii, rata de bii este de 4000
bps.

MODULATIA IN FAZA

MODULATIA IN FAZA (2)

MODULATIA IN FAZA (3)

MODULATIA IN FAZA (4)

Gsii limea de band si rata de biti pentru un semnal 4-MP transmis
la 20000 bps n modul semi-duplex.
Pentru MP rata baud este aceeai ca latimea de banda, ceea ce nseamn c rata de
transfer (Baud rate) este de 20000/4=5000. Dar, n 4-MP rata de bii este de 2 ori rata
baud, astfel nct rata de bii este de 10.000 bps.
Avnd o lime de band de 5000 Hz pentru un semnal 8-PSK, care sunt rata de
transfer i rata de bii?
Pentru MP rata baud este aceeai ca latimea de banda, ceea ce nseamn c rata de
transfer este de 5000. Dar, n 8-MP rata de bii este de 3 ori rata baud, astfel nct rata
de bii este de 15.000 bps

Modularea Quadratur este o combinaie de MA i MP, astfel

nct sa existe o diferenta maxima ntre fiecare unitate de
semnal (bit, di-bit, tri-bit, i aa mai departe).

MODULATIA IN CUADRATURA

EXEMPLE

ALTE TIPURI DE MODULATIE

MODULATIA IN FAZA (probleme)

O diagram constelaie este format din opt puncte echidistante pe un cerc.
n cazul n care rata de bii este de 4800 bps, care este rata de transfer?
Constelaia indic 8-MP, cu punctele la 45 de grade decalate. Din 23 = 8, 3
biti sunt transmisi cu fiecare unitate de semnal. Prin urmare, rata de transfer
este
4800 / 3 = 1600 baud
Calculati rata de bii pentru un semnal 1000 baud 16-QAM.
Un semnal 16-QAM are 4 bii per unitate de semnal, deoarece
log216 = 4. Astfel, (1000)x(4) = 4000 bps
Care e rata de transfer pentru un semnal de 72000 bps-64-QAM.
Un semnal 64-QAM are 6 biti per unitate de semnal, deoarece log2 64 = 6.
Astfel, 72000 / 6 = 12000 baud

MULTIPLEXAREA (1)

FDM- Frequency Division Multiplexing

WDM- Wave Division Multiplexing
TDM- Time Division Multiplexing

MULTIPLEXAREA (2)

MULTIPLEXAREA (3)

S presupunem c un canal de voce ocup o lime de band de 4 KHz. Avem

nevoie sa combinam trei canale de voce ntr-un canal cu o lime de band de
12 KHz, 20 - 32 KHz.
Figura arat configurarea folosind domeniul de frecven, fr a utiliza benzi de
gard.

MODULATIA IN FAZA (4)

Vrem s gsim limea de band minim pentru un circuit cu

multiplexare FDM, n cazul n care:
- Exist trei surse, fiecare necesitnd 2000 Hz
- Benzile de gard sunt 200 Hz
Pentru a satisface cerinele, vom calcula dup cum urmeaz:
- 3 X 2000 Hz pentru date
- 2 X 200 Hz pentru benzile de garda
- Se obine un total de 6,4 KHz

MULTIPLEXAREA (5)
Cinci canale, fiecare cu o
lime de band de 100 KHz, vor fi
multiplexate mpreun. Care este
latimea de banda minima pe legtur
dac exist nevoie de o banda de
garda de 10 KHz ntre canale pentru a
preveni interferena?
Pentru cinci canale, avem nevoie de cel puin patru benzi de garda. Acest lucru
nseamn c limea de band necesar este de cel puin 5 x 100 + 4 x 10 = 540 KHz

Patru canale de date (digitale), fiecare

transmite la 1 Mbps, utilizeaz un canal
satelit de de 1 MHz. Aratati o
configuraie corespunztoare folosind
FDM
Canalul prin satelit este analog. L-am mpri n patru canale, fiecare canal avnd o
lime de band de 250 KHz.
O soluie este modulare 16-QAM.

