Structura GSM

Primul sistem celular din Europa, Nordic Mobile Telephone, (NMT - 450
Mhz) a fost lansat in 1981, in Suedia. Retelele bazate pe aceste specificatii
tehnice au fost cele de care s-a folosit marea majoritate a retelelor mobile din
intreaga lume pana la inceputul anilor '90. Un an mai tarziu s-a infiintat un
organism pentru standardizari, care sa redacteze specificatiile tehnice pentru
un sistem radio celular mobil european cu rezervarea unei benzi de frecventa
in jur de 900 Mhz. Ca urmare, tehnologia GSM (Global System for Mobile
Communication) a devenit un standard digital pan-european, iar abonatii isi
pot folosi termonalele in toata Europa si in unele tari din Asia, Australia si
Indonezia. Circa 300 de milioane de persoane sunt incluse in aceasta retea
cvasi-universala .

ARHITECTURA RETELEI : Reteaua

GSM este formata din mai multe sute de
amplasamente de celule, dispuse suprapus una
peste cealalta, in asa fel incat sa rezulte o
acoperire cu radio-emisie continua, neintrerupta.
Pe parcursul convorbirii, terminalul GSM se
conecteaza prin unde radio la statia radio plasata
in zona in care se gaseste abonatul. La trecerea
dintr-o celula intr-alta, apelul este trimis fara ca
Schema retelei GSM
utilizatorul sa realizeze procesul de trecere de pe
un canal intr-altul. Statia radio are o raza de acoperire ce poate varia de la cel putin 1 km, daca
este vorba de o zona urbana, pana la cel mult 30 de km in altfel de zone. Reteaua GSM este
compusa din trei parti principale, statia mobila (MS), statia baza de emisie - receptie (BTS)
care controleaza conectarea cu statia mobila, statia baza de control (BSC) care controleaza
statia baza de emisie - receptie si oficiul central de schimbare (MSC).

1. Statia Mobila (MS): Un telefon mobil digital si un card SIM formeaza Statia Mobila.
SIM-ul (Modul de Identitate a Abonatului) este un card care se potriveste in receptorul tau si
este de doua marimi - ori marime mare (aceiasi marime ca o carte de credit) sau versiunea
unei bucati mici. Micro procesorul SIM-ului este bazat pe un chip de silicon care este
conceput sa tolereze temperaturile intre -25 grade celsius si +70
grade celsius, si va rezista de asemenea la o umiditate mai mare
de 85%. In orice caz siliconul este fragil si, de aceea daca
cardul este falsificat, fizic si electronic, cardul va deveni
nefolositor. SIM-ul contine toate detaliile tale de identificare, la
fel ca si IMSI (Identitatea Internationala a Abonatului Mobil.
Acesta este un sir numeric, unde primele 3 cifre reprezinta tara
de unde este SIM-ul, urmatorul reprezinta operatorul din acea
tara. Celelalte cifre reprezinta identitatea abonatului), memoriile Statia Mobila (MS)
telefonului, informatie despre plata, SMS-uri, numere pin si informatii internationale despre
roaming. Un card IMEI (Echipament Mobil International de Identitate) este numarul de serie
a telefonului GSM care este echivalent cu numarul ESN intr-un telefon analog, acesta este
fixat in telefon si nu poate fi schimbat. Cardul SIM contine un numar IMSI care identifica
utilizatorul la retea inainte cu un alt utilizator si informatie de securitate. Prin intermediul
telefonului mobil (statia mobila), utilizatorul initiaza o convorbire, care ia calea undelor radio,
acestea transmitand apelul catre BTS

2. Statia Baza de Emisie - Receptie (BTS) : Statia Baza

de Emisie - Receptie consta intr-un radio de emisie - receptie
cu antena care acopera o singura celula. BTS administreaza
comunicatiile cu statia mobila (MS) prin interfata radio. BTS
-urile sunt toate conectate impreuna ca sa-ti permita sa te muti
de la o celula la alta. Antena poate lua forme diferite, in Marea
Britanie au inceput sa fie folosire cele in forma de stalp, dar
normal are trei celule directionale.

3. Statie Baza de Control (BSC) : Statia Baza de Control

administreza mai multe BTS-uri. Controleaza alocarea,
Statie BTS elibereaza canalele radio, face conectare rapida intre celule. O
serie de BTS -uri sunt conectate la fiecare statie baza de
control. BSC supravegheaza fiecare apel si decide cand si la care BTS sa
expedieze un apel.

4. Restul retelei : Cateva BSC-uri sunt controlate de MSC, MSC-ul

lucreaza cu 4 date de baza (HLR, VLR, EIR si AuC) si impreuna
administreaza comunicatiile intre Statia Mobila a utilizatorului si alte tipuri
de retea. Fiecare dintre baza de date are treaba ei, astea sunt dupa cum
urmeaza:
- Mobile Switching Center (MSC) - oficiul central de schimbare este
interfata dintre sistemul statie baza si sistemul de schimbare a retelei
telefonului mobil. Mai mult, MSC este de asemenea interfata intre reteaua
celulara si PSTN. MSC genereaza toate inregistrarile de plata si asigura ca
utilizarea totala sa fie directionata la contul care trebuie. MSC trebuie sa
asigure ca toate apelurile sunt trimise spre abonati, oriunde s-ar afla ei.
Aceasta situatie devine mult mai complexa cand doi abonati mobili doresc sa
contacteze un altul din doua locatii distincte. Ca sa se simplifice functia de
administrare a abonatului, o zona de serviciu specifica este alocata fiecarui
MSC. MSC trebuie sa controleze schimbarea tarifului la si pentru abonati, in
interiorul zonei de serviciu care implica coordinarea tuturor resurselor radio
si activitatilor de parasire inter-celulare.

- Registru de Locatie a Operatorului

(HLR) - este baza de date principala pentru
toti abonatii. Contine detalii despre
identificarea fiecarui abonat, servicii la care
are acces si locatiile in care abonatul a fost
ultima data inregistrat. Toate procedurile de
administrare ale abonatului sunt comunicate
HLR -ului unde datele sunt inregistrate pana
cand sunt cerute de alta parte a retelei mobile
sau fixe publice (PLMN). Cele doua referinte
principale care sunt folosite pentru a
directiona apelul spre fiecare abonat sunt:
Identitatea Internationala a Abonatului Mobil
Statie Baza de Control (BSC)
(IMSI) si Numarul Retelei Digitale de Servicii Integrate a Abonatului Mobil
(MSISDN). IMSI este singurul numar alocat abonatului care este memorat pe
cartela SIM si este folosit de retea pentru comunicatii interne. Cand cartela
SIM este introdusa intr-un echipament mobil devine statie mobila. MSISDN
este numarul de mobil al abonatului, care este legat de IMSI in HLR.
Apelurile sosite la abonat sunt mutate inapoi de la IMSI la HLR asta
permitandu-le sa fie expediate catre Statia Mobila. O data ce statia mobila
MSISDN a fost folosita ca sa identifice IMSI, HLR verifica inregistrarile
abonamentelor pentru a asigura ca un apel poate fi expediat la ultima locatie
cunoscuta a Statiei Mobile.
- Registru de locatie a clientului (VLR) - este o baza de date care este
legata la MSC si temporal inmagazineaza informatii despre fiecare statie
mobila in interiorul unei zone aprovizionate de MSC. Informatia care este
temporar memorata in VLR este suficienta ca sa permita statiei mobile in
interiorul acelei zone MSC sa dea sau sa primeasca apeluri. Aceasta include
identitatea statiei mobile, zona in care a fost ultima data inregistrat si date
apartinand abonatului si orice servicii suplimentare care au fost alese de
abonat. MSC se refera la VLR de fiecare data cand Statia Mobila incearca sa
dea un apel ca sa verifice daca cererea poate fi indeplinita. Acest proces este
ca sa stabileasca daca au loc restrictii de apel sau instructii de blocari de apel.

Registru de identitate cu
echipament (EIR), asigura ca
toate Echipamentele Mobile sa fie
valabile si autorizate sa
functioneze pe PLMN. Exista trei
categorii in EIR, o lista alba, o
lista gri si o lista neagra. Lista
alba cuprinde domeniile IMEI a
tuturor Echipamentelor Mobile
care au fost aprobate de oricare
dintre cele trei centre de aprobare
GSM. Orice Echipament Mobil ce
Functionalitatea retelei GSM apare pe lista gri ii va fi permis
sa functioneze dar va trage
alarma la operatorul retelei. Aceasta facilitate permite operatorului retelei sa
identifice orice abonat care foloseste un echipament mobil furat sau pierdut.
Mobilele care sunt furate sau pierdute pot fi puse pe lista neagra care ii va
preveni asupra functionarii a PLMN -ului de acasa sau PLMN -ului din toata
lumea.
-Centru de autentificare (AUC) - Centru de autentificare este folosit ca
sa valideze cartela SIM ca fiind folosita de Statia Mobila. Informatia secreta
care este pastrata in AUC si care este inregistrata si in cartela SIM este
folosita pentru a indeplini un calcul matematic complex. Autentificarea are
loc daca rezultatele acestor doua calcule se potrivesc. SMSC (Centru SMS sau
Centru de Serviciu), SMSC-ul administra toate SMS-urile care sunt trimise.
Mesajele sunt expediate pe un canal de date deci poti sa le primesti in timpul
unui apel. GMSC (Intrare MSC), este o intrare de schimbare unde apelul este
directionat in timpul unei setari a utilizatorului GSM. GMSC il cauta pe
abonat intreband HLR -ul care apoi intreaba VLR -ul si indreapta apelul
primit catre MSC unde abonatul poate fi gasit.

CARACTERISTICILE SISTEMULUI GSM

Sistemul GSM utilizeaza o combinatie de tehnici de acces la canalul
radio:
-multiplexarea in frecventa (FDMA - Frecquency Division Multiple Access)
-multiplexarea in timp (TDMA - Time Division Multiple Access).
Initial, pentru sistemul GSM a fost alocata banda de 900 Mhz, iar mai
tarziu au fost alocate frecvente si la 1.800 Mhz pentru al doilea sistem, care
in esenta este similar cu GSM, numit DCS (Digital Communication System pe
1.800 Mhz). In cadrul GSM, fiecare celula deservita de o statie radio de baza
(Base Tranceiver Station - BTS) admite maxim 200 de canale full-duplex.
Fiecare canal este constituitdintr-o frecventa purtatoare tur, de la statia
mobila la statia de baza (uplink) in gama 890...915 Mhz, si o frecventa
purtatoare retur, de la statia de baza la statia mobila, (downlink) in gama
935...960 Mhz. Fiecare banda de frecventa are o largime de 200 kHz. Intr-un
cadru TDMA sunt alocate opt intervale de timp (time-slots) pentru semnalele
vocale sau de date. In cadrul benzii standard de 25 Mhz alocata pentru
seviciile de telecomunicatii mobile, fiecare dintre cele 124 de canale de
frecventa suporta opt conexiuni separate, utilizand multiplexarea prin
diviziunea timpului (TDMA), dand astfel posibilitatea alocarii celor 124 de
purtatoare la - teoretic - 992 de canale vocale sau de date. Pentru a evita
interferentele cu celule vecine, multe canale nu sunt utilizate.