MULTIPLEXAREA (6)

O companie de telefonie mobila folosete dou benzi.

Prima banda, 824-849 MHz, este folosita pentru a trimite i banda 869-894 MHz este
utilizat pentru receptie.
Fiecare utilizator are o lime de band de 30 kHz n fiecare direcie.
Vocea de 3 KHz este modulata folosind MF, cernd 30 KHz de semnal modulat. Ct de
muli oameni pot folosi simultan telefoanele lor celulare?
Fiecare band este de 25 MHz. Dac vom mpri 25 MHz n 30 kHz, ajungem
833.33 canale. n realitate, banda este mprit n 832 canale.

MODULATIA MULTIPLEXARAE
OPTICA WDM (1)
n comunicaiile prin fibre optice, multiplexarea prin lungime de und-divizata (WDM
wavelength-division multiplexing) este o tehnologie care multiplexeaza mai multe
semnale optice transportate pe o singura fibr prin utilizarea de lungimi de und
diferite (culori) de lumina laser, pentru a transporta diferite informatii.
Acest lucru permite o multiplicare a capacitii de transport, ceea ce face posibil a
efectua comunicri bidirecionale utilizand un singur fir de fibr.
Termenul de multiplexare prin lungimea de und-divizata este, de obicei, aplicat unui
cablu optic de transport (care este caracterizat de lungime de und proprie), n timp
ce multiplexarea cu divizarea frecventei, de obicei se aplic unui purtator radio (care
este cel mai des descris de frecven).

MODULATIA MULTIPLEXAREA
OPTICA (2)
Un sistem WDM foloseste un multiplexor la transmitor - ca s alture
semnalele mpreun - i un demultiplexor la receptor pentru a le mpri la
iesire.
Anumite fibre este posibil s aib un dispozitiv care face ambele operatii
simultan i poate funciona ca un multiplexor optic add-drop.
Cele mai multe sisteme WDM funcioneze pe cabluri monomod de fibr optic,
care au un diametru de baz de 9 m. Anumite forme de WDM pot fi, de
asemenea, utilizate n cabluri de fibra multi-mode (cunoscute si sub numele de
cabluri premisa), care au diametre de baz de 50 sau 62.5m.
Sistemele WDM sunt mprite n dou segmente de pia, dens i grosier.
Sisteme cu mai mult de 8 lungimi de und activ pe fibr sunt n general considerate
Sisteme Dense WDM (DWDM)
Sisteme cu mai puin de opt lungimi de und active sunt clasificate ca Coarse WDM
(CWDM).
CWDM i DWDM, ca tehnologie, se bazeaz pe aceleai concept - de a folosi mai
multe lungimi de und de lumin pe o singur fibr - dar cele dou tehnologii sunt
diferite n spaierea de lungimi de und, numrul de canale, i capacitatea de a
amplifica semnalele n cablu

MULTIPLEXAREA IN TIMP (TDM)

Divizare in sloturi de timp, datele sunt grupate n cadre; cu fiecare cadru se
acoper un ciclu complet pentru toate intrrile. Astfel, n figura de mai jos, exist
dou cadre fiecare acoperind T1, T2, T3 i T4. Fiecare cadru ncepe cu unul
sau mai mult bii de incadrare pentru a ajuta la sincronizarea mux i demux.

MODULATIA
MULTIPLEXAREA TDM (2)
Trei surse de semnal (A, B, i C) sunt multiplexate folosind TDM.
Fiecare surs produce 100 de caractere pe secund.
Dac exist intercalare byte i fiecare cadru necesit un bit pentru sincronizare, atunci:
- Rata de cadru este de 100 de cadre pe secund
- Fiecare cadru are 8 x 3 + 1 = 25 bii
- Rata de date este de 100 x 25 = 2,5 Kbps
- Fiecare cadru are urmtoarea compoziie:
- Bit sincronizare, Caracter A, bit ncadrare, caracter B, bit ncadrare, caracter C, bit
ncadrare