SERVICIILE ASIGURATE DE SISTEMUL GSM

* transmisii de voce, date si fax integrate intr-un singur sistem;
* transferul apelului catre un alt numar sau spre operatoare / serviciul automat
de mesaje (sistem voice-mail);
* folosirea serviciului GSM atunci cand utilizatorul calatoreste in strainatate
(roaming);
* plasarea unor apeluri in asteptare, atunci cand utilizatorul telefonului mobil
este ocupat sau nu doreste sa raspunda;
* indicatii detaliate privind apelurile (nume, numar apeland, durata, costul
convorbirii);
* realizarea de apeluri tip conferinta intre trei utilizatori;
* asigurarea unor servicii pentru un grup inchis de utilizatori (CUG) si
impartirea utilizatorilor pe clase de abonati cu prioritati ierarhizate;
* serviciul de transmitere de mesaje scurte, MMS si apeluri de urgenta
netaxabile;
* utilizarea unor "cartele inteligente" (SIM card) in care se afla stocate
numarul (codul) echipamentului si numarul abonatului.

AVANTAJE ALE SISTEMULUI GSM FATA DE SISTEMELE

ANALOGICE
* largimea de banda mai ingusta pentru un canal, datorita utilizarii
altgoritmilor de compresie a vocii;
* imbunatatirea calitatii transmisiei prin folosirea codurilor detectoare si
corectoare de erori;
* criptarea semnalelor digitale pentru asigurarea securitatii si protectiei
impotriva interceptarii nedorite.

Telefonul

" R e t e a G S M " , o s i n t a g m a pe c a r e c e i m a i m u l t i di n t r e n o i a m r o s t i t -
o m a c a r o d a t a. D ar n o u a d i n z e c e p o s e s o r i de m o b i l e n u s t i u c u m s i i n c e
a n a a p ar u t . D e a c e e a n e p r o p u n e m s a v a de z v a l u i m p u t i n di n i s t o r i a
comunicatiilor fara fir.
 In 1870, doi inventatori, Elish Gray si Alexander Graham
Bell, amandoi in mod independent, sunt considerati inventatori ai
telefonului, dar si-au inregistrat brevetul la cateva ore diferenta.
Dupa o batalie faimoasa in justitie, Bell a fost declarat inventator
a l t e l e f o n u l u i . Te l e f o n u l e s t e o m e t o d a d e t r a n s m i t e r e a s u n e t u l u i
cu ajutorul curentului electric. Bell si asociatii lui au infiintat
B e l l Te l e p h o n e C o m p a n y s i a u i n c e p u t s a i n c h i r i e z e c l i e n t i l o r
telefoane in perechi de cate 2 care nu puteau conecta decat 2
locatii. Adevarata telefonie insa a aparut atunci cand fiecare
membru putea fi legat cu oricare dintre ceilalti. Pentru asta s-a
inventat in 1878 o mica centrala manuala. Dupa 1893 au inceput sa
apara mai multe companii de telefonie si dezvoltarea acestui
serviciu a luat amploare. S-au inventat centralele automate, a
inceput sa se dezvolte cu pasi mici si telefonia la mare distanta, s-
au inventat amplificatoarele, dispozitive care primeau semnalele
electrice si le trimiteau mai departe. Asta a facut posibila
telefonia la distanta. Azi, comunicarea pe diverse cai s-a
dezvoltata atat de mult incat s-a ajuns la telefonia mobila si la
video-conferinte, a aparut internetul, au fost lansati sateliti de

comunicare facand posibila comunicarea pe tot Globul.

Primul sistem radio si de telefonie disponibil comercializat

este cunoscut sub numele de serviciul de telefonie mobila
imbuntatit (IMTS) si a fost pus in functiune in 1946. Sistemul era
destul de nesofisticat, dar nu exista nici aparatura electronica
solida. Cu IMTS, un turn inalt de transmisie era inaltat aproape de
centrul orasului si se transmiteau si receptau mai multe canale
alocate, de la antena din varful turnului. Orice instalatie cu o raza
de actiune putea incerca sa prinda unul dintre aceste canale si o
transmisie completa. Din nefericire numarul canalelor disponile nu
a u p u t u t s a t i s f a c e n e v o i l e u t i l i z a t o r i l o r. S o l u t i a a c e s t e i p r o b l e m e a
reprezentat-o celularul. Zonele urbane au fost impartite in celule
de cativa kilometri diametru, fiecare celula operand intr-un set de
frecvente (transmisie si receptie) diferite fata de frecventa
celulelor adiacente. Deoarece puterea transmitatorului intr-o
anumita celula a fost mentinuta la un nivel suficient pentru a
deservi acea celula, acelasi set de frecvente putea fi folosit in mai
multe locuri din oras. Incepand cu anul 1983, doua companii, o
c o m p a n i e d e c a b l u s i a l t a d e n u m i t a Tr a n p o r t o r A e r i a n , a u p r i m i t
licenta de a opera in fiecare teritoriu important. Doua
caracteristici ale sistemelor celulare sunt importante prin
u t i l i t a t e a l o r. P r i m a - s i s t e m u l c o n t r o l a h a n d - o f f , a t u n c i c a n d
abonatii treceau dintr-o celula intr-alta, telefoanele lor de masina,
in conjunctie cu echipamentul electronic sofisticat de pe site-ul
celulei (cunoscut si ca statie de baza) si switching offices
(cunoscute si ca MTSO) faceau transferul de la o frecventa la alta
fara nici o pauza sesizabila. A doua - sistemul era de asemenea
proiectat sa localizeze abonatii, chemandu-i in fiecare celula.
Atunci cand era localizat vehiculul in care se afla abonatul
chemat, echipamentul ii repartiza un set de frecvente si
conversatia putea incepe.
Te h n o l o g i a d e t r a n s m i s i e i n i t i a l a f o l o s i t a i n t r e v e h i c u l e s i
amplasamentul celulei (site) era de natura analogica. Este cunoscut
c a S e r v i c i u l Av a n s a t d e Te l e f o n i e M o b i l a ( A M P S ) . S c h e m a
analoaga folosita s-a numit FDMA (Frequency Division Multiple
Access). Dar era transmisiilor digitale incepea si multe companii
care operau in acest domeniu au decis ca schema de transmisie
d i g i t a l a e r a d e p r e f e r a t . R e z u l t a t u l a f os t T D M A ( Ti m e D i v i s i o n
Multiple Access). In Europa, schema aleasa a fost adaptarea TDMA
folosita in Statele Unite si a fost denumita Groupe Special Mobile.
De atunci, numele a fost shimbat in GSM (Sistemul Global de
Comunicatii Mobile).
Dezvoltarea GSM-ului a inceput devreme in anii 80. A fost
vazuta apoi ca principalul reazem pentru planurile infrastructurii
de comunicatie mobila din Europa pentru anii 90. Azi, GSM -ul si
versiunile sale DCS 1800 si PCS 1900 s-au raspandit mult dincolo
d e E u r o p a d e Ve s t c u r e t e l e i n s t a l a t e i n t o a t e t a r i l e .
Povestea incepe 1982 cand Conferinta Europeana a Postei si a
A d m i n i s t r a t i i l o r Te l e c o m u n i c a t i i l o r ( C E P T ) , f i i n d a l c a t u i t a a p o i
din administratiile telecomunicatiei a douazeci si sase de natiuni a
luat doua decizii foarte importante. Prima a fost sa stabileasca o
echipa cu numele "Grup Special Mobil" (de aici termenul "GSM",
care exista azi pentru Sistem Global pentru Comunicatiile Mobile)
pentru a dezvolta un set de standarde comune pentru o viitoare
retea celulara pan-Europeana. A doua a fost pentru a recomanda ca
doua benzi de frecvente de 900 MHz sa fie puse deoparte pentru
sistem. CEPT a luat aceste decizii intr-o incercare de a rezolva
problemele create de dezvoltarea necoordonata a sistemelor de
comunicatie mobila nationala individuala folosind standarde
incompatibile. Imposibilitatea de a folosi acelasi terminal in
diferite tari in timp ce o calatorie in Europa a fost una din aceste
probleme; alta a fost dificultatea de a stabili o industrie de
comunicatii mobile in toata Europa care ar putea fi competitiva pe
pietele lumii, datorata lipsei unei piete mai mari cu standarde
comune. Din 1986 a fost sigur faptul ca unele din aceste retele
celulare analoge ar ramane fara calitate pana la inceputul anilor
90. Ca rezultat, o directiva a fost data pentru doua benzi de
frecvente de 900 MHz, cu toate ca intr-o oarecare masura mai mici
decat cele recomandate de CEPT , pentru a fi pastrate in mod
exclusiv pentru un serviciu pan-european pentru a fi deschis in
1991. In acelasi timp membrii GSM faceau progrese execelente cu
producerea standardelor corespunzatoare. O decizie majora a fost
de a adopta un sistem digital in locul unuia analog. Sistemul
digital ar oferi un spectru de randament imbunatatit, calitate de
transmisie mai buna si servicii noi cu trasaturi sporite incluzand
securitate. Ar putea deasemenea utilizarea unei tehnologii la Scara
Foarte Larga de Integrare, care ar putea duce la niste mobile mai
mici si mai ieftine, incluzand agende electronice.In final, o
conceptie digitala ar complementa producerea unei Retele Digitale
de Servicii Integrate (ISDN) cu care GSM ar putea sa se conecteze.
I n i t i a l G S M - u l a s u s t i n u t G r u p u l S p e c i a l M o b i l , C E P T- u l a f o r m a t
grupul pentru a produce un sistem celular Pan-European pentru a
inlocui multe sisteme deja integrate in Europa care au fost toate
incompatibile. Principalele caracteristici ale GSM-ului urmau sa
fie capacitatea unui roaming international, receptoare mici ieftine
si capacitatea de a administra volumele mari de utilizatori. GSM a
fost preluat in 1989 de ETSI (Institutul European de
Te l e c o m u n i c a t i i s i S t a n d a r d e ) s i e i a u d e f i n i t i v a t s t a n d a r d u l G S M
in 1990. Serviciul GSM a inceput in 1991. De asemenea acest an a
fost redenumit in Sistem Global de Comunicatii Mobile (GSM) .

Prezentarea pe larg a telefonului mobil

Telefonul mobil este din ce in ce mai prezent in viata noastra, dar

te-ai intrebat vreodata ce ascunde sub carcasa telefonului tau mobil?
Arzi de dorinta de a-l diseca si de a afla totul? In primul rand, nu iti
recomandam sa faci asta, insa pentru a-ti risipi nedumeririle si
curiozitatea, va prezintam detaliat continutul sau.

Telefonul mobil este un tip de comunicatie prin radar. Se numeste

'celular' pentru ca sistemul foloseste mai multe statii de baza, ce impart aria
pe care se furnizeaza serviciul in celule multiple. Convorbirile pe celular
sunt transferate de la o baza la alta, de la o celula la alta, dupa cum
utilizatorul se misca. Conceptul de baza al telefoanelor celulare a aparut in
1947, cand cercetatorii incercau sa gaseasca o solutie pentru introducerea
telefoanelor mobile in masini. Atunci au descoperit metoda impartirii ariilor
de furnizare a serviciilor in celule. Oricum, la acea vreme nu exista
tehnologia pentru a produce asa ceva. Doctorul Martin Cooper, director la
Motorola, este considerat inventatorul primului telefon mobil modern.
Motorola a fost prima companie care a introdus tehnologia portabila cu un
design adecvat care permitea utilizarea telefonului in afara unui automobil.