MODULATIA IN FAZA (3)

MULTIPLEXAREA -PROBLEME
Patru conexiuni 1-Kbps sunt multiplexate mpreun.
O unitate este de 1 bit.
Gsete:
(1) durata bit nainte de multiplexare,
(2) rata de transmisie pe legatura,
(3) durata de timp pe un interval/slot i
(4) durata de un cadru?
Putem rspunde la ntrebri, dup cum urmeaz:
1. Durat de 1 bit este de 1 / 1 Kbps, sau 0.001 s (1 ms).
2. Rata de transmisie pe canal este de 4 Kbps.
3. Durata de timp pentru fiecare slot 1 / 4 ms sau 250 s.
4. Durata unui cadru 1 ms.

SINCRONIZARE

MODULATIA IN FAZA
MULTIPLEXAREA TDM (3)
Patru canale sunt multiplexate folosind TDM. Dac fiecare canal trimite 100 de
octei / s, iar noi multiplexam 1 octet pentru fiecare canal, arat cadrul transportat
pe link, dimensiunea cadrului, durata unui cadru, rata cadru si rata de bii pentru
link.

MULTIPLEXAREA (probleme)
Un multiplexor (vezi fig.) combin patru canale de 100 Kbps folosind un slot timp
de 2 bii. Arat ieirea pentru patru intrri arbitrare. Care este rata de
cadru? Care este durata cadrului? Care este rata de bii? Care este durata bit?
4*100Kbps=400Kbps; un cadru are 8 biti, rezulta 4000Kbs:8 biti= 50 000 cadre/s,
durata unui cadru 1/50 000=20 ms, durata unui bit 20ms/8 biti=2,5ms

CONTINUARE (probleme multiplexare)

Avem patru surse, fiecare dintre acestea oferind cate 250 de caractere
pe secund. n cazul n care unitatea TDM are sloturi intermediare (cadre)
care contin un caracter/sursa i se adaug 1 bit sincronizarea la fiecare cadru, gsiti:
(1) rata de date la fiecare surs, (2) durata la fiecare caracter din fiecare surs, (3) rata de cadru
pe canal, (4) durata cadrului, (5) numrul de bii n fiecare cadru, i (6) Rata datelor pe link.
Putem rspunde la ntrebri, dup cum urmeaz:
1. Rata de date de fiecare surs este de 8biti*250caract.=2000 bps = 2 Kbps.
2. Durata unui caracter este de 1 / 250 s, sau 4 ms.
3. Link-ul trebuie s trimit 250 de cadre de (4 caractere + 1 bit) pe secund.
4. Intr-o secunda avem 250x4= 1000 caractere. Durata la fiecare cadru este de ~1 / 1000 s,
sau 1 ms.
5. Fiecare cadru este de 4 x 8 + 1 = 33 bii.
6. Rat de date pe legatura este de 250 x 33, sau 8250 bps.
Dou canale, unul cu o rat de bii de 100 Kbps i un altul cu o rat de
bii de 200 Kbps, trebuie s fie multiplexate. Cum poate fi realizat acest lucru? Care este rata de
cadre? Ce este durata cadru? Care este rata de bii a link-ului?
Soluie
Putem aloca un slot pentru primul canal si doua sloturi la al doilea canal. Fiecare cadru transporta
3 bii. Rata frame este de 100.000 de cadre pe secunda, deoarece poart 1 bit din primul canal si
2 biti din al doilea canal. Durata cadru este 1 / 100000s, sau 10 ms. Rata de bii este de 100000
cadre / s * 3 bii / cadru, sau 300 Kbps.

MULTIPLEXAREA STATISTICA (1)

Multiplexare Statistic Time-Division (STDM) este o versiune avansat a
TDM n care, att adresa de terminal cat i datele n sine, sunt transmise
mpreun pentru o mai bun de rutare. Utilizarea STDM permite lime de
band care urmeaz s fie mprit pe 1 linie.
Exemplu:
Dac exist o linie 10MBit la intrarea n cldire, STDM poate fi folosita pentru
a oferi 178 terminale cu o conexiune dedicata de 56k (178 * 56K = 9.96Mb).
STDM nu rezerv numai un interval de timp pentru fiecare terminal, atribuie
mai degrab un slot atunci cand terminalul este solicitat ca trebuie trimise /
primite.