DISECTIA TELEFONULUI MOBIL : Telefonul

celular este compus din cateva elemente de baza:
microfon, DSP, CODEC, antena, memorie, cartela SIM si
cititorul acesteia, ecran LCD, tastatura, baterie, conector,
carcasa.
MICROFONUL - reprezinta una dintre
componentele de baza ale telefonului mobil. El se ocupa
de transmisia de semnal vocal, care trebuie captat pentru
a fi convertit in format digital. De cealalta parte, semnalul primit de
telefonul cu care te afli in comunicatie, semnal convertit din format digital
in analogic, este primit prin intermediul unui difuzor (speaker).
DSP (Digital Signal Processor) - este procesorul de semnal digital, care
coordoneaza semnalele accesibile telefonului, fie ele vocale, de date, fax ...
El detecteaza si proceseaza semnalele, amplifica semnalul primit de la
microfon si face conversia din analog in digital. Comprimarea semnalului se
face cu ajutorul unui cip CODEC (Compresor/DECompresor), un element al
telefonului mobil ce foloseste algoritmi de compresie. CODEC-ul transmite
informatia comprimata catre modulul radio (RF Unit), un element ce
functioneaza pe principiul "primeste si retransmite". Semnalul e transmis de
modulul RF prin antena catre statia de baza si apoi catre destinatie.
Semnalul primit urmeaza drumul invers, din statia de baza in antena, in
modulul radio, in CODEC (unde este decomprimat).
ANTENA - este elementul prin care se transmite si se primeste semnalul
radio. Conceptia ei a evoluat in ultimul timp. Pe langa varianta clasica (ce
iese afara din telefon), care a ajuns sa aiba cele mai ciudate forme si marimi
(Ex. Ericsson R310s - aripa de rechin), exista si antene interne.

MEMORIE - La ora actuala, marea majoritate a telefoanelor mobile

dispune de o mare cantitate de memorie interna, in care se pot stoca diverse
date, precum numere de telefon, propriul numar sau
mesaje in format multimedia. Unele telefoane permit
copierea de date din memoria CARTELEI SIM in
memoria interna. Aceasta cartela SIM este procesata de
un alt element al telefonului, CITITORUL DE
CARTELE SIM. Prin intemediul cartelei SIM iti
activezi telefonul in retea.
DISPLAY - Toate datele privind reteaua,
convorbirile, lista de adrese, se pot citi pe ECRANUL
LCD (Liquid Crystal Display).
TASTATURA - cu ajutorul ei se acceseaza functiile
telefonului.
BATERIA - Energia necesara functionarii este produsa de un
 ACUMULATOR, al carui grad de incarcare se poate observa pe display. In
prezent, unele telefoane mobile poseda un modul de procesare al bateriei,
care detecteaza starea acesteia si are anumite functii; de exemplu, opreste
alimentarea de la baterie in momentul conectarii telefonului la un calculator
sau efectueaza o descarcare rapida atunci cand consideri ca este necesar.
CONECTOARE - De regula, la extremitatea inferioara a unui telefon
mobil se afla un CONECTOR pentru diferite dispozitive, cum ar fi
incarcatorul pentru baterie, un adaptor de fax, un car kit sau mai nou, la
unele modele, o camera video.
CARCASA - este carapacea mobilului si adaposteste toate elementele de
mai sus. Ea are rol de protectie, dar si estetic.

Te h n o l o g i a 3 G

Tehnologia 3G (adica apartinand "generatiei a treia") este un urias pas

inainte pentru serviciile mobile de comunicatie. Tehnologia noii generatii iti
permite apeluri video, acces de mare viteza la Internet, transfer rapid de date
si descarcare de fisiere mari de pe web. Mai mult, in timp ce faci toate astea,
poti asculta si muzica direct de pe telefonul tau mobil. O tehnologie
revolutionara, recunoaste!
 Apelul video: Ne vedem la telefon! Tehnologia 3G iti ofera posibilitatea de a initia si
de a receptiona apeluri video. Cu alte cuvinte, nu trebuie sa te bazezi doar pe ce-ti spune
interlocutorul, acum poti sa-l si vezi.

Avantajele apelului video: Fie ca esti mereu pe drumuri si n-ai timp sa te ocupi
personal de toate proiectele firmei sau pur si simplu, nu apuci sa te intalnesti cu prietenii atat
de des pe cat ti-ai dori, 3G iti ofera solutia ideala: apelul video. Te vezi si esti vazut de cei cu
care vorbesti! In plus, ai acces la Internet chiar in timpul apelului, asa ca te poti folosi si de
datele trimise urgent de colegi pentru sustinerea prezentarii.

Comunicare vizuala: Cu acest serviciu, poti colabora mai bine cu colegii si partenerii,
mai ales cu cei care au birouri in teritoriu. Nu mai e nevoie sa participi fizic la toate sedintele
firmei. Poti supraveghea sau sustine prezentari de afaceri pe telefonul mobil. Apelarea video
se face printr-un singur buton, exact ca un apel de voce.

Cum il folosestI?: Ai nevoie de un telefon compatibil 3G. Tii mobilul in dreptul fetei
si apesi tasta de video call (interlocutorul trebuie sa aiba si el telefon 3G). Cand receptionezi
un apel video, ai doua variante: daca vrei sa vorbesti si sa fii vazut, apesi butonul de acceptare
a apelului; in cazul in care nu vrei sa deconspiri locul in care te afli, inainte de a accepta
apelul, poti sa inchizi camera. Distractie placuta!

Apelul video international: In prezent, poti efectua apeluri video catre abonatii
retelelor: Mobilkom (Austria), Vodafone (Germania), SFR (Franta), Vodafone Italia
(Omnitel), Vodafone (Portugalia), Swisscom (Elvetia).

Apelul video din roaming: Cand pleci in strainatate, ai posibilitatea de a initia si de

a receptiona apeluri video. Lista tarilor si a operatorilor straini cu care Connex a semnat
acorduri de roaming 3G este in continua crestere. De fiecare data cand pleci in strainatate,
acceseaza

Televiziune mobila: Connex a incheiat un parteneriat exclusiv cu Realitatea TV

pentru serviciul de televiziune mobila. Utilizatorii 3G vor putea prelua in direct pe telefonul
mobil, programele Realitatea TV.

In afar a de po sibili tate a de a init ia vide o ape lur i, te hno lo gia 3G

o fe r a po sibili tate a de a viz io na pr o gr ame T V, de scar car e a de muz ica si
dive r tisme nt, cum sunt vide o clipur i le sau filmu le te de scur ta dur ata, to nur i
de ape l sau me lo dii in ve r siune inte gr ala. Asa ca, pe ntr u pasio nati i
te le fo nie i mo bile de ultima ge ne r atie a so sit mo me ntul mult aste ptat,
Co nne x va lansa te hno lo gia 3 G in Ro mania ince pand cu 2 5 apr ilie 20 05 in
B ucure sti, C luj, T imiso ar a, B raso v, Iasi, C o nstanta, Cr aio va, Plo ie sti , dar
si in alte lo catii inte r natio nale . Pe ntr u amato r ii de vor bit la te le fo nul mo bil
in masina, ace st lucr u se po ate re aliz a do ar pe DN1 , intr e B ucur e sti si
Br aso v

Integrarea tehnologiei 3G este o premiera in Romania si in

sud-estul Europei. EDGE ofera rate de transfer de aproximativ
trei ori mai mari decat tehnologia GPRS, insa la mai putin de
jumatate decat ceea ce poate oferi tehnologia 3G. Practic 3G
amplifi ca experienta multimedia pe care o poate trai utilizatorul
telefonului mobil, datorita ratelor mari de transfer care fac
posibile asigurarea serviciilor de video-telefonie si accesarea
Internetului de mare viteza..Cei doi operatori de telefonie
mobile Connex Orange si au facut dovada unei strategii
constituite pe termen lung, iar evaluarea primei etape va avea
loc la 31 decembrie 2005. De asemenea, pana la sfarsitul anului
va fi relansat procesul de acordare a celorlalte doua licente 3G.
Acest proces de implementare a infrastructurii si de dezvoltare
a serviciilor 3G va fi urmarit de intreaga comunitate IT&C din
Romania si va fi un semnal pentru celelalte tari din sud-estul
Europei asupra gradului de maturitate tehnologica si puterea de
absorbtie a serviciilor comerciale ce ne caracterizeaza. Evolutia
telefoniei mobile catre tehnologia 3G este fi reasca deoarece
generatia a treia de mobile sprijina utilizatorii dinamici in
activitatea lor, oferindu-le un serviciu rapid si de calitate,
disponibilitate in orice moment si mobilitate maxima in
accesarea datelor. Numarul retelelor 3G implementate la nivel
global a ajuns la 113, dublu fata de anul 2003, majoritatea lor
fi ind localizate in Europa si Asia. Intr-un recent numar al
newsletter-ului 3GToday se arata ca in acest moment 56 de
companii produc peste 600 de dispozitive compatibile cu
standardul 3G.

Retelele 3G au generat vanzari pentru producatorii de

telefoane mobile de doar 4% din volumul total de vanzari pentru
anul acesta. Evolutia nu se va schimba simtitor nici anul viitor,
specialistii de la ARC Group preconizand un punct de infl exiune
in curba de vanzari de abia pentru 2006, atunci cand retelele de
generatia a treia vor fi disponibile pe scara larga la nivelul
metropolelor si aglomerarilor urbane. Japonia a absorbit 17,6
milioane de telefoane 3G in 2004, in crestere cu 150% fata de
anul anterior, cu un procent de 17% din totalul vanzarilor de
terminale mobile. In 2009, analistii ARC Group estimeaza ca
90% dintre telefoanele mobile vandute in Japonia vor fi
compatibile cu standardul 3G.
Cresterea anuala de 117% inregistrata de piata sud-coreeana de
telefoane 3G este generata in primul rand de extinderea
retelelor si serviciilor CDMA 1x EV-DO. In 2004, 55% dintre
telefoanele mobile vandute sunt 3G, procentul lor urmand sa
atinga 91% in 2009. La nivel global, numarul de telefoane
mobile vandute se va ridica la 561 milioane unitati, in crestere
cu 16% de la 482,5 milioane. Cresterea se va atenua in
urmatorii cinci ani pe masura ce piata se0 va satura, in 2009
fi ind estimat un volum de vanzari de 767 milioane unitati.

Wireless World Forum estimeaza ca numarul abonatilor

din retelele 3G se ridica la 45 milioane si se va continua sa
creasca pana la 85 milioane pana la sfarsitul lui 2005.
Reprezentantii forumului apreciaza ca in ciuda faptului ca 2004
s-a dovedit a fi un an bun doar pentru Coreea de Sud si Japonia,
2005 va marca expansiunea la nivel global a numarului de
utilizatori ai serviciilor 3G. De asemenea, ei au mai atras
atentia asupra modului in care operatorii vor gestiona tranzitia
utilizatorilor la serviciile 3G, experienta de pana acum indicand
o rata de migrare de 1,3% din populatie pentru retelele
europene, in timp ce unul din sase japonezi au facut aceasta
trecere.
 4.1. Arhitectura canonica a sistemului GSM

Notatii:
PLMN (Public Land Mobile Network) - retea publica mobila;

PSTN (Public Switched Telephone Network) - retea publica telefonica comutata

(analogica);

ISDN (Integrated Services Digital Network) - retea numerica cu integrarea

serviciilor;

MS (Mobile Station) - statie mobila;

SIM (Subscriber Identity Module) - modul de identitate al utilizatorului;

BTS (Base Transceiver Station) - statie de baza de emisie/receptie;

BSC (Base Station Controller) - controller de grup de statii de baza;

BSS (Base Station Subsystem) - subsistemul statiei de baza;

NSS (Network Subsystem) - subsistemul retea;

MSC (Mobile Services Switching Center) - centru de comutatie al serviciilor mobile;

VLR (Visitor Location Register) - baza de date temporala sau baza de date locala;

HLR (Home Location Register) - baza de date permanenta sau baza de date
generala;

EIR (Equipment Identitz Register) - baza de date de gestiune a identitatii

echipamentelor mobile;

AuC (Authentification Center) - centru de autentificare al abonatilor; 818i81i

Um, Abis, A, B, C, D, F, G - interfete pentru comunicatia între diverse elemente

componente ale arhitecturii GSM;

4.2. Nivele arhitecturale functionale GSM. Prezentare generala

Arhitectura stratificata functionala a sistemului GSM a fost proiectata pentru a satisface doua mari categorii
de cerinte (functiuni):

- cerinte legate de reteaua mobila propriu-zisa (de exemplu alocarea resurselor,

gestionarea mecanismelor de transfer etc.);

- cerinte legate de interconectarea retelei mobile cu retelele fixe existente (PSTN, ISDN
etc.).