MULTIPLEXAREA STATISTICA (2)

n transmiterea STDM fiecare bucat de date de tip caracter
de 8 bii necesit o adresa terminal (indicat ca o adres de 5bit in fig. anterioara).
Un total de 78 de bii (5 + 8 = 13 bii pentru fiecare din cele 6
sloturi de timp) este necesar pentru a transmite 6 caractere.
Chiar dac STDM are nevoie de mai muli bii pentru a
transmite fiecare caracter, este mai eficient, deoarece
transmite numai atunci cnd exist date pentru a transmite.
Prin urmare, este capabil s se ocupe de mai multe
terminale TDM, deoarece fiecare terminalul nu este utilizat 100
la sut din timp.

ALTE PROBLEME (1)

Un semnal este eantionat. Fiecare esantion necesit cel puin 11
niveluri de precizie (0 la +5 i -5 la 0). Ci bii ar trebui s fie trimisi pentru
fiecare esantion preluat?
Avem nevoie de 4 bii, 1 bit pentru semn i 3 bii pentru valoare. Un grup de 3 bii pot
reprezenta 23 = 8 niveluri (000-111), care este mai mult dect ceea ce avem nevoie. Un
grup de 2 bii nu este suficient, deoarece 22 = 4. O valoare de 4 bii este prea mult,
deoarece 24 = 16.
Vom digitaliza vocea uman. Care este rata de bii, presupunnd 8 bii per eantion?
Vocea umana conine n mod normal, frecvenele 0 - 4000 Hz.
Rata de esant. = 4000 x 2 = 8000 esantioane/s. Rata bit = rata de esant. x nr. de
biti/esant.
= 8000 x 8 = 64,000 bps = 64 Kbps
Un semnal analogic transport 4 bii n fiecare unitate de semnal. n cazul n care 1000
de uniti de semnal sunt trimise pe secund, gsiti rata de transfer i rata de bii
Baud rate = 1000 bauds/sec. (baud/s)
Bit rate = 1000 x 4 = 4000 bps
Rata de bii a unui semnal este de 3000. n cazul n care fiecare unitate de semnal
poarta 6 biti, care este rata de transfer?
Baud rate = 3000 / 6 = 500 baud/s

ALTE PROBLEME (2)

Pulsul este un interval (minim) de semnal din care se preiau date.

Rata Bit = Rata Puls x Log2 M (Rata puls este frecventa pulsurilor)
unde M= numar de simboluri (nivele) de date din semnale
Un semnal are doua nivele de date cu o durata a impulsului 1ms.
Calculam rata puls si rata bit astfel:
Rata Puls = 1/ 10-3= 1000 impulsuri/s
Rata Bit = Rata Puls x log2 M = 1000 x log2 2 = 1000 bps
Un semnal are 4 nivele de date cu o durata a pulsului de 1ms.
Calculam rata puls si rata bit astfel:
Rata Puls = 1/ 10-3= 1000 impulsuri/s
Rata Bit = Rata Puls x log2 M = 1000 x log2 4= 2000 bps
Intr-o transmisie digitala, clock-ul receptorului este 0.1 % mai rapid decat ceasul
emitatorului. Ci bii suplimentari pe secund primete destinatarul, dac rata de date
este 1 Kbps ? Ct de multi dac rata de date este 100Mbps? 1 GBps?
La1 Kbps:
1000 biti trimisi 1001 biti receptionati 1 extra bps
La100Mbps:
100 000 000 biti trimisi 100 0100 000 biti receptionati 100 000 extra bps
La 1 Gbps:
1 000 000 000 biti trimisi 1 001 000 000 biti receptionati 1 000 000 extra bps