Fiecare element al arhitecturii canonice va avea o arhitectura stratificata functionala, adaptata atât rolului acesteia în
sistem, cât si interconectarii cu celelalte elemente sau/si reteaua fixa. Mai mult, subsistemul statiei de baza (BSS) nu
interactioneaza direct cu reteaua fixa, dar îndeplineste o mare parte din functiile specifice retelei mobile. De aceea,
prezentarea arhitecturii canonice a sistemului GSM se va realiza separând clar subsistemul retea (NSS) de celelalte
doua subsisteme (subsistemul statiei de baza si subsistemul statiei mobile - BSS + MS). Ultimele doua subsisteme vor
fi numite subsistem BSS+MS. Aceasta concatenare, aparent artificiala, are însa o justificare consistenta din punct de
vedere al rolului functional jucat de MS, BTS si BSC în arhitectura canonica GSM: acestea sunt module cu functii strict
specifice retelei mobile (alocare de canale, transmisia informatiei pe mediul fizic etc.)

4.2.1 Arhitectura functionala a subsistemului BSS+MS

Arhitectura functionala a subsistemului BSS+MS este prezentata în figura 2.

 Fig. 2. Arhitectura stratificata functionala a subsistemului BSS+MS.
Nivelul fizic asigura organizarea informatiei pe mediul fizic. Acesta realizeaza:

- organizarea si structurarea informatiei transmise pe mediul radio;

- implementarea salturilor de frecventa;

- transmisia/receptia în mod discontinuu;

- modularea semnalului la transmisia pe mediul radio.

Aceste functii specifice vor fi detaliate în paragraful corespunzator acestui nivel

functional. Nivelul fizic are functii diferite (deoarece între BTS si BSC comunicatia se face
pe legaturi terestre). În BTS, nivelul fizic este împartit în doua nivele, asociate interfetelor
Um si Abis: nivelul fizic GSM asociat interfetei Um (pentru comunicatia MS <-> BTS) si
nivelul fizic ISDN asociat interfetei Abis (pentru comunicatia BTS <-> BSC).
Nivelul legatura de date
Functiile acestui nivel sunt asigurate de protocoalele de nivel 2: LAPDm, LAPD, MTP2 (partea de semnalizare).

Dintre functiile specifice acestui nivel amintim:

· structurarea informatiei - consta în divizarea informatiei sosite de la nivelele functionale

superioare în unitati ce pot fi transmise pe nivelul fizic (adica în unitati de lungime
corespunzatoare). Altfel spus, aceasta functie permite segmentarea (la emisie) respectiv
reasamblarea (la receptie) a blocurilor de informatie de lungimi mari. Algoritmii de
segmentare / reasamblare sunt identici cu cei utilizati de HDLC;

· detectia si corectia erorilor - prin aceasta functie se urmareste asigurarea calitatii

transmisiei. Astfel, atât LAPD cât si MTP2 utilizeaza un mecanism asemanator HDLC de
detectie a erorilor printr-un câmp de 16 biti (CRC) calculat cu un polinom identic (x16 + x12 +
x5 +l), în functie de informatia din cadru. Pe mediul radio acest mecanism nu este necesar,
deoarece detectia de erori este asigurata de mecanismul de codare a canalului în toate
cazurile, transferul informatiei de nivel 2 poate decurge dupa doua proceduri de baza: fara
 retransmisii (cadrele se transmit o singura data) sau cu retransmisii. În acest ultim caz, un
receptor care detecteaza (la nivel 2) un cadru eronat va cere retransmisia sa;

· multiplexarea - consta în asigurarea transmisiei, pe aceeasi legatura fizica, a informatiei

provenind de la utilizatori diferiti. Aceasta este o functie esentiala pentru retelele în care
trebuie asigurate conexiuni de tip punct-multipunct (de exemplu ISDN, unde la aceeasi
legatura fizica pot fi conectati mai multi utilizatori). În cazul GSM, aceasta functie este
necesara mai ales pentru comunicatia între BSC si BTS, care este în general de tip punct-
multipunct (informatia transmisa de catre BSC spre BTS poate fi destinata mai multor
echipamente mobile). Pentru a distinge fluxurile multiplexate se foloseste (în retelele fixe)
un asa numit câmp de identificare al punctului de acces la serviciu (SAPI - Service Access
Point Identifier). Aceeasi denumire, desi improprie, a fost preluata în GSM.

Nivelul 3

Aceasta are o structura diferita pentru echipamentul mobil si pentru elementele fixe
din reteaua mobila. Vom prezenta mai întâi structura si functiunile acestui nivel pentru
echipamentul mobil.

Nivelul 3 în statia mobila - este compus din urmatoarele subnivele:

- RR (Radio Resource Management) este un subnivel de gestionare a resurselor radio. El

asigura functii aferente stabilirii legaturii mobil -> MSC, mecanismelor de transfer, alocarii
resurselor radio (canalele) etc.;

- MM (Mobility Management) este subnivelul ce gestioneaza mobilitatea. Acest subnivel va

gestiona aspectele legate de localizare, autentificare, asocierea unui TMSI unui mobil
(independent de aspectele radio ale comunicatiei), functii legate de securitate;

- CM (Communication Management) este subnivelul care gestioneaza controlul apelurilor

(CC - Call Control), dar si serviciile de mesagerie scurta si respectiv serviciile suplimentare.
O functie esentiala a acestui subnivel este cea de rutare a apelurilor în sistem. Este la rândul
sau împartit în 3 subnivele:

- subnivelul CC - subnivel al controlului apelurilor. Functia sa principala este de a stabili

ruta fizica pe care se va desfasura ulterior convorbirea;

- subnivelul SS (Suplementary Services) - subnivel de tratare a mesajelor aferente serviciilor

suplimentare;

- subnivelul SMS (Short Message Services) - subnivel de tratare a mesajelor scurte.

MTP (Message Transfer Part) este protocol de transport specific SS7. El este conceput sa
asigure atât functii de transport pentru o retea SS7 (gestiunea traficului, a canalelor, a
rutelor) dar si functii de rutare a mesajelor în interiorul unei retele SS7. Primul grup de
functii este asigurat de subnivelele 1 si 2 (MTP1 respectiv MTP2), iar cel de-al doilea grup
de MTP3. în cazul GSM, MTP3 permite gestionarea concatenarii legaturilor de semnalizare
a legaturilor. În realitate este vorba despre asigurarea unei redundante: mai multe mesaje de
semnalizare sunt trimise pe o aceeasi legatura fizica (concatenare), dar exista si link-uri de
rezerva, utilizate în cazul întreruperii uneia din legaturile active.
SCCP (Signal Connection Control Part) este subsistemul de comanda al conexiunilor de tip
SS7 si are rolul de a gestiona transferul informatiilor de semnalizare. Una din functiunile
principale ale SCCP este de a permite transferul semnalizarilor, independent de transferul
informatiei propriu-zise.

Acest subsistem este foarte important în comunicatiile mobile, deoarece, de exemplu,

modificarea pozitiei unui mobil se face independent de angajarea mobilului într-un apel.
Transferul informatiilor legate de pozitia mobilului spre echipamentele centrale (BTS, BSC,
MSC) se face pe canale de semnalizare, independent de un apel propriu-zis.

În plus, SCCP ofera o functie de dirijare a mesajelor catre un punct SS7, bazata, de exemplu,
pe numarul terminalului (conversie numar abonat -> cod specific unui punct de semnalizare).
Deci SCCP ofera mijloacele pentru realizarea unei semnalizari nelegate de apel sau circuit
prin:

- realizarea conversiei numar abonat -> cod SP (Signalling Point);

- o extensie a modului de adresare pentru a permite conexiuni fara stabilire prealabila de

circuit;

- posibilitatea de stabilire de conexiuni logice pentru a oferi serviciile specifice nivelului

retea din structura OSI.

În vârful ierarhiei BSC se afla:

- DTAP (Data Transaction Application Part) gestioneaza comunicatiile MS <-> BSC. Ele
trebuie sa se refere la o conexiune radio. Pentru a putea fi separate, ele contin o referinta
(identificare) a conexiunii radio. Mesajele transferate sunt cele provenite de la subnivelele
CC, respectiv MM, din MS. Ca atare, acest protocol are rolul de releu de mesaje între MS si
MSC;

- BSSMAP (Base Station Subsystem Management Application Part) asigura schimbul de

mesaje specifice aferente mecanismelor de transfer si alocarii de resurse (între BSC si MSC).
În fapt, mesajele generate de BSSMAP se pot clasifica în doua mari categorii:

a) mesaje aferente zonei acoperite de BSC (sau mesaje globale);

b) mesaje aferente unui canal radio dedicat.

Din prima categorie putem aminti:

- mesaje de eliberare a legaturilor de voce între MSC si BSC;

- apelul în mod difuzat (în difuzare) spre un mobil aflat într-o zona de localizare data;

- mesaje de reinitializare pentru MSC sau BSC etc.

Din a doua categorie putem aminti:

- mesaje de alocare/eliberare a unui canal de trafic unei statii mobile;

 - mesaje de gestiune a executiei mecanismelor de transfer;

- mesaje de trecere în mod criptat etc.

4.2.2. Arhitectura functionala a subsistemului NSS

Aceasta structura functionala este prezentata în figura 3:

Fig. 3. Arhitectura functionala stratificata a subsistemului NSS.

În acest paragraf vor fi detaliate partial numai subnivelele despre care nu s-a discutat
în sectiunea precedenta.

- ISUP (ISDN User Part) este un protocol ce asigura functii de semnalizare necesare
asigurarii serviciilor ISDN;

- MAP (Mobile Application Part) are functiuni multiple, legate în special de gestionarea
mecanismelor de transfer care conduc la modificarea MSC (din cauza mobilitatii este
necesara modificarea MSC). Dintre acestea amintim: transferul informatiilor de securitate
(autentificare si criptare), transferul informatiilor de taxare etc.

- TCAP (Transaction Capabilities Application Part) ofera serviciul de transmitere a

informatiei prin retea independent de aplicatie si de procedura de stabilire a circuitului.

4.2.3. Interfete GSM

Interfetele GSM sunt în general bazate pe SS7 cu exceptia interfetelor Um (radio) si

Abis (BTS-BSC). O parte din aceste interfete sunt folosite ca în standardele GSM, altele sunt
specifice proiectantului de echipament. Tabelul 1 prezinta sintetic aceste interfete, rolul lor
precum si folosirea lor conform standardelor (optiunilor proiectantului).
 Tabelul 1. Lista interfetelor sistemului GSM

Nume Standardizare Module conectate Rol

Um D MS <-> BTS organizarea transferului
informatiei pe interfata radio
Abis N BTS <-> BSC Diverse
A D BSC <-> MSC Diverse
C D GMSC <-> HLR · initiere a unui nou apel

C D SM-GMSC <-> HLR · initiere a unui mesaj scurt

D D MSC/VLR <-> HLR ·managementul informatiilor

D D MSC/VLR <-> HLR de înregistrare si localizare

a terminalului mobil

· servicii suplimentare
E D MSC/VLR <-> SM- · transmiterea mesajelor
GMSC scurte
E D
MSC/VLR <-> · managementul informatiilor
G D MSC/VLR
de înregistrare terminal mobil
MSC/VLR <->
MSC/VLR
F N MSC/VLR <-> EIR IMEI (identitate echipament)
B D MSC <-> VLR orice tranzactie

N = interfata specifica constructorului